Viitorul, mai 1925 (Anul 18, nr. 5145-5169)
1925-05-29 / nr. 5168
—---------xxx—........ ■ CaMíatea « provenienţa tabletelor de Aspirină „ %ayBh> cunoscute pretutindeni prin eficacitatea lor, sunt garantate numai de ambalajul original (eful de carton, conjin&nd 6 sau 20 tablete) cu pecetă albă* verde-rollerRefucatl In interesul Dvs. propriu orice alt am* S SUCURSALA Loca P. Niculesiîi „EFORIA11 BULEVARDUL LISABETA Ho. 5. rus în vaiere următoarele mărfuri:A Popelin MaroMset© de AȚA colori ubî pentru rochi lat 130 cm. HHOCHS ru mătase pentru rochi 1st 100 cm. I'. X GLK2.fi. line culori uni lat IU rm. line cu rsye mătasă fond negru, cui. lat. 105 cm. Marchisete * line lond alb cu careuri culori lat 105 cm. japonese garantate pentru rochiespoate lat 75 cm. (Muselin ață) tine garantate lat 80 cm. line lână pentru rochii ht 120 emis ne lină pentru rochii lat 130 cm 1. tine lănă Oloman negru col. lat 100 cm. Jacard lână cu mătase pentru rochii lat 120 cm. Jucării rond alb şi crem Tărgi mătase bit 100 cm. nepstru pentru şorţuri lat 105 cm. line negre, colori lat 100 cm. tulei Laliiéit© Síéi© Stele St©!© Stol© Gacfteinik Nansnevrl tine ,ond ro?u ?* Terde pL-1 perdele draperii lat 130 cm. Perdele reţea Aire? Ammnmmţi fine brodate albe, vărgi, col. pentru perdele lat 120 cm. V îaÎAminfl fin« brodate albe, pentru perdele U&VVl&rft lat 70 cm. MnfestffiMaâ rine albe desen col. pentru per* i Papala© (re|a )at 75 cm. Creioane■KTMine "■ ”'ra BinliAf ripiat pentru tâmăși de vară JrlVBUtl lat 70 cm. all)â pentru cămăși, gulere trahailaefl, lat 70 cm. i,sliaa solid pentru haine bărbătești,. W vWI copii Int 70 cm. TKifftffutBîBt! colori simple si raye pentru haine lat 70 cm. raye fond crem pentru haine de vars lat ISO cm. Tenis II II II II 91 II II II II II II II II II II II II II II I» II II II II ian 230 128 238 mm 56 52 si 55 175 266 146 12C-Î40 sl 170 186 74 66 166 85-95 166 76 36 65 46 80 m-m lîifF.I 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 ii 11 11 11 Asortiment bogat de xefire şi tfn® pentru cămăşi, lingerie bărbătească şi da damă, sifoene, pânzărie, stofe de tot felul ca preţuri ce desfid orice concurenţă. pops 2 miOANE CASE DE ÎNREGISTRAT ~~ ,Naţional m 99 Păzesc avutul comercianţilor Preţuri diferite de la lei 20.000 Case „Autografe“ lei 5.000 înlesniri de piaţă Reprezentanţa Generală: Nicolae Ivanovici & Co. BUCUREŞTI.—Calea Victoriei 28 (Pasagiul Villscros Telet. 47/68) I ^pji®5Bm®OTBaEBaaBaBBanaBBaaaaaBBaBHMsaB®KEEî* na f : A APARUT REVISTA L 1 I „DEMOCRAŢIA“ pe lunile Martie—Aprilie 1925 cu următorul sumar: V. Listrati, Alte amintiri sau ce trebue să cunoască orice român cu dor de a-şi preamări neamul şi ţara. G-ral Scarlat Panaitescu, Din organizarea defensivă a Basarabiei Colonel V. Nicolescu-Duc, Priviri retrospective asupra războiului nogru 1916-1918. Dan Sulfină, Politica externă B., Cărţi şi Reviste. Le găseşte desivizare la librării, depozitari, chioşcuri şi vânzători de ziare. — PREŢUL UNUI RUMAR 30 LEI — Costul abonamentului anual, pentru institufiuni publice și particulare Lei 300. Idem pentru particulari Lei 200. JjM' AleiUDllESCU AVOCAT Str. Genera! Cernat 15 bis. £—8 p. m.—Teief. 15122 Cumpăr BRILIANTI Diamante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie. Bijuterii uzate. PLĂTESC PREȚURI MARI — Primesc si in consegnatie — „LA RUBSH» Calea Victoriei 63 fost 77. ——— »» Fost „Cărăbuş“ str. Academiei 32 Sâmbătă 33 Mai 1923 ora 9 »ora Deschiderea 5TASIUNEI Cu revista !. 0DATA SI SA Revistă în 2 acte şi 14 tablouri de A. de Herzi Durutot! cu Linele incituliţd Panelescu, Zuchi Premia, Marilena Bodescu, Lizica Petrescu, Puica Perieteanu, Bogi Iloji, D-nii C. Tănase, I. Pisone, Al. Gheorghiu P. Copruţ, Dan Demetrescu, G. Milian, Jean Anghelescu, Ionescu. HARE BALET 10 PERSOANE Decoruri noi, 1000 costume Orchestră sub conducerea Maestrului Al. Bărcănescu şi C. Vermont. Montare extraorinară. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder şi Teatrul Tănase. Telefon 311 31. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 21 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lege: Domnule preşedinte, Subsemnatul Francisc Helenbai impiegat particular, domiciliat în Timişoara II, Strada Kimmel No. 13 născut în comuna Hódmezővásárhely (Ungaria) născut în 8 Favruarie 1902 având toate legăturile familiare şi de rudenie aici şi fiind strâns legat de această ţară am ferma hotărâre de a deveni cetăţean al acestei ţări aducându-i prinosul meu de muncă, declan solemn că doresc şi voiesc să devin cetăţean român. Cu distinsă stimă, (ss) Francisc Helenbai şHeMe«>MKIHg>—BM( Mfrcea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris Ito. 10.— Telefon E8-62 Secţiune specială pentru Devize telefoane interbancare 27 şi 28 CEREŢI ACUM LAMAdeLUX „PIERRE“ ultima perfecţiune In aliaje şi fabricaţîune Calitate garantată S-A DESCHIS! MARELE Marat,,PARIS“ In localul fost „MAIOR MURA» Curăţenie exemplară, zilnic ORCHESTRA cu renumitul maestru Ciolac Magazinul de încălţiminte CUI PI011 Str. ACADEMIEI 45 vis-a-vis de Ministerul de Interne Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţei române, se publică următoarea cerere de naturalizare spre ştiința acelora cari ar voi sa facă vreo Întâmpinare potrivit art. 23 din zisa lege. :.. Domule Ministru, Am onoare a depune următoarele acte: 1. Certificatul autentificat de tribnalul Caliacra sub No. 31167 din 4 Decemvrie 1924, doveditor că subsemnatul nu am dat până la data eliberării nici o declaraţie de neacceptarea cetăţeniei. 2. Certificatul autentificat de tribunalul Caliacra sub No. 31166 doveditor că subsemnatul n’am suferit nici o condamnare pedepsită cu pedepse care atrag pierderea cetăţeniei. 3. Certificatul de botez. 4. Declaraţia autentificată sub No. 240 din judecătoria ocolului rural I. Bazargic, prin care subsemnatul renunţ la cetăţenia bulgară pentru totdeauna. 5. Certificatul de bună purtare eliberat de poliţia Bazargic sub No. 175/8 Ianuarie 1925. 6. Certificatul 1iberat de Comisia de încetăţenire sub No. 100.40 prin care se constată că subsemnatul n’am depus nici o declaraţie de încetăţenire ,şi nici n’a fost respins de către Comisia 1914- 1915. 7. Certificatul liberat de Primăria Bazargic cu No. 7928 prin care se constată că subsemnatul am mijloacele materiale necesare pentru întreţinerea mea şi a familiei. Necesare la recunoaşterea călităţei mele de cetăţean român şi vă rog să binevoiţi a dispune să li se dea cursul legal. 14 Fevruarie 1925. (ss) V. C. Comb’oif Str. Ştefan Cel Mare No. 44, Balargic S’A MUTAT In n ii 146 11 11 H II II 41 ( In Statele Unite 0 NENOROCIRE Ia NEW-YORK Peste 100 răniţi în trenul subteran al metropolei americane New-York’, 24. .. întreg tunelul dintre staţiile Grand Central şi ,,Park Avenue“ a frist inundat de fumuri sufocante provenite în urma unui scurt circuit, ,care a avut loc în momentul intrării trenului electric subteran în staţia Park Avenu. Numai graţie energiei şi prezenţei de spirit a mecanicului,s-a evitat una din cele mai mari catastrofe ce se pot imagina. Era tocmai in orele de aglomeraţie, pe la 9 a. m. Trenul, compus din mai multe vagoane Înţesate de lume, trecea prin secţia cea mai adâncă a tunelului pe acolo pe unde circulaţia publicului se face la trei niveluri, ■— la suprafaţa stradei, sub stradă şi prin tunel. Deodată, la producerea circuitului scurt, se sting toate luminile. Flăcările orbitoare de sub şine dădeau impresia că trenul ar fi luat foc. Mecanicul a pus, garda de siguranţă la zero izolând trenul, dar in acelaş timp vagoanele se şi umplusese de nori groşi de fum înecător de la cauciucul ars de curent. O panică de nedescris isbucni printre pasagerii numeroşi dintreParte din bărbaţi cu sânge rece au încercat să menţină ordine, dar din cauza Întunericului, a fumului şi mirosurilor sufocante, lumea speriată neputând deschide uşile automatice au spart geamurile şi au sărit pe linie alergând în dezordine către eşirile din apropiere. Câteva persoane care coborau scara intrării la platforma staţiei Park Avenue au auzit din adâncime urlete ca acele ale animalelor în luptă de moarte, iar după o clipă au fost întâmpinaţi de sute de oameni eşind valvârtej înspăimântaţi, cu feţele înegrite şi cu hainele sfâşiate. S-a dat imediat alarma la poliţie şi secţia salvării. In câteva minute strada era înţesată de mii de curioşi, dar 200 de agenţi din rezerva poliţiei au restabilit ordinea, îngrijind ca răniţii să fie transportaţi la spitalele din apropiere. Numărul răniţilor !?« ridică la vreo sută, majoritatea din ei siuferind de lovituri, sgârieturi şi făpturi cauzate de sticla geamului prin care au sărit. Numai câţiva au fost transportaţi sufocaţi de fumul asfixiant. Se speră că vor scăpa toţi cu viaţă. E de notat că, în ultimii 25 de ani acesta e cel mai serios accident întâmplat pe liniile subterane ale New-Yorkului, nefiind până acum nici o ciocnire sau vre un accident mortal din altă proveniență. -----------...........................“ .^i TOTORUI| Ministerul Justiției Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Iacob zis şi Jankel Gerschmann născut la 2 Iunie 1891, în comuna Lehovce din Ukraina (Rusia) Guvernământul Volhinia, învăţător, cândva fost comerciant, de prezent domiciliat în Reghin, carele din primăvara anului 1916 până în 1 Decembrie 1918 am domiciliat in Transilvania ca prisonier de răsboi, iar din 1 Decembrie 1918 domiciliez in Reghin ca particular, cu totă onoarea vfi rugăm să binevoiţi a ne acorda naturalizarea pe seama soţiei mele Izabela Bercovitz şi minorul meu copil Alter Iţhoc Gerschman. Cererea mi-o întemeiez pe următoarele actte: 1. Biletul de liberă petrecere eliberat de primpretorul plăşii Reghinul de Sus, cu care probez că am 21 de ani împliniţi, pe care îl ataşez în copie legalizată. 2. Declaraţiune de opţiune a naţionalităţii române şi cu care m’am lepădat de supuşenia rusă. 3. Certificatul Poliţiei Reghin că am bună purtare. 1. Certificatul primăriei Reghin cu care probez că am mijloacele suficiente şi respective îmi pot procura aceste mijloace pentru a mă putea întreţine şi de a putea întreţine nevasta şi familia. Având în vedere că mai bine de 8 ani locuesc in Transilvania şi respective azi în România, având in vedere că sunt căsătorit cu o fostă cetăţeană a României, având in vedere că familia, având in vedere că sunt învăţător prin urmare util Rmâniei, cu toată onoarea vă rugăm să binevoiţi a ne dispensa de stagiul pretins de lege ca nul care sunt util României. Pentru a se însera această cere în Monitorul Oficial sub 5. ataşez chitanţa Perceptoratului Reghin despre plătirea sumei de 80 de lei cost de Inserare şi sub 6. ataşez un timbru de 2 lei necesar pentru eliberarea certificatului de naturalizare. Primiţi domnule preşedinte expresia celor mai devotate sentimente patriotice şi semnez, Regh la 18 Septembrie 1924. Cu cel mai profund devotament (ss) Jankel Iacob Gerschman Dela târgul Moşilor Viza biletelor de c. f. r. pentru vizitatorii Moşilor se face la biroul expoziţiei în fiecare zi între orele 8—12 şi 3—6 seara. Vizitatorii se vor prezenta înainte de urcarea în vagoane la cassa de bilete a gării, ca să vizeze biletele şi legitimaţiile. S’a rezovat un pavilion pictorilor, spre a-şi expune lucrările. Amatorii se pot adresa la biroul emisiunii de expoziţie. Şi anul acesta se vor organiza curse de trap, bicicletă şi alergări pe jos. Taxa de 5 lei, ce s’a încasat la expoziţie, n’a fost hotărâtă de comitetul organizator, ci de societatea de binefacere, care a și încasat produsul acestei serbări. Asemenea taxe nu se vor mai încasa decât de încă la două-trei serbări ce se vor mai da tot în scop de binefacere. * 1 I S’a deschis in sala festivă a primăriei, congresul profesorilor, de geografie din întreaga ţară. Participă peste 100 profesori şi profesoare de la liceele şi şcolile secundare din ţară, studenţi şi studente de la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, în frunte cu profesorii universitari Simion Mehedinţi, Meruţiu, Valsau David, din partea ministerului instrucţiei, d. Climescu şi alţii. Prof. I. SILAGHI, de la liceul Gojdu, salută congresul, în numele comitetului organizator. Inspectorul şcolar, GH. TuLBURE spune, că acest congres va fi afirmaţia muncii pozitive şi a ştiinţei româneşti, care va trece şi peste graniţă. Directorul liceului Gojdu arată că studiul geografiei are mare importanţă pentru educarea naţi-Cu prilejul acestui congres seriei şi umanităţii, având valoare ţine un concurs de geografie, între elevii şcoalelor secundare. Din cauza greutăţilor de transport, nu participă decât elevii din regiunea şcolară, Oradea- Mare şi elevi ai liceului militar Tg.-Mureş. „ . . Congesiştilor li sa făcut una din cele mai frumoase primiri, de către colegii lor din Oradea. La congres mai asistă numeroşi intelectuali din locialtate, precum şi mulţi membri ai corpului didactic minoritar. Congresul e presidat de d. prof. universitar S. Mehedinţi, care mulţumeşte pentru încrederea ce i se arată. D-sa propune a se exprima omagiile profesorilor către M. S. Regele, preşedintele soc. Naţionale • regale de geografie. CONSTRUCŢIUNILE pentru CHEFERIŞTI Adăpostirea esersonalului, Instruirea Incrierea copiilor Convorbire cu d. Ing. ST. PRETORIAN la Oradea-Mare Constituirea biroului Se procedează la constituirea biuroului şi sunt aclamaţi d-nii S. Mehedinţi, preşedinte, Bota secretar. Cuvântările D. N. POPOVICI, prefectul judeţului, salutând congresul, îşi exprimă bucuria văzând cum razele culturii româneşti se abat şi asupra acestor, ţinuturi, până mai eri oropsite şi persecutate de dusdintr’un întreit aspect: umanitar naţional şi pedagogic. Prof. AUREL POPA spune că Direcţiunea generală a cailor ferate săvârşeşte, prin Casa Muncei C. F. R., una din cele mai lăudabile opere sociale şi umanitare pentru personalul acestei vaste şi importante administraţiuni publice. Asupra acestei opere de solidaritate socială, urmărită cu o admirabilă tenacitate, de inginer inspector Ștefan Pretorian, director general al căilor ferate, a binevoit a ne da o serie de amănunte pe cât de complecte, pe atât de interesante. Din aceste amănunte pe care le expunem mai jos, se va putea vedea cu câtă hărnicie şi abnegaţiune şi cu câtă dragoste se lucrează la direcţiunea generală a căilor ferate şi la Casa Muncei C. F. R., pentru îmbunătăţirea situaţiunei şi îngrijirea sănătaţei întregului personal cheferist. Un credit de 315 milioane Locuinţe, dormitoare, băi Se înţelege că o operă socială atât de vastă şi de o aşa mare importanţă reclamă, sume enorme. Deocamdată, pentru anul acesta, ne limităm la suma de 315 milioane lei, rămânând ca opera sa fie complect desăvârşită după tineir, mai lung de ani. Director general C. F. R semnat număr de locuinţe. In al treilea rând vin Iaşii, unde din cauza aducerei act a personalului cheferist, prin desfiinţarea regionalei Chişinău, este mare nevoe de locuinţe. Dormitoare, în care să se odihnească personalul de tren care se schimbă, a continuat de director general, vom construi pentru suma de circa 41 milioane lei. Aceste dormitoare se vor construi la Bucureşti, Chitila, Craiova, Adjud, Madifalău, Tecuci, Basarabeasca, Iaşi, Galaţi, Tg.-Mureş, Ghica Vodă, T. Severin, R. Vâlcea, Răul Vadului şi Piteşti. .Băi pentru întregul personal al cheferiştilor şi familiile lor, vom construi la Bucureşti, cartierul Steaua, la Iaşi, Piteşti, Paşcani, Adjud, Tecuci, Bălţi,Vasile Lupu şi Galaţi. Şcoale şi cambun Direcţiunea generală şi Casa Muncii C. F. R. au de asemenea o mare grijă pentru educaţia şi cultura copiilor de cheferişti, mai alres acolo unde este lipsă de şcoli. — In această direcţie, ne-a spus d. directori general Preorian, Casa Muncei desfăşură o mare activitate, construind şcoale în centre cu populaţiune cheferistă, unde nu sunt asemenea instituţii. Anul acesta vom construi şcoale primare în cătunul Principele Carol din Bucureşti, la Paşcani, la Basarabeasca şi la Craiova. La Paşcani şi Galaţi vom construi câte o şcoală de ucenici şi dăm subvenţie şcoalei de ucenici a societăţii pentru ocrotirea ucenicilor industriali. Asemenea căminuri se vor înfiinţa treptat în toate centrele unde se simte rrupe. In cartierul Steaua din Bucureşti vom înfiinţa o grădină pentru 120 copiii. In cartierele Steaua şi Grant sunt 4200 copii de cheferişti, astfel că pe lângă cele două şcoale primare şi o grădină de copii, funcţionează un gimnaziu ,,Aime- Vlaicu“ şi un liceu „Principele Mihai“. Casa Muncii întreţine în total 21 şcoale primare, 4 secundare şi 5 grădini de copii şi anume în Bucureşti, Casarabensca, Braşov Iaşi, Cluj, Timişoara, Arad, Cer- Şuţi, Craiova şi Ocniţa. Ajutoare corsilior In fiecare an, continuă de director general, Casa Muncei dă ajutoare, în cărţi şi îmbrăcăminte copiilor de cheferişti. Anul trecut aceste ajutoare s’au ridicat la 9 milioane lei. Pentru anul acesta am prevăzut 12 milioane. In mijlociu îmbrăcăm în fiecare an 7000 copii. Casa Muncei întreţine in fiecare an 450 copii în două orfelinate, ţinut de băeţi la Predeal şi unul de fete la Burdujeni, cu o şcoală primară şi una profesională. Anul acesta vom începe construirea unei şcoale de meserii la Predeal pentru trebuinţele căilor ferate. In afară de toate acestea, acordăm în fiecare an ajutoare copiilor orfani de cheferişti. In bugetul curent am prevăzut în acest scop o sumă de 700.000 lei. Direcţiunea generală a căilor ferate n’a neglijat nici partea culturala a personalului său. Sunt centre izolate de cheferişti unde nu se află nici o biserică prin apropiere. Anul acesta, ne-a spus de inginer Pretorian, vom începe construirea a patru biserici: una în cartierul Steaua din Bucureşti, una la Simeria, una la Piatra-Olt şi una la Basarabeasca. O altă operă mare şi umanitară este îngrijirea medicală pe care o dăm celor, bolnavi la domiciliu, la băi, în sanatoriile și policlinicile proprii pe care le avem sau pe care le vom construi chiar anul acesta. . . . . Despre aceasta insă, a încheiat d. inginer Predrian, vă rog să vă adresaţi d-lui dr. Costiniu, directorul Casei Muncei, care vă va da toate amănuntele ştiinţifice şi technice. CONGRESUL, intoaleţ «ie »falis Opere de solidaritate socială In bugetul general al căilor ferate din anul acesta, d. general Artur Văitoianu, ministrul comunicaţiilor, a prevăzut suma de 315 milioane pentru diferite lucrări executate prin Casa Muncii C. F. R. Suma a fost aprobată de guvern şi acordată de d. Vintilă Brătianu, ministrul de finanţe, a cărui solicitudine pentru clasa nevoiaşă a slujbaşilor ţârei nu poate fi de nimeni contestată, bineînţeles în limitele bugetului Statului. Ce anume lucrări veţi executa din acest credit , am întrebat pe d. ing. Pretorian. — In primul rând, ne-a răspuns d. director general al căilor ferate, voim să continuăm construirea de locuinţe pentru slujbaşii din centrele cheferiste, precum şi dormitoare prin gările principale pentru odihna personalului de tren . . __________ _ Odată cu acestea vom continua profesorii sunt chemaţi să facă construirea de şcoale, biserici, băi, să dispară graniţele sufleteşti,sanatorii, dispensării şi policiidin România Mare, contribuind nici astfel la consolidarea ţării. D. MEHEDINŢI constată că acest congres depăşeşte ca importanţă pe celelalte. Ştiinţa geografiei are mari şi deosebite greutăţi faţă de celelalte ştiinţe. Geograful şi etnograful e dator să cutreere în lung şi lat colţurile pământului ce-l studiază. însemnătatea studiului geografiei e foarte mare şi azi are o misiune cu totul specială în pragul reformelor şcolare la ordinea zilei; după modul cum se va preda studiul geografic, va depinde şi rezultatul noilor probleme ridicate prin reforma învăţământului. D. Mehedinţi remarcă cum că studiul geografiei din punct de vedere ştiinţific şi din punct de vedere pedagogic, e în plin progres. Prof. I. SILAGHI, citeşte o imteresantă comunicare asupra Văii Jiului, din jud. Bihor. Prof. COLOMAN KURZSINS !vU face o comunicare despre Oradea economică.— Aţi vorbit de locuinţe, adăposturi şi băi. Aţi putea să ne spuneţi in ce părţi se vor costrui toa-Locuinţe pentru personalul cheferist, a răspuns d. ing. Pretorian, se vor, construi în toate centrele cheferiste din ţară. In primul rând, se înţelege, vin bucureştii unde lipsa de locuinţe este atat de simţită. Aci vom construi aproximativ 257 de apartamente şi anume la Chitila-Triaj, in cartierul Steaua din Grant şi în şoseau Viilor.In al doilea rând vine oraşul Bălţi unde se vor construi un în h. D-1 ST. PRETORIAN Directorul general al C. F. R a „Ardealul ca isvor cultural“ de dr. Bacaloglu In editura cele trei „Crişuri“ din Oradea Mare a apărut broşura care conţine discursul de recepţie la Ateneul Român, „Ardealul ca isvor cultural“ de către d. Colonel G. Bacaloglu şi răspunsul d-lui Prof. dr. V. Babeş. Conferenţiarul a căutat să demonstreze cât datorează cultura noastră Ardealului, iar în răspunsul său,d. dr. Babeş ne-a arătat rolul important cultural şi naţional ce-l joacă organizaţia „Cele trei Crişuri“, aşezată la marginele românismului,ca santinelă. D. Babeş a arătat activitatea celor trei secţiuni: Propaganda la oraşe — Crişul negru; Propaganda la sate — „Crişul repede“; — Secţiunea artistică, — „Crişul Alb“. Un suflu de românism sănătos trece prin această spornică activitate pe care broşura de care ne ocupăm ne dă o idee apropiată. Teatrul ESaţioiisal In seara de Vineri 29 Mai se va juca pentru a 18-a oară „Iubirea de Paul I. Prodan care în matineul de Duminică 31 Mai se va juca pentru a 19-a şi ultima oară în această stagiune „Iubire“ cu aceiaşi strălucită distribuţie ca şi la premieră. Concerte Sâmbătă 6 Iunie a. c. ora 9 seara, va avea loc la „Opera Română“ audiţia muzicală dată de d-na Constanţa Persiceanu împreună cu elevele sale. Conferinţe Miercuri 27 Mai, ora 8:45, d-l profesor Gh. Lefteriu va ţine o conferinţă în localul Şcoalei Comerciale No. 4 (str. Carol No. 110), vorbind despre „frumuseţile Italiei“, cu proecţiuni. • * --Intrarea liberă. CărUsM^ewlste Ţara noastră, anul VI, No. 21. Lndwig Broser: Die frohe Boh schaff des Herrn an Wechsel d«f Zelten. (Braşov). A apărut: „Ţara Voevozilor” re-,vista social-literară sub direcţiunea d-lui P. Bănescu. - -• Sumarul cuprinde articole şi versuri semnate de d-nii N. Bănescu, C. Riulet, Const. P. Niculescu, dr. V. Stroescu, Cezar Cristea, P. Bănescu, P. Furtună, R.Toma?, 8. Teatrul Naţional. — Byzanţ (ultima oară în stagiune). Teatrul Alhambra. — „Varieteu", Opera Română. — „Rigoletto". “ Teatrul Naţional. — ziua: „Femeia îndărătnică“. h 1 Seara: „Nebuniile dragostei" şi „Smochine de Sicilia". '.-■f Opera Română. — „Carmen“. Teatral Alhambra. — „Varieteu“. Litere-Arte-Ştiinţe Drăguş etc. „ -«'* Spectacolele zilei