Viitorul, mai 1925 (Anul 18, nr. 5145-5169)

1925-05-29 / nr. 5168

—---------xxx—........ ■ CaMíatea « provenienţa tabletelor de Aspirină „ %ayBh> cunoscute pretutindeni prin eficacitatea­ lor, sunt garantate numai de ambalajul original (eful de carton, conjin&nd 6 sau 20 tablete) cu pecetă albă* verde-rollerRefucatl In interesul Dvs. propriu orice alt am* S SUCURSALA Loca P. Niculesiîi „EFORIA11 BULEVARDUL­­ LISA­BETA Ho. 5. rus în vaiere următoarele mărfuri:A Popelin MaroMset© de AȚA colori ubî pentru rochi lat 130 cm. HHOCHS ru mătase pentru rochi 1st 100 cm. I'. X GLK2.fi. line culori uni lat IU­ rm. line cu rsye mătasă fond negru, cui. lat. 105 cm. Marchisete * line lond alb cu careuri culori lat 105 cm. japonese garantate pentru rochi­espoate lat 75 cm. (Muselin ață) tine garantate lat 80 cm. line lână pentru rochii ht 120 em­is ne lină pentru rochii lat 130 cm 1. tine lănă Oloman negru col. lat 100 cm­. Jacard lână cu mătase pentru rochii lat 120 cm. Jucării rond alb şi crem Tărgi mătase bit 100 cm. nepstru pentru şorţuri lat 105 cm. line negre, colori lat 100 cm. tu­lei Laliiéit© Síéi© Stele St©!© Stol© Gacfteinik­ Nansnevrl tine ,ond ro?u ?* Terde pL-1 perdele draperii lat 130 cm. Perdele reţea Air­e? Ammnmmţi fine brodate albe, vărgi, col. pentru­­ perdele lat 120 cm. V îaÎAminfl fin« brodate albe, pentru perdele U&VVl&rft lat 70 cm. M­­nfestffiMaâ rine albe desen col. pentru per* i Papala© (re|a )at 75 cm. Creioane■KTMine "■ ”'ra BinliAf ripiat pentru tâmăși de vară JrlVBUtl lat 70 cm. all)â pentru cămăși, gulere tr­ah­ailaefl, lat 70 cm. i,sliaa solid pentru haine bărbătești,. W vWI copii Int 70 cm. TKifftffutBîBt! colori simple si raye pentru haine lat 70 cm. raye fond crem pentru haine de vars lat ISO cm. Tenis II II II II 91 II II II II II II II II II II II II II II I» II II II II ian 230 128 238 mm 56 52 si 55 175 266 146 12C-Î40 sl 170 186 74 66 166 85-95 166 76 36 65 46 80 m-m lîifF.I 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 ii 11 11 11 Asortiment bogat de xefire şi tfn® pentru cămăşi, lingerie bărbătească şi da damă, sifoene, pânzărie, stofe de tot felul ca preţuri ce desfid orice concurenţă. pops­ 2 miOANE CASE DE ÎNREGISTRAT ~~ ,Naţional m 99 Păzesc avutul comerci­anţilor Preţuri diferite de la lei 20.000 Case „Autografe“ lei 5.000 înlesniri de piaţă Reprezentanţa Generală: Nicolae Ivanovici & Co. BUCUREŞTI.—Calea Victoriei 28 (Pasagiul Villscros Telet. 47/68) I ^pji®5Bm®OTBaEBaaBaBBanaBBaaaaaBBaBHMsaB®KEEî* na f : A APARUT REVISTA L 1 I „DEMOCRAŢIA“ pe lunile Martie—Aprilie 1925 cu următorul sumar: V. L­istrati, Alte amintiri sau ce trebue să cunoască orice român cu dor de a-şi preamări neamul şi ţara. G-ral Scarlat Panaitescu, Din organizarea defen­sivă a Basarabiei Colonel V. Nicolescu-Duc, Priviri retrospective a­­supra războiului no­gru 1916-1918. Dan Sulfină, Politica externă B., Cărţi şi Reviste. Le găseşte de­sivizare la librării, depozitari, chioşcuri şi vânzători de ziare. — PREŢUL UNUI RUMAR 30 LEI — Costul abonamentului anual, pentru institufiuni publice și parti­culare Lei 300. Idem pentru particulari Lei 200. JjM' AleiUDllESCU AVOCAT Str. Genera! Cernat 15 bis. £—8 p. m.—Teief. 15122 Cumpăr BRILIANTI Diamante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie. Bijuterii uzate. PLĂTESC PREȚURI MARI — Primesc si in consegnatie — „LA RUBS­H» Calea Victoriei 63 fost 77. ——— »» Fost „Cărăbuş“ str. Academiei 32 Sâmbătă 33 Mai 1923 ora 9 »ora Deschiderea 5TASIUNEI Cu revista !. 0DATA SI SA Revistă în 2 acte şi 14 tablouri de A. de Herz­­­i Durutot! cu Li­nele incituliţd Panelescu­, Zuchi Premia, Mari­­lena Bodescu, Lizica Petrescu, Pui­ca Perieteanu, Bogi Iloji, D-nii C. Tănase, I. Pisone, Al. Gheorghiu P. Copruţ, Dan Demetrescu, G. Mi­lian, Jean Anghelescu, Ionescu. HARE BALET 10 PERSOANE Decoruri noi, 1000 costume Orchestră sub conducerea Maestrului Al. Bărcănescu şi C. Vermont. Montare extraor­inară. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Fe­­der şi Teatrul Tănase. Telefon 311 31. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 21 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalită­ţii române, se publică următoarea cere­re de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lege:­­ Domnule preşedinte,­­ Subsemnatul Francisc Helenbai impiegat particular, domiciliat în Timişoara II, Strada Kimmel No. 13 născut în comuna Hódmezővá­sárhely (Ungaria) născut în 8 Fa­­vruarie 1902 având toate legăturile familiare şi de rudenie aici şi fiind strâns legat de această ţară am fer­ma hotărâre de a deveni cetăţean al acestei ţări aducându-i prinosul meu de muncă, declan solemn că doresc şi voiesc să devin cetăţean român. Cu distinsă stimă,­ ­ (ss) Francisc Helenbai şHeMe«>MKIHg>—BM( Mfrcea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris Ito. 10.— Telefon E8-62 Secţiune specială pentru De­vize telefoane interbancare 27 şi 28 CEREŢI ACUM LAMAdeLUX „PIERRE“ ultima perfecţiune In aliaje şi fabricaţîune Calitate garantată S-A DESCHIS! MARELE Marat,,PARIS“ In localul fost „MAIOR MURA» Curăţenie exemplară, zilnic ORCHESTRA cu renumitul maestru Ciolac Magazinul de încălţiminte CUI PI011 Str. ACADEMIEI 45 vis-a-vis de Ministerul de Interne Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­­ţionalităţei române, se publică urmă­toarea cerere de naturalizare spre ştiința acelora cari ar voi sa facă vre­o Întâmpinare potrivit art. 23 din zisa lege. :­.. Domule Ministru, Am onoare a depune următoarele acte: 1. Certificatul autentificat de tribnalul Caliacra sub No. 31167 din 4 Decemvrie 1924, doveditor că sub­semnatul nu am dat până la data eliberării nici o declaraţie de neac­­ceptarea cetăţeniei. 2. Certificatul autentificat de tribunalul Caliacra sub No. 31166 doveditor că subsem­­natul n’am suferit nici o condam­nare pedepsită cu pedepse care a­­trag pierderea cetăţeniei. 3. Certifi­catul de botez. 4. Declaraţia auten­tificată sub No. 240 din judecătoria ocolului rural I. Bazargic, prin care subsemnatul renunţ la cetăţenia bulgară pentru totdeauna. 5. Certificatul de bună purtare e­­liberat de poliţia Bazargic sub No. 175/8 Ianuarie 1925. 6. Certificatul 1i­berat de Comisia de încetăţenire sub No. 100.40 prin care se constată că subsemnatul n’am depus nici o declaraţie de încetăţenire ,şi nici n’a fost respins de către Comisia 1914- 1915. 7. Certificatul liberat de Pri­măria Bazargic cu No. 7928 prin ca­re se constată că subsemnatul am mijloacele materiale necesare pen­tru întreţinerea mea şi a familiei. Necesare la recunoaşterea călită­ţei mele de cetăţean român şi vă rog să binevoiţi a dispune să li se dea cursul legal. 14 Fevruarie 1925. (ss) V. C. Com­b’oif Str. Ştefan Cel Mare No. 44, Balargic S’A MUTAT In n ii 146 11 11 H II II 41 ( In Statele­ Unite 0 NENOROCIRE Ia NEW-YORK Peste 100 răniţi în trenul subteran al metropolei americane New-York’, 24. .. întreg tunelul dintre staţiile Grand Central şi ,­,Park Avenue“ a frist inundat de fumuri sufocante provenite în urma unui scurt circuit, ,care a avut loc în momentul intrării trenului elec­tric subteran în staţia Park Avenu. Numai graţie energiei şi prezenţei de spirit a mecanicului,­s-a evitat una din cele mai mari catastrofe ce se pot imagina. Era tocmai in orele de aglomera­ţie,­­ pe la 9 a. m. Trenul, compus din mai multe vagoane Înţesate de lume, trecea prin secţia cea mai a­­dâncă a tunelului pe acolo pe unde circulaţia publicului se face la trei niveluri, ■— la suprafaţa stradei, sub stradă şi prin tunel. Deodată, la producerea circuitu­lui scurt, se sting toate luminile. Flăcările orbitoare de sub şine dă­deau impresia că trenul ar fi luat foc. Mecanicul a pus, garda de sigu­ranţă la zero izolând trenul, dar in acelaş timp vagoanele se şi umplu­­sese de nori groşi de fum înecător de la cauciucul ars de curent. O panică de nedescris isbucni printre pasagerii numeroşi din­tre­­Parte din bărbaţi cu sânge rece au încercat să menţină ordine, dar din cauza Întunericului, a fumului şi mirosurilor sufocante, lumea spe­riată neputând deschide uşile auto­matice au­ spart geamurile şi au sărit pe linie alergând în dezordine către eşirile din apropiere. Câteva persoane care coborau scara intrării la platforma staţiei Park Avenue au auzit din adâncime ur­lete ca acele ale animalelor în luptă de moarte, iar după o clipă au fost întâmpinaţi de sute de oameni e­­şind valvârtej înspăimântaţi, cu fe­ţele înegrite şi cu hainele sfâşiate. S-a dat imediat alarma la poliţie şi secţia salvării. In câteva minute strada era înţesată de mii de cu­rioşi, dar 200 de agenţi din rezerva poliţiei au restabilit ordinea, îngri­jind ca răniţii să fie transportaţi la spitalele din apropiere. Numărul răniţilor !?« ridică la vre­o sută, majoritatea din ei siufe­rind de lovituri, sgârieturi şi făp­turi cauzate de sticla geamului prin care au sărit. Numai câţi­va au fost transpor­taţi sufocaţi de fumul asfixiant. Se speră că vor scăpa toţi cu viaţă. E de notat că, în ultimii 25 de ani acesta e cel mai serios accident în­tâmplat pe liniile subterane ale New-Yorkului, nefiind până acum nici o ciocnire sau vre­ un accident mortal din altă proveniență. -----------...........................“ .^i TOTORUI| Ministerul Justiției Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Iacob zis şi Jankel Gersch­mann născut la 2 Iunie 1891, în comuna Lehovce din Ukraina (Rusia) Guvernământul Volhinia, învăţător, cândva fost comerciant,­ de prezent domiciliat în Reghin, ca­­rele din primăvara anului 1916 până în 1 Decembrie 1918 am domiciliat in Transilvania ca prisonier de răs­­boi, iar din 1 Decembrie 1918 domi­­ciliez in Reghin ca particular, cu totă onoarea vfi rugăm să bine­voiţi a ne acorda naturalizarea pe seama soţiei mele Izabela Bercovitz şi mi­norul meu copil Alter Iţhoc Gersch­­man. Cererea mi-o întemeiez pe urmă­toarele actte: 1. Biletul de liberă petrecere eli­berat de primpretorul plăşii Reghi­nul de Sus, cu care probez că am 21 de ani împliniţi, pe care îl ataşez în copie legalizată. 2. Declaraţiune de opţiune a na­ţionalităţii române şi cu care m’am lepădat de supuşenia rusă. 3. Certificatul Poliţiei Reghin că am bună purtare. 1. Certificatul primăriei Reghin cu care probez că am mijloacele sufi­ciente şi respective îmi pot procura aceste mijloace pentru a mă putea întreţine şi de a putea întreţine ne­vasta şi familia. Având în vedere că mai bine de 8 ani locuesc in Transilvania şi respective azi în România, având in vedere că sunt căsătorit cu o fos­tă cetăţeană a României, având in vedere că familia, având in vedere că sun­t învăţător prin urmare util Rmâniei, cu toată onoarea vă ru­găm să binevoiţi a­ ne dispensa de stagiul pretins de lege ca nul care sunt util României. Pentru a se însera această cere în Monitorul Oficial sub 5. ataşez chi­tanţa Perceptoratului Reghin des­­pre plătirea sumei de 80 de lei cost de Inserare şi sub 6. ataşez un tim­­bru de 2 lei necesar pentru elibera­rea certificatului de naturalizare. Primiţi domnule preşedinte ex­presia celor mai devotate sentimen­te patriotice şi semnez, Regh la 18 Septembrie 1924. Cu cel mai profund devotament (ss) Jankel Iacob­ Gerschman Dela târgul Moşilor Viza biletelor de c. f. r. pentru vizitatorii Moşilor se face la biro­ul expoziţiei în fiecare zi între o­­rele 8—12 şi 3—6 seara. Vizitatorii se vor prezenta îna­inte de urcarea în vagoane la cassa de bilete a gării, ca să vizeze bi­letele şi legitimaţiile. S’a rezovat un pavilion pictori­lor, spre a-şi expune lucrările. Amatorii se pot adresa la bi­roul e­misiunii de expoziţie. Şi anul acesta se vor organiza curse de trap, bicicletă şi alergări pe jos. Taxa de 5 lei, ce s’a încasat la expoziţie, n’a fost hotărâtă de co­mitetul organizator, ci de societa­tea de binefacere, care a și înca­sat produsul acestei serbări. Asemenea taxe nu se vor mai încasa de­cât de încă la două-trei serbări ce se vor mai da tot în scop de binefacere. * 1 ­ I­ S’a deschis in sala festivă a pri­măriei, congresul profesorilor, de geografie din întreaga ţară. Par­ticipă peste 100 profesori şi pro­fesoare de la liceele şi şcolile se­cundare din ţară, studenţi şi stu­dente de la universităţile din Bu­cureşti, Iaşi şi Cluj, în frunte cu profesorii universitari Simion Mehedinţi, Meruţiu, Valsau Da­vid, din partea ministerului in­strucţiei, d. Climescu şi alţii. Prof. I. SILAGHI, de la liceul Gojdu, salută congresul, în nume­le comitetului organizator. Inspectorul şcolar, GH. TuL­­BURE spune, că acest congres va fi afirmaţia muncii pozitive şi a ştiinţei româneşti, care va trece şi peste graniţă. Directorul liceului Gojdu arată că studiul geografiei are mare importanţă pentru educarea naţi-Cu prilejul acestui congres se­riei şi umanităţii, având valoare ţine un concurs de geografie, în­tre elevii şcoalelor secundare. Din cauza greutăţilor de trans­port, nu participă de­cât elevii din regiunea şcolară, Oradea- Mare şi elevi ai liceului militar Tg.-Mureş. „ . . Congesiştilor li sa făcut una din cele mai fr­um­­oase primiri, de către colegii lor din Oradea. La congres mai asistă nume­roşi intelectuali din locialtate, precum şi mulţi membri ai cor­pului didactic minoritar. Congresul e presidat de d. prof. universitar S. Mehedinţi, care mulţumeşte pentru încrederea ce i se arată. D-sa propune a se ex­prima omagiile profesorilor către M. S. Regele, preşedintele soc. Naţionale • regale de geografie. CONSTRUCŢIUNILE pentru CHEFERIŞTI Adăpostirea esersonalului, Instruirea Incrierea copiilor Convorbire cu d. Ing. ST. PRETORIAN la Oradea-Mare Constituirea biroului Se procedează la constituirea biuroului şi sunt aclamaţi d-nii S. Mehedinţi, preşedinte, Bota secretar. Cuvântările D. N. POPOVICI, prefectul ju­deţului, salutând congresul, îşi exprimă bucuria văzând cum ra­zele culturii româneşti se abat şi asupra acestor, ţinuturi, până mai eri oropsite şi persecutate de dus­dintr’un întreit aspect: umanitar naţional şi pedagogic. Prof. AUREL POPA spune că Direcţiunea generală a cailor ferate săvârşeşte, prin Casa Mun­­cei C. F. R., una din cele mai lău­dabile opere sociale şi umanitare pentru personalul acestei vaste şi importante administraţiuni publi­ce. Asupra acestei opere de soli­daritate socială, urmărită cu o admirabilă tenacitate, de inginer inspector Ștefan Pretorian, direc­tor­ general al căilor ferate, a bi­nevoit a ne da o serie de amă­nunte pe cât de complecte, pe a­­tât de interesante. Din aceste amănunte pe care le expunem mai jos, se va putea ve­dea cu câtă hărnicie şi abnega­­ţiune şi cu câtă dragoste se lu­crează la direcţiunea generală a căilor ferate şi la Casa Muncei C. F. R., pentru îmbunătăţirea situ­aţ­iunei şi îngrijirea sănătaţei în­tregului personal cheferist. Un credit de 315 mi­lioane Locuinţe, dormitoare, băi Se înţelege că o operă socială atât de vastă şi de o aşa mare importanţă reclamă, sume enorme. Deocamdată, pentru anul acesta, ne limităm la suma de 315 mili­­oane lei, rămânând ca opera sa fie complect desăvârşită după tin­eir, mai lung de ani. Director general C. F. R semnat număr de locuinţe. In al treilea rând vin Iaşii, un­­de din cauza aducerei act a per­sonalului cheferist, prin desfiin­ţarea regionalei Chişinău, este mare nevoe de locuinţe. Dormitoare, în care să se odih­nească personalul de tren care se schimbă, a continuat de director general, vom construi pentru su­ma de circa 41 milioane lei. Aceste dormitoare se vor construi la Bu­cureşti, Chitila, Craiova, Adjud, Madifalău, Tecuci, Basarabeasca, Iaşi, Galaţi, Tg.-Mureş, Ghica Vo­dă­, T. Severin, R. Vâlcea, Răul Vadului şi Piteşti. .Băi pentru întregul personal al cheferiştilor şi familiile lor, vom construi la Bucureşti, cartierul Steaua, la Iaşi, Piteşti, Paşcani, Adjud, Tecuci, Bălţi,­­Vasile Lupu şi Galaţi. Şcoale şi camb­un Direcţiunea generală şi Casa Muncii C. F. R. au de asemenea o mare grijă pentru educaţia şi cul­tura copiilor­ de cheferişti, mai al­res acolo unde este lipsă de şcoli. — In această direcţie, ne-a spus d. directori general Preorian, Casa Muncei desfăşură o mare activi­tate, construind şcoale în centre cu populaţiune cheferistă, unde nu sunt asemenea instituţii. Anul acesta vom construi şcoale primare în cătunul Principele Ca­rol din Bucureşti, la­ Paşcani, la Basarabeasca şi la Craiova. La Paşcani şi Galaţi vom cons­trui câte o şcoală de ucenici şi dăm subvenţie şcoalei de ucenici a societăţii pentru ocrotirea uce­nicilor industriali. Asemenea căminuri se vor în­fiinţa treptat în toate centrele un­de se simte rrupe. In cartierul Steaua din Bucu­reşti vom înfiinţa o grădină pen­tru 120 copiii. In cartierele Steaua şi Grant sunt 4200 copii de cheferişti, ast­fel că pe lângă cele două şcoale primare şi o grădină de copii, funcţionează un gimnaziu ,,Aime- Vlaicu“ şi un liceu „Principele Mi­­hai“. Casa Muncii întreţine în total 21 şcoale primare, 4 secundare şi 5 grădini de copii şi anume în Bucureşti, Casarabensca, Braşov Iaşi, Cluj, Timişoara, Arad, Cer- Şuţi, Craiova şi Ocniţa. Ajutoare corsilior In fiecare an, continuă de direc­tor general, Casa Muncei dă aju­toare, în cărţi şi îmbrăcăminte copiilor de cheferişti. Anul trecut aceste ajutoare s’au ridicat la 9 milioane lei. Pentru anul acesta am prevăzut 12 milioane. In mij­lociu îmbrăcăm în fiecare an 7000 copii. Casa Muncei întreţine in fiecare an 450 copii în două orfelinate, ţi­nut de băeţi la Predeal şi unul de fete la Burdujeni, cu o şcoală pri­mară şi una profesională. Anul acesta vom începe cons­truirea unei şcoale de meserii la Predeal pentru trebuinţele căilor ferate. In afară de toate acestea, acor­dăm în fiecare an ajutoare copii­lor orfani de cheferişti. In buge­tul curent am prevăzut în acest scop o sumă de 700.000 lei. Direcţiunea generală a căilor fe­rate n’a neglijat nici partea cul­turala a personalului său. Sunt centre izolate de cheferişti unde nu se află nici o biserică prin a­­propiere. Anul acesta, ne-a spus de ingi­ner Pretorian, vom începe cons­truirea a patru biserici: una în cartierul Steaua din Bucureşti, u­­na la Simeria, una la Piatra-Olt şi una la Basarabeasca. O altă operă mare şi umanitară este îngrijirea medicală pe care o dăm celor, bolnavi la domiciliu, la băi, în sanatoriile și policlinicile proprii pe care le avem sau pe care le vom construi chiar anul acesta. . . . . Despre aceasta insă, a încheiat d. inginer Predrian, vă rog să vă adresaţi d-lui dr. Costiniu, direc­torul Casei Muncei, care vă va da toate amănuntele ştiinţifice şi technice. CONGRESUL, intoaleţ «ie »falis Opere de solidaritate socială In bugetul general al căilor fe­rate din anul acesta, d. general Artur Văitoianu, ministrul comu­nicaţiilor, a prevăzut suma de 315 milioane pentru diferite lucrări executate prin Casa Muncii C. F. R. Suma a fost aprobată de gu­vern şi acordată de d. Vintilă Bră­­tianu, ministrul de finanţe, a că­rui solicitudine pentru clasa ne­voiaşă a slujbaşilor ţârei nu poa­te fi de nimeni contestată, bine­înţeles în limitele bugetului Sta­tului.­­ Ce anume lucrări veţi executa din acest credit , am întrebat pe d. ing. Pretorian. — In primul rând, ne-a răspuns d. director general al căilor fera­te, voim să continuăm construirea de locuinţe pentru slujbaşii din centrele cheferiste, precum şi dor­mitoare prin gările principale pentru odihna personalului de tren . . __________ _ Odată cu acestea vom continua profesorii sunt chemaţi să facă­ construirea de şcoale, biserici, băi, să dispară graniţele sufleteşti,sanatorii, dispensării şi policii­­din România­ Mare, contribuind nici­ astfel la consolidarea ţării. D. MEHEDINŢI constată că acest congr­es depăşeşte ca impor­tanţă pe celelalte. Ştiinţa­ geografiei are mari şi deosebite greutăţi faţă­ de cele­lalte ştiinţe. Geograful şi etno­graful e dator să cutreere în lung şi lat colţurile pământului ce-l studiază. însemnătatea stu­diului geografiei e foarte mare şi azi are o misiune cu totul specială în pragul reformelor şcolare la ordinea zilei; după modul cum se va preda studiul geografic, va de­pinde şi rezultatul noilor proble­me ridicate prin reforma învăţă­mântului. D. Mehedinţi remarcă cum că studiul geografiei din punct de vedere ştiinţific şi din punct de vedere pedagogic, e în plin pro­gres. Prof. I. SILAGHI, citeşte o im­teresantă comunicare asupra Văii Jiului, din jud. Bihor. Prof. COLOMAN KURZSIN­­S !vU face o comunicare despre Oradea economică.­­— Aţi vorbit de locuinţe, adăpo­sturi şi băi. Aţi putea să ne spu­neţi in ce părţi se vor­ costrui toa­-Locuinţe pentru personalul cheferist, a răspuns d. ing. Preto­rian, se vor, construi în toate cen­trele cheferiste din ţară. In primul rând, se înţelege, vin bucureştii unde lipsa de locuinţe este atat de simţită. Aci vom construi apro­ximativ 257 de apartamente şi a­­nume la Chitila-Triaj, in cartierul Steaua din Grant şi în şoseau Vii­lor.­­In al doilea rând vine oraşul Bălţi­ unde se vor construi un în h. D-1 ST. PRETORIAN Directorul general al C. F. R a „Ardealul ca isvor cultural“ de dr. Bacaloglu In editura cele trei „Crişuri“ din Or­a­dea Mare a apărut broşura care conţine discursul de recepţie la A­teneul Român, „Ardealul ca isvor cultural“ de către d. Colonel G. Ba­­caloglu şi răspunsul d-lui Prof. dr. V. Babeş. Conferenţiarul a căutat să demon­­streze cât datorează cultura noastră Ardealului, iar în răspunsul său,d. dr. Babeş ne-a arătat rolul important cultural şi naţional ce-l joacă orga­nizaţia „Cele trei Crişuri“, aşezată la marginele românismului,ca san­tinelă. D. Babeş a arătat activita­tea celor trei secţiuni: Propaganda la oraşe — Crişul negru; Propagan­da la sate — „Crişul repede“; — Secţiunea artistică, — „Crişul Alb“. Un suflu de românism sănătos trece prin această spornică activi­tate pe care broşura de care ne o­­cupăm ne dă o idee apropiată. Teatrul ESaţioiisal In seara de Vineri 29 Mai se va juca pentru a 18-a oară „Iubirea de Paul I. Prodan care în matine­ul de Duminică 31 Mai se va juca pentru a 19-a şi ultima oară în această stagiune „Iubire“ cu ace­iaşi strălucită distribuţie ca şi la premieră. Concerte Sâmbătă 6 Iunie a. c. ora 9 seara, va avea loc la „Opera Ro­mână“ audiţia muzicală dată de d-na Constanţa Persiceanu împre­ună cu elevele sale. Conferinţe Miercuri 27 Mai, ora 8:45, d-l pro­fesor Gh. Lefteriu va ţine o con­ferinţă în localul Şcoalei Comerci­ale No. 4 (str. Carol No. 110), vor­bind despre „frumuseţile Italiei“, cu proecţiuni. • * --­Intrarea liberă.­­ CărUsM^ewlste Ţara noastră, anul VI, No. 21. Lndwig Broser: Die frohe Boh schaff des Herrn an Wechsel d«f Zelten. (Braşov). A apărut: „Ţara Voevozilor” re-,­vista social-literară sub direcţiunea d-lui P. Bănescu. - -•­­ Sumarul cuprinde articole şi ver­suri semnate de d-nii N. Bănescu, C. Riulet, Const. P. Niculescu, dr. V. Stroescu, Cezar Cristea, P. Bă­nescu, P. Furtună, R.­­Tom­a?, 8. Teatrul Naţional. — Byzanţ (ul­tima oară în stagiune).­­ Teatrul Alhambra. — „Varieteu", Opera Română. — „Rigoletto". “­ Teatrul Naţional. — ziua: „Feme­ia îndărătnică“. h 1 Seara: „Nebuniile dragostei" şi „Smochine de Sicilia". '.-■f Opera Română. — „Carmen“. Teatral Alhambra. — „Varieteu“. Litere-Arte-Ştiinţe Drăguş etc. „ -«'* Spectacolele zilei

Next