Viitorul, februarie 1926 (Anul 19, nr. 5375-5397)
1926-02-02 / nr. 5375
IMPOZITUL P@SUCCESIUNI EL©CIÜTJI CIF^ELOi? — CâisepBăE' s«îmnat «8« I9B lQ^rsa Fps vigoare,3 £. GaroSJt», și cftt se va plăti după proectus dJui m n strii de fftoawte —• Cei cari caută să inducă în eroare opinia publică, ducând o campanie neîntemeiată împotriva proectului de lege asupra succesiunilor, susţin că taxele de moşteniri au fost sporite. In special d. C. Garoflid, cel care a semnat ca ministru solidar răspunzător legea actualmente în vigoare, a susţinut într'o serie de articole că proectul d-lui ministru de finanţe este bolşevic. Noi am susţinut şi am arătat cu cifre precise că noile taxe pe succesiuni sunt simţitor mai reduse decât cele în vigoare, d. Garoflid ne-a imputat că n’am publicat cifrele comparative. Iată-le: TABLOU de cotele şi taxele pe susesiuni după legea în vigoare semnata de d-l Garoflid TABLOU de cotele şi taxele pe succesiuni propuse de proectul d-lui ministru de finanţe SBCCESOflâLA neta de lei Descendenţi gr. 1 şi soţi Desendenţi gr* H CO «2OO IMPOZITUL UUViiNiT 2. SMPOZITULUVliNlT 20.0004+1 880 4C+1 970 100.000 5+î 5.380 5r+5 5870 250.000 6+2 16.380 6r+-17.620 500.000 7+2 38.880 76+2 41.370 750.000 8+3 66.380 86+3 70.120 2.500.00010+5 298.880 105+5 311.370 5.000.00010+5 673.880 106+5 698.870 10.000.00012+5 1.523.880 14 +5 1.598.870 25.000.00030+5| 5.273.88031 +6 5.498.870 50.0GO.OOO40+522.463.00040 +5 22.463.000 100.000.00040+544 953.00040 +5 44,963.000 Partea SSCCISSKALA netă Descendenți în linie directă gr. I și soți CLASA I Descendenți în linie directă gr. II CLASA 11 de iei ctfO ° O d TAXELE CUVENITE ed TAXELE CUVENITE 20.000 3 600 3 600 100.000 4 3.800 46 4200 250 000 5 11.300 56 12.450 500 000 6 26.300 6 28.700 750.000 7 43.100 7*47.450 2.500.000 9 201.300 9S 213.700 5.000.000 11 476 300115 501.200 10.000.000 13 LI 26.300 13s 1.176.200 25.000.000 15 3.376.300 155 3.400.800 50.000.000 17 7.626.300 18 8.000.800 100.000 00020 17.626.300 21 18.500.800 ©n ce comentarii sunt de prisos. Se vede clar din aceste tablouri comparative că, taxele din proectul ce se propune sunt mult mai uşoare decât cele prevăzute de legea actuală, semnată de d. Garoflid. Ultime iarăşi politica de duplicitate a partidului naţional Eri s’a ţinut in Bucureşti a treia întrunire publică, organizată de partidul naţional, în vederea alegerilor Comunale. Cu această ocazie d. Dobrescu, faimosul „procuror al umanităţii“ a găsit de cuviinţă ca, neîmpiedecat de nimeni din cei de faţă să discute actul de abdicare al Principelui Carol cu care ocazie, câţiva agenţi îndemna puţinul public care era de faţă să strige „trăiască moştenitorul trenului !“. D. Maniu, care a declarat cândva că socoteşte această chestiune definitiv închisă, nu va avea desigur nimic de obiectat şi nici nu-şi va dezavua partizanul politic pentru simplul motiv că în ziua întrunirei de la Bucureşti d-sa a fost... la Cluj. Politica de duplicitate a partidului naţional îşi va avea desigur roadele pe cari le merită. Agitatorii din acest partid ca şi aceia care-i patronează în treime totuşi să uite că deasupra chiarchelor lor personale stau cale generale ale ţării cari trebuesc respectate de voe sau de nevoe. Aceasta, ca să se ştie. Suntem aniotiasaţi siî arătam că ştirile publicate de anele gime, anaurAvd semnarea concordata lui caustic an ni nu sunt exacte. Azi va fi depusă la Cameră legea pentru organizarea administrativă a oraşului Bucureşti, votată la Senat în şedinţa de Sâmbătă. Vizita ofiţerilor rezervişti francezi O sumă de distinşi ofiţeri ai armatei franceze venind ca reprezentanţi ai militarilor rezervişti onorează în aceste momente capitala şi ţara noastră, fiind pretutindeni primiţi cu dragostea ce totdeauna poporul românesc o poartă fiilor marei ţârî latine. Nu vom uita niciodată de altfelă ci stinşii militari cari azi ne onorează cu vizita lor sunt tovarăşi de arme cari au împărtăşit cu ostaşii noştri durerile, jertfele şi bucuriile; şi că ei vor regăsi la noi, mormintele eroilor şi camarazilor francezi, morţi pe pământiu nostru, pentru triumful aceleaşi cauze. Suntem astfel ecoul întregei opinii publice româneşti salutând prezenţa în mnjocul nostru a reprezentanţilor pstlici franceze, n oştire care va fi pentru noi, simbolul eroismului şi al jertfei pentru cauzele mari ale umanităţei. Evacuarea zonei Colonia s’a efectuat fără incidente. (Rador). D. N. Paicu, avocat, a fost numit prefect al judeţului Cetatea Albă, în locul vacant. D. prof. Nicolau, a fost numit prefect al judeţului Holim în locul d-lui Cagacenco, demisionat. —*— Miercuri 3 Februarie, se va ţine la Cluj o conferinţă administrativă cu prisfecţii din Ardeal. * w -- Hfc-r i .Lupta” comentează pe lata pretinsul „pest" al primarilor din jud- Făgăraş cari şi-ar fi înaintat colectiv demisia In această chestiune s’a dat o desminţire oficială cu o zi înainte de-a apărea articolul „Luptei”. Dar acest ziar nu ia niciodată cunoştinţă de faptele ce nu-i convin. El se mulţumeşte să inventeze, penntru a da impresia că opinia publică abia aşteaptă guvernarea oamenilor. Consiliului Dirigent. „Frontul Unic11 al opoziţiei este periclitat Acesta pare să aibă aceiaşi soartă ca şi a acordul de guvernare A fost de-ajuns ca presa... „independentă“ să anunţe „frontul unic“ al opoziţiei ca înfăptuit pentru ca soarta lui să devină foarte nesigură. Intrunindu-se ori şi azi delegaţii celor trei partide pentru a stabili numărul candidaţilor în alegerile comunale din Capitalele de judeţe s’au iscat astfel de nemulţumiri în cât averescanii au ameninţat cu retragerea. Primele neînţelegeri s’au ivit la Bucureşti; cele din urmă, cari vor fi şi cele mai greu de înlăturat, se vor produce în provincie. Deocamdată, peste tot locul fiecare organizaţie în parte vrea să-şi aibă primarii şi consilierii ei, aşa că certurile dintre naţionalişti, ţărănişti şi avereşeani sunt gata să dea loc nu la un front unic ci la o încăerare generală. Intervenind şi neînţelegerea pe chestia acordului de guvernare dintre d-nii Maniu şi Mihalache îşi poate oricine închipui ce soartă va avea „lupta comună“ dintre cele două grupări, în alegerile comunale de la 18, 19 şi 20 Februarie. Cum se va face pe viitor plata cupoanelor Potrivit convenţionii încheiate între Ministerul de finanţe şi Banca Naţională, cu începere de azi plata cupoanelor şi titlurilor de rentă eşite la sorţi, se va face la ghişeurile Băncei Naţionale în toate zilele de lucru, afară de Sâmbătă. Pentru provincie, plata acestor cupoane şi titluri se va face prin sucursalele primului nostru institut de credit în aceleaş zile însă cu începere de la 10 Februarie a. c. La încasarea cupoanelor, posesorii de titluri, sunt obligaţi a prezenta actele de identitate. La Societatea de Geografie din Paris a avut loc ori sub prezidenţia episcopului Chaptal, auxiliar al cardinalului Parisului, a treia conferinţă din ciclul organizat de misiunea catolică universitară pentru cunoaşterea României. Abatele Bottineli a conferenţiat despre problema unirii bisericilor, aşa cum se pare in România. (Rador). In cursul acestei luni vor sosi la Bucureşti şefii Siguranţei din statele cari formează Mica înţelegere, spre a stabili un acord administrativ, împotriva acţiunii bolşevice. ^ ~ — Mişcarea de la migfisflenl finanţelor Ziarele din Capitală au publicat de curând o mişcare în personalul superior al ministerului de finanţe. Suntem autorizaţi a arăta ca ştirea nu corespunde complect realităţii întrucât mişcarea anunţată nu priveşte decât două direcţiuni şi anume: „Datoria publică“ şi „Contribuţiile directe sau indirecte“. In ce priveşte Datoria Publică, ministerul a hotărât reorganizarea acestui serviciu fapt pentru care a şi instituit o cormisiune compusă din d-ni Cristu Grecescu, preşedintele Curţii de Conturi, Băicoianui, director la Banca Naţională, N. Ioanovici, directoru general al contabilităţii şi finanţelor statului şi Victor Slăvescu, director la „Creditul industrial“. Din această comisiune a fost delegat d-l Victor Slăvescu cu conducerea Datoriei Publice în locul d-lui director Const. N. Teianu, trecut subdirector general la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni D-l Victor Slăvescu va fi ajutat in conducerea acestui serviciu de d-l Paul Gheorghiu, director la Datoria Publică. Deasemeni d-l Lăzărescu, directorul succesiunilor a fost avansat sni director general al contribuţiunilor directe şi indirecte. D. N. Radovici, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, a fost numit membru în comisia de disciplină din administraţia centrală a ministerului de interne. D. Const. Pantelimon, consilier la curtea de apel din Bucureşti, a fost numit membru supleant în aceiaşi comisiune. Partidul poporului şi impozitul pe succesiuni Oficiosul averescan îndreptarea a crezut că e necesar să vină în ajutorul d-lui O. Garoflid, care, ca fruntaş al partidului poporului, a avut temeritatea şi imprudenţa să ctace legea actuală asupra succesiunr, votată de parlamentul averescan şi semnată de d-sa. Publicăm în altă parte a ziarului tablourile comparative ale taxelor pe succesiuni, aşa cum sunt fixate de legea în vigoare, propusă şi votată de partidul averescan, şi aşa cum sunt propuse în proectul aflat în discuţiunea Camerei., Oricine va putea compara şi vedea că taxele ce se propun sunt mult mai scăzute în proectul d-lui ministru de finanţe. Totuşi, cu o rea-credinţă remarcabilă, îndreptareacontinuă să susţină afirmaţiunile inexacte ale d-lui Garoflid şi să readucă în discuţiune ...regimul sovietic. Atacând proectul d-lui ministru de finanţe, care e mai avantagios in mod evident decât legea averescană in vigoare, îndreptarea combate însă şi această lege. Este fără precedent ca oficiosul unui partid politic să combată ca fiind bolşevică o lege pe care tot acest partid a prezentat-o şi votat-o. E in adevăr un record... Ştiam că numai d-l Garoflid se îndeletnicea până acuma cu acest cvori de să combate legi pe cari le-a semnet. Exemplul d-sare e armat însă tras de oficiosul averescan, şi, în modul acesta, imoralitatea politică a acestei atitudini reese şi mai bate in evidență. " ..-âF'H .... .. ...... ormatarii m P r'Jp5) XIUTÖBBY Groaznică explsz'e îats'o miră riisi îrm’js Be?£in U. (râador). — Le Birmingham în stasul Alabama s’a prosă&as explozia sinei fritee. 63 «resnîerâ au »©st SKgrGjpați, 35 au fost saSvatâ. Pâtsă asum s’aes putut scoafee zee© cacflavce. Ssnpozitiei pe vnit URCIA Angora, l Feb. (Rador). — Camera n început ori desbaterile proectului de lege relativ la impozitul pe venit. Potrivit prevederilor acestui proect orice persoană care exercită în Turcia un comerţ sau o profesiune este supus impozitului pe venit. Literaţii şi profesorii de anumite categorii sunt scutiţi. Un nou partid socialist în faloria Varșovia 1 (Rador). — In urma diferendului și a sciziunii care s’au manifestat în partidul muncitoresc independent încă cu prilejul congresului din luna trecută, s’a format un nou partid socialist, cu scopul de a grupa și organiza toată clasa muncitoare. In secretariatul noului partid figurează cinci personalităţi cunoscute dintre militanţii socialişti. Itelia li ca ferica aaagtaaMftwBiaMtaff DIZARMARI! Roma, (Rador) Răspunzând invitaţiei trimise de Societatea Aia lurilor, guvernul italian comunică că va adera la participarea comisiunei pregătitoare pentru conferinţa reducerii armamentelor şi a desemnat pe senatorul de Marinis să reprezinte statul italian. Discuţii protelder fit amăra francez Paris, 1 (Rador).— Camera a terminat discuţia generală a proectelor financiare. Marţi începe discuţia pe articole. Troizki Despre conflictul cu CHINA Roma, 1 (Rador). — La congresul lucrătorilor textili din Moscova Trolzki a vorbit despre conflictul ruso-ilnez. Aduce elogii tacticei întrebuinţate de guvernul sovietic care a putut să înăbuşe acest conflict fără intervenirea altor guverne, bazat numai pe intervenţiunea sa militară. Afacerea maghiară nu se înfăţişează astăzi decât ca o afacere politică internaţională de foarte mare calibru. Toţi apărătorii regimului actual maghiar cari au crezut orbeşte în desminţirile ambasadelor ungare şi în josniciile presei maghiare întrebuinţate contra presei ţărilor învecinate, sunt astăzi în aceiaşi situaţie ca şi ziarele compromise, cari au neglijat să-şi procure ştiri adevărate. Presa din străinătate aruncă responsabilitatea asupra acelora cari au adus astfel de informaţiuni false, adică asupra ambasadelor ungare cari au mistificat totuL Försdäuä pGist.s ai sealealung Capitala Ungariei retrăeşte în fiecare zi noui evenimente. Opinia publică maghiară nu s’a aşteptat la un demers radical al guvernului francez, care s’a decis să facă un pas hotărât în această chestiune. Prim-ministrul francez a declarat cu fermitate că fondul politic al scandalului maghiar trebue să fie descoperit cu orice preţ. Instrucţiunile obţinute de d. Ciinchant, ambasadorul Franţei la Budapesta, sunt din cele mai riguroase. Nimic din această afacere nu va putea fi deci muşa aualizat şi cercetările se vor face în toate direcţiunile. Funcţionarii francezi vor fi admişi la toate lucrările de cercetare.Ungurii nu vor invoca în această chestiune suveranitatea statului, ci nu vor putea spune că un alt stat n’are drept să se amestece în afacerile ungureşti, deoarece nu singuri au urzit un complot contra republicei franceze în care complot au fost implicate şi autorităţile maghiare. Lui Bethlen i s’a pus întrebarea ce ponte zice la scrisoarea adresată baronului Pereny, la care a răspuns prin a prezenta o copie a acestei scrisori din care reiesă clar că prim-ministru ştia că bancnotele false franceze erau ascunse în localul Ligii Naţionale maghiare. Complicitatea Contelui Bethlen Acest fapt are o mare însemnătate nu numai pentru Franţa dar şi pentru statele succesorale: Cehoslovacia, România, Iugoslavia, ţări contra cărora Liga Naţională a adus cea mai vie propagandă, aprinzând mişcările iridentiste prin orice mijloace. Dar declaraţiile lui Bethlen n’au fost suficiente Complicitatea prim-ministrului maghiar la falsificările de bancnote a fost cunoscută şi în timpul cercetărilor. Gândi s’a pus întrebarea Ce măsuri a luat contra falsificatorilor de franci francezi, el a răspuns că pe atuncea el se pregătea să plece în Geneva şi nu mai putea adică să se mai ocupe şi cu această chestiune. El a declarat că a însărcinat pe secretarul său Pronay ca să se informeze la ministerul de interne asupra faptului. Insă Pronay s’a adresat lui Nadossy, ori telegrafică »Bj^^.^,^,-,Y'^--rvrTTriliwilTmirlTmr~-innniniTi» ii îmi urni—V* BULETINUL de AZI. Luni 1 Februarie 1928 l la 3 Martie expiră tratatul de alianţă polono-român Ministrul Poloniei la Bucureşti, d. wielowieyski, actualmente la Varşovia, a declarat reprezentantului lui „Kuryer Polski“, că sosirea sa în Capitala Poloniei este în legătură cu rericirea tratatului. In acest sens scrie oficiosul guvernului polonez, ,,Le Messager Polonais“ din 29 Ianuarie a. c.: „Deşi negocierile în această privinţă sunt absolut confidenţiale, ministrul nu s’a temut să spue că, în, principiu, alianta noastră cu România este atât de naturală în cât constitue una din acele necesităţi comandate de situaţia geografică, economică şi politică a celor două ţări, încât constarea acestui fapt e un adevăr ca acela al d-lui La Palisse (un adevăr banal). Se poate deci afirma, de azi, că această alianţă va fi revizuită fără să se perjudice asupra formei noului tratat şi de punctele de detaliu ce vor fi luate în considerare. D. Wielowieski a subliniat că cei cinci ani cari s’au scurs de la încheierea primei alianţe au adus o serie de fapte noi în situaţia generală. Consolidarea Micei Antante autoritatea crescândă a Societăţii Naţiunilor, tratatele de la Locarno şi noul spirit, care, în consecinţă se manifestă în politica europeană evoluţia politicei internaţionale a U. R. S. S., iată atâţia factori care merită să fie examinaţi înainte de a se proceda la încheierea noului tratat. „Lărgind bazele alianţelor cele două ţări au intrat într’un contact strâns. întărirea legăturilor reciproce şi-a găsit expresia în vizita regală de la Varşovia, în vizita parlamentarilor români şi în excursiunile ce le-au făcut în Polonia numeroşi savanţi şi ziarişti români cari veneau în Polonia într’o adevărată explorare,ncunoscând-o de cât foarte superficial. Pe de altă parte vizita şefului statului polonez la Bucureşti, vizita ziariştilor polonezi în România, unde recepţia ce li s’a făcut a întrecut ori ce aşteptare, n’au făcut de cât să stimuleze în Polonia curentul de vie simpatie pentru România și au făcut să se cunoască în opinia publica cea ce la aliata noastră de ieri era încă necunoscut. Aceste vizite n’au făcut dec•«+ să strângă mai mult legăturile politice existente , lărgind domeniul unei cooperări încă mai strânsă in cea ce priveşte politica internaţională, colaborare care s’a exprimat într’o acţiune solidară in Societatea Naţiunilor. RĂSPUNDERILE guvernului din Budapesta Praga (Ceps). — Afacerea maghiară se arată a fi multilaterală şi plină de cotituri, încă în rândul trecut guvernul şi presa maghiară au făcut sforţări, aşa cum ştiu eroii unguri să facă, ca să dovedească că ştirile provenite din presa statelor succesorale sunt din domeniul fanteziei. Ungurii a mai născocit povestea că Cehoslovacia şi-a angajat presa ei şi presa altor ţări ca să tune contra Ungariei. Prin astfel de născociri presa maghiară a căutat să deturne opinia publică mondială, că a lucrat în special asupra Marei Britanii, reușind să facă ca presa engleză să rămână mai întâiu la rezervă și apoi să se declare contra statelor succesorale, luând apărarea Ungariei. Mistificările pomalul maghiar AMIRALUL HORTY Regentul Ungariei Situaţia grevelor din POLONIA Varşovia (Rador). — Situaţia în greva telefoniştilor şi lucrătorilor de la tramvaie este următoarea : Sâmbătă seara ministrul muncii a avut o conferinţă cu directorul telefoanelor, apoi cu delegaţii sindicatului telefoniştilor pentru aplanarea conflictului. Ministrul a propus o formulă de concilierre şi arbitrajul guvernului,. Delegaţii ambelor părţi au promis să studieze fără întârziere propunerea. Ministrul muncii a întreprins o mediaţiune asemănătoare în conflictul dintre direcţiunea şi lucrăttorii de la tramvaie. iui Jlâ ACORDUL te GUVERNARE NEINFAPTUIT ? ProfilSmi de alegerile cosminale, conducătorii celor două grupări politice au vroit să-ţi forţez« tzâiniie spre aşa sigur gT Inr’o eventuală iuvemnare, portoleiiMe la cari vi se axă Interesele generale ale ţârii vorbind pe cele personale ale politicianilor Nu de trecut nici o săptămână de când ediţiile speciale, pornite din tiparniţele anumitei prese, au anunţat ca definitiv încheiat, ,acordul de guvernământ“ dintre naţionalişti şi ţărănişti. Odată cu această ştire se vestea căderea guvernului Brătianu şi se spunea că schimbarea de regim va aduce cu ea şi contramandarea alegerilor comunale. A doua zi după publicarea comunicatului naționalist, când bucuria anumitei prese luase proporţiile unui adevărat delir, noi am scris următoarele rânduri : „Hotărîrea de cu a comitetului executiv naţionalist nu aduce cu ea decât dorinţa de realizare nu şi putinţa, a acordului cu ţărăniştii. Or, în această direcţiune au existat altă dată fapte şi mai precise, adică, procese-verbale semnate de părţi şi sărbătorite de delegaţi prin banchetul de la „Suzana”, început cu pupături şi terminat cu urâturi". „A crede acum, că este suficientă numai această dorinţă de colaborare pentru ca să afirmi — cum s’au grăbit unele ziare să enunţe prin ediţii speciale — că acordul s’a realizat, e cel puţin TEMERAR. „A afirma, în acelaş timp, că un astfel de acord — ci,iar dacă s’ar înfăptui cu sacrifii dintro parte sau dintr’alta — ar, fi menit să dismnă întru săfva de soarta guvernului actual, e mai mult 'de cât temerar, adică, este NESERIOS". Tot atunci afirmam precis : „Guvernul d-lui Ion I. G. Brătianu venit la putere prin voința tuturor factorilor constituţionali din această ţară, a guvernat patru ani împotriva dorinţei partidelor de opoziţie, când unite când dezmite. Faptul că aceste partide îşi dau mâna azi spre a se ameninţa din nou în viitor, nu va influenţa cu nimic nici existenţa guvernului nici acţiunea politică pe care acesta o desfăşoară totdeauna în interesul ţării şi adesea chiar în detrimentul partidului pe care îl reprezintă. „Alegerile comunale se vor face, ori cari vor fi atacurile , cari aceiaşi opoziţie, unită sau dezunită, e dispusă a le da şi ori cari vor fi hotărârile luate de partide“. „Guvernul, punând interesele gospodăriei comunale deasupra celor politice ale tuturor partidelor, deci și ale celui liberal va da României întregite gospodăria la care are dreptul“. Zile de-a rândul — după ce am publicat noi rândurile de mai sus — au urmat tratative între naţionalişti şi ţărănişti, pentru ca azi aceiaşi anumită presă care anunţase acordul de guvernare ca definitiv incheiat, să se ocupe de „dificultăţile practice, ale inţelegerei“ şi să afirme că discuţiile au ajuns din nou la un punct mort. Am arătat tot noi, încă de Sâmbătă, din ce constau dificultăţile practice ale inţelegerei, cele două delegaţii, naţionaliştii şi ţărăniştii, tocmind pielea ursului din pădure, nu se înţeleg la împărţirea portofoliilor. Ţărăniştii, pretind ca, intr’un eventual guvern, dacă naţionaliştii îşi vor rezerva pentru dânşii prezidenţia să li se acorde lor ministerul internelor, pe lângă acelea, al agriculturei, al industriei şi al externelor. D. Maniu, propunând Sâmbătă dimineaţa trei soluţiuni, cam de şi împăciuitoare nu era niciuna menită să mulţumească pe d. dl Lupu, a primit, la orele 12 comunicarea cum că nu i se poate da nici-un răspuns de oarece s’a descomplectat delegaţia ţărănistă prin plecarea d-lui Stere în Basarabia. Faţă de acest respons, şeful partidului naional a plecat şi dânsul la Cluj, iar d. Upu s'a hotărât să stea bolnav până Karîi când, dacă i se va oferii portofoliul internelor se va însănătoşii iar dacă i se va re* fuza va continua» să stea In pat * Ori care ar fi sfâtmrul tratativelor, în curs, fie că acordul se va face sau nu, un fapt este cert. Conducătorii celor două grupări de opoziţie, profitând de nişte alegeri cari n-au nimic de-a face au politica fiind că ele interesează numai gospodăria comunală a ţării, au vroit să se prindă unii pe alţii la strâmtoare, să se ameninţe reciproc numai pentru a-şi asigura portofoliile la cari visează de data amal de vreme. Ambiţiile unora şi teama de tragere pe sfoară înpiedecănd înfăptuirea acordului de guvernământ au făcut în acelaş timp în eficace şi „frontul unic", în care cele trei grupări se vor întâlnii nu spre a lucra împreună ci spre a SE LUCRA una pe alta.„ In faţa acestei situaţii no repetăm azi cela ce-am spus la 28 Ianuarie: Guvernul, P««â!5d interesase gosposîă, sei €©âKS3Kaie da asupra celor giGli&aca ale tutslor partidelor deci și ale celui liberal, va da Homârsiei întregite gospodăria Sa care are sirejsîai. M. S.