Viitorul, august 1926 (Anul 19, nr. 5525-5550)
1926-08-01 / nr. 5525
MMM Friedr. Krupp S. A. ESSEN OPERA „DIESEL“ MODELUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT CELE MAI REZISTENTE DEVIZE ŞI INFORMAŢIUNI , LA REPREZENTANŢA GENERALA: S- A FOST IUCENil BEHLES BUCUREŞTI, Calea Rahovei No. 10 BRABLA - CONSTANTA — CRAIOVA Maşini pentru ŢIGLE din CIMENT precum şi pentru fabricarea de cărămizi din beton, blocuri scobite dale, plăci din ciment-mosaic, terazzo granitoidei de trotuare. Tipare pentru tuburi din beton, inele de fântână, etc. Prima calitate văpsele de ciment pentru Industria Cimentului Furnizează prompt din Magazinele Braşov . MANERMA» Maşini de construcţiuni şi Radiatoare S. A. BRAŞOV Str. Înfundată 12 (Kisurcza), Telefon 573 înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru bine asortat PROSPECTE şi OFERTE GRATIS. Reprezentanţa Generală pentru Bucureşti: Ing. I. WEINBERGER, str. Semicercului No. 9 REMINGTON Model 92 MODEL NOU făcut cu 92 LITERE Reprezentanţi Generali: intelse iutinouble Go. Furnisorul Curţei Regale Bucureşti, Pasagiu! Villacros Telefon 4768. Tutor pentru domni PREZERVATIV din cel mai fin para-gumi, garantat că nu se rupe. încercat şi foarte mult recomandat. Calitate neîntrecută şi garanţie deplină pentru fiecare bucată. De găsit în toate magazinele de specialitate sau de procurat, în ambalaj discret, totdeauna--proaspete» de la Parmas, Braşov, căsuţa poştală 53. Expediţie, contra rambura in orice parte a ţării. Ambalajul original conţine patru cutii a Câte 3 bucăţi şi costă Lei 136 duzina, fără niciun alt adaos. Vânzarea en-gros la drogherii, farmacii, parfumerii şi magazine cu articole de toaletă, prin AMPHORA S. A. Braşov, fraţii“, aparţinând tuturor partielor politice, aveau rara ocaziune să se preocupe si de probleme culturale. S’au alcătuit proecte de legi, s’au desbiitut tot soiul de chestiuni scolare, în care convingerea si perseverenta lui Atanasiu dădeau îndemne de continuitate, dar si de grijă sinceră pentru asigurarea temeinică a viitorului. Intro vreme când nu apărea nici o revistă, el şi-a pus în joc toate economiile ce le putea face şi-a scos câţiva ani în şir revista „Renaşterea Română“, în care se tipăreau, între altele, rezultatele consfătuirilor din încăperea, unde, odinioară, membrii Junimii au pus temelia Universităţilor populare. Gândul la putinţa de a asigura răspândirea cultura în mulţime îl stăpânea mereu; în discuţiunile ce le aveam adesea, manifesta un entusiasm atât de puternic, încât figura-i, ca tăiată’n piatră, se lumina ca a unui propăvăduitor stăpânit de o credinţă nestrămutată. Nu s’a lăsat până nu am iscălit statutele pentru înfiinţarea unei edituri, având convingerea că va găsi capitalul — e dreptul modest — necesar pentru înfiinţarea ei. Acele statute, alcătuite la Iaşi, stau la baza puternicei edituri „Cartea Românească“, cu atât de mare influenţă asupra întinderii culturii în mulţime. Consecvent principiilor ce l-au călăuzit în preajma şi în timpul războiului, a rămas necruţător faţă de acei cari au fost măcar îngăduitori cu nemţii şi nu puţini duşmani ai a creiat de pe urma ne Cereţi pretutindeni Renumitul Praf de Insecte „FULGURIN“ Reiss Cel mai eficace remediu contra insectelor de tot felul Reprezentant Depozitar Bernard Sachter Calea Moşilor 94. Telefon 70132 „SALVATOR" Cabinet medical fondat In 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de PIELE tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice Electrotennie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate ORETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI , al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiul Român 9 Lângă Teatrul National București Consult. II—1 si 6—9. Telet 331 al clintitei convingeri că individul trebue să se subordoneze, când se cere intereselor superioare de neam. * Obosit de atâtea hârţueli, dornic să-şi ducă la bun sfârșit o lucrare începută mai de mult, a plecat la Leyden, în Olanda, ca să lucreze. Acolo boala şi-a înfipt ghiarele mai adânc în organismu-i slăbit. Avea totuşi încă speranţa că va mai putea lucra. Tainica legătură sufletească cu ţara căreia aparţinea, l’a adus din nou în locul unde a muncit din greu. Boala l’a răpus. Tăcut, linişlit, fără să incomodeze pe nimeni, a păşit în viaţă, călăuzit numai de dorul de a contribui la întemeierea unei tradiţii ştiinţifice şi la noi. Tot atât de fără sgomot a fost transportat la locul de veşnică odihnă. Totuşi sămânţa aruncată de el în jur, n’a căzut toată pe piatră stearpă. Tinerele generaţiuni cărora le-a fost profesor, nu se poate să nu fi prins ceva, pentru viaţa lor, din viaţa şi munca lui. A- ceasta e singura mângâere a celor de seama lui Athanasiu. Ea îi susţine să continue a munci chiar în mijlocul dispreţului general pentru muncă, a fi cinstit, cu gândul că, la urma urmei, tot munca şi cinstea constituesc temeiul unei ţări. T’ai împlinit, prietene, datoria pe deplin, cu toată durerea zilnică de a nu fi săvârşit în întregime ceiace ai fi dorit să dai ţării, pe care ai iubit’o cu atâta abnegare şi însufleţire. i.v II ■ I ir « ” Luaţi ca UN VERMOUTH TORINO VERMOUTH FRANCAIS {tA BODEGI S/ BĂCĂNII) m '§l leanja Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare potrivit disposiţiunilor art. 23 din zisa iese. Domnule Preşedinte, Subscrisul Kovaci Iosif, născut la 19 Iunie 1898 în comuna Doboşeni, jud. Odorheiu, de unde sunt originar şi unde am apartenenţa, având la data de 1 Dec. 1918 domiciliul stabil în această comună, fiind dus în eroare de alţii m’am repatriat în Ungaria. Văzând pasul greşit ce l’am făcut, m’am întors acasă in România, dar cu paşaport unguresc, pentru care sunt considerat astăzi ca supus străin. Regret că am făcut şi voesc să-mi recâştig toate drepturile mele de supus, român, drept aceasta mă conformez legii şi solicitez prin prezenta redobândirea naţionalităţii şi reîncetăţenirei române prin naturalizare Cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această cerere a mea, şi scutindumă de stagiul prescris de lege, să binevoiţi a supune naturalizarea mea spre aprobare, locului în drept. Anexez toate documentele cerute de lege : 1) Actul de naştere. 2) Declaraţia autentică de renunţare la supuşenia străină şi optare la naţioniltatea română. 3) Certificat că am locuit şi locuesc stabil în România. 4) Certificat de bună purtare. 5) Certificat că am mijloace suficiente de trai. 6) Certificat de apartenenţă. Fiind un om, care voesc să fiu în ordine cu toate regulele legii, şi care voesc să fiu bun cetăţean al României, unde îmi am tot rostul meu, cu onoare rog aprobarea petiţiei şi eliberarea certificatului de justificare faţă de autorităţile administrative şi de dispensă de stagiu. Doboşeni la 14 Ianuarie 1925. Primiţi vă rog asigurarea stimei mele. (ss) Kovács Iosif Acum câtva timp în urmă siguranţa din Orhei şi Soroca a fost Inştiinţată că 2 persoane din corn. Rezina, acest judeţ se ocupa cu trecerea refugiaţilor şi contrabanda de mărfuri. La aceste persoane s’a făcut o percheziţie, care a dat rezul... . ----- I ......-—.late neaşteptate. S’a constatat că aacelei societăţi,Arad, str. Tudor ceste persoane se ocupau nu numai Vladimireseu No. 11). FIOROASA CRIMA din tom. Lee-Kamamtl — Cinci persoane omorâte — CARACAL, 31 Iulie» — Parchetul a fost înştiinţat că în marginea comunei Leu au fost găsite ori dimineaţă cadavrele locuitorilor : Rincă Nicolae Maria, Marin Rincă Nicolae, Maria Ioana, Maria Rincă şi Nicolae Maria toţi domiciliaţi în comuna Leu. Victimile au fost omorlte In sat prin despicarea craniului cu lovituri puternice de secure şi apoi scoasa la câmp. Bănuelile întemeiate sunt asupra unui anume Anghel fiul lui Rincă Nicooae. D-l Procuror Policrat împreună cu d. jude instr. Mihail au plecat pentru cercetare la fata locului. --------------©...-------------- Societatea Comunală Trmmfelor Bucureşti Publicaţie Se aduce la cunoştinţa d-lor călători că începând de la 1 August a. s. pe toate liniile electrice vor circula vagoane şi după ora 23:30 (1111 noaptea). Orarul acestor vagoane va fi arătat detaliat prin afişe luminoase la intersecţia B-dului ca Str. Academiei şi la staţiile de tramvai de la Sft. Gheorghe şi Teatrul Naţional. In zilele de sărbători, în ajanul lor sau când circulaţia va necesita vor circula vagoane şi în plus peste cele arătate de orar, însă în aceleaşi limite de timp. Toate aceste vagoane pentru a se distinge de celelalte vor avea în interior lampa din mijloc roşie iar larul de jos din faţa vagonului, verde. In ultima lor cursă sau la retragere ele vor avea acest far roşu. Tariful pe aceste vagoane începând de la ora 23:30 va fi unic şi anume: 8 lei pentru clasa II-a şi 10 lei pentru clasa I pe orice distanţă. Abonamentele sunt valabile şi în acest timp suplimentar de circulaţia. DIRECTIA GENERALA 12512 Greta Trib. mm Secţia I c. c. EXTRACT D-na Maria Scarlat D. Orăscu, domiciliată în Bucureşti, B-dul Pache Protopopescu No. 47 A. prin petiţia înreg. la No. 23296/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Scarlat D. Orăscu din Bucureşti, B-dul Pache Protopopescu No. 47 A. pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat două fete gemene în etate de opt luni şi nume Georgeta şi Ileana. Nici unul din soţi nu posedă avere. Termenul pentru a doua conciliere prezidenţială în Camera de Consiliu s'a fixat la 16 Septembrie 1926. Prezentul extract se va publica prin ziarul „Viitorul" conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Alex. Constantinescu No. 45761. 1926 Iulie 10. ín'r On O! MIŞCĂRI în personalul medical S-au făcut următoarele transferări şi confirmări definitive în personalul medical pendinte de ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale: D-na dr. Grigorescu Maria, actual medic definitiv al oraşului Corabia, se transferă în aceeaş calitate, în postul vacant de medic al oraşului Slatina, judeţul Olt. D. dr. Ovidiu Vlădescu, actual medic stagiar al circumscripţiei Aoteni, judeţul Muscel, împlinind stagiul cerut de lege, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. D. dr. Matei Mocanu, actual medic stagiar al spitalului Racoviţa judeţul Muscel, împlinind stagiul cerut de lege, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. D. dr. Popp Ion, actual medic radiolog la spitalul Braşov, întrunind condiţiunile art. 82, alin. 9 din legea de organizare a ministerului, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. IMPORTUL cărţilor ungureşti Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor punctelor vamale din Ardeal şi Banat prin care le comunică că pe baza adresei Nr. 42967 S din Iulie a. c., a Direcţiunii Poliţiei şi Siguranţei Generale, Ministerul de Interne a fixat ziua de 15 August 1926, ca ultim termen până când se mai pot importa din Ungaria, cărţi de literatură sau ştiinţă, permise la intrarea şi răspândirea lor în ţară, prin dispoziţiunile anterioare. De la această dată, orice carte, care a trecut prin prealabila censură a Direcţiunii Presei din acel Departament poate fi importată numai prin societatea „Ady Endre’, căreia i s’a acordat concesiunea exclusivă pentru introducerea şi răspândirea cărţilor ungureşti din Ungaria, în persoana d-lui Zoltán Franyo, preşedintele 8 »să organizaţie de SDioxaj In Basarabia cu contrabanda dar şi cu spionaj. La domiciliul lor s’au găsit granate de mână, bombe şi revolvere şi o corespondenţă secretă scrisă cu un alfabet necunoscut. Fiind cercetaţi au recunoscut că au avut legături cu Rusia Sovietică, slujind ca spion în folosul bolșevicilor. Cercetările continuă. COR. Accidentul duminiie din Buzilii Buzău, 30.— Ieri un nou accident de aviaţie s’a întâmplat în localitate în următoarele împrejurări : Pe la orele 6 dim. un aparat sistem „Morane“ pe când se găsea la o înălţime de 500 metri, stingându-i-se motorul, s’a prăbuşit vertiginos la pământ sfărămăndu-se. Pilotul s’a ales cu răni grave. -------------------------------- CHESTIUNEA sporurilor funcţionarilor Lucrările comisiunii dela Ministerul de Finanţe .Aseară s’a întrunit din nou la ministerul de finanţe comisiunea însărcinată cu repartizarea sumei de 1 miliard pentru funcţionarii publici. Şedinţa a fost pifesidată de d. Chr. Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe care a relevat faptul că toate nedreptăţile de salarizare nu vor pute fi rectificate decât după terminarea lucrărilor de armonizare a salariilor. Pentru membrii corpului didactic D. St. Spirescu, directorul contabilităţii ministerului de instrucţie a reclamat un spor de 25 la sută pentru corpul didactic iar cota de 15 la sută să fie acordată numai profesoarelor de la şcolile secundare. 1. Iovanovici, directorul general al contabilităţii statului, a arătat că principiul de repartiţie este astfel stabilit pentru unele categorii de funcţionari. Dacă nu se va avea în vedere salariul din 1914, după cum s’a stabilit,uma de 1 miliard nu va ajunge. D. Stănescu, directorul contabilităţei din ministerul de industrie a ridicat chestiunea funcţiunilor, creiate după 1914 arătând că acestor funcţiuni trebue să li se acorde o cotă de spor egală cu 50 lei aur ce se va adăuga salariului corespunzător funcţiunea din 19114 din care au derivat noile funcţiuni. Pentru funcţionarii ministerului de externe D. Trifu din partea ministerului de externe a presintat o situaţie a funcţionarilor de la acel departament începând din 1894 şi până azi. La 1894 un director din ministerul de externe avea un salariu de 800 lei care a rămas neschimbat până la 1914. La celelalte departamente salariile s’au modificat aşa că un director din alt minister avea 1100 lei iar unul de la externe avea tot 800 lei. D. Trifu cere armonizarea salariilor în mod cât mai grabnic. Răspunsul d-lui Secretar al Ministerului de Finanțe D. Chr. Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe, răspunzând tuturos obiecţiunilor ridicate arată că calculele de repartizare a sumei de 1 miliard nu se pot face din 1914 aşa după cum a hotărât consiliul de miniştri. Unele dificultăţi prezintate de membrii comisiunei vor fi îndreptate odată cu alcătuirea budgetului viitor. Şedinţa s’a terminat la ora 8 seara. Viitoarea şedinţă Marţi la cr 5 d. a. In luna Februarie a. c., a fost promulgată legea pentru combaterea tuberculozei, urmând să fie pusă în aplicare, în decursul anului 1927. In acest scop au fost convocaţi eri, într’o conferinţă la ministerul sănătăţii, inspectorii generali sanitari. D. dr. Banu, secretar general al ministerului sănătăţii şi ocrotirilor sociale, a făcut o expunere, arătând cum trebuesc înţelese principiile legii, pentru ca să nu dea loc la interpretări deosebite. D-sa împreună cu o comisiune, delegată de comitetul central al tuberculozei, a redactat o călăuză interpretativă în vederea apucării legii, în scopul de a face cunoscute vederile d-sale, a fost convocată, conferinţa inspectorilor generali sanitari. D. dr. Banu, a declarat că această „călăuză“ va servi ca punct de plecare la alcătuirea viitorului regulament, după experienţă , prin aplicarea practică a legii — va arăta ce modificări sunt de adus dispozitiunilor pe cari le cuprinde. Expunerea d-lui secretar general si discuţiunile cari au urmat privesc : I) Declararea obligatorie a tuberculozei deschise. II) Izolarea tuberculosului si III) Conlucrarea organelor medicale neoficiale si a altor factori sociali cu serviciul sanitar. S-au stablit în conferinţa inspectorilor generali sanitari definiţia tuberculozei deschise, organele cari vor face declararea boalei si obligativitatea declarării. Rolul medicului sanitar Primul rol se atribue medicului sanitar, care va centraliza declaraţiunile venite de la medicii oficiali ai diferitelor instrucţiuni (funcţionari, militari etc.). Trei categorii de bolnavi A doua chestiune discutată a fost forma sub care se va executa izolarea bolnavilor, recunoscându-se posibilitatea a trei categorii de bolnavi: 1) Bolnavi cu dare de mână, cari vor putea fi izolaţi fie la domiciliu fie în sanatorii sau spitale, pe cont propriu. 2) Bolnavi săraci, urmând a fi izolaţi în spitalul statului, judeţelor, sau asistenţei sociale şi în fine. 3) Bolnavii recalcitranţi cari pot fi izolaţi forţat, pe baza dispozitizaţiunile în vigoare astăzi privitor zţiunile în vigoare astăz privitor la declararea maladiilor contagioase. Izolarea acestei categorii de bolnavi se va face pe contul bolnavilor dacă sunt cu dare de mână, în contul statului, asistentei judeţelor sau comunele când vor figura pe lista celor fără stare. Dr. Banu, a expus o serie de formulare, şi fişe necesare pentru studiul, clasarea si supravegherea bolnavilor. Prevenirea boancii. — Biuroul de asistentă medico-socială Cum însă, pentru a combate flagelul teribil care este tuberculoza, nu sunt suficiente măsurile de izolare a bolnavilor și tratarea boalei, s-a discutat propunerea d-lui dr. Banu de a se crea un Birou de asistentă medico-socială pentru intensificarea și punerea în valoare a medicinei preventive cu ascendent faţă de medicina curativă. „Biroul de asistenţă medico-socială“ va fi un organism comunal „urban“ sau „rural“. In compunerea acestui nou organism, vor intra inevitabil medicii sanitari precum şi un număr de personalităţi reprezentative şi caritabile din regiunea respectivă. Aceste biurouri vor centraliza, supraveghea, aplica şi rezolva, după posibilităţile locale problemele medicinei preventive, combaterea maladiilor sociale şi alte probleme, în legătură cu bunul mers sanitar al localităţii. Consiliul inspectorilor generali sanitari a convenit să se institue în primul rând biurourile medico sociale, cu scopul determinat al combaterii tuberculozei, construind astfel, un auxiliar de înaltă valoare al acţiunei oficiale, întreprinsă de ministerul sănătăţii. iTwiililiiYiiV " '' '-f—~ Bc&Iele sectal© Combaterea g omenirea TUBERCULOZEI - Peclarațiunile sui dr. Banu In consiliul inspectorilor generali sanitari — * Cronica judiciară Falsificator de poliţe D. Vortar. Baraghian fiind chemat, în judecată pe baza unor poliţe în care figura ca girant, a declarat că semnăturile cu numele d-sale sunt false şi a indicat chiar ca autor al falsului pe fratele său Agop Baraghian, negustor din calea Victoriei, 62, care emisese acele poliţe. Afacerea fiind dată pe mâna parchetului, spre a se cerceta şi a se vedea întru cât este adevărată sus- J.,ea că la mijloc este un fals şi dacă — în caz afirmativ — autorul este Agop Baraghian, — parchetul a însărcinat cu cercetările pe judecătorul cabinetului II de instrucţie. Intre timp Agop Baraghian a dispărut astfel că n’a putut fi nici arestat, nici măcar interogat. Fuga lui a întărit însă bănuiala vinovăţiei lui. Pe calea expertizei grafologice, judecătorul de instrucţie a ajuns la stabilirea a două puncte : semnăturile dlui Vortan Baraghian sunt false ; cel care le-a falsificat (de 20 de poliţe reprezentând un total de un milion lei) este Agop cel dispărut. In consecinţă, judecătorul numitului cabinet de instrucţie, a dat ordonanţa definitivă de urmărire prin care trimete în judecată pentru delictul de fals în acte comerciale (art. 125 combinat cu 40 din codul penal) pe Agop Baraghian. * . Criminală fără voe Gh. Buzescu, care pe lângă că avea darul beţiei mai era şi scandalagiu, se duse noaptea pe la 11 şi jum. 1a cârciuma lui Negoescu din Str. Calimachi s9 şi ceru băutură. Cârciumarul, care tocmai închidea prăvălia l-a refuzat pe Buzescu, însă în faţa ameninţărilor acestuia a cedat şi i-a servit o „jumătate". După ce-l dădu pe gât, băutorul ceru o altă jumătate, lovind cu sticla în masă. Cârciumarul şi soţia sa Aurelia, văzând că nu vor putea isprăvi cu Buzescu, stinseră lumina şi închiseră uşa. Dar Buzescu nu se lăsă şi căută să forţeze uşa, care la un moment dat era să cedeze. Văzându-se ameninţat, cârciumăreasa Aurelia Negoescu care ţinea uşa, puse mâna pe o piatră şi lovi cu ea pe scandalagiu. Fatalitatea a voit ca lovitura să aibă urmări cari să aducă şi nenorocirea celei care a dat şi a celui care a fost lovit. Căci Buzescu a murit, iar Aurelia Negoescu a fost arestată din această pricină. Cu copilul pe care-l alăptează, în braţe, criminala fără voie, a fost adusă ori la parchet, care a însărcinat cu instruirea afacerii pe d. judecător Gh. Brezeanu, titularul cab. 6. După ce a luat interogatorul femeii, d-sa a emis un mandat de arestare. • ESCURSIONIŞTI americani la Constant CONSTANŢA. In ziua de 18 August va sosi în localitate un grup de 55 studenţi americani însoţiţi de preşedintele societăţii „Amicii României”. Escursioniştii vor uzita portul, oraşul şi Mamaia. Primăria le va oferi un ceai, în sala cazinoului comunal, iar seara, Camera de comerț le va oferi un banchet. ... .. ... . ■ - - XXX — ....... Sărbătorirea 8laicon petrovei —Banchetul de la Chateaubriand— D. Ioan Petrovici, ministrul Justincţiunei, a fost sărbătorit aseară printr’un banchet la Chateaubriand dat de societatea Scriitorilor Români Autoastat d-nii M. Manoilescu, Liviu Rebreanu, Charles Drouhet, Mircea Rădulescu, prof Botez, Topârcealm, Pamfil Şeicaru, I. A. Basarabescu, V. Eftimiu, Th. Vianu etc., cari au reliefat însuşirile alese ale noului ministru al instrucţiunei. Sărbătoritul a răspuns mulţumind pentru manifestaţia prietenească ce i s’a făcut. D-sa a arătat că în noua demnitate în care a fost chemat se va ocupa în deosebi de organizarea unei serioase şi riguroase propagande extra-scolare pentru ridicatarea nivelului cultural al maselor săteşti-In această direcţie d-sa a declarat că va face apel la scriitor. Banchetul, care a ţinut până la orele 2, s’a menţinut într’o atmosferă plăcută. ------------©...-------------- 2 Recenzii MIHAIL GALIŢA: „Jertfa datoriei** Acţiunea piesei d-lui Galiţa se petrece într'un conac. Pentrucă eram deprinşi ca unele conflicte de voinţă din viaţa patriahală să se desfăşoare într’o atmosferă mai puţin pervertită, — departe de influenţa modernismului orăşenesc, — autorul, pentru a-şi justifica unele atitudini ale personagiilor sale, mută conacul cât mai aproape de Bucureşti. S’ar părea că principalul conflict dramatic are loc între Isvoranu, omul tuturor frivolităţilor şi între soţia sa Simona, bună, mamă şi femee cinstită. Intervine la timp un al treilea personagiu. Edita femeea uşuratecă care are afinităţi sufleteşti cu Isvoranu. Toate planurile Editei se realizează şi grăbeşte moartea Simonei pentru a se căsători cu Isvoranu. Această situaţie ar fi desnodământul unui al douilea conflict dacă acţiunea s’ar termina aici. Dar Coralia fiica Simonei şi a lui Isvoranu întorcându-se dela studii din străinătate, nu poate privi cu ochi buni pe acela care a distrus fericirea mamei sale. De aici porneşte un al treilea conflict şi care este cel mai principal. Coralia, conform dorinţei mamei sale, urmează să se căsătorească cu băiatul moşierului Zariveanu. Dar Costel e atras de Edita, mama vitregă a Coraliei. După toate acestea Coralia îşi găseşte mângâerea în prietenia Elenei, sora mamei sale şi a lui Mihail, prieten de copilărie. Edita provoacă o ceartă a amanţilor ei, cea ce îi aduce drumul pribegiei. Cât priveşte caracterizarea psihologică a personagiilor, ele au ceva din viaţa personagiilor din literatura lui Duiliu Zamfirescu, iar tema dramatică are ceva ibsenian. Un desnodământ mai puternic mai zguduitor ar fi marcat mai bine luata, bătrânul Zariveanu şi cel din tei reprezintată prin Isvoranu, Edita, bătrânul Zamfiveanu şi cel din urmă câştigat aceastei lumi. Costel şi între lumea oamenilor cu sentimente adânc omeneşti reprezintată prin Coralia. Totuşi lucrarea a d-lui Galiţa e o lucrare de valoare cu reale calităţi dramatice, Bibliografi a apărut „Propilee Literare" No. 9 şi 10 cu următorul sumar : Sfatul Reginei, II de M. S. Regina Maria. Un program de activitate de Simeon Rufu. Selecţiunea valorilor de Dimitrie Nanu. Expresia forţei naţionale în literatura poloneză de Marya Kasterska. Cavaler sau specialist (nuvelă) de Aramis. Două „Caractere" de Teofrast. Bucureştii acum cincizeci de ani de Nestor Urechia. Din trecutul nostru de Stroe Milescu. Antologia liricilor greci, trad. de Tiberiu Boldur. Apoloage de Ion Foţi. Imnul soarelui (poezie) . Francisc de Assisi Elegie antică (poezie) de George Murnu. Câteva flori (poezie) de Horia Furtună. Mălinii și corul Mălinilor (poezie) de Francisc de Assisi. Ei este (poezie) de Al. Stamatiad. Detectivul (piesă într'un act) de Romulus P. Voinescu. Femeia în teatru grec de St. Bezdechi. Nastea (nuvelă) de Al. Anestin. Resbelul dintre dobitoace şi păsări de Dimitrie Cantemir. Oameni şi cărţi de T. Teodorescu-Branişte. Cronica revistelor de George Baiculescu. Cronica Fantezistă, de Fantasio Culturale, de Simeon Rufu. Cronica ştiinţifico-fantezistă (Spiritul practic), de Ortens Arineanu ; Cronica muzicală (muzică românească de operă), de Pryam ; Recenzii („Minunea"), de Adrian Hurmuz ; In robia lor de A. Cortus, („Sonete", de Shakespeare), de George Baiculescu ; Propilée dialogate, de Spiriduş; Cronica politică, internă şi externă, de Publiu Serena. Maxime şi cugetări, Curiozităţi, Din toată lumea, Anecdote istorice, Diverse, Frângureie, De toate, Bibliografie şi Caricatura actualităţii. » Alex. Popescu: Une légende des astres du ciel ot la cause de la guerre mondiale. Ţara noastră, anul VII, No. 30. Câmpul, anul XIX, No. 14. Jurisprudența română, anul XIII No. 13. Revista marinei, No. 2. Jurisprudența generală, anul IV, No. 26. Orizontul, revistă enciclopedică ilustrată, No. 31. Oglinda Lumii, No. 31. Gazeta de Duminică, No. 39 S- e^atoîale iile! fcryao-l-jA MHMrvL.UăUUJJJ—KyWH—IWUJIM» 'M—M8i Teatrul Cărăbuş: „ESTE DAR S’A ISPRĂVIT“, revistă în 2 acte Parcul Oteteuşanu ! „NU CA ZIC DAR SPUN“, revistă în 2 acte Cinema Edison: „Soţii neglijate”, o comedie şi trupa Bâcleşanu. Litere-Arte-Stiinte