Viitorul, august 1926 (Anul 19, nr. 5525-5550)

1926-08-01 / nr. 5525

MMM Friedr. Krupp S. A. ESSEN OPERA „DIESEL“ MODELUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT CELE MAI REZISTENTE DEVIZE ŞI INFORMAŢIUNI , LA REPREZENTANŢA GENERALA: S- A­ FOST IUCENi­l BEHLES BUCUREŞTI, Calea Rahovei No. 10 BRABLA - CONSTANTA — CRAIOVA Maşini pentru ŢIGLE din CIMENT precum şi pentru fabricarea de cărămizi din beton, blocuri scobite dale, plăci din ciment-mosaic, terazzo granitoid­ei de trotuare. Tipare pentru tuburi din beton, inele de fântână, etc. Prima calitate văpsele de ciment pentru Industria Cimentului Furnizează prompt din Magazinele Braşov . MANERMA» Maşini de construcţiuni şi Radiatoare S. A. BRAŞOV Str. Înfundată 12 (Kisurcza), Telefon 573 înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru bine asortat PROSPECTE şi OFERTE GRATIS. Reprezentanţa Generală pentru Bucureşti: Ing. I. WEINBERGER, str. Semicercului No. 9 REMINGTON Model 92 MODEL NOU făcut cu 92 LITERE Reprezentanţi Generali: intelse iutinoub­l­e Go. Furnisorul Curţei Regale Bu­cureşti, Pasagiu! Villacros Telefon 47­­­68. Tutor pentru domni PREZERVATIV din cel mai fin para-gumi, garantat că nu se rupe. încercat şi foarte mult recomandat. Calitate neîntrecută şi garanţie de­plină pentru fiecare bucată. De găsit în toate magazinele de specialitate sau de procurat, în am­balaj discret, totdeauna--proaspete» de la Parmas­, Braşov, căsuţa poş­tală 53. Expediţie, contra rambura in orice parte a ţării. Ambalajul o­­riginal conţine patru cutii a Câte 3 bucăţi şi costă Lei 136 duzina, fără niciun alt adaos. Vânzarea en-gros la drogherii, farmacii, parfumerii şi magazine cu articole de toaletă, prin AMPHORA S. A. Braşov, fraţii“, aparţinând tuturor parti­­elor politice, aveau rara ocaziune să se preocupe si de probleme cul­turale. S’au alcătuit proecte de legi, s’au desbiitut tot soiul de chestiuni sco­lare, în care convingerea si perse­verenta lui Atanasiu dădeau în­demne de continuitate, dar si de grijă sinceră pentru asigurarea te­meinică a viitorului. Intro vreme când nu apărea nici o revistă­, el şi-a pus în joc toate economiile ce le putea face şi-a scos câţiva ani în şir revista „Renaşterea Româ­nă“, în care se tipăreau, între al­tele, rezultatele consfătuirilor din încăperea, unde, odinioară, mem­brii Junimii au pus temelia Uni­versităţilor populare. Gândul la putinţa de a asigura răspândirea cultura în mulţime îl stăpânea mereu; în discuţiunile ce le aveam adesea, manifesta un entusiasm atât de puternic, încât figura-i, ca tăiată’n piatră, se lu­mina ca a unui propăvăduitor stăpânit de o credinţă nestrămuta­tă. Nu s’a lăsat până nu am iscă­lit statutele pentru înfiinţarea u­­nei edituri, având convingerea că va găsi capitalul — e dreptul mo­dest — necesar pen­tru înfiinţarea ei. Acele statute, alcătuite la Iaşi, stau la baza puternicei edituri „Cartea Românească“, cu atât de mare influenţă asupra întinderii culturii în mulţime. Consecvent principiilor ce l-au că­lăuzit în preajma şi în timpul răz­boiului, a rămas necruţător faţă de acei cari au fost măcar îngă­duitori cu nemţii şi nu puţini duş­mani ai­ a creiat de pe urma ne­ Cereţi pretutindeni Renumitul Praf de Insecte „FULGURIN“ Reiss Cel mai eficace remediu con­­tra insectelor de tot felul Reprezentant Depozitar Bernard Sachter Calea Moşilor 94. Telefon 70132 „SALVATOR" Cabinet medical fondat In 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de PIELE tra­tam­en­tul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice Electro­tennie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate ORETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI ,­­ al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiul Român 9 Lângă Teatrul National București Consult. II—1 si 6—9. Telet 331 al clintitei convingeri că individul trebue să se subordoneze, când se cere intereselor superioare de neam. * Obosit de atâtea hârţueli, dornic să-şi ducă la bun sfârșit o lucrare începută mai de mult, a plecat la Leyden, în Olanda, ca să lucreze. Acolo boala şi-a înfipt ghiarele mai adânc în organismu-i slăbit. Avea totuşi încă speranţa că va mai putea lucra. Tainica legătură sufletească cu ţara căreia aparţi­nea, l’a adus din nou în locul un­de a muncit din greu. Boala l’a ră­pus. Tăcut, lini­şlit, fără să incomo­deze pe nimeni, a păşit în viaţă, călăuzit numai de dorul de a con­tribui la întemeierea unei­ tradiţii ştiinţifice şi la noi. Tot atât de fă­ră sgomot a fost transportat la locul de veşnică odihnă. Totuşi sămânţa aruncată de el în jur, n’a căzut toată pe piatră stearpă. Tinerele generaţiuni că­rora le-a fost profesor, nu se poa­te să nu fi prins ceva, pentru via­ţa lor, din viaţa şi munca lui. A- ceasta e singura mângâere a celor de seama lui Athanasiu. Ea îi sus­ţine să continue a munci chiar în mijlocul dispreţului general pen­tru muncă, a fi cinstit, cu gândul că, la urma urmei, tot munca şi cinstea constituesc temeiul unei ţări. T’ai împlinit, prietene, datoria pe deplin, cu toată durerea zilnică de a nu fi săvârşit în întregime ceiace ai fi dorit să dai ţării, pe care ai iubit’o cu atâta abnegare şi însufleţire. i.v II ■ I ir « ” Luaţi ca UN VERMOUTH TORINO VERMOUTH FRANCAIS {tA BODEGI S/ BĂCĂNII) m '§l leanja Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare potrivit dispos­i­­ţiunilor art. 23 din zisa iese. Domnule Preşedinte, Subscrisul Kovaci Iosif, născut la 19 Iunie 1898 în comuna Doboşeni, jud. Odorheiu, de unde sunt origi­nar şi unde am apartenenţa, având la data de 1 Dec. 1918 domiciliul stabil în această comună, fiind dus în eroare de alţii m’am repatriat în Ungaria. Văzând pasul greşit ce l’am făcut, m’am întors acasă in România, dar cu paşaport unguresc,­ pentru care sunt considerat astăzi­­ ca supus străin. Regret că am făcut şi voesc să-mi recâştig toate drepturile mele de su­pus, român, drept aceasta mă con­formez legii şi solicitez prin pre­zenta redobândirea naţionalităţii şi reîncetăţenirei române prin natura­lizare Cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această cerere a mea, şi scu­­tindumă de stagiul prescris de lege, să binevoiţi a supune naturalizarea mea spre aprobare, locului în drept. Anexez toate documentele cerute de lege : 1) Actul de naştere. 2) De­claraţia autentică de renunţare la supuşenia străină şi optare la na­­ţioniltatea română. 3) Certificat că am locuit şi locuesc stabil în Ro­mânia. 4) Certificat de bună pur­tare. 5) Certificat că am mijloace­ suficiente de trai. 6) Certificat de a­­partenenţă. Fiind un om, care voesc să fiu în ordine cu toate regulele legii, şi care voesc să fiu bun cetăţean al României, unde îmi am tot rostul meu, cu onoare rog aprobarea peti­ţiei şi eliberarea certificatului de justificare faţă de autorităţile ad­ministrative şi de dispensă de sta­giu. Doboşeni la 14 Ianuarie 1925. Primiţi vă rog asigurarea stimei mele. (ss) Kovács Iosif Acum câtva timp în urmă sigu­ranţa din Orh­ei şi Soroca a fost In­ştiinţată că 2 persoane din corn. Re­­zina, acest judeţ se ocupa cu trece­rea refugiaţilor şi contrabanda de mărfuri. La aceste persoane s’a fă­cut o percheziţie, care a dat rezul­... . ----- I ......-—.late neaşteptate. S’a constatat că a­acelei societăţi,­­Arad, str. Tudor ceste persoane se ocupau nu numai Vladimir­eseu No. 11). FIOROASA CRIMA din tom. Lee-Kamamtl — Cinci persoane omorâte — CARACAL, 31 Iulie» — Parchetul a fost înştiinţat că în marginea co­munei Leu au fost găsite ori dimi­neaţă cadavrele locuitorilor : Rincă Nicolae Maria, Marin Rincă Nico­­lae, Maria Ioana, Maria Rincă şi Ni­­colae Maria toţi domiciliaţi în co­­muna Leu. Victimile au fost omorlte In sat prin despicarea craniului cu lovi­turi puternice de secure şi apoi scoasa la câmp. Bănuelile întemeiate sunt asupra unui anume Anghel fiul lui Rincă Nicooae. D-l Procuror Policrat împreună cu d. jude­ instr. Mihail au plecat pentru cercetare la fata locului. --------------©...--------------­ Societatea Comunală Trmmfelor Bucureşti Publicaţie Se aduce la cunoştinţa d-lor călă­tori că începând de la 1 August a. s. pe toate liniile electrice vor cir­cula vagoane şi după ora 23:30 (1111 noaptea). Orarul acestor vagoane va fi ară­tat detaliat prin afişe luminoase la intersecţia B-dului ca Str. Aca­­demiei şi la staţiile de tramvai de la Sft. Gh­eorghe şi Teatrul Naţio­nal. In zilele de sărbători, în ajanul lor sau când circulaţia va necesita vor circula vagoane şi în plus pes­te cele arătate de orar, însă în ace­leaşi limite de timp. Toate aceste vagoane pentru a se distinge de celelalte vor avea în interior lampa din mijloc roşie iar larul de jos din faţa vagonului, ver­de. In ultima lor cursă sau la re­tragere ele vor avea acest far roşu. Tariful pe aceste vagoane începând de la ora 23:30 va fi unic şi anume: 8 lei pentru clasa II-a şi 10 lei pen­tru clasa I pe orice distanţă. Abonamentele sunt valabile şi în acest timp suplimentar de circula­ţia. DIRECTIA GENERALA 12512 Greta Trib. mm Secţia I c. c. EXTRACT D-na Maria Scarlat D. Orăscu, do­miciliată în Bucureşti, B-dul Pache Protopopescu No. 47 A. prin petiţia înreg. la No. 23296/926 a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţului său Scarlat D. Orăscu din Bucureşti, B-dul Pache Protopopescu No. 47 A. pentru motive determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat două fete gemene în etate de opt luni şi nume Georgeta şi Ileana. Nici unul din soţi nu posedă avere. Termenul pentru a doua conci­liere prezidenţială în Camera de Consiliu s'a fixat la 16 Septembrie 1926. Prezentul extract se va publica prin ziarul „Viitorul" conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Alex. Constantinescu No. 45761. 1926 Iulie 10. í­n'r On O! MIŞCĂRI în personalul me­­dical S-au făcut următoarele transfe­rări şi confirmări definitive în personalul medical pendinte­­ de ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale: D-na dr. Grigorescu Maria, ac­tual medic definitiv al­ oraşului Corabia, se transferă în aceeaş calitate, în postul vacant de me­dic al oraşului Slatina, judeţul Olt. D. dr. Ovidiu Vlădescu, actual medic stagiar al circumscripţiei Aoteni, judeţul Muscel, împlinind stagiul cerut de lege, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. D. dr. Matei Mocan­u, actual me­dic stagiar al spitalului Raco­­viţa judeţul­ Muscel, împlinind stagiul cerut de lege, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. D. dr. Popp Ion, actual medic radiolog la spitalul Braşov, întru­nind condiţiunile art. 82, alin. 9 din legea de organizare a minis­terului, se confirmă definitiv în postul ce ocupă. IMPORTUL cărţilor ungureşti Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor punc­telor vamale din Ardeal şi Banat prin care le comunică că pe baza adresei Nr. 42967 S din Iulie a. c., a Direcţiunii Poliţiei şi Siguran­ţei Generale, Ministerul de Inter­ne a fixat ziua de 15 August 1926, ca ultim termen până când se mai pot importa din Ungaria, cărţi de literatură sau ştiinţă, permise la intrarea şi răspândi­rea lor în ţară, prin dispoziţiuni­­le anterioare. De la această dată, ori­ce carte, care a trecut prin prealabila cen­­sură a Direcţiunii Presei din acel Departament poate fi importată numai prin societatea „Ady En­dre­’, căreia i­ s’a acordat conce­siunea exclusivă pentru introdu­cerea şi răspândirea cărţilor un­gureşti din Ungaria, în persoana d-lui Zoltán Franyo, preşedintele 8 »să organizaţie de SDioxaj In Basarabia cu contrabanda dar şi cu spionaj. La domiciliul lor s’au găsit granate de mână, bombe şi revolvere şi o corespondenţă secretă scrisă cu un alfabet necunoscut. Fiind cercetaţi au recunoscut că au avut legături cu Rusia Sovietică, slujind ca spion­ în folosul bolșevicilor. Cercetările continuă. COR. Accidentul du­­miniie din Buzilii Buzău, 30.— Ieri un nou acci­dent de aviaţie s’a întâmplat în lo­calitate în următoarele împreju­rări : Pe la orele 6 dim. un aparat sis­tem „Morane“ pe când se găsea la o înălţime de 500 metri, stingân­­du-i-se motorul, s’a prăbuşit verti­ginos la pământ sfărămăndu-se. Pilotul s’a ales cu răni grave. --------------------------------­ CHESTIUNEA­­ sporurilor funcţionarilor Lucrările comisiunii dela Ministerul de Finanţe­­ .Aseară s’a întrunit din nou la ministerul de finanţe comisiunea însărcinată cu repartizarea sumei de 1 miliard pentru funcţionarii publici. Şedinţa a fost pifesidată de d. Chr. Simionescu, secretarul gene­ral al ministerului de finanţe care a relevat faptul că toate nedrep­tăţile de salarizare nu vor pute fi rectificate decât după termina­rea lucrărilor de armonizare a sa­lariilor. Pentru membrii cor­pului didactic D. St. Spirescu, directorul conta­bilităţii ministerului de instruc­ţie a reclamat un spor de 25 la sută pentru corpul didactic iar cota de 15 la sută să fie acordată numai profesoarelor de la şcolile secundare. 1­. Iovanovici, directorul general al contabilităţii statului, a arătat că principiul de repartiţie este astfel stabilit pentru unele cate­gorii de funcţionari. Dacă nu se va avea în vedere salariul din 1914, după cum s’a sta­bilit,­uma de 1 miliard nu va a­­junge. D. Stănescu, directorul contabil­i­­tăţei din ministerul de industrie a ridicat chestiunea funcţiunilor, creiate după 1914 arătând că aces­tor funcţiuni trebue să li se acorde o cotă de spor egală cu 50 lei aur ce se va adăuga salariului cores­punzător funcţiunea din 19114 din care au derivat noile funcţiuni. Pentru funcţionarii mi­nisterului de externe D. Trifu din partea ministerului de externe a presintat o situaţie a funcţionarilor de la acel departa­ment începând din 1894 şi până azi. La 1894 un director din ministerul de externe avea un salariu de 800 lei care a rămas neschimbat până la 1914. La celelalte departamente salariile s’au modificat aşa că un director din alt minister avea 1100 lei iar unul de la externe avea tot 800 lei. D. Trifu cere armonizarea sala­riilor în mod cât mai grabnic. Răspunsul d-lui Se­cretar al Ministerului de Finanțe D. Chr. Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe, răspunzând tuturos obiecţiunilor ridicate arată că calculele de re­partizare a sumei de 1 miliard nu se pot face din 1914 aşa după cum a hotărât consiliul de miniştri. U­­nele dificultăţi prezintate de mem­brii comisiunei vor­ fi îndreptate odată cu alcătuirea budgetului vii­tor. Şedinţa s’a terminat la ora 8 seara. Viitoarea şedinţă Marţi la cr 5 d. a. In luna Februarie a. c., a fost promulgată legea pentru comba­terea tuberculozei, urmând să fie pusă în aplicare, în decursul anu­lui 1927. In acest scop au fost con­vocaţi eri, într’o conferinţă la mi­nisterul sănătăţii, inspectorii ge­nerali sanitari. D. dr. Banu, secretar general al ministerului sănătăţii şi ocrotiri­lor sociale, a făcut o­ expunere, a­­rătând cum trebuesc înţelese prin­cipiile legii, pentru ca să nu dea loc la interpretări deosebite. D-sa împreună cu o comisiune, delegată de comitetul central al tuberculozei, a redactat o călăuză interpretativă în vederea apucării legii, în scopul de a face cunos­cute vederile d-sale, a fost convo­cată, conferinţa inspectorilor gene­rali sanitari. D. dr. Banu, a declarat că aceas­tă „călăuză“ va servi ca punct de plecare la alcătuirea viitorului re­gulament, după experienţă , prin aplicarea practică a legii — va a­­răta ce modificări sunt de adus dispozitiunilor pe cari le cuprinde. Expunerea d-lui secretar general si discuţiunile cari au urmat pri­vesc : I) Declararea obligatorie a tu­berculozei deschise. II) Izolarea tuberculosului si III) Conlucrarea organelor me­dicale neoficiale si a altor factori sociali cu­ serviciul sanitar. S-au stablit în conferinţa in­spectorilor generali sanitari defi­niţia tuberculozei deschise, orga­nele cari vor face declararea boa­lei si obligativitatea declarării. Rolul medicului sanitar Primul rol se atribue medicului sanitar, care va centraliza decla­­raţiunile venite de la medicii ofi­ciali a­i diferitelor instrucţiuni (funcţionari, militari etc.). Trei categorii de bolnavi A doua chestiune discutată a fost forma sub care se va executa izo­larea bolnavilor, recunoscându-se posibilitatea a trei categorii de bolnavi: 1) Bolnavi cu dare de mână, cari vor putea fi izolaţi fie la domi­ciliu fie în sanatorii sau spitale, pe cont propriu. 2) Bolnavi săraci, urmând a fi izolaţi în spitalul statului, judeţe­lor, sau asistenţei sociale şi în fine. 3) Bolnavii recalcitranţi cari pot fi izolaţi forţat, pe baza dispoziti­­zaţiunile în vigoare astăzi privitor zţiunile în vigoare astăz privitor la declararea maladiilor contagi­oase. Izolarea acestei categorii de bolnavi se va face pe contul bolna­vilor dacă sunt cu dare de mână, în contul statului, asistentei jude­ţelor sau comunele când vor fi­­gura pe lista celor fără stare. D­­r. Banu, a expus o serie de formulare, şi fişe necesare pentru studiul, clasarea si supravegherea bolnavilor. Prevenirea boancii. — Biuroul de asistentă medico-socială Cum însă, pentru a combate fla­gelul teribil care este tuberculoza, nu sunt suficiente măsurile de izo­lare a bolnavilor și tratarea boa­lei, s-a discutat propunerea d-lui dr. Banu de a se crea un Birou de asistentă medico-socială pentru in­tensificarea și punerea în valoare a medicinei preventive cu ascen­dent faţă de medicina curativă. „Biroul de asistenţă medico-so­­cială“ va fi un organism comunal „urban“ sau „rural“. In compunerea acestui nou orga­nism, vor intra inevitabil medicii sanitari precum şi un număr de personalităţi reprezentative şi ca­ritabile din regiunea respectivă. Aceste biurouri­ vor centraliza, supraveghea, aplica şi rezolva, după posibilităţile locale proble­mele medicinei preventive, comba­terea maladiilor sociale şi alte pro­bleme, în legătură cu bunul mers sanitar al localităţii. Consiliul inspectorilor generali sanitari a convenit să se institue în primul rând biurourile medico sociale, cu scopul determinat al combaterii tuberculozei, constru­ind astfel, un auxiliar de înaltă valoare al acţiunei oficiale, între­prinsă de ministerul sănătăţii. iTwiililiiYiiV " '' '-f—~ Bc&Iele sectal© Combaterea g omenirea TUBERCULOZEI - Peclarațiunile s­ui dr. Banu In con­­siliul inspectorilor generali sanitari — * Cronica judiciară Falsificator de poliţe D. Vortar. Baraghian fiind chemat, în judecată pe baza unor poliţe în care figura ca girant, a declarat că semnăturile cu numele d-sale sunt false şi a indicat chiar ca autor al falsului pe fratele său Agop Bara­ghian, negustor din calea Victoriei, 62, care emisese acele poliţe. Afacerea fiind dată pe mâna par­chetului, spre a se cerceta şi a se vedea întru cât este adevărată sus- J.,ea că la mijloc este un fals şi dacă — în caz afirmativ — autorul este Agop Baraghian, — parchetul a însărcinat cu cercetările pe jude­cătorul cabinetului II de instrucţie. Intre timp Agop Baraghian a dis­părut astfel că n’a putut fi nici a­­restat, nici măcar interogat. Fuga lui a întărit însă bănuiala vinovă­ţiei lui. Pe calea expertizei grafologice, ju­decătorul de instrucţie a ajuns la stabilirea a două puncte : semnătu­rile dlui Vortan Baraghian sunt false ; cel care le-a falsificat (de 20 de poliţe reprezentând un total de un milion lei) este Agop cel dispă­rut. In consecinţă, judecătorul numi­tului cabinet de instrucţie, a dat or­donanţa definitivă de urmărire prin care trimete în judecată pentru de­lictul de fals în acte comerciale (art. 125 combinat cu 40 din codul penal) pe Agop Baraghian. * . Criminală fără voe Gh. Buzescu, care pe lângă că a­­vea darul beţiei mai era şi scanda­lagiu, se duse noaptea pe la 11 şi jum. 1a cârciuma lui Negoescu din Str. Calimachi s9 şi ceru băutură. Cârciumarul, care tocmai închidea prăvălia l-a refuzat pe Buzescu, în­să în faţa ameninţărilor acestuia a cedat şi i-a servit o „jumătate". După ce-l dădu pe gât, băutorul ceru o altă jumătate, lovind cu sti­cla în masă. Cârciumarul şi soţia sa Aurelia, văzând că nu vor pu­tea isprăvi cu Buzescu, stinseră lu­mina şi închiseră uşa. Dar Buzescu nu se lăsă şi căută să forţeze uşa, care la un moment dat era să ce­deze. Văzându-se ameninţat, cârciu­­măreasa Aurelia Negoescu care ţi­nea uşa, puse mâna pe o piatră şi lovi cu ea pe scandalagiu. Fatalitatea a voit ca lovitura să aibă urmări cari să aducă şi neno­rocirea celei care a dat şi a celui care a fost lovit. Căci Buzescu a murit, iar Aurelia Negoescu a fost arestată din această pricină. Cu copilul pe care-l alăptează, în braţe, criminala fără voie, a fost a­­dusă ori la parchet, care a însărci­nat cu instruirea afacerii pe d. ju­decător Gh. Brezeanu, titularul cab. 6. După ce a luat interogatorul fe­meii, d-sa a emis un mandat de a­­restare. • ESCURSIONIŞTI americani la Constant CONSTANŢA.­­ In ziua de 18 August va sosi în localitate un grup de 55 studenţi americani însoţiţi de preşedintele societăţii „Amicii Ro­mâniei”. Escursioniştii vor uzita portul, o­­raşul şi Mamaia. Primăria le va oferi un ceai, în sala cazinoului comunal, iar seara, Camera de comerț le va oferi un banchet. ... .. ... . ■ - - XXX — ....... Sărbătorirea 8­lai­con petrov­ei —Banchetul de la Chateau­briand— D. Ioan Petrovici, ministrul Ju­stin­cţiun­ei, a fost sărbătorit asea­ră printr’un banchet la Chateau­briand dat de societatea Scriito­rilor Români Au­toastat d-nii M. Manoilescu, Liviu Rebreanu, Charles Drouhet, Mircea Rădulescu, prof Botez, To­­pârcealm, Pamfil Şeicaru, I. A. Basarabescu, V. Eftimiu, Th. Via­­nu etc., cari au reliefat însuşirile alese ale noului ministru al in­­str­ucţiunei. Sărbătoritul a răspuns mulţu­mind pentru manifestaţia priete­nească ce i s’a făcut. D-sa a arătat că în noua dem­nitate în care a fost chemat se va ocupa în deosebi de organizarea unei serioase şi riguroase propa­gande extra-scolare pentru r­idica­­tarea nivelului cultural al maselor săteşti-In această direcţie­ d-sa a decla­rat că va face apel la scriitor. Banchetul, care a ţinut până la orele 2, s’a menţinut într’o atmos­feră plăcută. ------------©...-------------- 2 Recenzii MIHAIL GALIŢA: „Jertfa datoriei** Acţiunea piesei d-lui Galiţa se pe­trece într'un conac. Pentrucă eram deprinşi ca unele conflicte de voinţă din viaţa patriahală să se desfă­şoare într’o atmosferă mai puţin pervertită, — departe de influenţa modernismului orăşenesc, — auto­­­rul, pentru a-şi justifica unele ati­tudini ale personagiilor sale, mută conacul cât mai aproape de Bucu­reşti. S’ar părea că principalul conflict dramatic are loc între Isvoranu, o­­mul tuturor frivolităţilor şi între so­ţia sa Simona, bună, mamă şi femee cinstită. Intervine la timp un al treilea personagiu. Edita femeea uşuratecă care are afinităţi suflete­şti cu Isvoranu. Toate planurile Editei se reali­zează şi grăbeşte moartea Simonei pentru a se căsători cu Isvoranu. Această situaţie ar fi desnodămân­­tul unui al douilea conflict dacă ac­ţiunea s’ar termina aici. Dar Co­­ralia fiica Simonei şi a lui Isvo­ranu în­torcându-se dela studii din străinătate, nu poate privi cu ochi buni pe acela care a distrus ferici­rea mamei sale. De aici porneşte un al treilea conflict şi care este cel mai principal. Coralia, conform dorinţei mamei sale, urmează să se căsătorească cu băiatul moşierului Zariveanu. Dar Costel e atras de Edita, mama vitregă a Coraliei. După toate aces­tea Coralia îşi găseşte mângâerea în prietenia Elenei, sora mamei sale şi a lui Mihail, prieten de copilărie. Edita provoacă o ceartă a aman­ţilor ei, cea ce îi aduce drumul pri­begiei. Cât priveşte caracterizarea psiho­logică a personagiilor, ele au ceva din viaţa personagiilor din litera­tura lui Duiliu Zamfirescu, iar tema dramatică are ceva ibsenian. Un desnodămân­t mai puternic mai zguduitor ar fi marcat mai bine lua­ta, bătrânul Zariveanu şi cel din tei reprezintată prin Isvoranu, Edi­ta, bătrânul Zamfiveanu şi cel din urmă câştigat aceastei lumi. Costel şi între lumea oamenilor cu senti­mente adânc omeneşti reprezintată prin Coralia. Totuşi lucrarea a d-lui Galiţa e o lucrare de valoare cu reale calităţi dramatice, Bibliografi­ a apărut „Propilee Literare" No. 9 şi 10 cu următorul sumar : Sfatul Reginei, II de M. S. Regina Maria. Un program de activitate de Simeon Rufu. Selecţiunea valorilor de Dimitrie Nanu. Expresia forţei naţionale în literatura poloneză de Marya Kasterska. Cavaler sau spe­cialist (nuvelă) de Aramis. Două „Caractere" de Teofrast. Bucureştii acum cincizeci de ani de Nestor Urechia. Din trecutul nostru de Stroe Milescu. Antologia liricilor greci, trad. de Tiberiu Boldur. Apo­­loage de Ion Foţi. Imnul soarelui (poezie) . Francisc de Assisi Ele­gie antică (poezie) de George Murnu. Câteva flori (poezie) de Horia Fur­tună. Mălinii și corul Mălinilor (poezie) de Francisc de Assisi. Ei e­ste (poezie) de Al. Stamatiad. Detec­tivul (piesă într'un act) de Romu­lus P. Voinescu. Femeia în teatru grec de St. Bezdechi. Nastea (nu­velă) de Al. Anestin. Resbelul din­tre dobitoace şi păsări de Dimitrie Cantemir. Oameni şi cărţi de T. Teodorescu-Branişte. Cronica revis­telor de George Baiculescu. Cronica Fantezistă, de Fantasio­ Culturale, de Simeon Rufu. Cronica ştiinţi­­fico-fantezistă (Spiritul practic), de Ortens Arineanu ; Cronica muzicală (muzică românească de operă), de Pryam ; Recenzii („Minunea"), de Adrian Hurmuz ; In robia lor de A. Cortus, („Sonete", de Shakespeare), de George Baiculescu ; Propilée dia­logate, de Spiriduş; Cronica poli­tică, internă şi externă, de Publiu Serena. Maxime şi cugetări, Curiozităţi, Din toată lumea, Anecdote istorice, Diverse, Frângureie, De toate, Bi­bliografie şi Caricatura actualităţii. » Alex. Popescu: Une légende des astres du ciel ot la cause de la guer­re mondiale. Ţara noastră, anul VII, No. 30. Câmpul, anul XIX, No. 14. Jurisprudența română, anul XIII No. 13. Revista marinei, No. 2. Jurisprudența generală, anul IV, No. 26. Orizontul, revistă enciclopedică ilustrată, No. 31. Oglinda Lumii, No. 31. Gazeta de Duminică, No. 39 S- e^atoîale iile! fcryao-l-jA MHMrvL.UăUUJJJ—KyWH—IWUJIM» 'M—M8i Teatrul Cărăbuş: „ESTE­ DAR S’A ISPRĂVIT“, revistă în 2 acte Parcul Oteteu­şanu ! „NU CA ZIC DAR SPUN“, revistă în 2 acte Cinema Edison: „Soţii neglijate”, o comedie şi trupa Bâcleşanu. Litere-Arte-Stiinte

Next