Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)
1926-10-08 / nr. 5583
SĂRBĂTORIREA unui Imiăţăfior în istd&ful j'~~ -------~ ' Dâmboviţa ..-■•ii» Târgovişte. — Dela un timp, se ■ucced in judelui nostru, acte de adevărată recunoştinţă, din partea sătenilor, faţă de păstorii lor sufleteşti. Este trează în mintea tuturor fapta lăudabilă a sătenilor din corn. Valea Lungă, came cu ridicat un monument de toată frumuseţea regretatului învăţător Ion Baralambie. O asemenea frumoasă sărbătorire a avut loc Duminică 3 octombrie a. c. in com. Bucşani. Cu ocazia ieşirii la pensie a distinsului învăţător Ghiţă Ionescu, elevii recunoscători au ţinut să organizeze o serbare cu adevărat impunătoare, învăţători, preoţi- prieteni de ai sărbătoritului precum şi delegaţi din satele înconjurătoare, au ţinut să ia parte în număr cât mai mare la această serbare. Serbarea a început printr’un serviciu religios oficiat de către preotul protoereu aljudeţului, înconjurat de toţi preoţi, prezenţi ai comunelor învecinate. Răspunsurile au fost date de corul format din învăţătorii prezenţi. După serviciul religios a avut loc un banchet oferit de locuitorii satului Bucşani prietenilor sărbătoritului. Cu această ocazie s’au rostit discursuri prin cari s’a scos în relief personalitatea învăţătorului Ghiţă Ionescu care timp de 40 de ani a fost un apostoli in adevăratul sens al cuvântului, lucru pentru care a şi fost decorat anul trecut cu „Răsplata muncii pentru învăţământ cl. De remarcat faptul regretabil că la această serbare nu a luat parte nici un delegat oficial al autorităţii şcolare. La orele 2 p. m., în faţa unei săli arhipline, a avut loc serbarea publică. Prezidează d. Ion Ghiţescu, fost revizor şcolar care dă cuvântul d-lui IrimescuCând eşti fost deputat. D-sa arată, intr’o adevăretă conferinţă didactică, rolul familiei, şcoalei şi bisericei , cele trei pârghii pe care se reazămă existenţa unui stat. Încheie cuvântarea d-sale îndemnând pe săteni să asculte ca pe nişte cuvinte sfinte de evanghelie, sfaturile prietenului sau Ghiţă Ionescu care atât pe tărâmul didactic cât şi cel social, a contribuit din toate puterile pentru ridicarea socială a păturii ţărăneşti. Vorbesc apoi d-nii : C. Scurtescu-Adânca şi I. C-tinescu Vilişoara, ambii învăţători pensionari, caii prin cuvinte, mişcătoare şi emoţionante răscolesc în cartea trecuturi momente frumoase din viaţa sărbătoritului. Din partea asociaţiei învăţătorilor vorbeşte de Amuza Ghiţescu, preşedinte, arătând consideraţia deosebită de care s’a bucurat învăţătorul Ghiţă Ionescu în sânul corpului învăţăitoresc. D-sa propune ca fotografia celui ieşit la pensie să stea ca un imbold pentru generaţiile viitoare în sălile de clasă. A vorbit apoi fostul revizor al judeţului Nicolae Bărbulescu, care a făcut mărturisirea că în timpul de opt ani cât a fost, în control nu a cunoscut învăţător mai conştiincios decât Ghiţă Ionescu, îndeamnă şi d-sa pe săteni să asculte şi de aei înainte pe învăţătorul de acum pensionar căci numai mulţumită chibzuitei sale orientări, satul Bucşani este un sat model în judeţul Dâmboviţa. Mai vorbesc şi alţi prieteni accentuând faptul că învăţătorul sărbătorit a fost un bun dascăl, părinte şi prieten. Seria cuvântărilor o încheie părintele Niculescu care scoate în relief felul de viaţă creştinească pe care învăţătorul Ghiţă Ionescu a urmat-o şi propovăduit-o în familie şcoală şi societate. La orele 5 jura. p. m. serbarea a luat sfârşit după adevărate momente de înălţare sufletească petrecute într’o atmosferă de dragoste şi călduroasă prietenie. Convenţiile Băncii naţionale a Belgiei pentru ajutorarea tracului Londra, 7 (Bador). Ziarul „Times“ anunţă din Bruxelles că Banca Naţională a Belgiei ar fi încheiat un acord cu Banca Angliei cu „Federal Reserve Bank“ şi cu băncile de emisiune olandeze, elveţiene şi suedeze, acord care îi asigură un ajutor atunci când guvernul va fi hotărît să înceapă stabilizarea francului bazată pe împrumutul străin. — —— — REGLEMENTAREA consumului cărbuni-lor în Anglia Londra, 7 (Rador).— Știrea care a circulat ori. după care minis- trul transportului ar fi sugerat reducerea trenurilor în scop de a menaja proviziile de cărbuni, se desminte în mod oficial. Nu s’a luat in consideraţie nici reducerea trenurilor nici raţionarea cărbunilor destinaţi căilor ferate. Această ştire se datoreşte probabil întrevederei recente dintre ministrul transportului cu directorii de cale ferată, unde s’a discutat demersurile posibile pentru a economisi cărbuni, la caz că această măsură va deveni necesară. Dela acea întrevedere, situaţia s’a îmbunătăţit, şi deşi căile ferate vor continuua să facă cea mai strictă economie menţinerea actualei circulaţii a trenurilor, nu este întru nimic ameninţată. fretenferitul la bottal Rusiei Inruiste la Pari.« Berlin. 7 (Rador). — Marele Duce Kyrill, care se proclamase acum câtva timp ca Țar al Rusiei, s’a mutat la începutul lui Noembrie din Koburg la Paris. ••••»A*«*'«*--- INFORMAŢIUNI Pregătirile pentru „Fuziune“ Din toate părţile tărei vin ştiri rele pentru partidele „fuzionate“. Astfel la Constanţa, d. Pariano, preşedintele organizaţiunei naţionaliste, primind invitaţia să participe la congres, şi-a înaintat imediat demisia împreună cu toţi fruntaşii partidului. La Muscel întraga organizaţiune în frunte cu d. Giurculescu a aderat la acţiunea d-lui Iorga. La Teleorman, organizaţia naţionalistă a înfierat pulitica d-lui Mirto, fruntaş ţărănist, şi a arătat că nu aderă la fuziune decât sub şefia d-lui Take Slavesen. Iorghiştii din această organizaţie s’au retras de pe acum din partid. Cum vedem auspiciile fuzionarilor sunt foarte defavorabile. Consecvenţa d-lui Maniu Vorbind de atitudinea d-lor Maniu şi Vaida faţă de fuziunea cu partidul ţărănesc. ..Universul" scrie „Amândoi dăduse într’o vreme asigurări, că fuziunea pe care vor s’o boteze Duminică, nu se poate face, din cauze morale; amândoi vedeau şi în cazul Stere şi în metodele de propagandă, piedici colaborării în vederea creerii unui partid de ordine şi de guvernământ cu răspundere pentru solidaritatea socială şinaţională. D. Vaida, mai entuziast,in împrejurări identice celor de azi, a avut chiar o ieşire cu adevărat tinerească, împotriva trădătorului, cu care mai apoi a discutat program politic şi întovărăşiri de luptă“. „Universul“ nor trebui să deştepte asemenea amintiri dureroase. D nii Manius Vaide sunt destul de nenorociţi şi aşa. Azi s’a întrunit la ministerul de agricultură comisia pentru combaterea fraudelor în viticultură. Comisia a fost pusă în cunoştinţă că cu toata taxa mărită pusă pe alcool falsificarea vinului tot se practică. Azi s’a întrunit la ministerul sănătăţii comisia chimico farmaceutică. .Ministerul sănăţii a numit o comisie compusă am d-nii, farmacişti Panfil, Vintilescu şi Iteanu pare să studieze chestia stupefinantelor. Comisia va cerceta şi anteproectul întocmit de d. inspector general al farmaciştilor Elvir. Grigorescu. Duminică 10 Octombrie a. c. ora li dim., se va ţine în biserica .,Dichiu’’ adunarea generală parohială la care toţi enoriaşii bărbaţi, cu drept de vot, din această parohie, sunt rugaţi a lua parte. Se va discuta şi chestia construcţiei ateneului. Găsesc orice apartamente doresc fără plată de comision, adresârnduse OFICIULUI de ÎNCHIRIERI si VANZARI a Soc. RECLAMA & Co- B-du Academiei Nr. 3, care eliberează liste complecte de tot ce se găseşte de închiriat în Capitală numai contra unei mici taxe. Preţurile de vânzare pentru spirt, ţuică şi rachiu Comisiunea pentru fixarea preţului de vânzare la spirt, ţuici şi rachiuri peste 30 grade, intrunindu-se la ministerul finanţelor, a fixat următoarele preţuri: Spirtul din cereale lei 2 bani 60 grad decalitru ; Spirtul din vin lei 8, grad decaliti; Ţuică peste 30 grade tărie lei 12, grad decalitru şi rachiurile peste 30 grade lei 13, grad decalitru. . Aceste preţuri sunt socotite fără taxele de consumaţie cari se vor adăuga z aparat, iar asupra totalului se va calcula şi percepe o suprataxă de 20 la sută ad-valorom. Comisia de numiri şi înaintări a ministerului de agricultură a lucrat azi sub preşedenţia d-lui dr. Busuiocescu subsecretar de Stat Prin scoaterea la pensie a directorului general al islazurilor comisia a făcut o serie de avansări. D-na FLOREA VASILESCU Bucureşti, a cumpărat un automefist! „FEUQEOT“ de la CASA A. C.TARTASESCU, MUNTENEIAN J & Cie, Cartea Victoriei 112. Sâmbătă se va deschide la Braşov expoziţia de păsări, organizată de societatea de creştere a animalelor mici. Duminică se va face la Mediaş o mare expoziţie de vite de rasă Siementahal. Mediaşul este cel mai important centre, din Ardeal unde se cresc vite cornute. Au fost scoşi la pensie următorii funcţionari din Casa de împroprietărire : Cociu, subdirector; Gh. Teodore, avocat clasa I şi Horovitz, Paloş şi Bogdan inspectori. S-a hotărât deschiderea unui târg săptămânal de vite în com- Nemţeni Lăpuşna care va funcţiona Joia._________________ Membrii Societăţii Generale a funcţionarii oi Publici sunt înştiinţaţi că D-şoara dr. Christea dă consultaţii la policlinica Societăţii, pentru boalele de femei (ginecologie), în toate zilele de lucru de la 5 jum.—7 p. m. D. L Petrovici, ministrul instrucţiunii, întorcându-se din concediu încetează interimatul acelui departament, cu care fusese însărcinat d. V. Goldiş, ministrul cultelor şi artelor. D. Tomiciuc Nicolae, prof. titular, a fost delegat cu conducerea şcolii normale de băeţi din Caransebeş, în locul d-lui Traian Tunea, a cărei delegaţie încetează. D. N. Mărgineanu, institutor titular la şcoala primară de băeţi, din Dicio-Sânmartin, a fost numit în postul de revizor şcolar al judeţului Târnava-Mică, în locul d-lui P. Stoia. Ministerul de Interne a acordat pentru primăria oraşului Tighina, un nou termen de 30 de zile, cu începere de astăzi pentru depunerea de cei îndreptăţiţi la împroprietărire în baza legii din Octomvrie 1921, a cererilor şi actelor despre care vorbeşte art. 4 și 5 din regulamentul, citatei legi. DOMNII CHIRIAȘI Proprietari Fără nici un comision închiriaţi şi vindeţi tot ce aveţi prin OFICIUL de ÎNCHIRIERI şi VANZARI al Soc. RECLAMA & Co., Bulevardul Academiei No. 3. D. general Iovanovici, secretarul general al ministerului de război pleacă Duminică din Capitală spre a asista la manevrele brigăzei de cavalerie. D. general Mircescu, ministru de război însoţit de d. gen. Munteanu şi d. colonel Tătărescu, vor pleca mâine dimineaţă la Reşiţa spre a vizita uzinele metalurgice. VTTTORTTj* După datele comunicate până azi de Consilieratele agricole, producţiunea porumbului în 1921 si s evaluiază la 51.657.155 g. m. pe o suprafaţă de 4.075.432 ha., adică 12.7 p. m. la ha. faţă de 41.591.467 p. mpe o suprafaţă de 3.930.780 ha. în 1925, adică 10.6 p. m. la hectar. Ultima evaluare a producţiunîi tăioaselor craacresgKasr.--? mESUETOR In legătură cu prima evaluare aproximativă, publicată de ministerul Agriculturii în situaţia agricola cu data de 9 Iulie a. c. în ce priveşte producţiunea probabilă a grâului, secarei, orzului şi ovăzului în 1926, după ultima evaluare rezultată din ultimele date primite de la Consilieratele agricole până azi, producţiunea păioaselor sus artete se presintă astfel: Grâu 3.327. 487 ha. 9,1 g. m.; Secară 295.6623 ha. 9,8 g. m.; Orz 1.551.567 ha. 10,7 g. m.; Ovăz 1 milion 078.419 ha. 10,7 g. m. Total general : 6.253.096 ha.. 61. 590.962 g. m. Pentru comparaţie dăm mai jos şi producţia păioaselor în 1925 : Grâu 3.300.887 ha. 8,6 g. m.;Secară 270.481 ha. 7,5 g. m.; Orz 1.704.061 ha. 5,9 g. m.; Ovăz 1 milion 184.847 ha. 6,2 g. m. Total general : 6.460.276 ha. 48.131.427 g. m. Rezultă deci la păioase în anul 1926 un plus de producţiune de 13.459.535 p. m. faţă de producţiunea din 1925. Dacă cifrele din ultima evaluare a producţiunii păioaselor sunt în scădere faţă de cifrele din prima evaluare aproximativă a producţiunii arătată în situaţia agricolă întocmită la 9 iulie a. c. aceasta se explică prin faptul că datele din acea situaţie agricolă au fost culese şi comunicate de consilieratele agricole ministerului înainte de recoltarea păioaselor şi înainte de a se fi produs intemperiile atmosferice din luna Iulie, cari intemperii au cauzat si ele — direct sau indirect — stricăciuni simțitoare recoltei păioaselor, mai ales grâului. —------------------------------------ - .,..,»^1 Noua recoltă EVALUAREA producției porumbului in 1928 in CHINA COMUNICAŢIILE dintre Canton şi Hong-Kong vor fi reluate Londra. 7 (Rador).— Un mesagiu din Canton anunţă că ministrul de externe al guvernului national din Canton, ar fi informat pe consulii din Champen, despre hotărârea definitivă a guvernului său de a relua comunicaţiunile dintre Canton şi Hongkong, cu intenţiunea de a termina boicotul. Spania va colabora la oficiul interna■nHBHBMigBBBiHBRBHI ţional al muncii Geneva, 7 (Rador). — Guvernul spaniol a comunicat că deşi Spania se retrage din Societatea Naţiunilor, va continua totuşi colaborarea sa la Oficiul Internaţional al Muncii. Noul ambasador al sovietelor la Captoe Berlin, 7 (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph“ crede a ști că ambasadorul sovietelor de până acum, din Pekig, Karachan, va fi trimis la Canton pentru a restabili influenta Moscovei în partea sudică a Chinei. la Jfâw-y«îks* lânii poliţia maritimă a Stages New York, 7 (Rador). — Pe bordul transatlanticului „Roma“, sosit aci, s-a dat un banchet la care a luat parte ambasadorul De Martino, primarul din New York şi membrii coloniei italilene. De Martino a pronunţat un discurs in care preamăreşte noul triumf al Italiei asupra mărilor. PROIECTUL pentru despăgubirile familiei HohenzoNern Berlin, 7 (Rador). p. Ministrul de Finanţe al Prusiei a informat pe conducătorii partidelor din Landtag asupra principiilor prevăzute în noua învoială cu Casa HohenzoNern, şi care se bazează de fapt pe compromisul depus în Reichstag de guvernul Reichului. După acest compromis, linia principală a casei Hohenzollern ar primi aproape 6—7 milioane numerar şi 200.000 jugăre pământ. ŞTIRI din RUSIA Paris, 7 (Rador). — Ziarele din Moscova anunţă că amiralul Zoff a trecut de partea opoziției formată de Trotski şi Zinoviei. —— ■ ■ 11 I -'-'I» " ÎNTRUNIREA de la CLUBUL PARTIDULUI ŢĂRĂNESC Muncitorii din Capitală Împotriva fuzionei Astăzi dimineaţă a avut loc întrunirea organizaţiei de Ilfov a partidului ţărănesc. D. dr. Lupu preşedintele organizaţiei a deschis şedinţa, arătând că nu poate participa la desbateri, fiind reţinut de alte interese. In cuvântarea d-sale şi-a exprimat satisfacţia că în partidul naţional, procesul de limpezire şi de purificare e aproape încheiat A arătat apoi că chiar fiind Împotriva fuziunei sfătueşte partidul ţărănesc să fie solidar. După plecarea d-lui dr. Lupu a presidat şedinţa d. Madgearu. Procedându-se la alegerea celor douăzeci de delegaţi care vor reprezintă organizaţia de Ilfov la congresul de Duminică, se naşte un scandal ce ameninţă să zădărnicească Întrunirea, D. Madgearu voind să impună sectoarelor ca delegaţi pe oamenii săi, muncitorii din Capitală protestează. Mulţi dintre ei se declară împotriva fizimnei. Unul din delegaţi, mulţumind pentru alegerea sa, arată că va vota împotriva fizimnei. Ceilalţi intervin şi i se ridică mandatul. In cele din urmă, după ce mulţi părăsesc şedinţa, d. Madgearu a declarat aleși pe cei douăzeci de delegați. SRHSrtaB0. tipârit in atelierele „IMFRIMERIILE INDEPENDENŢA”, str. R. Poincare No. 17 (fostă Academiei). Arhiepiscopul din Canterbury şi Intervenţia clericilor pentru rezolvarea conflictului minier Londra, 7 (Londra). — Arhiepiscopul de Canterbury a citit ori un mesagiu ir. Catedrala din Canterbury în care se referă la încercarea curajoasă făcută in ralie de episcop şi de conducătorii bisericeşti in scop de a pune la cale orinduirea diferendului minier. Aminteşte că aceste sforţări au dat greş iar planul schiţat nu a fost acceptat de minier’. Episcopul trece in revistă tulburările industriale din cursul acestui an şi a exprimat pareral, es greva generală, în sensul său adevărat nu a fost nicidecum o mişcare politică. Ar fi o însărcinare delicată şi dificilă de a aplica deantregul principiile creştine, problemei actuale industriale şi economice. Nu este totuşi de părere că atari probleme trebuie lăsate numai în sarcina experţilor şi a cercurilor economice. Este de părere că mulţi din conductioni bisericeşti care au încercat să pue la cale reluarea negocierilor in chestiunea cărbunilor, au dreptul de a fi ascultaţi, meritând gratitudinea ţârii. Arhiepiscopul a pus această întrebare : „Avem dreptul să rămânem ca simpli spectatori, în faţa acestor lupte sau avem şi noi partea noastră de răspundere, ca cetăţeni ai acestei ţări in care industria cărbunilor, este cheia prosperităţii sale?“ Ştiri din Brăila *DE LA PREFECTURA JUDEŢULUI----Consiliul judeţean a fost convocat în sesiune ordinară pe ziua de 9 octombrie 1926 orele 16 în localul prefecturei de judeţ. La ordinea de zi un întreg program de lucrări, de cari ne-am ocupat la timp şi asupra cărora consilierii urmează a-şi da avizul ÎNTRUNIREA MESERIAŞILOR. — Membrii corporaţiilor Tiuite şi consiliul băncei, meseriaşilor din localitate s’au întrunit ori în sala Sima-Ivanov, spre a discuta asupra chestiunilor ce urmează a fi puse în desbaterea congresului general al meseriaşilor din întreaga ţară, care va avea loc la Bucureşti, sub auspiciile minsterului Muncei în cursul acestei luni. Au vorbit d-nii Vasiliu, Doxan, N. Chercea, Grigoriu Cezar, Vâlcu, Macovei etc S'a format apoi 0 delegaţiune compusă din 3 meseriaşi, d-nii Ion sile Valcu, cari să participe reprezentând Brăila, la acest congres. 0- Isa fortevede DECLARAŢIILE ministru de finanţe ■II Mii III MHMMI IMHII II ai Poloniei Varşovia, 7 (Rador). — Ministrul de finanţe Ezechowicz, a declarat presei că tendinţele sale se îndreaptă spre asigurarea complectă a echilibrului bugetar. Va veghea asupra stabilităţei cursului monetar şi va lua toate măsurile necesare pentru a împiedeca urcarea preţului. Ministrul s-a pronunţat în favoarea principiului liberei concurenţe, se opune totuşi oricărei urcări ilicite de preţuri, care ar rezulta din deciziunile autoritare ale cartelurilor industriale și comerciale. Lupta împotriva scumpete! comporta reducerea intereselor. Prin concentrarea operațiunilor de credit în marile bănci, acestea vor fi capabile să prospereze chiar cu interese reduse. Stuația Băncii loneze Varşovia, 7 (Rador).— Rezerva metalică a Băncei poloneze era la 30 Sept de 135,6 milioane zloţi. Rezerva devizelor străine de 109,61 milioane zloţi aur, a încercat o anumită diminuare în urma plătei de şase milioane dolari pentru amortizarea împrumuturilor străine. Portofoliul scrisorilor de schimb a ajuns la 315,7 milioane, adică un spor de 36,8 milioane zloţi aur. Circulaţia biletelor de bancă a atins cel mai înalt punct de până acum, adică 518,4 milioane zloţi cu o acoperire în aur de 40,55 procente. Circulaţia biletelor de bancă şi bilionul au ajuns la un total de 1,1 miliarde zloţi. — —— ' ■ — Cutremur de pământ în 3nM? Paris, 7 (Rador). — Ziarul „Matin“ află din Bombay că un cutremur teribil însoţit de un ciclon a bântuit regiunea Karachi. Stricăciunile au fost evaluate la 25 milioane rupii. Numeroşi locuitori au rămas fără adăpost. -----------•«..i.ţ.i,."---------- VUITA «Mai Bună la Romna Roma, 7 (Rador). — Agenţia „Ştefani“ anunţă că d-1 Mussolini a primit eri la Palatul Chigi pe d-1 Buroff, ministrul de externe al Bulgariei. In îndelungata şi cordiala întrevedere, ambii bărbaţi de stat au examinat toate chestiunile interesând în special strângerea raporturilor amicale dintre Italia şi Bulgaria. D-l Mussolini a exprimat d-lui Buroff în numele guvernului şi poporului italian recunoştinţa sa pentru agreabila vizita, care este o nouă dovadă a cordialtăţii ce există între cele două ţări. ALŢI DOI BANDIŢi pricii la Dorohoi încă doi bandiţi au fost capturaţi în judeţul Dorohoi. Ei fac parte din a treia bandă de tâlhari cari jefuiau lumea, la drumul mare, în cuprinsul judeţelor Botoşani şi Dorohoi, de ani de zile. Ei se numesc Toader Gheorghiu şi Ion Huştiuc. Capturarea banditului Toader Gheorghiu este plină de peripeţii. El face parte din banda lui Costache Bârnă şi Gh. Gheorghiu, fiind frate cu acesta din urmă. C. Bârnă şi G- Gheorghiu, după cum se ştie, au fost arestate deunăzi în satul Mândreşti, pendinte de comuna Călugăreni, judeţul Botoşani. Dânşii au mărturisit toate isprăvile comise, arătând cine sunt complicii lor: Toader Gheorghiu şi Ilie Chiruţă zis Huştiuc, cari au dispărut. A mai fost arestat bătrânul Ion Huştiuc, din satul Mândreşti, pendinte de comuna Călugăreni. Moşneagul era una din gazdele tâlharilor. La el găseau refugiu vajnicii bandiţi atunci când se vedeau încolţiţi de către jandarmi şi tot acest bătrân îi făcea scăpaţi atunci când primejdia era mai mare. Un alt bandit dispărut şi urmărit de jandarmi este săteanul Ilie Chiruţă, zis Huştiuc, care e înfiat de bătrânul Ion Hustiuc, gazda tuturor. Chiruţă fusese arestat de plutonierul Ciocan, şeful postului Borzeşti, cu o săptămână înainte de capturarea bandei „Fii noptei“. Dar cum nu s’a putut stabili nici o complicitate a sa cu banda „Fii noptei“ Chiruţă a fost eliberat, fără a se bănui că el este un tovarăş din a treia bandă de renumiţi tâlhari care avea să fie descoperită peste câteva zile. Acum Chiruţă e dispărut. Se ştie că banda lui C. Bârnă, T. Gheorghiu, nie durută, jefuia lumea pe un cap, îngropând în pământ la locuri tainice, tot ce prădau, baloturi de manufactură, obiecte casnice, arme, uniforme militare, cartușe, etc. Intr’un lan de floarea soarelui din satul Mândrești, s’au găsit îngropate baloturile de marfă jefuite de tâlhari. ------------------------------------------------------------ MISCARE la corpul medical D. dr. Liviu Ruvia, actual medic intern la spitalul de copii „Principele Mircea“ din Timişoara, a fost transferat în aceea calitate la spitalul de Stat din Timişoara, secţia de chirurgie, în locul d-lui Cornel Lăcătuşin, însărcinat ca medic secundar la aceeaş secţie. D. doctor Emil Fester, însărcinat provizoriu la circumscripţia Râioasa, jud. Teleorman, se iu aici în disponibilitate. D-na dr.Angela Agapian Simionescu se însărcinează provizoriu, a face serviciul de medic al cirrcumscripţiei Medgidia - Docuzol din jud. Constanţa. D. dr. Iosef Gorembach se insărcinează provizoriu a face serviciul de medic al circumscripţiei Căzăneşti, jud. Orhei. * Postul de medic primar al serviciului consultaţiilor de boli nervoase din spitalul Filantropia din Bucureşti fiind vacant, se aduce la cunoştinţa generală, că pentru ocuparea lmi provizoriu până la concurs, se primesc coreri timbrate la Eforie până în ziua de 16 Octombrie 1926. La Ministerul sănătăţii Camera de Comerţ cin SARAT — Stabilirea diferitelor categorii — Au fost repartizate pentru o perioadă de 4 ani, categoriile de comerţ şi de industrie, între cari se repartizează membrii consiliului de administraţie al Camerii de comerţ si de industrie din R.Sărat, după cum urmează: Secţiunea comercială, cuprinzând 5 categorii. Categoria I: comerţul cu articole de manufactură, fierărie şi similare consilieri 3. Categoria II: comerţul cu articole alimentare, consilieri 4. Categoria III: credit şi asigurări, consilieri 3. Categoria IV: diverse comerţuri (necuprinse în categoriile precedente), consilieri 8. Categoria V: comerţul mic (comerţul din comunele rurale, precum şi comerţul din comunele urbane care plăteşte un impozit pe venitul întreprinderilor comerciale până la suma de lei 5000), consileri 2. Secţiunea industrială, cuprinzând 2 categorii: Categoria VI: industria mare, consilieri 4. Categoria VII : industria mică (care întrebuinţează mai puţin de 20 lucrători sau care plăteşte un impozit pe venitul întreprinderilor industriale până la suma de lei 5.000) consilieri 1. Total consilieri 20. Minierii englezi vor respinge propunerile Furtunului din Londra Londra, 7 (Rador). — La Închiderea întrunirei comitetului executiv al federaţiei minierilor, secretarul Cook a declarat că comitetul executiv nu va face nici un fel de recomandare conferinţei delegaţilor care va avea loc mâine, cu privire la propunerile guvernamentale şi a adăogat că rezultatul scrutinului din districte va fi supus deantregul conferinţei. Totuşi pe cât s’a aflat până acum, acest scrutin este în majoritate covârşitoare în favoarea respingere! propunerilor făcute de guvern. TJ Banca Românească vechi 600; 605. Banca Generală 370; 80. Banca Agricolă 190; 95. Banca Viticolă 275. Sindic. Agr. Ilfov 690; 80; 700; 680. Astra Română opt. 4575. Steaua Româna opt. 2700. Petrol Blok 425. Concordia 1750. Creditul Minier opt. 2270; 80; 85; 90; 85; 80; 85. forispira cedează Italiei o colonie fWiiwanawMBwaBBi Londra, 7 (Radof). — Ziarul ,Mang News“ află că guvernul italian va anunța oficial la 20 octombrie încheierea acordului italo-portughez cu privire la concertarea coloniei portugheze Angela către Italia, în schimbul unei sume de zece milioane lire stexjine şi CU aprobarea d-lui Chamberlain. Conferinţa Internaţională de chimie de la Washington A şaptea conferinţă internaţională de chimie s’a deschis la Washington iii ziua de 12 Sept. Au participat la această conferinţă 20 de State. Cu trei zile înainte de deschiderea conferinţei a avut loc la Philadelphia jubileul de 50 de anii al societăţei de chimie din America, la care iau luat parte peste 3500 chimişti din toată lumea. România a fost reprezentată la aceste adunări de către d. prof. dr. Ştefan Minoviei. D-sa, împreună cu d. Djuviara, şi cu ceilalţi delegaţi străini, au depus la Washington o coroană pe mormântul eroului necunoscut. La banchetele date la Washington şi Detroit d. prof. Minoviei a adus un omiagiu Americei pentru contribuţia sa la întregirea României. A adus apoi salutul societăţei de chimie din România marei surori de peste Ocean. Conferinţa a fost urmată de o serie de escursiuni admirabil organizate. Au fost vizitate cele mai importante oraşe, instituţiuni culturale şi marile industrii chimice şi technice mondiale. Escursiile au luat sfârşit la 28 Septembrie, când s’a fixat data şi locul următoarei conferinţe la Varşovia. D. prof. Minoviei s’a oprit la Paris spre a tea parte la conferinţa de organizare a Institutului de documentaţiune pentru chimie, rul Spaniei pentru revizuirea statutului Tangerului. DE ÎNCHIRIAT APARTAMENT oonford mo* dern, Str. Marla Rosetti 28 A se adresa la Societ. de Asigurare „Generala“ Secţia Bunuri. Joi 7 Octombrie 1826 Creditul Minier pni e. vărs. 9 luni 2100. Creditul Minier pni o. vărs. 1 luni 2035. Redevența 375. Generala Petroliferă 240. I R. D. P. opt. 1130. I. R D. P. pui II vărs. 670; 65; 60; 55; 50; 75; 65. I. R. D. P. pui III vărs. 850. I. R. D. P. pui compl. vărs. 1025. Petrolul Românesc opt. 1500. Reşiţa 460; 70. Bursa de efecte si acţiuni Girant responsabil ( O' "'r' \ VTTN STAN BEtVlZE BUCUREŞTI Franţa Fes. /. Anglia L st....... America Doi... Hs fis L. it....... EEneția Fes. eU Belgia Fes. bel-Cehe-St. Cor...... Austria Sch. Berlin ........ Sofia............ • teiMiM« Oferit cerul încheiat 5,53 — — 924 1901, 191 ■M 7,35— — 36,95 —— 5.SO— — 5,66—— 27,00— — 45,60— — — — —