Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)

1926-10-08 / nr. 5583

SĂRBĂTORIREA unui Imiăţăfior în istd&ful j'~~ -------~ ' Dâmboviţa ..-■•ii» Târgovişte. — Dela un timp, se ■ucced in judelui nostru, acte de adevărată recunoştinţă, din par­tea sătenilor, faţă de păstorii lor sufleteşti. Este trează în mintea tuturor fapta lăudabilă a sătenilor din corn. Valea Lungă, came cu ridicat un monument de toată frumuse­ţea regretatului învăţător Ion Ba­ral­am­bie. O asemenea frumoasă sărbătorire a avut loc Duminică 3 octombrie a. c. in com. Bucşani. Cu ocazia ieşirii la pensie a dis­tinsului învăţător Ghiţă Ionescu, elevii recunoscători au ţinut să organizeze o serbare cu adevărat impunătoare, învăţători, preoţi- prieteni de ai sărbătoritului precum şi dele­gaţi din satele înconjurătoare, au ţinut să ia parte în număr cât mai mare la această serbare. Serbarea a început printr’un serviciu religios oficiat de către preotul protoereu al­­judeţului, în­conjurat de toţi preoţi, prezenţi ai comunelor învecinate. Răspun­surile au fost date de corul for­mat din învăţătorii prezenţi. După serviciul religios a avut loc un banchet oferit de locuitorii satului Bucşani prietenilor sărbă­toritului. Cu această ocazie s’au rostit discursuri prin cari s’a scos în relief personalitatea învăţătoru­lui Ghiţă Ionescu care timp de 40 de ani a fost un apostoli in ade­văratul sens al cuvântului, lucru pentru care a şi fost decorat anul trecut cu „Răsplata muncii pentru învăţământ cl. De remarcat faptul regretabil că la această serbare nu a luat parte nici un delegat oficial al autorităţii şcolare. La orele 2 p. m., în faţa unei săli arhipline, a avut loc serba­rea publică. Prezidează d. Ion Ghiţescu, fost revizor şcolar care dă cuvântul d-lui IrimescuCân­­d eşti fost deputat. D-sa arată, intr’o a­de­văretă conferinţă didactică, rolul fami­liei, şcoalei şi bisericei , cele trei pârghii pe care se reazămă exis­tenţa unui stat. Încheie cuvânta­rea d-sale îndemnând pe săteni să asculte ca pe nişte cuvinte sfinte de evanghelie, sfaturile prietenu­lui sau Ghiţă Ionescu care atât pe tărâmul didactic cât şi cel so­cial, a contribuit din toate pute­rile pentru ridicarea socială a pă­turii ţărăneşti. Vorbesc apoi d-nii : C. Scur­­tescu-Adânca şi I. C-tinescu Vil­işoara, ambii învăţători pensio­nari, caii prin cuvinte, mişcătoare şi emoţionante răscolesc în cartea trecutu­ri momente frumoase din viaţa sărbătoritului. Din partea asociaţiei învăţăto­rilor vorbeşte de Amuza Ghiţescu, preşedinte, arătând consideraţia deosebită de care s’a bucurat în­văţătorul Ghiţă Ionescu în sânul corpului învăţăitoresc. D-sa pro­pune ca fotografia celui ieşit la pensie să stea ca un imbold pentru generaţiile viitoare în sălile de clasă. A vorbit apoi fostul revizor al judeţului Nicolae Bărbulescu, care a făcut mărturisirea că în timpul de opt ani cât a fost, în control nu a cunoscut învăţător mai con­ştiincios decât Ghiţă Ionescu, îndeamnă şi d-sa pe săteni să asculte şi de aei înainte pe învăţă­torul de acum pensionar căci nu­mai mulţumită chibzuitei sale o­­rientări, satul Bucşani este un sat model în judeţul Dâmboviţa. Mai vorbesc şi alţi prieteni ac­centuând faptul că învăţătorul sărbătorit a fost un bun dascăl, părinte şi prieten. Seria cuvântărilor o încheie pă­rintele Niculescu care scoate în relief felul de viaţă creştinească pe care învăţătorul Ghiţă Ionescu a urmat-o şi propovăduit-o în fa­milie şcoală şi societate. La orele 5 jura. p. m. serbarea a luat sfâr­şit după adevărate mo­mente de înălţare sufletească pe­trecute într’o atmosferă de dra­goste şi călduroasă prietenie. Convenţiile Băncii naţionale a Belgiei pentru ajutorarea tra­cului Londra, 7 (Bador).­­ Ziarul „Times“ anunţă din Bruxelles că Banca Naţională a Belgiei ar fi încheiat un acord cu Banca An­gliei cu „Federal Reserve Bank“ şi cu băncile de emisiune olande­ze, elveţiene şi suedeze, acord ca­re îi asigură un ajutor atunci când guvernul va fi hotărît să înceapă stabilizarea francului ba­zată pe împrumutul străin. — —— — REGLEMENTAREA consumului cărbuni-lor în Anglia Londra, 7 (Rador).— Știrea care a circulat ori. după care minis- trul transportului ar fi sugerat reducerea trenurilor în scop de a menaja proviziile de cărbuni, se desminte în mod oficial. Nu s’a luat in consideraţie nici reduce­rea trenurilor nici raţionarea cărbunilor destinaţi căilor ferate. Această ştire se datoreşte proba­­bil întrevederei recente dintre mi­­nistrul transportului cu directorii de cale ferată, unde s’a discutat demersurile posibile pentru a e­­conomisi cărbuni, la caz că a­­ceastă măsură va deveni nece­sară. Dela acea întrevedere, situaţia s’a îmbunătăţit, şi deşi căile fe­­rate vor continuua să facă cea mai strictă economie menţinerea actu­alei circulaţii a trenurilor, nu este întru nimic ameninţată. fretenferitul la bottal Rusiei Inr­uiste la Pari.« Berlin. 7 (Rador). — Marele Duce Kyrill, care se proclamase acum câtva timp ca Țar al Rusiei, s’a mutat la începutul lui Noem­­brie din Koburg la Paris. ••••»A*«*'«*---­ IN­FORMAŢIUNI Pregătirile pentru „Fuziune“ Din toate părţile tărei vin ştiri rele pentru partidele „fuzionate“. Astfel la Constanţa, d. Pariano, preşedintele organizaţiunei naţio­naliste, primind invitaţia să par­ticipe la congres, şi-a înaintat i­­m­ediat demisia împreună cu toţi fruntaşii partidului. La Muscel întraga organiza­ţiune în frunte cu d. Giurculescu a aderat la acţiunea d-lui Iorga. La Teleorman, organizaţia na­ţionalistă a înfierat pulitica d-lui Mirto, fruntaş ţărănist, şi a arătat că nu aderă la fuziune decât sub şefia d-lui Take Slave­­sen. Iorghiştii din această organiza­ţie s’au retras de pe acum din par­tid. Cum vedem auspiciile fuziona­­rilor sunt foarte defavorabile. Consecvenţa d-lui Maniu Vorbind­ de atitudinea d-lor Maniu şi Vaida faţă de fuziunea cu partidul ţărănesc. ..Universul" scrie­­ „Amândoi dăduse într’o vreme asigurări, că fuziunea pe care vor s’o boteze Duminică, nu se poate face, din cauze morale; amândoi vedeau şi în cazul Stere şi în me­todele de propagandă, piedici cola­borării în vederea creerii unui partid de ordine şi de guvernă­mânt cu răspundere pentru soli­daritatea socială şi­­naţională. D. Vaida, mai entuziast,­in îm­prejurări identice celor de azi, a avut chiar o ieşire cu adevărat ti­nerească, împotriva trădătorului, cu care mai apoi a discutat pro­gram politic şi întovărăşiri de luptă“. „Universul“ nor trebui să deş­tepte asemenea amintiri dure­roase. D­ nii Maniu­s Va­ide sunt des­tul de nenorociţi şi aşa. Azi s’a întrunit la ministerul de agricultură comisia pentru combaterea fraudelor în viticul­tură. Comisia a fost pusă în cu­noştinţă că cu toata taxa mărită pusă pe alcool falsificarea vinu­lui tot se practică. Azi s’a întrunit la ministerul sănătăţii comisia chimico farma­ceutică. .Ministerul sănă­ţii a numit o comisie compusă am­ d-nii, farma­cişti Panfil, Vintilescu şi Iteanu pare să studieze chestia stupefi­­n­antelor. Comisia va cerceta şi antepro­­ectul întocmit de d. inspector ge­­ner­al al­ farmaciştilor Elvir. Gri­­gorescu. Duminică 10 Octombrie a. c. ora li dim., se va ţine în biserica .,Di­­chiu’’ adunarea generală parohială la care toţi enoriaşii bărbaţi, cu drept de vot, din această parohie, sunt rugaţi a lua parte. Se va dis­cuta şi chestia construcţiei ateneu­lui. Găsesc orice apartamente doresc fără plată de comision, adresârndu­­se OFICIULUI de ÎNCHIRIERI si VANZARI a Soc. RECLAMA & Co- B-du Academiei Nr­. 3, care eli­berează liste complecte de tot ce se găseşte de închiriat în Capitală numai contra unei mici taxe. Preţurile de vânzare pentru spirt, ţuică şi rachiu Comisiunea pentru fixarea preţu­lui de vânzare la spirt, ţuici şi ra­chiuri peste 30 grade, intrunindu-se la ministerul finanţelor, a fixat ur­mătoarele preţuri: Spirtul din cereale lei 2 bani 60 grad decalitru ; Spirtul din vin lei 8, grad decali­­t­­i; Ţuică peste 30 grade tărie lei 12, grad decalitru şi rachiurile peste 30 grade lei 13, grad decalitru. . Aceste preţuri sunt socotite fără taxele de consumaţie cari se vor a­­dăuga z­ aparat, iar asupra totalului se va calcula şi percepe o supra­taxă de 20 la sută ad-valorom. Comisia de numiri şi înaintări a ministerului de agricultură a lucrat azi sub preşedenţia d-lui dr. Busuiocescu subsecretar de Stat Prin scoaterea la pensie a di­rectorului general al islazurilor comisia a făcut o serie de avan­­sări. D-na FLORE­­A VASILESCU Bucureşti, a cumpărat un automefist! „FEUQEOT“ de la CASA A. C.TARTASESCU,­­ MUNTENEIAN­ J & Cie, Car­tea Victoriei 112. Sâmbătă se va deschide la Bra­şov expoziţia de păsări, organi­zată de societatea de creştere a animalelor mici. Duminică se va face la Mediaş o mare expoziţie de vite de rasă Siementahal. Mediaşul este cel mai important centre, din Ardeal unde se cresc vite cornute. Au fost scoşi la pensie urmă­torii funcţionari din Casa de îm­proprietărire : Cociu, subdirector; Gh. Teodore, avocat clasa I şi Ho­­rovitz, Paloş şi Bogdan inspec­tori. S-a hotărât deschiderea unui târg săptămânal de vite în com- Nem­­ţeni Lăpuşna care va funcţi­ona Joia._________________ Membrii Societăţii Generale a funcţionarii oi Publici sunt înştiin­ţaţi că D-şoara dr. Christea dă con­sultaţii la policlinica Societăţii, pentru boalele de femei (gineco­logie), în toate zilele de lucru de la 5 jum.—7 p. m. D. L Petrovici, ministrul in­strucţiunii, întorcându-se din con­cediu încetează interimatul ace­lui departament, cu care fusese însărcinat d. V. Goldiş, ministrul cultelor şi artelor. D. Tomiciuc Nicolae, prof. titu­lar, a fost delegat cu conducerea şcolii normale de băeţi din Car­­ansebeş, în locul d-lui Traian Tu­nea, a cărei delegaţie încetează. D. N. Mărgineanu, institutor ti­tular la şcoala primară de băeţi, din Dicio-Sânmartin, a fost numit în postul de revizor şcolar al jude­ţului Târnava-Mică, în locul d-lui P. Stoia. Ministerul de Interne a acordat pentru primăria oraşului Tighina, un nou termen de 30 de zile, cu începere de astăzi pentru depune­rea de cei îndreptăţiţi la împroprie­tărire în baza legii din Octomvrie 1921, a cererilor şi actelor despre care vorbeşte art. 4 și 5 din regula­mentul, citatei legi. DOMNII CHIRIAȘI Proprietari Fără nici un comision închiri­aţi şi vindeţi tot ce aveţi prin OFICIUL de ÎNCHIRIERI şi VANZARI al Soc. RECLAMA & Co., Bulevardul Academiei No. 3. D. general Iovanovici, secretarul general al ministerului de război pleacă Duminică din Capitală spre a asista la manevrele brigă­­zei de cavalerie. D. general Mircescu, ministru de război însoţit de d. gen. Mun­­teanu şi d. colonel Tătărescu, vor pleca mâine dimineaţă la Reşiţa spre a vizita uzinele metalurgice. VTTTORTTj* După datele comunicate până azi de Consilieratele agricole, pro­­d­ucţiunea porumbului în 192­1 si s e­valuiază la 51.657.155 g. m. pe o su­prafaţă de 4.075.432 ha., adică 12.7 p. m. la ha. faţă de 41.591.467 p. m­­pe o suprafaţă de 3.930.780 ha. în 1925, adică 10.6 p. m. la hectar. Ultima evaluare a prod­­ucţiunîi tăioaselor craacresgK­asr.--? mESUETOR In legătură cu prima evaluare aproximativă, publicată de mini­sterul Agriculturii în situaţia a­­gricola cu data de 9 Iulie a. c. în ce priveşte producţiunea probabilă a grâului, secarei, orzului şi ovă­zului în 1926, după ultima evaluare rezultată din ultimele date primite de la Consilieratele agricole până azi, producţiunea păioaselor sus a­­r­tete se presintă astfel: Grâu 3.327. 487 h­­a. 9,1 g. m.; Se­cară 295.6623 ha. 9,8 g. m.; Orz 1.551.567 ha. 10,7 g. m.; Ovăz 1 mi­lion 078.419­ ha. 10,7 g. m. Total ge­neral : 6.253.096 ha.. 61. 590.962 g. m. Pentru comparaţie dăm mai jos şi producţia păioaselor în 1925 : Grâu 3.300.887 ha. 8,6 g. m.;­­Se­cară 270.481 ha. 7,5 g. m.; Orz 1.704.061 ha. 5,9 g. m.; Ovăz 1 mi­lion 184.847 ha. 6,2 g. m. Total ge­neral : 6.460.276 ha. 48.131.427 g. m. Rezultă deci la păioase în anul 1926 un plus de producţ­iune de 13.459.535 p. m. faţă de producţiu­­nea din 1925. Dacă cifrele din ultima evaluare a producţiunii păioaselor sunt în scădere faţă de cifrele din prima evaluare aproximativă a produc­­ţiunii arătată în situaţia agricolă întocmită la 9 iulie a. c. aceasta se explică prin faptul că datele din acea situaţie agricolă au fost cu­lese şi comunicate de consiliera­tele agricole ministerului înainte de recoltarea păioaselor şi înainte de a se fi produs intemperiile at­mosferice din luna Iulie, cari in­temperii au cauzat si ele — direct sau indirect — stricăciuni simți­toare recoltei păioaselor, mai ales grâului. —------------------------------------ - .,..,»^1 Noua recoltă EVALUAREA producției porumbului in 1928 in CHINA COMUNICAŢIILE dintre Canton şi Hong-Kong vor fi reluate Londra. 7 (Rador).— Un mesa­giu din Canton anunţă că minis­trul de externe al guvernului na­tional din Canton, ar fi informat pe consulii din Champen, despre hotărârea definitivă a guvernului său de a relua comunicaţiunile dintre­ Canton şi Hongkong, cu in­­tenţiunea de a termina boicotul. Spania va colabora la oficiul interna­■nHBHBMigBBBiHBRBHI ţional al muncii Geneva, 7 (Rador). — Guvernul spaniol a comunicat că deşi Spa­nia se retrage din Societatea Na­ţiunilor, va continua totuşi cola­borarea sa la Oficiul Internaţio­nal al Muncii. Noul ambasador al sovietelor la Captoe Berlin, 7 (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph“ crede a ști că ambasadorul sovietelor de până acum, din Pekig, Karachan, va fi trimis la Canton pentru a res­tabili influenta Moscovei în par­tea sudică a Chinei. la Jfâw-y«îks* lânii poliţia maritimă a Stages New York, 7 (Rador). — Pe bor­dul transatlanticului „Roma“, sosit aci, s-a dat un banchet la care a luat parte ambasadorul De Martino, pri­marul din New York şi membrii co­loniei italilene. De Martino a pro­nunţat un discurs in care preamă­reşte noul triumf al Italiei asupra mărilor. PROIECTUL pentru despăgubirile fa­miliei HohenzoN­ern Berlin, 7 (Rador). p. Ministrul de Finanţe al Prusiei a informat pe conducătorii partidelor din Landtag asupra principiilor pre­văzute în noua învoială cu Casa HohenzoN­ern, şi care se bazează de fapt pe compromisul depus în Reichstag de guvernul Reichului. După acest compromis, linia prin­cipală a casei Hohenzollern ar primi aproape 6—7 milioane nu­merar şi 200.000 jugăre pământ. ŞTIRI din RUSIA Paris, 7 (Rador). — Ziarele din Moscova anunţă că amiralul Zoff a trecut de partea opoziției for­mată de Trotski şi Zinoviei. —— ■ ■ 11 I -'-'I» " ÎNTRUNIREA de la CLUBUL PARTIDULUI ŢĂRĂNESC Muncitorii din Capitală Împotriva fuzionei Astăzi dimineaţă a avut loc întru­nirea organizaţiei de Ilfov a parti­dului ţărănesc. D. dr. Lupu preşedintele organi­zaţiei a deschis şedinţa, arătând că nu poate participa la desbateri, fiind reţinut de alte interese. In cuvântarea d-sale şi-a expri­mat satisfacţia că în partidul na­ţional, procesul de limpezire şi de purificare e aproape încheiat A arătat apoi că chiar fiind Îm­potriva fuziunei sfătueşte partidul ţărănesc să fie solidar. După plecarea d-lui dr. Lupu a presidat şedinţa d. Madgearu. Procedându-se la alegerea celor douăzeci de delegaţi care vor repre­zintă organizaţia de Ilfov la con­gresul de Duminică, se naşte un scandal ce ameninţă să zădărni­cească Întrunirea, D. Madgearu voind să impună sectoarelor ca delegaţi pe oame­nii săi, muncitorii din Capitală protestează. Mulţi dintre ei se declară îm­potriva fizimnei. Unul din dele­gaţi, mulţumind pentru alegerea sa, arată că va vota împotriva fi­zimnei. Ceilalţi intervin şi i se ri­dică mandatul. In cele din urmă, după ce mulţi părăsesc şedinţa, d. Madgearu a declarat aleși pe cei douăzeci de delegați. SRHSrtaB0­. tipârit in atelierele „IMFRIMERIILE INDEPENDENŢA”, str. R. Poincare No. 17 (fostă Academiei). Arhiepiscopul din Canterbury şi Intervenţia clericilor pentru rezolvarea conflictului minier Londra, 7 (Londra). — Arhiepis­copul de Canterbury a citit ori un mesagiu ir. Catedrala din Canter­bury în care se referă la încerca­rea curajoasă făcută in ralie de episcop­ şi de conducătorii biserice­şti in scop de a pune la cale orin­­duirea diferendului minier. Amin­teşte că aceste sforţări au dat greş iar planul schiţat nu a fost accep­tat de minier’. Episcopul trece in revistă tulburările industriale din cursul acestui an şi a exprimat pa­reral, es greva generală, în sensul său adevărat nu a fost nici­decum o mişcare politică. Ar fi o însărcinare delicată şi di­ficilă de a aplica deantregul prin­cipiile creştine, problemei actuale industriale şi economice. Nu este totuşi de părere că atari probleme trebuie lăsate numai în sarcina ex­perţilor şi a cercurilor economice. Este de părere că mulţi din condu­ctioni bisericeşti care au încercat să pue la cale reluarea negocierilor in chestiunea cărbunilor, au drep­tul de a fi ascultaţi, meritând gra­titudinea ţârii. Arhiepiscopul a pus această între­bare : „Avem dreptul să rămânem ca simpli spectatori, în faţa acestor lupte sau avem şi noi partea noas­tră de răspundere, ca cetăţeni ai acestei ţări in care industria căr­bunilor, este cheia prosperităţii sale?“ Ştiri din Brăila *DE LA PREFECTURA JUDE­ŢULUI----Consiliul judeţean a fost convocat în sesiune ordinară pe ziua de 9 octombrie 1926 orele 16 în localul prefecturei de judeţ. La ordinea de zi un întreg pro­gram de lucrări, de cari ne-am o­­cupat la timp şi asupra cărora consilierii urmează a-şi da avizul ÎNTRUNIREA MESERIAŞI­LOR. — Membrii corporaţiilor Ti­uite şi consiliul băncei, meseriaşi­­lor din localitate s’au întrunit ori în sala Sima-Ivanov, spre a dis­cuta asupra chestiunilor ce urmea­ză a fi puse în desbaterea congre­sului general al meseriaşilor din întreaga ţară, care va avea loc la Bucureşti, sub auspiciile minste­­rului Muncei în cursul acestei luni. Au vorbit d-nii Vasiliu, Doxan, N. Chercea, Grigoriu Cezar, Vâlcu, Macovei etc­ S'a format apoi 0 delegaţiun­e compusă din 3 meseriaşi, d-nii Ion sile Valcu, cari să participe repre­­­zentând Brăila, la acest congres. ­0- Isa fort­eved­e DECLARAŢIILE ministru de finanţe ■II Mii III MHMMI IMHII I­I ai Poloniei Varşovia, 7 (Rador). — Minis­trul de finanţe Ezechowicz, a de­clarat presei că tendinţele sale se îndreaptă spre asigurarea com­plectă a echilibrului bugetar. Va veghea asupra stabilităţei cursu­lui monetar şi va lua toate măsu­rile necesare pentru a împiedeca urcarea preţului. Ministrul s-a pronunţat în favoarea principiu­lui liberei concurenţe, se opune totuşi oricărei urcări ilicite de preţuri, care ar rezulta din deci­­ziunile autoritare ale cartelurilor industriale și comerciale. Lupta împotriva scumpete! com­porta reducerea intereselor. Prin concentrarea operațiunilor de cre­dit în marile bănci, acestea vor fi capabile să prospereze chiar cu interese reduse. S­tuația Băncii loneze Varşovia, 7 (Rador).— Reze­rva metalică a Băncei poloneze era la 30 Sept de 135,6 milioane zloţi. Rezerva devizelor străine de 109,61 milioane zloţi aur, a încercat o anumită diminuare în urma plătei de şase milioane dolari pentru a­­mortizarea împrumuturilor stră­ine. Portofoliul scrisorilor de schimb a ajuns la 315,7 milioane, adică un spor de 36,8 milioane zloţi aur. Circulaţia biletelor de bancă a atins cel mai înalt punct de până acum, adică 518,4 mili­oane zloţi cu o acoperire în aur de 40,55 procente. Circulaţia biletelor de bancă şi bilionul au ajuns la un total de 1,1 miliarde zloţi. — —— ' ■ — Cutremur de pământ în 3nM? Paris, 7 (Rador). — Ziarul „Ma­tin“ află din Bombay că un cutre­mur teribil însoţit de un ciclon a bântuit regiunea Karachi. Stri­căciunile au fost evaluate la 25 milioane rupii. Numeroşi locui­tori au rămas fără adăpost. -----------•«..i.ţ.i,."----------­ VUITA «Mai Bună la Romna Roma, 7 (Rador). — Agenţia „Şte­fani“ anunţă că d-1 Mussolini a pri­mit eri la Palatul Chigi pe d-1 Bu­­roff, ministrul de externe al Bul­gariei. In îndelungata şi cordiala întrevedere, ambii bărbaţi de stat au examinat toate chestiunile inte­resând în special strângerea rapor­turilor amicale dintre Italia şi Bul­garia. D-l Mussolini a exprimat d-lui Buroff în numele guvernului şi po­porului italian recunoştinţa sa pen­tru agreabila vizita, care este o nouă dovadă a cordialtăţii ce există între cele două ţări. ALŢI DOI BANDIŢi pricii la Dorohoi încă doi bandiţi au fost captu­­r­aţi în judeţul Dorohoi. Ei fac parte din a treia bandă de tâlhari cari jefui­au lumea, la drumul mare, în cuprinsul judeţelor Boto­şani şi Dorohoi, de ani de zile. Ei se numesc Toader Gheorghiu şi Ion Huştiuc. Capturarea banditului Toader Gheorghiu este plină de peripeţii. El face parte din banda lui Cos­­tache Bârnă şi Gh. Gheorghiu, fiind frate cu acesta din urmă. C. Bârnă şi G- Gheorghiu, după cum se ştie, au fost arestate deu­năzi în satul Mândreşti, pendinte de comuna Călugăreni, judeţul Bo­toşani. Dânşii au mărturisit toate is­prăvile comise, arătând cine sunt complicii lor: Toader Gheorghiu şi Ilie Chiruţă zis Huştiuc, cari au dispărut. A mai fost arestat bătrânul Ion Huştiuc, din satul Mândreşti, pen­dinte de comuna Călugăreni. Moşneagul era una din gazdele tâlharilor. La el găseau refugiu vajnicii bandiţi atunci când se ve­deau încolţiţi de către jandarmi şi tot acest bătrân îi făcea scă­paţi atunci când primejdia era mai m­are. Un alt bandit dispărut şi urmă­rit de jandarmi este săteanul Ilie Chiruţă, zis Huştiuc, care e înfiat de bătrânul Ion Hustiuc, gazda tu­turor. Chiruţă fusese arestat de pluto­nierul Ciocan, şeful postului Bor­­zeşti, cu o săptămână înainte de capturarea bandei „Fii noptei“. Dar cum nu s’a putut stabili nici o complicitate a sa cu banda „Fii noptei“ Chiruţă a fost elibe­rat, fără a se bănui că el este un tovarăş din a treia bandă de re­numiţi tâlhari care avea să fie descoperită peste câteva zile. A­­cum Chiruţă e dispărut. Se ştie că banda lui C. Bârnă, T. Gheorghiu, nie durută, jefuia lumea pe un cap, îngropând în pă­mânt la locuri tainice, tot ce pră­­dau, baloturi de manufactură, o­­biecte casnice, arme, uniforme mi­litare, cartușe, etc. Intr’un lan de floarea soarelui d­in satul Mândrești, s’au găsit în­gropate baloturile de marfă jefui­te de tâlhari. ------------------------------------------------------------­ MISCARE la corpul medical D. dr. Liviu Ruvia, actual medic intern la­ spitalul de copii „Prin­cipele Mircea“ din Timişoara, a fost transferat în aceea­ calitate la spitalul de Stat din­ Timişoara, secţia de chirurgie, în locul d-lui Cornel Lăcătuşin, însărcinat ca medic secundar la aceeaş secţie. D. doctor Emil Fester, însărci­nat provizoriu la circumscripţia Râioasa, jud. Teleorm­an, se iu aici în disponibilitate. D-na dr.­­Angela Agapian Simi­­onescu se însărcinează provizoriu, a face serviciul de medic al cirr­cum­scripţiei Medgidia - Docuzol din jud. Constanţa. D. dr. Iosef Gorembach se in­­sărcinează provizoriu a face ser­viciul de medic al circumscripţiei Căzăneşti, jud. Orhei. * Postul de medic primar­ al ser­viciului consultaţiilor de boli ner­voase din spitalul Filantropia din Bucureşti fiind vacant, se aduce la cunoştinţa generală, că pentru ocuparea lmi provizoriu până la concurs, se primesc coreri tim­brate la Eforie până în ziua de 16 Octombrie 1926. La Ministerul sănătăţii Camera de Comerţ cin SARAT — Stabilirea diferitelor categorii — Au fost repartizate pentru o pe­rioadă de 4 ani, categoriile de co­merţ şi de industrie, între cari se repartizează membrii consiliului de administraţie al Camerii de co­merţ si de industrie din R.­Sărat, după cum urmează: Secţiunea comercială, cuprin­zând 5 categorii. Categoria I: comerţul cu articole de manufactură, fierărie şi simi­lare consilieri 3. Categoria II: comerţul cu arti­cole alimentare, consilieri 4. Categoria III: credit şi asigu­rări, consilieri 3. Categoria IV: diverse comerţuri (necuprinse în categoriile prece­dente), consilieri 8. Categoria V: comerţul mic (co­merţul din comunele rurale, pre­cum şi comerţul din comunele ur­bane care plăteşte un impozit pe venitul întreprinderilor comerciale până la suma de lei 5000), consi­­leri 2. Secţiunea industrială, cuprin­zând 2 categorii: Categoria VI: industria mare, consilieri 4. Categoria VII : industria mică (care întrebuinţează mai puţin de 20 lucrători sau care plăteşte un impozit pe venitul întreprinderilor industriale până la suma de lei 5.000) consilieri 1. Total consilieri 20. Minierii englezi vor respinge propunerile Furtunului din Londra Londra, 7 (Rador). — La Închide­rea întrunirei comitetului executiv al federaţiei minierilor, secretarul Cook a declarat că comitetul exe­cutiv nu va face nici un fel de re­comandare conferinţei delegaţilor care va avea loc mâine, cu privire la propunerile guvernamentale şi a adăogat că rezultatul scrutinului din districte va fi supus deantre­­gul conferinţei. Totuşi pe cât s’a aflat până acum, acest scrutin este în majoritate covârşitoare în favoa­­rea respingere! propunerilor făcute de guv­ern. TJ Banca Românească vechi 600; 605. Banca Generală 370; 80. Banca Agricolă 190; 95. Banca Viticolă 275. Sindic. Agr. Ilfov 690; 80; 700; 680. Astra Română opt. 4575. Steaua Româna opt. 2700. Petrol Blok 425. Concordia 1750. Creditul Minier opt. 2270; 80; 85; 90; 85; 80; 85. forispira cedează Italiei o colonie fWiiwanawMBwaBBi Londra, 7 (Radof). — Ziarul ,Man­g News“ află că guvernul italian va anunța oficial la 20 octombrie încheierea acordului italo-portughez cu privire la con­certarea coloniei portugheze Ange­la către Italia, în schimbul unei sume de zece milioane lire stexjine şi­ CU aprobarea d-lui Chamber­­­lain. Conferinţa Internaţională de chimie de la Washington A şaptea conferinţă internaţio­nală de chimie s’a deschis la Washington iii ziua de 12­ Sept. Au participat la această conferin­ţă 20 de State. Cu trei zile înainte de deschi­derea conferinţei a avut loc la Philadelphia jubileul de 50 de anii al societăţei de chimie din Ame­rica, la care iau luat parte peste 3500 chimişti din toată lumea. România a fost reprezentată la aceste adunări de către d. prof. dr. Ştefan Minoviei. D-sa, îm­preună cu d. Djuviara, şi cu cei­lalţi delegaţi străini, au depus la Washington o coroană pe mor­mântul eroului necunoscut. La banchetele date la Washing­ton şi Detroit d. prof. Minoviei a adus un omiagiu Americei pentru contribuţia sa la întregirea Ro­mâniei. A adus apoi salutul soci­­etăţei de chimie din România m­arei surori de peste Ocean. Conferinţa a fost urm­ată de o serie de escursiuni admirabil or­ganizate. Au fost vizitate cele m­ai importante oraşe, instituţiuni cul­turale şi marile industrii chimice şi technice mondiale. Escursiile au luat sfârşit la 28 Septembrie, când s’a fixat data şi locul următoarei conferinţe la Varşovia. D. prof. Minoviei s’a oprit la Paris spre a tea parte la confe­rinţa de organizare a Institutului de documentaţiune pentru chimie, rul Spaniei pentru revizuirea sta­tutului Tangerului. DE ÎNCHIRIAT APARTAMENT oonford mo* dern, Str. Marla Rosetti 28 A se adresa la Societ. de Asigu­rare „Generala“ Secţia Bunuri. Joi 7 Octombrie 1826 Creditul Minier pni e. vărs. 9 luni 2100. Creditul Minier pni o. vărs. 1 luni 2035. Redevența 375. Generala Petroliferă 240. I­ R. D. P­. opt. 1130. I. R­ D. P. pui II vărs. 670; 65; 60; 55; 50; 75; 65. I. R. D. P. pui III vărs. 850. I. R. D. P. pui compl. vărs. 1025. Petrolul Românesc opt. 1500. Reşiţa 460; 70. Bursa de efecte si acţiuni Girant responsabil ( O' "'r' \ VTTN STAN BEtVlZE BUCUREŞTI Franţa Fes. /. Anglia L st....... America Doi... Hs fis L. it....... EEn­eția Fes. eU Belgia Fes. bel-Cehe-St. Cor...... Austria Sch. Berlin ........ Sofia............ • teiMiM« Oferit cerul încheiat 5,53 — — 924 1901­, 191 ■M 7,35— — 36,95 —­— 5.SO— — 5,66­­—— 27,00— — 45,60— — — — —

Next