Viitorul, decembrie 1926 (Anul 19, nr. 5629-5654)
1926-12-01 / nr. 5629
învântarea fl-lui Sem. I. Ncolaescu Primit cu nesfârşite urale şi strigăte, de.. „să trăiască apărătorul ţărănimii“ d. Dem- I. Nicolaescu, rosteşte următorul discurs : ..In zadar aş încerca să prind cuvintele care să exprime adevărata stare sufletească în care mă găsesc. Ceia ca mă mişcă însă mai presus de toate, ertaţi-mă să o spun, nu pate demnitatea, cu care voiţi să mă onoraţi, ci este dragostea ce cu acest, prilej veniţi să-mi arătaţi. Cinstea, pune pe umerii mei o sarcină grea şi plină de răspunderi, dragostea insă este singura adevărata şi cea mai mare răsplată ce mi se poate aduce pentru munca şi pentru tot ce am putut face şi eu pentru judeţul în care ra'am născut şi pentru sătenii din mijlocul cărora ra'am ridicat. Dragostea aceasta este balsamul njeţngaetor al tuturor durerilor ce şi cu înfrâmântata mea viaţă a trebuit să le îndur, este în acelaş timp fortifiantul dătător, de noi puteri pentru ca să pot eu şi înaripat să duc mai departe cu mai multă ardoare, sarcina ce voiţi să-mi încredinţaţi. O numesc sarcini, pentru că îmi dau seamă de răspunderea mare şi de îndatoririle multiple pe care trebue să le suporte un fruntaş al vieţei politica, îmi dau seama că locul ce-mi oferiţi a fost ocupat odinioară de un fruntaş printre fruntaşii vieţei politice din acest oraş. De acela despre care noi prahovenii ne aducem aminte în fiecare clipă cu adâncă smerenie, de mult, regretatul şi în veci neuitatul Al. Radovici, îmi dau seama zic de toate aceste greutăţi şi dacă totuşi mă supun hotărârea dv., este pentru că în concepţia mea ceia ce dv. îmi oferiţi nu este demnitate ci sarcină şi daca unui luptător ii poate fi Îngăduit sa respingă demnităţile ce i se dau ei nu are dreptul însă să refuze sarcinile ce i se încredinţează. Caut să-mi dau seama însă ce anume mi-a câştigat încrederea aceasta a dv. şi, nu-mi pot găsi alte merite decât că urmând pilda, mai marilor’ mei din partid, urmând în deosebi pilda ilustrului nostru şef d-l Ion I. C. Brătianu şi să mă erte d. Amintila I. C. Brătianu, care este de faţă, urmând pilda dată de d-sa de cinste şi de muncă, am fost şi eu săritor la toate nevoile conjudeţenilor mei, am căutat ca în diferitele situaţii în care m'am găsit să pun la contribuţiune tot ceia ce mi-a dat şi mie buna natură şi am căutat ca la rândul meu să fiu pildă pentru semenii mei, de cinste, de muncă fără de preget şi dezinteresată. M'am călăuzit în toată viaţa mea, de proverbul: „Fă binele şi-l arunca în apă“ şi n'am uitat nici de proverbul „Fă binele şi aşteaptă-te la rău“ Şi dacă faţă de mine acest din urmă proverb nu sa adeverit , fiindcă am făcut bine pentru cei mulţi. Acum când îmi puneţi pe umeri Sarcina de conducător, să nu vă socotiţi rolul înheiat şi să vă daţi odihnei, căci azi aţi contractat faţă de mine şi faţă de partid, o sfântă datorie, aceia de a ne ajuta, de a contribui cu toţii ca să putem duce pe drumul cel bun destinul partidului nostru în acest judeţ. Lipsiţi de sprijinul d-voastră nu vom putea face nimic: cea ce rămâne este munca comună, efortul unanim al tuturor elementelor vii ale partidului, susţinut de credinţă în izbândă. Orăşenii şi sătenii îşi vor da mâna pentru înfăptuirea programului democrat al partidului naţional-liberal.Sunt aici de faţă fruntaşi ai sătenilor şi muncitorilor ! înapoi se află mulţimea aceia necăjită şi către ea trebue să ne întoarcem, întinzându-i o mână frăţească, luminând-o şi îndrumând-o. Im mijlocul mulţimei fiind, o pildă dată foloseşte mai mult decât o cuvântare frumoasă. Să ţinem seamă că acolo trebue să fie faptele noastre, viaţa noastră iar nu numai vorbele. Astfel lucrând, vom risipi neîncrederea din sufletele ţărrănimei şi vor scăpa-o din prăpastia demagogiei. Arborele naţiunei noastre, nu a fost lipsit, de flori, şi dacă ne-am da osteneala să cercetăm puţin, vom constata degrabă că oamenii, — florile acelea, — cu cari s’a mândrit neamul românesc în decursul vremurilor, au făcut parte din partidul liberal. Că la toate faptele mari săvârşite în această ţară, a presidat partidul liberal. Că nu este fapt mai de seamă, de care să nu fie legat numele, partidului liberal. Istoria neamului nostru este legată de acest partid , şi a servi istoria partidului nostru, înseamnă a servi istoria neamului nostru. (Isbucniri de aplauze entuziaste acoperă ultimele cuvinte ale maiorului). D I DEM. I. NICOLAESCU Cuvântează d-nul i» Tătăresc» Acum că aţi chibzuit măsurile tre. pentru, a dota România de azi pentru reorganizarea d-tră şi că cu un regim constituţional — cea aţi luat hotărâri pentru îndeplini- dintâi consacrarea unitatei nearca lor acum că v’aţi orânduit că- mulul nostru - si cu legile oroarea tor, acum ca vm ce în cadrul carora se va mişca. veterine si v’ati revizuit rândurile —. nu-m ■rămâne, mie, prieten îndepărtat al conducătorilor d-tră, de cât sa va urez ca la capătul luptelor, la cari porniţi, să vă aştepte biruinţa, viaţa statului nostru, precum şi luptele noastre pentru a birui împotriva forţelor oculte care de dincolo de Nistru ne-au purtat un al doilea război. Am apărat şi ţara noastră şi civilizaţia apusului de năvala valului roşu.. . . Stăm azi în faţa ţarei, senini, cu în ajunul luptelor de mâine să „„„ , ne aducem aminte de luptele de conștința datoriei împlinite, ieri. Am părăsit de bunătăi ■ei după patru ani demuncă ■ Ce a fost această muncă . Nu ne-am adunat aci pentru a va spune cercetătorul de mâine porni o luptă de răsturnare ci pencare va înregistra luptele noastru a începe o luptă și mai grea. Luptele e de ieri voie cârma ! Trasirea Conştiinţelor tern — Alegerea d-lui IOft6ESCU-QUE?3TSiS ce preşedinte de o° Roare gS a d-lui BEM. I. NlCOLaESCU ca şeff al organizaţiei nalsonaHliseraB com Prahova — Congresul organizaţiei partidului naţional-liberal din Prahova care a avut loc eri dimineaţă, în grădina teatrului Modern din Ploeşti şi la care au luat parte mii de ţărani, veniţi din satele cele mai depărtate ale judeţului, spre a face o entuziastă manifestaţie de dragoste binefăcătorului lor, d-lui Dem. Nicolaescu a fost încă un prilej, pentru această organizaţie ca să facă dovada încrederei depline de cari se bucură fruntaşii partidului. D-l IONESCU QUINTUS, explică rostul acestei convocări pentru reorganizarea organizaţiei prahovene. Declară deschis congresul dând cuvântul d-lui profesor Aurelian Moşoiu, secretarul general al organizaţiei. D-nul AUREL MOŞOIU, arată punctele din statut care trebuesc modificate şi popune congresului, alegerea ca prezident de onoare a d-lui I. Ionescu Quintus, iar ca preşedinte activ pe d. Dem. I. Nicolaescu, fost deputat în mai multe legislaturi. Ambele propuneri sunt aprobate în unanimitate. D-l IONESCU QUINTUS, mulţumeşte în câteva cuvinte pentru cinstea ce i se face dând apoi cuvântul noului ales, d-lui Dem. I. Nicolaescu, lupta pentru trezirea conştiinţelor. Campania de ură şi agitare, incepută după război de partide fără de răspundere işi găseşte un nou punct de recreări în programul naţional ţărănist. Revizuirea împroprietăriţilor şi o nouă expropiere sunt cele două izvoare de agitare în care se vor redeştepta iarăşi dornii irealizabile şi nădejdi chimerice, şi vor redeştepta utile ce începuseră să adoarmă. ■A revizui pe împroprietăriţi, a trece din nou pe aceşti martiri ai formalităţilor şi ai procedeurilor în faţa tuturor comisiunilor şi subcomisiunilor, a deschide iarăşi zăgazul tuturor vrăjmăşiilor, a strica hotarele de abea puse între loturile oamenilor — este operă de nebunie ! A nu făgădui pământ, azi când ultimele resturi ale matei proprietăţi se fărâmiţează zi cu zi, prin jocul liber al împrejurărilor economice, este a arunca praf în ochii încrezători ai ţăranului. Împedecaţi această operă de otrăvire. O campanie criminal Se mai duce o campanie de agitare în taină şi în şoapte, în întruniri. Se caută să se furişeze, în cugetul oamenilor gândul că, în anumite împrejurări, s’ar putea schimba ordinea dinastică. Această campanie surdă este, în prinţul rând, o supremă necuviinţă faţă de suveranul nostru suferind. In clipa în care mâinile tuturor bunilor români se încleştează întră rugă fierbinte pentru veintoarecerea sănătăței aceluia care întruchipează aspiraţiile neamului nostru — sunt unii cari se pregătesc să speculeze în caloide păcătoase acea ce constitue marea durere a silelor noastre-Înfieraţi cum trebue această atitudine si spuneţi tutulora că dacă o mână de aventurieri s'ar pregăti să tulbure liniştea acestei tari un neam întreg va şti să o apere făcând zid în jurul ordinei constituţionale şi a ordinei dinastice hotărâtă de legile tarei. Apelul ia un re împotriva tutulor acestor agitaţii mobilizaţi toate rezervele sănătoase ale ţarei. Ziua de mâine trebue să ne găsească cu forţele intacte dar mai ales cu toate forţele unite. Partidele fără trecut pot avea capricii. Partidul naţional liberal nu poate avea decât datorii şi răspunderi. Răspunderile să le luăm întregi şi datoria să ne-o îndeplinim până la capăt. Manifestaţiile partidului năbunl-liberal in tara Congresul partidului LIBERAL din PRAHOVA - Mii de ţărani aclami pe fruntaşi! liberali -I Opera de agitare CUVÂNTĂRILE ” D I IONESCU QUINTUS D- G. TATARASCU Cuvântarea d-lui Vintilă Brătianu D. VINTILĂ BRATIANU. încerc cuvântarea spunând că deşi nu face parte din organizaţia locală, totuşi constată cu multă satisfacţie că liberalii prahoveni i-au făcut o deosebită cinste de a trimite în parlament ca reprezentant al lor. — fapt pentru care se simte obligat să Ie aducă odată cu mulţumirile sale asigurare,a. că interesele vitale ale Prahovei concordate cu ale țărei vor fi totdeauna reprezentate in parlamentul tării. Declară că se simte de asemeni deosebit de mulţumit că poate comnstata în citadela liberală de la Prahova, o justă şi armonioasă înţelegere a intereselor superioare ale ţării reprezentată prin spiritul de venire de domneşte in organizaţia liberala prahoveana- D. Vintilă Brătianu, spune congresiştilor că din cauză că partidul liberal în cei patru ani de guvernământ na avut timp, să se ocupe şi de politică nu a fost absorbit numai de opera constructivă, pentru refacerea, ţării, partidele, de opoziţie fără nici o răspundere reală, au profitat pentru a întreţine o operă de agitaţie demagogică, o campanie de calomnii, promiţând maselor ceea ce nuse poate realiza, si ceea ce constitue un pericol pentru sănătoasa desvoltare a vieţii politice, sociale si economice a tării. In fata acestei, acţiuni de amăgire a votului obştesc partidul liberal care a fost acela care a luptat pentru votul obştesc si l-a realizat trebui să ia apărarea democraţiei prim luminarea lui. Oratorul spune în continuare: Datoria dv. este de a lua cât mai irans contact cu sătenii si lucratorii. In primul rând să vă ocupaţi de şcoală, Mi s’a spus că la Câmpina un învăţător a înfiinţat o şcoală de adulţi pentru lucrători. Acest început să servească de îndemn tuturor preoţilor şi învățătorilor cari au a se ocupa de dezvoltarea culturală a acestui neam. Nu trebue să se uite că, în această operă işi au un rost mare bibliotecile populare. Cât priveşte viaţa economică a masselor, îndreptarea lor către organizaţiile sistemului cooperatist, ar însemna, scăparea lor de nevoile grele şi de speculaţiile intermediarilor. Organizaţiile liberale mai au versul de a educa massele şi din punct de vedere al administraţiei locale şi în deosebi comunale. Acolo unde listă consilii comunale liberale se va munci şi se va gospodări în sensul ca toate interesele locale să fie satisfăcute şi populaţia să poată propăşi în linişte şi ordine. E nevoe de această, linişte mai cu seamă acum când s’a ajuns la înfăptuirea României Mari. Cu privire la organizarea vieţei economice- partidul liberal a depus în Cameră în guvernarea trecută, un proiect de lege pentru clasarea, întrepozitarea şi garantarea cerealelor care trebuie să asigure şi creditul şi îmbunătăţirea calităţilor de grâu. Numai astfel se va intensifica exportul cerealelor, având calităţi bune ca,he să rivalizeze cu produsele streine. In judetul Prahova industria e destul de desvoltată si e nevoie ca să existe bune raporturi între lucrători si proprietarii de întreprinderi industriale. Numai aşa se va putea ajunge la dezvoltarea normală a industriei noastre şi se va înlătura orici neînţelegeri cari dăunează atât de mult economiei naţionale din alte state. Am fost întrebat de unii, când vine partidul liberal la putere ! Acestora le-am răspuns că venirea la putere, depinde numai de dv massele cetăţeneşti. In actualele împrejurări se cere cât mai multă muncă şi spirit de devotament pentru a înlătura tot ceea ce ar putea aduce nelinişte acestei ţări. In desvoltarea noastră istorica, naţiunea română a ştiut să îndepărteze toate pericolale ce o ameninţau, atât timp cât a fost armonie în ţară. Numai atunci când cei dinăuntru s’au făcut ecoul vrăjbî- Ior din afară, naţiunea a avut de suportat consecinţele neînţelegerilor c; o frământau. S’a vorbit în ultimul timp, în programele politice ale a-tor partide, despre a doua expropriere. Această idee este periculoasă, fiindcă desrădacinează respectul proprietăţei şi spiritul de ordine atât de înrădăcinat în sufletul ţărănimei- Dacă se. VQ, spune în continuu ţăranului ca e nevoe să se mai dea pământ, se va ajunge intr’o bună zi la o desordine^ generală când fiecare dintre cetăţenii, acestei ţări va râvni la bunul altuia. Deocamdată va trebui o expropriere, cum zicea d. Tătărescu şi adâncimi, adică punerea în valoare a tuturor bogăţiilor date săteanului prin pământul expropriat. Dacă în ultimul timp, exportul de cereale este micşorat, aceasta se datoreşte la două cause importante. După războiu, gurile Dunărei s’au înnisipat și vapoarele mari nu mai pot intra în porturile noastre dunărene, iar în al doilea rând, prin expropiere s’a fărămitat marea proprietate. Proprietarii realizând cantităti mari de cereale aveau și grija ca ele să fie de bună calitate. Si micii producători vor da produse bune, atunci când vor avea cunoştinţele necesare unei bune cultivări a pământului, încheind d. Vintilă Brătianu arată că mai mult ca oricând partidul liberal are de realizat in această tară o operă vastă Va continua să vegheze si de aici înainte la desvoltarea norrmală a, acestui, neam. Cuvintele d-lui V. Brătianu au fost acoperite de numeroase aplauze. La ora 12 jum. d. Quintus declară congresul închis, mulţumind tuturor celor ce au participat. La eşire, fruntaşii partidului au fost obiectul unei importante manifestaţii făcute de miile de muncitori şi săteni. D-l VINTILA I. BRATIANU întrunirea din judeţul Ialomiţa Săptămâna trecută a avut loc la Călăraşi prima consfătuire pentru reorganizarea, partidului naţionalliberal din jud. Ialomiţa. Deşi fuseseră invitaţi numai membrii delegaţiei permanente şi câţiva din fruntaşi, totuşi, din toate centrele importante, o mare mulţime de amici politici s’au adunat să asculte cu vântu l con ducă to rilor. Consfătuirea s’a ţinut în sala „Codrat”, neîncăpătoare pentru atâta lume, care se revărsase pe strada principală a oraşului. La orele 2 d. a. d. CONSTANTIN BANU, preşedintele organizaţiei însoţit de căpeteniile partidului şi-a făcut apariţia, în ovaţiile repetate ale celor de faţă. La tribună şi în jurul ei, iau loc, în afară de d. Banu, d-nii Marius Roşca, fost deputat; N. Poianaru-Iatan, fost deputat; G. V. Constantinescu, fost prefect; G. Christodorescu, primarul orașului; St. Şerbănescu; I. Niculescu Dormarant; Aurel Teodorescu, fost primar, primpreședinte al Tribunalului; I. 13. Munteanu, fost prefect; Uie Lupu, fost deputat; Nae Manolescu, fost deputat; Remi Chei; Lascăr Banu ; dr. Georgescu; Al. Cornea, primar al Sloboziei; N. loaniu, fost şef de cabinet; G. Marinescu, primar al Ţăndăreilor ; avocat Panaitescu; I. Paraschivescu; avocaţii Andreescu şi Creţulescu; I. Chiţu ; A. Butu şi mulţi alţii printre cari numeroşi preoţi şi învăţători. D. ST. POPESCU, veteranul institutor din Călăraşi, aclamat ca preşedinte , arată scopul consfătuirei şi dă cuvântul d-lui G. CHRISTODORESCU, primarul oraşului, care salută pe d. C. Banu exprimându-i bucuria Ialomiţenilor de a-l revedea sănătos în mijlocul lor. D. N. POPESCU-BALENI dă apoi cetire unei călduroase scrisori expunerea situaţiunei politice, cuprizând într’o luminoasă sinteză opera de guvernământ a partidului liberal şi analizând dificultăţile în faţa cărora ţara se găseşte. Arată apoi rostul sforţărilor de reorganizare, duhul cel nou care trebuie să, le inspire, adaptarea acţiunei politice la condiţiile create prin reformele înfăptuite de partidul liberal. Timp de o oră, d. Banu a ţinut subt farmecul cuvântului său adunarea însufleţită de un entusiasm prin care d. V. ATHANASOVICI, I indescriptibil. Pe fetele tuturor se senator, se scuză că nu poate lua citea hotărârea de-a, se pune pe parte la consfătuire şi-l asigură pe lucru pentru triumful ideilor liber. Bani de tot devotamentul săutale, pentru organizaţia ialomiţeană. D. VASILE MARINESCU, avo„Contaţi pe concursul meu, scrie cat, în legătură cu cele spuse de dr. Athanasovici. Trăim timpuri prea grele pentru ca micile asperităţi de ordin personal sa continue, ele trebuie să dispară, faţă de marile probleme ce incumbă încă partidului nostru puternic să rezolve”. D. CONSTANTIN BANU, primit cu ovaţiuni, face o strălucită Banu, evoacă figura ilustrului fruntaş ALEXANDRU CONSTANTINESCU, propunând, în semn de doliu, suspendarea şedinţei pentru cinci minute. La redeschidere ia cuvântul d. N. POIANARU-IATAN, fost deputat, preşedinte al consiliului de administraţie a Băncii agrare din Ialomiţa. Intr’o substanţială cuvântare. d-sa expune sforţările făcute pe terenul economic şi indică ceeace rămâne încă de făcut. _ Aplauze^ călduroase acoperă sfârşitul cuvântărei acestui neobosit organizator pe terenul economic. In urmă se intră în ordinea de zi care cuprinde: organizarea sectoarelor, creearea unei case a partidului, acţiunea culturală, etc. Iau pe rând cuvântul d-nii: C. Banu, Marius Roşea, G. Christodorescu, Şt. Şerbănescu, Iile Lupii, Niculescu Dor mărunt, I. Paraschivescu, Popescu-Băleni, G. Marinescu, I.B. Munteanu, Al. Cornea, etc. In urmă, d. Banu este autorizat să desemneze persoanele cum va crede de cuviinţă şi să ia de îndată măsurile ce va crede necesare. Seara, un banchet de 200 de tacâmuri, a avut loc în sala clubului liberal. Intr’o mare însufleţire s’a toastat pentru d. Ion I. C. Brătianu, pentru d-nii Banu, Roşea, Poianaru-Iatan, pentru corpul învatătoresc etc., de către d-nii Christodorescu, Popescu-Băleni, St. Şerbănescu, Aurel Teodorescu, Uie Lupu etc. Seria cuvântărilor a încheiat-o de CONSTANTIN BANU care, amintindu-și că acum 25 de ani a intrat în partidul liberal, a evocat împrejurările şi vremile de altădată. Când patetică, când plină de humor cuvântarea d-lui Baliu s’a terminat cu un bărbătesc îndemn la munca pusă în serviciul unui ideal. Pentru ziua de 12 Decembrie au fost convocaţi tot la Călăraşi toţi şefii de sectoare precum şi învăţătorii şi preoţii în vederea campaniei culturale. Borcea. BI C. BANU Activitatea partidului naţional-liberal în judeţul Dâmboviţa In prezenta, tuturor fruntaşilor organizaţiei Partidului naţional-liberal din jud. Dâmboviţa a avut loc la Găeşti, inaugurarea Cassei partidului liberal din această localitate. După ce s’a oficiat slujba sfinţirii apei, a luat cuvântul d. Mihăilescu, fostul primar al oraşului Găeşti, care a adus omagii d-lui Ion I. C. Brătianu, dorind muncă rodnică şi statornicie tuturor celor cari vor veni în casa care s’a sfinţit. întreaga asistenţă a trecut apoi la gospodăria d-lui Filip Stoicescu, preşedintele organizaţiei Partidului naţional-liberal din Găeşti, unde s’a făcut inaugurarea moarei, inaugurare care a însemnat o adevărată sărbătorire a muncii. Fruntaşii organizaţiei P. N. L. din jud. Dâmboviţa au ţinut să vorbească imensei mulţimi de săteni adunaţi la Găeşti cu acest prilej. D. ION NANU, fostul director al liceului din licalitate a arătat munca şi sufletul cu care a lucrat d. Filip Stoicescu atât pentru instalate de preşedinte al comitetului şcolar al liceului din Găeşti. PREOTUL ROŞULESCU, a vorbit despre rolul ce’l va avea parti-Partidul liberal a construit şcoli, a înzestrat ţara în toate domeniile de activitate, în schimb, averescanii au înmulţit slujbele de prisos. D- Tollea îndeamnă pe săteni la disciplinăşi muncă rodnică. Preotul Pavel vorbeşte contra sectelor politice primejdioase ţârei. D. Ion Bitan, învăţător din Glâmbocata, într’o cuvântare limpede, spulberă criticele ce se aduc partidului liberal, arată ceia ce a făcut acest partid pentru binele şi prosperitatea ţării. D-sa se ridică mpotriva frontului de ură al ţărănismului. D Penescu, învăţător, vorbeşte de asemenea despre forţele vii ale P. N. L. şi aduce omagii d-lui Ion I C. Brătianu. D. Polizu Dragomirescu, constată că din partidul liberal fac parte cele mai de seamă elemente ale ţării. D-sa arată cum prin politica democratica a acestui partid nu numai că s’au realizat cele mai importante reforme sociale din ultimul timp, dar întotdea temele de intimidare şi de răzbunare ce le-au pus în aplicare partizanii actualului guvern. D. Dragomirescu îndeamnă pe toţi cetăţenii ca să fie pregătiţi pentru lupta politică. D. CONST. D. DIMITRIU, spune că după alegerile fioroase ale averescanilor este pentru prima oară când se prezintă în faţa cetăţenilor din Găeşti. D-sa mulţumeşte tuturor alegătorilor cari l'au ales deputat şi constată cum în jud. Dâmboviţa se larea unei industrii româneşti în localitate cât şi pentru întemeierea şi buna funcţionare a liceudin localitate. D. Filip Stoicescu, preşedintele organizaţiei partidului Naţional Liberal din Găeşti după ce mulţumeşte tuturor care au participat la inaugurările de astăzi, expune dificultăţile cu care a trebuit să lupte în activitatea d-sale, intrigile şi neajunsurile ce i s’au făcut de către oamenii averescanilor, mărturiseşte că şi în viitor va lucra cu aceiaşi râvnă şi dezinteresare, fără ca să’l tulbure ameninţările or mizeriile care i se vor pune în cale de către adversarii politici. D. Stoicescu arată apoi cum pentru a fi soldat disciplinat al partidului licăre are atâtea calităţi, superioare, lberal se cere muncă, devotament, credinţa nestrămutate în ideile şi posibilităţile de realizări ale acestui partid şi, mai ales renunţare la ambiţiuni şi interese personale. D. Stoicescu îşi termină cuvântarea, prezintând omagii d-lui Ion I. C. Brătianu şi mulţumind fruntaşilor Partidului Naţional Liberal din jud. Dâmboviţa. D. GH. NASTASE, învăţător, a evidenţiat meritele d-lui Filip Stoicescu, şi puterea sa de muncă şi contribuţiile ce le-a adus în cali-D-l POUZU DRAGOMIRESCU dul naţional-liberal în guvernarea viitoare a ţării. D. I. IRIMESCU-CANDESTI, proslăveşte mai întâi munca voinică a fraţilor Stoicescu. D. Irimescu-Cândeşti, examinează apoi situaţia politică, spunând cum in timp ce toate celelalte partide îşi pierd vremea în acţiuni negative, fără d© nici un folos ţări, partidul liberal, în opoziţie fiind munceşte, se pregăteşte, organizează. După ce expune uriaşa operă săvârşită de partidul naţional-liberal in recenta guvernare, se întreabă ce au făcut averescanii pentru buna stare a ţării şi pentru progresul ei. Au lăsat şcolile în părăsire şi au scumpit viaţa. Şarlatanii politici îndeamnă lumea la visuri şi făgădueli imposibile de realizat. Partidul liberal chiamă pe oameni la muncă, la ordine şi cuviinţă, îi chiamă în jurul şcoalei şi al bisericei. Participarea numărului aşa de mare al sătenilor la această sărbătorire a muncii şi la toate îndrumările ce P. N. L. le ţin prin sate dovedeşte că înşelătoria nu poate prinde. D. Irimescu, aminteşte apoi tot ce a făcut P. N. L. pentru săteni şi cum d. Ion I. C.Brătianu, conducătorul acestui partid se sprijină pe toţi oamenii înţelepţi, muncitori şi cinstiţi. D. Irimescu îndeamnă pe săteni să propage liniştea, lumina, munca şi credinţa în politica de realizări a P. N. L. D. Ştefan Stoicescu, în numele unu, s’a dat posibilitatea ca oamenii de valoare să ajungă în cele mai importante situațiuni. D. Dragomirescu se ocupă apoi de modul în care s’au făcut alegerile sub averescani, alegeri ale cătineretului liberal din'Găești asigu ®UT,e?r*f*e,«d.B Tîl Yvo nrvnrlnniannriî n rcrimi-rnfloi "P _ l*£6l _ Ot&tulUl, CUIÎ1 Șl de ră pe conducătorii organizaţiei P. N. L. din Dâmboviţa de devotament- D-sa mulţumeşte negustorimei din localitate care a participat în aşa de mare măsură la această inaugurare. D. Gr. Tollea, făcând o comparaţie între guvernarea P. N. L. şi între guvernarea actuală, arată cum d. Vintilă, Brătianu, reuşind să pună rânduială în bugetul ţării, a izbutit să achite datoriile publice şi să dea venituri care să acopere nevoile Statului românesc întregit pe cânii avereseani numai după câteva luni de guvernare n’au de unde plăti nici salariile funcţionarilor* D-l 1.1 RIMESCU-CANDESTI D-l C. D. DIMITRIU Continuare în pag.