Viitorul, decembrie 1926 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1926-12-01 / nr. 5629

învântarea fl-lui Sem. I. Ncolaescu Primit cu nesfârşite urale şi stri­găte, de.. „să trăiască apărătorul ţărănimii“ d. Dem- I. Nicolaescu, rosteşte următorul discurs : ..In zadar aş încerca să prind cu­vintele care să exprime adevărata stare sufletească în care mă găsesc. Ceia ca mă mişcă însă mai pre­sus­ de toate, ertaţi-mă să o spun, nu pate demnitatea, cu care voiţi­ să mă onoraţi, ci este dragostea ce cu acest, prilej veniţi să-mi arătaţi. Cinstea­, pune pe umerii mei o sar­cină grea şi plină de răspunderi, dragostea insă este singura adevă­rata şi cea mai mare răsplată ce mi se poate aduce pentru munca şi pentru tot ce am putut face şi eu pentru judeţul în care ra'am născut şi pentru sătenii din mijlocul cărora ra'am ridicat. Dragostea aceasta este balsamul njeţngaetor al tuturor durerilor ce şi cu înfrâmântata mea viaţă a trebuit să le îndur, este în acelaş timp for­­tifiantul dătător, de noi puteri pen­­tru ca să pot eu şi înaripat să duc mai departe cu mai multă ardoare, sarcina ce voiţi să-mi încredinţaţi. O numesc sarcini, pentru că îmi dau seamă de răspunderea mare şi de îndatoririle multiple pe c­are tre­­bue să le suporte un fruntaş a­l vie­­ţei politica, îmi dau seama că locul ce-mi ofe­riţi a fost ocupat odinioară de un fruntaş printre fruntaşii vieţei po­litice din acest oraş. De acela despre care noi prahovenii ne aducem a­­minte în fiecare clipă cu adâncă smerenie, de mult, regretatul şi în veci neuitatul Al. Radovici, îmi dau seama zic de toate aceste greutăţi şi dacă totuşi mă supun ho­tărârea dv., este pentru că în con­cepţia mea ceia ce dv. îmi oferiţi nu este demnitate ci sarcină şi daca unui luptător ii poate fi Îngăduit sa respingă demnităţile ce i se dau ei nu are dreptul însă să refuze sar­cinile ce i se încredinţează. Caut să-mi dau seama însă ce a­­nu­me mi-a câştigat încrederea a­­ceasta a dv. şi, nu-mi pot găsi alte merite decât că urmând pilda, mai marilor’ mei din partid, urmând în deosebi pilda ilustrului nostru şef d-l Ion I. C. Brătianu şi să mă erte d. Amintila I. C. Brătianu, care este de faţă, urmând pilda dată de d-sa de cinste şi de muncă, am fost şi eu săritor la toate nevoile conjudeţe­­nilor mei, am căutat ca în diferitele situaţii în care m'am găsit să pun la contribuţiune tot ceia ce mi-a dat şi mie buna natură şi am căutat ca la rândul meu să fiu pildă pentru semenii mei, de cinste, de muncă fără de preget şi dezinteresată. M'am călăuzit în toată viaţa mea, de proverbul: „Fă binele şi-l arunca în apă“ şi n'am uitat nici de pro­verbul „Fă binele şi aşteaptă-te la rău“ Şi dacă faţă de mine acest din urmă proverb nu sa adeverit , fiind­că am făcut bine pentru cei mulţi. Acum când îmi puneţi pe umeri Sarcina de conducător, să nu vă so­cotiţi rolul înheiat şi să vă daţi odihnei, căci azi a­ţi contractat faţă de mine şi faţă de partid, o sfântă datorie, aceia de a ne ajuta, de a contribui cu toţii ca să putem duce pe drumul cel bun destinul parti­dului nostru în acest judeţ. Lipsiţi de sprijinul d-voastră nu vom putea face nimic: cea ce ră­mâne este munca comună, efortul unanim al tuturor elementelor vii ale­ partidului, susţinut de credinţă în izbândă. Orăşenii şi sătenii îşi vor­ da mâna pentru înfăptuirea programului de­mocrat al partidului naţional-libe­ral.Sunt­ aici de faţă fruntaşi ai săte­nilor şi muncitorilor ! înapoi se află mulţimea aceia necăjită şi către ea trebue să ne întoarcem, întinzându-i o mână frăţească, luminând-o şi în­drumând-o. Im mijlocul­ mulţimei fiind, o pil­dă dată foloseşte mai mult decât o cuvântare frumoasă. Să ţinem seamă că acolo trebue să fie faptele noastre, viaţa noastră iar nu numai vorbele. Astfel lucrând, vom risipi neîn­crederea din sufletele ţărrănimei şi vor scăpa-o din prăpastia demago­giei. Arborele naţiunei noastre, nu a fost lipsit, de flori, şi dacă ne-am­ da osteneala să cercetăm puţin, vom constata degrabă că oamenii, — flo­rile acelea, — cu cari s’a mândrit neamul românesc în decursul vre­murilor, au făcut parte din partidul liberal. Că la toate faptele mari să­vârşite în această ţară, a presidat partidul liberal. Că nu este fapt mai de seamă, de care să nu fie legat numele, partidului liberal. Istoria neamului nostru este legată de a­­cest partid , şi a ser­vi istoria parti­dului nostru, înseamnă a servi is­toria neamului nostru. (Isbucniri de aplauze entuziaste acoperă ultimele cuvinte ale maiorului). D I DEM. I. NICOLAESCU Cuvântează d-nul i» Tătăresc» Acum că aţi chibzuit măsurile tre. pentru, a dota România de azi pentru reorganizarea d-tră şi că cu un regim constituţional — cea aţi luat hotărâri pentru îndeplini- dintâi consacrare­a unitatei nea­rca lor acum că v’aţi orânduit că- mulul nostru - si cu legile oroa­rea tor, acum ca v­­­m­ ce în cadrul carora se va mişca. veterine si v’ati revizuit rândurile —. nu-m ■rămâne, mie, prieten îndepărtat al conducătorilor d-tră, de cât sa va urez ca la capătul luptelor, la cari porniţi, să vă aştepte biruinţa, viaţa statului nostru, precum­ şi luptele noastre pentru a birui îm­potriva forţelor oculte care de dincolo de Nistru ne-au purtat un al doilea război. Am apărat şi ţara noastră şi ci­vilizaţia apusului de năvala valu­lui roşu.. . . Stăm azi în faţa ţarei, senini, cu în ajunul luptelor de mâine să „„„ , ne aducem aminte de luptele de conștința datoriei împlinite, ieri. Am părăsit de bună­tăi ■ei după patru ani de­­muncă ■ Ce a fost această muncă . Nu ne-am adunat aci pentru a va spune cercetătorul de mâine porni o luptă de răsturnare ci pen­­care va înregistra luptele noas­­tru a începe o luptă și mai grea. Luptele e de ieri voie cârma ! Trasirea Conştiinţelor tern — Alegerea d-lui IOft6ESCU-QUE?3TSiS ce preşedinte de o° Roare gS a d-lui BEM. I. NlCOLaESCU ca şeff al organizaţiei nalsonaHliseraB com Prahova — Congresul organizaţiei partidului naţional-liberal din Prahova care a avut loc eri dimineaţă, în grădina teatrului Modern din Ploeşti şi la care au luat parte mii de ţărani, ve­niţi din satele cele mai depărtate ale judeţului, spre a face o entu­ziastă manifestaţie de dragoste bine­făcătorului lor, d-lui Dem. Nico­­laescu a fost încă un prilej, pentru această organizaţie ca să facă do­vada încrederei depline de cari se bucură fruntaşii partidului. D-l IONESCU QUINTUS, explică rostul acestei convocări pentru reor­ganizarea organizaţiei prahovene. Declară deschis congresul dând cu­vântul d-lui profesor Aurelian Mo­­şoiu, secretarul general al organiza­ţiei. D-nul AUREL MOŞOIU, arată punctele din statut care trebuesc modificate şi popune congresului, a­­legerea ca prezident de onoare a d-lui I. Ionescu Quintus, iar ca pre­şedinte activ pe d. Dem. I. Nicolae­­scu, fost deputat în mai multe le­gislaturi. Ambele propuneri sunt aprobate în unanimitate. D-l IONESCU QUINTUS, mulţu­meşte în câteva cuvinte pentru cin­stea ce i se face dând apoi cuvân­tul noului ales, d-lui Dem. I. Nico­­laescu, lupta pentru trezirea conştiinţelor. Campania de ură şi agitare, ince­pută după război de partide fără de răspundere işi găseşte un nou punct de recreări în pro­gramul na­ţional ţărănist. Revizuirea împroprietăriţilor şi o nouă expropiere sunt cele două izvoare de agitare în care se vor redeştepta iarăşi dor­nii irealiza­bile şi nădejdi chimerice, şi vor redeştepta utile ce începuseră să adoarmă. ■A revizui pe împroprietăriţi, a trece din nou pe aceşti martiri ai formalităţilor şi ai procedeuri­­lor în faţa tuturor comisiunilor şi subcomisiunilor, a deschide iarăşi zăgazul tuturor vrăjmăşiilor, a strica hotarele de abea puse între loturile oamenilor — este operă de nebunie ! A nu­ făgădui pământ, azi când ultimele resturi ale matei proprie­tăţi se fărâmiţează zi cu zi, prin jocul liber al împrejurărilor eco­nomice, este a arunca praf în ochii încrezători ai ţăranului. Împedecaţi această operă de o­­trăvire. O campanie criminal Se mai duce o campanie de agi­tare în taină şi în şoapte, în întru­niri. Se caută să se furişeze, în cugetul oamenilor gândul că, în anumite împrejurări, s’ar putea schimba ordinea dinastică. Această campanie surdă este, în prinţul rând, o supremă necuviin­ţă faţă de suveranul nostru sufe­rind. In clipa­ în care mâinile tuturor bunilor români se încleştează în­tră rugă fierbinte pentru vein­­toarecerea sănătăței aceluia care întruchipează aspiraţiile neamu­lui nostru — sunt unii cari se pre­gătesc să speculeze în caloide pă­cătoase acea ce constitue marea durere a silelor noastre-Înfieraţi cum trebue această ati­tudine si spuneţi tutulora că dacă o mână de aventurieri s'ar pregă­ti să tulbure liniştea acestei tari un neam întreg va şti să­ o apere făcând zid în jurul ordinei con­stituţionale şi a ordinei dinastice hotărâtă de legile tarei. Apelul ia un re împotriva tutulor acestor agi­taţii mobilizaţi toate rezervele să­nătoase ale ţarei. Ziua de mâine trebue să ne gă­sească cu forţele intacte dar mai ales cu toate forţele unite. Partidele fără trecut pot avea capricii. Partidul naţional liberal nu poate avea de­cât datorii şi răspunderi. Răspunderile să le luăm întregi şi datoria să ne-o îndeplinim până la capăt. Manifestaţiile partidului năb­unl-liberal in tara Congresul partidului LIBERAL din PRAHOVA - Mii de ţărani aclami pe fruntaşi! liberali -I Opera de agitare CUVÂNTĂRILE ” D I IONESCU QUINTUS­ ­ D-­ G. TATARASCU Cuvântarea d-lui Vintilă Brătianu D. VINTILĂ BRATIANU. înce­rc cuvântarea spunând că deşi nu face parte din organizaţia locală­, totuşi constată cu multă satisfacţie că liberalii prahoveni i-au­ făcut o deosebită cinste de a­ trimite în parlament ca reprezentant al lor. — fapt pentru care se simte obli­gat să Ie aducă odată cu mulţumi­rile sale asigura­re,a. că interesele vitale ale Prahovei concordate cu­ ale țărei vor fi totdeauna r­epre­zen­­tate in parlamentul tării. Declară că­ se simte de asemeni deosebit de mulţumit că poate comn­stata în citadela liberală de la Pra­hova, o justă şi armonioasă înţele­gere a intereselor superioare ale ţă­rii reprezentată prin spiritul de ve­nire de domneşte in organizaţia li­berala prahoveana- D. Vintilă Brătianu, spune con­­gresiştilor că din cauză că partidul liberal în cei patru ani de guver­nământ na avut timp, să se ocupe şi de politică nu a fost absorbit nu­mai de opera constructivă, pentru refacerea, ţării, partidele, de opozi­ţie fără nici o răspundere reală, au profitat pentru a întreţine o operă de agitaţie demagogică, o campanie de calomnii, promiţând maselor ce­ea ce nu­­se poate realiza, si ceea ce constitue un pericol pentru sănă­toasa desvoltare a­ vieţii politice, sociale si economice a­ tării. In fata acestei, acţiuni de amăgi­re a votului obştesc partidul liberal care a fost acela care a luptat pen­tru votul obştesc si l-a realizat trebui să ia apărarea democraţiei prim luminarea lui. Oratorul spune în continuare: Datoria dv. este de a lua cât mai irans contact cu sătenii si lucra­to­rii. In primul rând să vă ocupaţi de şcoală, Mi s’a spus că la Câm­­pina un învăţător a înfiinţat o şcoală de adulţi pentru lucrători. Acest început să servească de în­demn tuturor preoţilor şi învățăto­­rilor cari au a se ocupa de dezvol­tarea culturală a acestui neam. Nu trebue să se uite că, în această operă işi au un rost mare bibliote­cile populare. Cât priveşte viaţa economică a masselor, îndreptarea lor către or­ganizaţiile sistemului cooperatist, ar însemna, scăparea lor de nevoile grele şi de speculaţiile intermedia­rilor. Organizaţiile liberale mai au ver­sul de a educa massele şi din punct de vedere al administraţiei locale şi în deosebi comunale. Acolo unde li­stă consilii comunale liberale se va munci şi se va gospodări în­­ sen­sul ca toate interesele locale să fie satisfăcute şi populaţia să poată propăşi în linişte şi ordine. E nevoe de­ această, linişte mai cu seamă a­­cum când s’a ajuns la înfăptuirea României Mari. Cu privire la organizarea vieţei economice- partidul liberal a depus în Cameră în guvernarea trecută, un proiect de lege pentru clasarea, întrepozitarea şi garantarea cerea­lelor care trebuie să asigure şi cre­ditul şi îmbunătăţirea calităţilor de grâu. Numai astfel se va intensifi­ca exportul cerealelor, având cali­tăţi bune ca,he să rivalizeze cu pro­dusele streine. In judetul Prahova industria e destul de desvoltată si e nevoie ca să existe bune raporturi între lu­crători­ si proprietarii de întreprin­deri industriale. Numai aşa se va putea ajunge la dezvoltarea norma­lă a industriei noastre şi se va în­lătura oric­i neînţelegeri cari dău­nează atât de mult economiei na­ţionale din alte state. Am fost întrebat de unii, când vine partidul liberal la putere ! Acestora le-am răspuns că veni­rea la putere­, depinde numai de dv m­assele cetăţeneşti. In actualele împrejurări se cere cât mai multă muncă şi spirit de devotament pentru a înlătura tot ceea ce ar putea aduce nelinişte aces­tei ţări. In desvoltarea noastră is­tori­ca, naţiunea română a ştiut să îndepărteze toate pericolale ce o a­meninţau, atât timp cât a fost armo­nie în ţară. Nu­m­ai atunci când cei dinăuntru s’au făcut ecoul vrăjbî- Ior din afară, naţiunea a avut de suportat consecinţele neînţelegeri­lor c;­ o frământau. S’a vorbit în ultimul timp, în pro­gramele politice ale a-tor partide, despre a doua expropriere. Această idee este periculoasă, fiindcă des­­rădacinează respectul proprietăţei şi spiritul de ordine atât de înră­dăcinat în sufletul ţărănimei- Dacă se. VQ, spune în continuu ţăranului ca e nevoe să se mai dea pământ, se va ajunge intr’o bună zi la o de­­sordine^ generală când fiecare din­tre cetăţenii, acestei ţări va râvni la bunul altuia. Deocamdată va­ trebui o expro­priere, cum zicea d. Tătărescu şi adâncimi, adică punerea în valoare a tuturor bogăţiilor date săteanului prin pământul expropriat. Dacă în ultimul timp, exportul de cereale este micşorat, aceasta se datoreşte la două cause importante. După războiu, gurile Dunărei s’au înnisipat și vapoarele mari nu m­ai pot intra în porturile noastre du­nărene, iar în al doilea rând, prin expropiere s’a fărămitat marea pro­prietate. Proprietarii realizând can­tităti mari de cereale aveau și gri­ja ca ele să fie de bună calitate. Si micii producători vor da produse bune, atunci când vor avea cunoş­tinţele necesare unei bune culti­vări a pământului, încheind d. Vintilă Brătianu ara­tă că mai mult ca oricând partidul liberal are de realizat in această tară o operă vastă Va continua să vegheze si de aici înainte la des­voltarea norrm­ală a, acestui, neam.­­ Cuvintele d-lui V. Brătianu au fost acoperite de numeroase aplauze. La ora 12 jum. d. Quintus declară congresul închis, mulţumind tuturor celor ce au participat. La eşire, fruntaşii partidului au fost obiectul unei importante mani­festaţii făcute de miile de muncitori şi săteni. D-l VINTILA I. BRATIANU întrunirea din judeţul Ialomiţa Săptămâna trecută a avut loc la Călăraşi prima consfătuire pentru reorganizarea, partidului naţional­­liberal din jud. Ialomiţa. Deşi fu­seseră invitaţi numai membrii de­legaţiei permanente şi câţiva din fruntaşi, totuşi, din toate centrele importante, o mare mulţime de a­­mici politici s’au adunat să asculte cu vâ­ntu l con d­u­că to rilor. Consfătuirea s’a­ ţinut în sala „Codrat”, neîncăpătoare pentru a­­tâta lume, care se revărsase pe strada principală a oraşului. La orele 2 d. a. d. CONSTANTIN BANU, preşedintele organizaţiei însoţit de căpeteniile partidului şi-a făcut apariţia, în ovaţiile re­petate ale celor de faţă. La tribună şi în jurul ei, iau loc, în afară de d. Banu, d-nii Marius Roşca, fost deputat; N. Poianaru-Iatan, fost deputat; G. V. Constantin­escu, fost prefect; G. Christodorescu, primarul orașului; St. Şerbănescu; I. Niculescu Dormarant; Aurel Teodorescu, fost primar, primpre­­ședinte al Tribunalului; I. 13. Munteanu, fost prefect; Uie Lupu, fost deputat; Nae Manolescu, fost deputat; Remi Ch­ei; Lascăr Ba­­nu ; dr. Georgescu; Al. Cornea, primar al Sloboziei; N. loaniu, fost şef de cabinet; G. Marinescu, primar al Ţăndăreilor ; avocat Pa­­naitescu; I. Paraschivescu; avo­caţii Andreescu şi Creţulescu; I. Chiţu ; A. Butu şi mulţi alţii prin­tre cari numeroşi preoţi şi învăţă­tori. D. ST. POPESCU, veteranul in­stitutor din Călăraşi, aclamat ca preşedinte , arată scopul consfă­­tuirei şi dă cuvântul d-lui G. CHRISTODORESCU, prima­rul oraşului, care salută pe d. C. Banu exprimându-i bucuria Ialo­­miţenilor de a-l revedea sănătos în mijlocul lor. D. N. POPESCU-BALENI dă a­­poi cetire unei călduroase scrisori expunere­a situaţiunei politice, cu­­prizând într’o luminoasă sinteză o­­pera de guvernământ a partidului liberal şi analizând dificultăţile în faţa cărora ţara se găseşte. Arată apoi rostul sforţărilor de reorgani­zare, duhul cel nou care trebuie să, le inspire, adaptarea acţiunei poli­tice la condiţiile create prin refor­mele înfăptuite de partidul liberal. Timp de o oră, d. Banu a ţinut subt farmecul cuvântului său adu­narea însufleţită de un entusiasm prin care d. V. ATHANASOVICI, I indescriptibil. Pe fetele tuturor se senator, se scuză că nu poate lua citea hotărârea de-a, se pune pe parte la consfătuire şi-l asigură pe lucru pentru triumful ideilor libe­­r. Bani de tot devotamentul său­­­tale, pentru organizaţia ialomiţeană.­­ D. VASILE MARINESCU, avo­­„Contaţi pe concursul meu, scrie­ cat, în legătură cu cele spuse de d­r. Ath­anasovici. Trăim timpuri prea grele pentru ca micile asperi­tăţi de ordin personal sa continue, ele trebuie să dispară, faţă de ma­rile probleme ce incumbă încă partidului nostru puternic să re­zolve”. D. CONSTANTIN BANU, pri­mit cu ovaţiuni, face o strălucită Banu, evoacă figura ilustrului fruntaş ALEXANDRU CONST­AN­TINESCU, propunând, în semn de doliu, suspendarea şedinţei pentru cinci minute. La redeschidere ia cuvântul d. N. POIANARU-IATAN, fost deputat, preşedinte al consiliului de admi­nistraţie a­­ Băncii agrare din Ia­lomiţa. Intr’o substanţială cuvân­tare. d-sa expune sforţările făcute pe terenul economic şi indică ceea­­ce rămâne încă de făcut. _ Aplauze^ călduroase acoperă sfâr­şitul cuvântărei acestui neobosit organizator pe terenul economic. In urmă se intră în ordinea de zi care cuprinde: organizarea sec­toarelor, creearea unei case a par­tidului, acţiunea culturală, etc. Iau pe rând cuvântul d-nii: C. Banu, Marius Roşea, G. Christo­­dorescu, Şt. Şerbănescu, Iile Lupii, Niculescu Dor mărunt, I. Paraschi­­vescu, Popescu-Băleni, G. Mari­­nescu, I.­B. Munteanu, Al. Cornea, etc. In urmă, d­. Banu este autorizat să desemneze persoanele cum va crede de cuviinţă şi să ia de îndată măsurile ce va crede necesare. Seara, un banchet de 200 de ta­câmuri, a avut loc în sala clubului liberal. Intr’o mare însufleţire s’a toastat pentru d. Ion I. C. Brătia­nu, pentru d-nii Banu, Roşea, Poia­naru-Iatan, pentru corpul în­vată­to­resc etc., de către d-nii Christodo­­rescu, Popescu-Băleni, St. Şerbă­nescu, Aurel Teodorescu, Uie Lupu etc. Seria cuvântărilor a încheiat-o de CONSTANTIN BANU care, a­­mintindu-și că acum 25 de ani a in­trat în partidul liberal, a evocat împrejurările şi vremile de altă­dată. Când patetică, când plină de humor cuvântarea d-lui Baliu s’a terminat cu un bărbătesc îndemn la munca pusă în serviciul unui ideal. Pentru ziua­ de 12 Decembrie au­ fost convocaţi tot la Călăraşi toţi şefii de sectoare precum şi învăţă­torii şi preoţii în vederea campa­niei culturale. Borcea. B­I C. BANU Activitatea partidului naţional-liberal în judeţul Dâmboviţa In prezenta, tu­turor fruntaşi­lor organizaţiei Partidului naţio­nal-liberal din jud. Dâmboviţa a avut loc la Găeşti, inaugurarea Cassei partidului liberal din a­­ceastă localitate. După ce s’a oficiat slujba sfin­ţirii apei, a luat cuvântul d. Mi­­h­ă­ilescu, fostul primar al oraşului Găeşti, care a adus omagii d-lui Ion I. C. Brătianu, dorind muncă rodnică şi statornicie tuturor celor cari vor veni în casa care s’a sfin­ţit. întreaga asistenţă a trecut apoi la gospodăria d-lui Filip Stoicescu, preşedintele organizaţiei Partidu­lui naţional-liberal din Găeşti, unde s’a făcut inaugurarea moarei, inaugurare care a însem­nat o ade­vărată sărbătorire a muncii. Fruntaşii organizaţiei P. N. L. din jud. Dâmboviţa au ţinut să vorbească imensei mulţimi de să­teni adunaţi la Găeşti cu acest­ prilej. D. ION­ NANU, fostul director al liceului din licalitate a arătat mun­ca şi sufletul cu care a lucrat d. Filip Stoicescu atât pentru insta­late de preşedinte al comitetului şcolar al liceului din Găeşti. PREOTUL ROŞULESCU, a vor­bit despre rolul ce’l va avea parti-Partidul liberal a construit şcoli, a înzestrat ţar­a în toate do­meniile de activitate, în schimb, averescanii au înmulţit slujbele de prisos. D- Tollea îndeamnă pe săteni la disciplină­­şi muncă rodnică. Preotul Pavel vor­beşte contra sectelor politice primejdioase ţâ­rei. D. Ion Bitan, învăţător din Glâmbocata, într’o cuvântare lim­pede, spulberă criticele ce se aduc partidului liberal, arată ceia ce a făcut acest partid pentru binele şi prosperitatea ţării. D-sa se ridică mpotriva frontului de ură al ţără­nismului. D Penescu, învăţător, vorbeşte de asemenea despre forţele vii ale P. N. L. şi aduce omagii d-lui Ion I­ C. Brătianu. D. Polizu Dragomirescu, con­stată că din partidul liberal fac parte cele mai de seamă elemente ale ţării. D-sa arată cum prin po­litica democratica a acestui par­tid nu numai că s’au realizat cele mai importante reforme sociale din ultimul timp, dar­ în­totdea­ temele de intimidare şi de răzbu­nare ce le-au pus în aplicare par­tizanii actualului guvern. D. Dragomirescu îndeamnă pe toţi cetăţenii ca să fie pregătiţi pentru lupta politică. D. CONST. D. DIMITRIU, spune că după alegerile fioroase ale ave­rescanilor este pentru prima oară când se prezintă în faţa cetăţeni­lor din Găeşti. D-sa mulţumeşte tuturor alegă­torilor cari l'au ales deputat şi constată cum în jud. Dâmboviţa se larea unei industrii româneşti în localitate cât şi pentru întemeie­rea şi buna funcţionare a liceu­­din localitate. D. Filip Stoicescu, preşedintele orga­nizaţiei partidului Naţional Liberal din Găeşti după ce mulţumeşte tuturor care au participat la inaugurările de astăzi, expune dificultăţile cu care a tre­buit să lupte în activitatea d-sale, in­trigile şi neajunsurile ce i s’au făcut de către oamenii averescanilor, mărtu­riseşte că şi în viitor va lucra cu a­­ceiaşi râvnă şi dezinteresare, fără ca să’l tulbure ameninţările or mizeriile care i se vor pune în cale de către ad­versarii politici. D. Stoicescu arată apoi cum pentru a fi soldat disciplinat al partidului li­căre are atâtea calităţi, superioare, lberal se cere muncă, devotament, cre­­­dinţa nestrămutate în ideile şi posibi­lităţile de realizări ale acestui partid şi, mai ales renunţare la ambiţiuni şi interese personale. D. Stoicescu îşi termină cuvântarea, prezintând omagii d-lui Ion I. C. Bră­­tianu şi mulţumind fruntaşilor Parti­dului Naţional Liberal din jud. Dâm­boviţa. D. GH. NASTASE, învăţător, a evidenţiat meritele d-lui Filip Stoi­­cescu, şi puterea sa de muncă şi contribuţiile ce le-a adus în c­ali-D-l POUZU DRAGOMIRESCU dul naţional-liberal în guvernarea viitoare a ţării. D. I. IRIMESCU-CANDESTI, proslăveşte mai întâi munca voi­nică a fraţilor Stoicescu. D. Irimescu-Cândeşti, examinea­ză apoi situaţia politică, spunând cum in timp ce toate celelalte par­tide îşi pierd vremea în acţiuni negative, fără d© nici un folos ţă­ri, partidul liberal, în opoziţie fiind munceşte, se pregăteşte, or­ganizează. După ce expune uriaşa operă să­vârşită de partidul naţional-libe­­ral in recenta guvernare, se întrea­bă ce au făcut averescanii pentru buna stare a ţării şi pentru pro­gresul ei. Au lăsat şcolile în pără­sire şi au scumpit viaţa. Şarlatanii politici îndeamnă lu­mea la visuri şi făgădueli imposi­bile de realizat. Partidul liberal ch­iamă pe oameni la muncă, la or­dine şi cuviinţă, îi ch­iamă în jurul şcoalei şi al bisericei. Participarea numărului aşa de mare al săteni­lor la această sărbătorire a muncii şi la toate îndrumările ce P. N. L. le ţin prin sate dovedeşte că înşe­lătoria nu poate prinde. D. Irimescu, aminteşte apoi tot ce a făcut P. N. L. pentru săte­ni şi cum d. Ion I. C.Brătianu, con­ducătorul acestui partid se spriji­nă pe toţi oamenii înţelepţi, mun­citori şi cinstiţi. D. Irimescu îndeamnă pe săteni să propage liniştea, lumina, mun­ca şi credinţa în politica de reali­zări a P. N. L. D. Ştefan Stoicescu, în numele unu, s’a dat posibilitatea ca oa­menii de valoare să ajungă în cele mai importante situațiuni. D. Dragomirescu se ocupă apoi de modul în care s’au fă­cut alege­rile sub averescani, alegeri ale că­tineretului liberal din'Găești asigu ®UT,e?r*f*e,«d.B Tîl Yvo nrvnrlnniannriî n­ rcrimi-rnfloi "P _ l*£6l _ Ot&tulUl, CUIÎ1 Șl de ră pe conducătorii organizaţiei P. N. L. din Dâmboviţa de devota­ment- D-sa mulţumeşte negustori­­mei din localitate care a partici­pat în aşa de mare măsură la a­­ceastă inaugurare. D. Gr. Tollea, făcând o compa­raţie între guvernarea P. N. L. şi între guvernarea actuală, arată cum d. Vintilă, Brătianu, reuşind să pună rânduială în bugetul ţă­rii, a izbutit să achite datoriile publice şi să dea venituri care să acopere nevoile Statului românesc întregit pe cânii averesean­i numai după câteva luni de guvernare n’au de unde plăti nici salariile funcţionarilor* D-l 1.1 RIM­ESCU-CANDESTI D-l C. D. DIMITRIU Continuare în pag.

Next