Viitorul, octombrie 1927 (Anul 20, nr. 5882-5907)
1927-10-01 / nr. 5882
Sâmbătă, 1 Octombrie 1927 „Vî it oral ii ÎDTARA Ilrdeel - Bucovesia - Basarabia - Banat - Vechiul Regat In Isiderul Mila PENTRU LOCUITORII din MUNŢII APUSENI BHBHMHBI —............. D-nii miniştrii 1 sk. Lapaustu, Mistor, L Mrazec si d-nii subsecretari de Stat D. Cipiianis §St. Titărescu au examinat co^dîtiunile de existenţa aSe^iferHtor^ din ţinutul Abrudului D-nii miniştri Al. Lapedatu, I. Nistor şi Mrazee şi d-nii G. Gipăianu şi G. Tătărăscu, subsecretari de Stat au luat contact Marţi 17 e., cu delegaţii minierilor din Abrud şi Jur, fiind întâmpinată la sosirea în oraş de d. N. D. Chirculescu, fost ministru, d. Vancea, prefectul judeţului Alba, d. Iulian Peter, prefectul judeţului Turda, de primarul oraşului, d. N. Giurea şi de d-nii Rusu Abrudeanu, Colbaşi, Remus Paşca, deputaţi şi notabilităţile. Delegaţii satelor, au fost adunaţi în sala cinematografului local unde s’au ţinut câteva cuvântări lămuritoare asupra fostului anchetei comisiei de miniştri. D. N. I. Chirculescu, şeful organizaţiei judeţului Alba, fost ministru al muncii, aminteşte celor de faţă de făgădueala dată de d-sa ţăranilor, că, va aduce pe miniştri în mijlocul moţilor pentru a le cerceta nevoile. „Azi, spune d-sa, mă ţin de făgăduială. Guvernul a delegat cinci miniştri cari să se intereseze de toate nevoile dumneavoastră. D. Ion Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, care a trecut pe aci, care cunoaşte viaţa şi nevoile moţilor, doreşte de a-i vedea ducând o soartă mai bună.D . G. Tătărăscu, subsecretar de stat, luând cuvântul, expune hotărârile guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei Moţilor. Lemnul de fasonat din pădurile Statului se va vinde cu jumătate din preţul tarifar scăzut. O bancă cu dobândă mică Am adus odată cu noi doi inspectori în Abrud pentru a studia modalitatea înfiinţărei în localitate a unei puternice bănci a minerilor, care să vă pună la îndemână, cu dobândă mică, banii necesari gospodării d-voastră. Această bancă se va înfiinţa în cel mult două luni. Se va mai înfiinţa şi o obşte pentru a vi se procura cerealele necesare hranei pe un preţ mai mic decât cel din comerţ; aceeaşi obşte se va îndeletnici şi cu procurarea uneltelor de care aveţi nevoe la minerit. „ , . . Am hotărât ca praful de puşcă ce vă trebue, să vi se vândă cu 40 lei kgr. Aceasta începând de azi chiar. Chestia validărilor In chestia validărilor minelor dv. s’a hotărât că, ASA CUM ATI STAPANIT PANA AZI, ASA SA STĂPÂNITI SI DE ACI ÎNAINTE. Aşa cum ati exploatat, să exploataţi. Validările vor fi făcute de minister, DIN OFICIU, FARA NICI O CHELTUIALA DIN ParTEA D-VOASTRA. Plata aurului In ce priveşte reţinerea de 4 la sută din valoarea aurului ce-l vindeţi Statului pentru un moment această reţinere va fi scăzută la 2 la sută. PLATA SE VA FACE IMEDIAT de către Banca Naţională, LA PREZENTAREA AURULUI. Aurul din pirite, care până azi vi se plătea după luni de zile, ba chiar după un an, vi se va plăti în interval de o lună dela predarea lui.De acord cu ministerele muncii şi industriei, s’a hotărât ca aci în Abrud să se înfiinţeze o filială a Casei cercuale în termen de două luni, pentru a nu mai fi nevoiţi să umblaţi zeci de km, pentru a vă vărsa cotizaţiile. Se va înfiinţa tot aci, în Abrud, un ambulatoriu policlinic cu echipe volante de medici cari vor vizita pe muncitori la locuinţele lor de prin munţi, oricât de depărtate ar fi ele. S-a prevăzut un prim fond de 2 milioane lei pentru ridicarea unui spital, tot în Abrud. Şcolile de care aveţi nevoe pentru luminarea feciorilor de, se vor ridica exclusiv pe socoteala Statului. D. ministru al drumurilor, d. prof. Nistor, care, vizitează acum drumul dintre Abrud şi Zlatna, a venit aci cu 2 milioane lei pentru a începe imediat repararea drumurilor mai rele, iar in ce priveşte celelalte drumuri dintre sate, va sta de vorbă comună de comună, pentru a se face cum va fi mai bine. Se va construi apoi o cale ferată industrială care legând ţinutul moţilor cu Clujul trecând prin Someşul rece, Beliş, traversând coama muntelui şi scoborându-se pe valea Arieşului la Arieşeni, Albac, Câmpeni, va forma ca un inel în jurul munţilor apuseni înlesnind transportul produselor moţilor şi exploatarea pădurilor de pe ambele versante ale acestor munţi. Iată pentru ce am venit la dr. C. N. D. Chirculescu mulţumind d-lor miniştri pentru că i-au dat prilej să se ţină de cuvântul dat poporenilor în alegeri,a propus în aplauzele adunării să se trimită o telegramă omagială d-lui prim ministru. &scislistea In urma plângerilor formulate de delegaţi d. subsecretar al agriculturii a luat următoarele deciziuni, sub rezerva sancţionării consiliului de miniştri. Simplificarea hârtieritului pentru tăiatul arborilor din păduri.. Reducerea cu 10 la sută a preţului tarifar scăzut al lemnului de ciubărit din care nu se poate extrage decât scânduri şi cu 20 la sută al celui care nu se pot extrage decât coarne . Parchetele să fie aprobate până la 1 Mai, întârzierea peste această dată provocând pagube muncitorilor. Taxele de administraţie pe pădurile comunale fiind găsite prea mari, ele vor fi plătite, în parte, de Stat. Comisiile locale vor întocmi un tablou de calitatea pământurilor locuitorilor, pentru clasificarea lor, în vederea cererei ce comisia o va face consiliului de miniştri şi ministerului de mante pentru ca darea de pământ să fe plătită în raport cu calitatea lui. Să nu se mai ceară garanţii comunelor pentru împădurirea locurilor composesorale. Se va supune consiliului de miniştri cererea reprimirii la lucru a celor 800 mineri concediaţi de la avăriile statului. Se va interveni la ministerul instrucţiunei pentru crearea de şcoli comunale în 16 comune, a unei şcoli de meserii la Câmpeni şi alta la Abrud, cum şi pentru reînfiinţarea vechei şcoale de mineri de la Roşia Montana. Se va interveni pentru acordarea a 2 milioane lei necesari comunei Abrud pentru apeducte şi local. Spitalul din Abrud nefuncţionând din lipsa ferestrelor şi uşilor să se intervină la ministerul sănătăţii. Se va cerceta modul cum s’ar putea face ca fiecare comună să aibe locuri de pășune. Se va interveni pentru retragerea pedepselor date pentru materialele luate din pădurile statului.D. ministru Ion Nistor vizitând drumurile și constatând starea lor a luat dispozițiuni urgente pentru repararea lor. După ascultarea delegaţilor, la orele 2,a avut loc un prânz la care au rostit cuvântări d-nii: I. Nistor, ministrul lucrărilor publice, N. D. Chirculescu, fost ministru, I. N. Rusu-Abrudeanu, Alex. Lapedatu, ministrul cultelor, lor. Micu, profesor şi părintele Suchi. După amiază d-nii miniștri au plecat la Alba Iulia. SĂRBĂTORIREA d-lui dr. Surel Cosma la Timişoara O caldă şi entuziastă manifestaţie a Bănăţenilor pentmBMmBBsasasbmasaaammmmmmmaBKSBSBaiacmaaoerxisstaraaasakcwj OESsagmssbsai tru şeful partidului naţional din Timiş-Torontal La Timişoara, această zi, a fost o adevărată sărbătoare pentru toți cetăţenii. Şi ca o dovadă toate ziarele româneşti şi minoritare în frunte cu „Nădejdea“, „Temeswarer Zeitung“ „Das Walt“ au apărut in câte 40 de pagini, închinate toate sărbătoritului. In ziua sărbătorirei d-lui Cosma, toate reuniunile, societăţile, precum şi 10 coruri româneşti, formate din ţăranii români, în frunte cu membrii partidului naţional-liberal, au format un convoi şi cu toţii sau îndreptat spre locuinţa sărbătoritului. Aicea, d-nii dr. Pavel Obădeanu, senator, vice-preşedintele partidului naţional-liberal din Timiş-Torontal, Ion Oprea, fost deputat şi prefect, directorul general al Băncii Timişeane, dr. Veterani, preşedintele partidului maghiar, dr. Iuliu Coste, prefectul judeţului cu funcţionarii, dr. Lucian Georgevici, primarul oraşului, cu consilierii comunali, d-r. Doicu, preşedinta comunităţii evreeşti, d. Olariu, preşedintele micilor industriaşi, d. Rischard Himn, preşedintele Uniunei comercianţilor din Banat, dr. Kausch, deputat, preşedintele partidului şvăbesc popular, dr. Liuba, prefectul poliţiei, cu o delegaţie de inspectori, d. profesor Velcianu, preşedintele corurilor şi fanfarelor din Banat, mai multe delegaţii de ţărani, toţi protopopii tractelor din Timiş-Torontal, prin cuvântări frumoase au urat mulţi ani sărbătoritului. La toţi, le-a mulţumit emoţionat, d. dr. Cosma. La ora 4 d. m., a avut loc prima şedinţă a consiliului municipiului Timişoara, şi după discursurile de omagiu al primarului, şi ale tuturor reprezentanţilor partidelor, în unanimitate, d. dr. Cosma, a fost proclamat cetăţean de onoare, iar la ora 9 seara, a avut loc la hotel Ferdinand, un banchet la care au luat parte, 800 de cetăţeni din toate partideleşi clasele sociale, la care s-au ţinut cuvântări, cinstindu-se la cetăţeanul de onoare dr. Aurel Cosma. A fost o adevărată sărbătoare, la care au luat parte toţi cetăţenii din Timişoara şi întregul Banat. ST. VLADESCU i-a Piteşti DESCHIDEREA ŞCOLILOR Astăzi dimineaţă s’a făcut cu o deosebită solemnitate deschiderea cursurilor la toate şcolile din oraşul nostru. La liceul „I. C. Brătanu“, se aflau adunaţi la orele 10, în curtea liceului , corpul profesoral al liceului, elevii, precum şi un public numeros. S’a oficiat un parastas pentru regretatul rege Ferdinand de către preoţii P. Preoţescu şi L Angelescu. Părintele profesor Preoţescu senator, a scos în evidenţă faptele patriotice săvârşite de regele Ferdinand şi grija ce acesta a avut-o pentru cultura. La şcoala elementară şi superioară de comerţ, după parastasul şi sfeştania oficiată de părintele Popescu-Broşteni a ţinut o frumoasă cuvântare d. V. Lupescu, directorul şcoalei, vorbind despre rolul ca educator al tinerimei al regelui Ferdinand. INCENDIU. — Un incendiu s’a declarat astă noapte la domiciliul lui M. Nicolescu, din str. Ţepeş Vodă No. 32, căruia i-a ars mai multe dependinţe şi o magazie. Focul a provenit din neglijenţa proprietăresei. TEATRALE. — Un răsunător succes a repurtat compania de reviste „Cărăbuş“ cu revista în 2 acte a d-ui Kiriţescu „Zodia Porcului. SCOTARE. — Şcoala primară de băeţi No. 1, împlinind 100 de ani de existenţă şi dorind să alcătuiască un istoric comemorativi ,face un apel căluros la toţi foştii elevi şi institutori, spre a trimite orice notă referitoare la şcoală şi în legătură cu viaţa şcolară de pe atunci. . DIVERSE. — Examenul scriptic bacalaureatului s’a terminat^ săptămâna aceasta, cel oral va începe peste 3—4 zile. SPECTACOLE. — Cinema „Aquila“, „In sânul haremului". — Cinema „Lux“ „Pasărea albă“ cu Nungesser, învingătorul aerului. COR. —«•ÎȚ i CUTSBmâND ŢARA PRIVELIŞTI pe ŢĂRMURILE DUNĂRII O g©sp®dă?I© din Walsev Arestarea primului soţ al asasinei tenorului Grozăvescu CLUJ. — Ziarele budapestene confirmă ştirea apărută în presa noastră cu privire la arestarea primului soţ al asasinei lui Traian Grozăvescu, spunând că maiorul Căiţun, care în vremea din urmă a reluat relaţiile cu fosta soţie a tenorului Grozăvescu, a fost arestat la cererea mamei lui Grozăvescu, care-l acuză că a mărturisit strâmb în faţa Curţii cu juraţi de la Viena. iTwnm Dela Camera de Comerţ şi radiosigilata Ploeşti noul comisar al guvernului. — Legea speculei. Petroliştii nu avizează asupra nevoilor lor PLOEŞTI, 29. — Eria ora 2 p. m. s’a întrunit în adunare generală consiliul de administraţie al Camerei de Comerţ şi Industrie. A prezidat d. ing. GH. BALIF, preşedintele Camerei, care a făcut o expunere de mersul comerţului şi industriei precum şi toate chestiunile dezbătute. In privinţa comerţului ambulant de ing. Gh Balif, arată că prefectura de judeţ nu a răspuns încă la adresa Camerei, care cerea oprirea sa complectă pentru acei ce vând mărfuri de import. NquQ SOEZMSSF al WywsrnuSui D. Balif recomandă apoi Camerei pe d. Dumitrescu, noul comisar al guvernului, pe care îl roagă să fie interpretul fidel pe lângă guvern al nevoilor și dezideratelor pe care le va formula Camera și totodată să dea tot concursul pentru prosperarea Camerei. D. DUMITRESCU comisarul guvernului promite că va da concursul cerut şi va fi mereu alături de Cameră. Legea speculei D. BĂNICĂ PANAOTESCU ■ Buzău depune o plângere a mai multor comercianţi din Buzău, prin care se cere accelerarea lucrărilor pentru abrogarea legei speciale D. DUMITRESCU comisarul guvernului spune, că nu se poate cere numaidecât abrogarea legei speculei, o astfel de legiuire fiind necesară, după cum e necesar codul penal chiar dacă nu ar avea cazuri de judecat. D. GH. BALIF, președintele Camerei spune, că e bine ca şi comerţul şi industria să-şi facă observaţiunile necesare la noul proect de lege al speculei. D. ing. SUUTERSTEIN a ţinut să arate că învinuirile ce s’au adus într’o şedinţă trecută societăţei „Distribuţia” că nu şi-a îndeplinit rolul, nu este atât de reală. Cauza este că nu toate societăţile fac parte din această societate şi nu era momentul a fi atacată tocmai acuma când toate societăţile tratează o înţelegere pe această chestiune. « Se mai aprobă ratificări de plăţi şi se dau diferite avize favorabile după care şedinţa s-a sfârşit Sedia Consiliului Municipiialul Timişoara Consilierii proclamă pe d-nSS dr. Aurel Cosma şi Emanuil Ungureanu, cetăţeni de onoare ai oraşului Luni, 26 Septembrie a. c. a avut loc, o importantă şedinţă a Consiliului comunal sub presidenţia d. dr. Luchian Georgevici, noul primar. Intr’o cuvântare documentată, d-sa, după ce mulţumeşte consilierilor care au răspuns un număr compact, îşi desfăşoară noul primar programul pentru o bună gospodărie administrativă a oraşului. Rând pe rând, noul primar, insistă asupra principalelor puncte, In legătură cu îmbunătăţirile ce s’ar putea aduce, în marginile bugetare, oraşului. D-na SOFIA FAUR, consilieră, insită asupra problemei ocrotirilor sociale, şi spune, că consilierul comunal1, are imperioasa datorie, de a se îngriji cu deosebire de lucrătorii rămaşi fără ocupaţii, concediaţi din fabrici şi uzine. D. ION OPREA, fost prefect după ce salută, în cuvinte alese, pe noul primar promite tot sprijinul consiliului pentru înflorirea şi prosperarea oraşului Timişoara. D. PETCU reprezentantul învăţători mei din judeţul Timiş-Torontal se asociază cuvintelor d-lui Oprea. D. dr. CORNEL GROFŞOREANU, fost primar şi deputat, ridică mai multe chestiuni şi protestează împotriva scumpete diferitelor articole de pe piaţa oraşului. D. prmar dr. GEORGEVICI, după ce rezumă toate cuvântările rostite, propune şi membrii consiliului, în unanimitate aprobă, proclamarea ca cetăţeni de onoare a d-lor dr. Aurel Cosma, fost ministru, deputat şi dr. Emanol Ungureanu, vechi şi vajnici luptători ai unităţii naţionale. In aclamaţiunile generale, şedinţa se ridică. COR. VEST! din CRAIOVA Curtea cu juraţi de Dolj au judecat pe indivizii Ştef. Constantin zis Cantoniera, Gh. D-tru Tică şi Ion Marin zis Cap de fier, cari au omorât pe femeia Anica M. Avram din corn. Gheoceştii Noi, condamnând la câte un an închisoare şi 20 mii lei despăgubiri pe cei doi dintâi, şi achitând pe Cap de fier. * Agenţii siguranţei de pe lângă prefectura de poliţie au arestat în cafeneaua „Grăniceru“ din str. Madona Dudu, pe cunoscutul spărgător de vagoane şi tâlhar la drumul mare Iorgu Niculescu zis Severineanu, care era urmărit de către cab. I instrucţie de mandat.* Minorul Radu Gheorghe din serviciul restaurantului Minerva a furat din cabina artistei Paula Apel un inel cu briliante în valoare de zece mii lei și alte obiecte de valoare mai mică pe care le vânduse portarului de la hotel. Descoperit a fost arestat . Voind să demonteze o casă, locuitorul Păun Popa Constantin din corn. Godeni a căzut după grinzi cu capul de pietrele casei, rămânând mort pe loc. Nicolae T. Opriţă din comuna Segarcea a împuşcat cu un foc de revolver în coapsa piciorului stâng pe unchiul său Marin Niculescu, cârciumar în acea comună. Rănitul a fost internat în spitalul Filantropia din Craiova, iar nepotul criminal e cercetat de către jandarmi. * Poetul Dem. Basarabeanu a fost numit secretar literar al teatrului Naţional din localitate. * Din iniţiativa d-lui Ion Dănciulescu, cooperatori vechi, s’a înfiinţat în comuna Tunarii noi, o bancă populară cu numele „Ion G. Daca“. * t.11 Artele Frumoase IV—a BUCUREŞTII, contra emperi * Europa caută să reintre in matca sa de pace. Campaniile statelor învinse sunt ultimele convulsiuni asemănătoare celor ce urmează marilor fenomene telurice. Popoarele, ca şi straturile scoarţei terestre, îşi caută sedimentarea potrivită unei existenţe fireşti, în care, o muncă ordonată şi adaptată nouilor necesităţi să poată compensa lipsurile ivite în urma dezastrului. Mărindu-se, ţara noastră nu se mulţumeşte să ocupe numai un spaţiu mai întins pe harta Continentului, ci, tinde să capete o însemnătate cât mai mare politică şi culturală în mijlocul statelor înconjurătoare, isvorâtă nu numai din necesitatea existenţei sale în formaţiunea actuală, dar mai ales din acea, de a-şi îndeplini menirea sa ca forţă a latinităţei: pacificarea şi iluminarea popoarelor. 1. Sforţări uriaşe s’au făcut în Ultimul timp pe toate tărâmurile. . jj I „ _ Una din îndatoririle imediate şi cele mai de seamă ale României întregite cu provincii de culturi deosebite este acea, de a proceda sistematic la consolidarea sufletească şi unificarea culturală. _ Sacrificiile nemăsurate făcute în timpul marelui război pentru împlinirea visului de veacuri nu trebuesc pierdute. Cultura e un factor covârşitor de dominare, pe care, istoria tuturor timpurilor şi popoarelor ni l-a evidenţiat, confirmând întotdeauna forţa de superioritate a spiritului asupra materiei. Elementul esenţial de latinitate, care rezidă la baza culturei poporului românesc, trebue să primeze pe cele străine de esenţa noastră etnică, căutând a le supune şi îngloba într’un tot armonios. Artele frumoase româneşti, deşi de formaţiune recentă, au dovedit că se pot înălţa printr’un surprinzător avânt până la egalarea şi chiar întrecerea acelor din occident, graţie puterei de creaţiune a poporului nostru. Ţara noastră ,prin Epitorescu variat, prin bogăţiile naturale, prin ospitalitatea neprecupeţită pe care o oferă străinilor, cred că ar fi destul de aptă să alcătuiască din capitala sa un centru de atracţie în sud-estul Europei, în care, vizitatorii să găsească o adevărată oază de recreaţiune spirituală, de reală plăcere şi de edificatoare îmbărbătare la muncă, în manif©staţiunile artistice şi culturale ale acestui popor. Viena dinainte de război, care tocmai juca acest rol în Europa Centrală, astăzi este constrânsă să renunţe, dacă nu în întregime cel puţin în bună parte, la această menire. Deplasarea valorilor politice rezultată din războiul mondial atrage de la sine în mod natural pe acea a valorilor culturale. Austria redusă la un stătuleţ cu hotare limitate, cu o populaţie omogenă de şase, şapte milioane locuitori, sărăcită economiceşte, era firesc să piardă nu numai din importanţa politică dar şi din cea culturală. Naţionalităţile subjugate adu■eau înainte de război uu puter- 'WaOBE nie contribui la prosperitatea acestei ţări şi a strălucirea capitalei sale. Pe tărâmul artelor, în afară de muzică, care, era mult cotată în Europa, Viena posedă o impunătoare mişcare a artelor frumoase. Exceptând muzeele şi galeriile cari, formează, am putea zice, fondul statornic şi pasiv al plasticei unui popor, expoziţiuni de artă modernă, ca acele ale societăţilor „Secession“ şi „Hagembund”, atrăgeau atenţia Europei întregi prin tinereţea, puterea de viaţă, noutatea în creaţie şi nobleţea lor de stil. Ele au format la un moment dat un curent general, care se resimte încă şi astăzi chiar, în unele ţări de tradiţie latină, îndeosebi în artele decorative. „ Dar de atunci timpurile s’au schimbat. Latinitatea prin arta franceză îşi impune supremaţia. Ţări ca Germania şi Rusia modificate radical politiceşte, reacţionează şi în domeniul creaţiei artistice. Abătându-se din calea acestor curente, cari, se ciocnesc între ele, statele de formaţiune recentă, precum şi cele transformate prin mărirea lor, tind prin sforţări demne de laudă spre un personalism care, odată cu revizuirea şi afirmarea conştiinţei lor naţionale să le aducă pe acea a specificului etnic în funcţie de artă, deci şi de sensibilitate creatoare. România întregită se găseşte şi ea la aceiaşi răspântie, împinsă spre aceleaşi năzuinţi. Geniul poporului nostru începe să fie descoperit şi interesul general se deşteaptă, îndreptânduse spre manifestările noastre artistice. In aceste condiţiuni prielnice, şi pentru ca vecinii noştri să nu ne-o ia înainte, ar trebui cât mai degrabă să stabilim în Bucureştii noştri un centru al artelor frumoase. Veneţia are o expoziţiune internaţională, unică în Europa prin extinderea şi caracteristicul ei. Această expoziţiune patronată şi organizată de comună, are loc odată la doi ani, numindu-se pentru aceasta : „La biennale“. Bucureştii ar putea şi ar trebui să aibă şi el bianuala sa care, să alterneze cu cea veneţiană. Pentru arta noastră modernă, pentru prosperitatea Capitalei este necesar ca această expoziţiune să ia fiinţă cât mai grabnic şi cu cât mai mare entusiasm. Suntem siguri că c ea ar fi binevenită pentru toţi. Am amintit mai sus că bianualia veneţiană este o expoziţie internaţională de artă. In afară de pavilionul central în care e reprezentată în majoritate arta naţională, grădina publică unde expoziţiunea este instalată, dă ospitalitate unei serii întregi de pavilioane străine de o apreciabilă însemnătate, unde, mai toate statele europene, cari au o artă şi un nume sunt reprezentate. E firesc, deci, ca prin participarea oficială a diverselor state la această grandioasă manifestare, popoarele respective sant se intereseze de modul cum e privită mişcarea artelor lor naţionale. Un mare număr de vizitatori cu dare de mână părăseşte deci ţara natală pentru a lua parte cu mândrie şi a încuraja arta proprie pe pământul străin şi amic în acelaş timp. Din această încrucişare de zeci de mii de vizitatori, arta italiană, parţial şi prea puţin cunoscută în străinătate, nu are decât de câştigat, într’o exibiţie amplă, comodă, puţin costisitoare, desfăşurată într’un cadru seducător, de unde, străinul pleacă cu cele mai frumoase şi trainice amintiri. O asemenea expoziţie instalată şi la noi în condiţiuni similare ar contribui la înfăptuirea acelui deziderat atât de scump: propaganda la noi acasă, ale cărei beneficii da ordin moral şi material ar întrece cu mut jertfele cerute. Ar câştiga deci, în primul rând arta noastră, printr’o continuă emulaţiune cu artele celorlalte popoare. Ar trage apoi beneficii importante capitala care, s’ar vedea constrânsă să-şi amelioreze şi perfecţioneze viaţa comunală într’o neîncetată dezvoltare a activităţei edilitare. Venituri importante ar reveni budgetului său şi aceluia al căilor ferate prin această perpetuă mişcare a străinilor. Ar profita economia multor alte oraşe şi localităţi pitoreşti din apropierea Bucureştilor şi chiar din cuprinsul ţărei. Poporul nostru atât de bârfit, acuzat adeseaori de duşmanii noştri interesaţi, privit de aproape şi prin adevărata prismă a realităţilor ar fi cunoscut în justa sa valoare, distrugându-se odată, jignitoarele legende, cari ne-au cauzat atâta rău şi împiedica, adesea în epoca plină de greutăţi a refacerei. Intr’un cuvânt, numai avantagii morale şi materiale, cari ar spori considerabil prestigiul poporului nostru şi pe acela al autorităţii Statului român în concertul celorlalte state europene. GOHNELXU 3VIXHAILESCU