Viitorul, octombrie 1927 (Anul 20, nr. 5882-5907)

1927-10-01 / nr. 5882

Sâmbătă, 1 Octombrie 1927 „Vî it oral ii ÎDTARA Ilrdeel - Bucovesia - Basarabia - Banat - Vechiul Regat In Isiderul Mila PENTRU LOCUITORII din MUNŢII APUSENI BHBHMHBI —............. D-nii miniştrii 1­ sk. Lapaustu,­­ Mistor, L Mrazec si d-nii subse­cretari de Stat D. Cipiianis §S­t. Titărescu au examinat co^dî­­tiunile de existenţa aSe^iferHtor^ din ţinutul Abrudului D-nii miniştri Al. Lapedatu, I. Nistor şi Mrazee şi d-nii G. Gi­­­păianu şi G. Tătărăscu, subsecre­tari de Stat au luat contact Marţi 17 e., cu delegaţii minierilor din A­­brud şi Jur, fiind întâmpinată la sosirea în oraş de d. N. D. Chir­­culescu, fost ministru, d. Vancea, prefectul judeţului Alba, d. Iulian Peter, prefectul judeţului Turda, de primarul oraşului, d. N. Giu­­rea şi de d-nii Rusu Abrudeanu, Colbaşi, Remus Paşca, deputaţi şi notabilităţile. Delegaţii satelor, au fost adu­naţi în sala cinematografului lo­cal unde s’au ţinut câteva cuvân­tări lămuritoare asupra fostului anchetei comisiei de miniştri. D. N. I­. Chirculescu, şeful orga­nizaţiei judeţului Alba, fost minis­tru al muncii, aminteşte celor de faţă de făgădueala dată de d-sa ţăranilor, că, va aduce pe miniştri în mijlocul moţilor pentru a le cerceta nevoile. „Azi, spune d-sa, mă ţin de făgăduială. Guvernul a delegat cinci miniştri cari să se intereseze de toa­te nevoile dum­neavoastră. D. Ion Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, care a tre­cut pe aci, care cunoaşte viaţa şi nevoile moţilor, doreşte de a-i ve­dea ducând o soartă mai bună.­­D . G. Tătărăscu, subsecretar de stat, luând cuvântul, expune hotă­rârile guvernului pentru îmbună­tăţirea situaţiei Moţilor. Lemnul de fasonat din pădurile Statului se va vinde cu jumătate din preţul tarifar scăzut. O bancă cu dobândă mică Am adus odată cu noi doi in­spectori în Abrud pentru­ a studia modalitatea înfiinţărei în locali­tate a unei puternice bănci a­ mi­nerilor, care să vă pună la înde­mână, cu dobândă mică, banii ne­cesari gospodării d-voastră. Aceas­tă bancă se va înfiinţa în cel mult două luni. Se va mai înfiinţa şi o obşte pen­tru a vi se procura cerealele ne­cesare hranei pe un preţ mai mic decât cel din comerţ; aceeaşi obşte se va îndeletnici şi cu procurarea uneltelor de care aveţi nevoe la minerit. „ , . . Am hotărât ca praful de puşcă ce vă trebue, să vi se vândă cu 40 lei kgr. Aceasta începând de azi chiar. Chestia validărilor In chestia validărilor minelor dv. s’a hotărât că, ASA CUM ATI STAPANIT PANA AZI, ASA SA STĂPÂNITI SI DE ACI ÎNA­INTE. Aşa cum ati exploatat, să ex­ploataţi. Validările vor fi făcute de minister, DIN OFICIU, FARA NICI O CHELTUIALA DIN Par­­TEA D-VOASTRA. Plata aurului In ce priveşte reţinerea de 4 la sută din valoarea aurului ce-l vindeţi Statului pentru un mo­ment această reţinere va fi scă­zută la 2 la sută. PLATA SE VA FACE IME­DIAT de către Banca Naţională, LA PREZENTAREA AURULUI. Aurul din pirite, care până azi vi se plătea după luni de zile, ba chiar după un an, vi se va plăti în interval de o lună dela predarea lui.De acord cu ministerele muncii şi industriei, s’a hotărât ca aci în Abrud să se înfiinţeze o filială a Casei cercuale în termen de două luni, pentru a nu mai fi nevoiţi să umblaţi zeci de km, pentru a vă vărsa cotizaţiile. Se va înfiinţa tot aci, în Abrud, un ambulatoriu policlinic cu e­­chipe volante de medici cari vor vizita pe muncitori la locuinţele lor de prin munţi, oricât de depăr­tate ar fi ele. S-a prevăzut un prim fond de 2 milioane lei pentru ridi­carea unui spital, tot în Abrud. Şcolile de care aveţi nevoe pen­tru luminarea feciorilor d­e, se vor ridica exclusiv pe socoteala Sta­tului. D. ministru al drumurilor, d. prof. Nistor, care, vizitează acum drumul dintre Abrud şi Zlatna, a venit aci cu 2 milioane lei pentru a începe imediat repararea drumu­rilor mai rele, iar in ce priveşte celelalte drumuri dintre sate, va sta de vorbă comună de comună, pentru a se face cum va fi mai bine. Se va construi apoi o cale ferată industrială care legând ţinutul mo­ţilor cu Clujul trecând prin Some­şul rece, Beliş, traversând coama muntelui şi scoborându-se pe va­lea Arieşului la Arieşeni, Albac, Câmpeni, va forma ca un inel în jurul munţilor apuseni înlesnind transportul produselor moţilor şi exploatarea pădurilor de pe am­bele versante ale acestor munţi. Iată pentru ce am venit la dr­­. C. N. D. Chirculescu mulţumind d-lor miniştri pentru că i-au dat prilej să se ţină de cuvântul dat poporenilor în alegeri,a propus în aplauzele adunării să se trimită o telegramă omagială d-lui prim ministru. &scislistea In urma plângerilor formulate de delegaţi d. subsecretar al agri­culturii a luat următoarele deci­­ziuni, sub rezerva sancţionării con­siliului de miniştri. Simplificarea hârtieritului pen­tru tăiatul arborilor din păduri.. Reducerea cu 10 la sută a pre­ţului tarifar scăzut al lemnului de ciubărit din care nu se poate ex­trage decât scânduri şi cu 20 la sută al celui care nu se pot extrage decât coarne . Parchetele să fie aprobate până la 1 Mai, întârzierea peste această dată provocând pagube muncito­rilor. Taxele de administraţie pe pă­durile comunale fiind găsite prea mari, ele vor fi plătite, în parte, de Stat. Comisiile locale vor întocmi un tablou de calitatea pământurilor locuitorilor, pentru clasificarea lor, în vederea cererei ce comisia o va face consiliului de miniştri şi ministerului de m­ante pentru ca darea de pământ să fe plătită în raport cu calitatea lui. Să nu se mai ceară garanţii co­munelor pentru împădurirea locu­rilor com­posesorale. Se va supune consiliului de mi­niştri cererea reprimirii la lucru a celor 800 mineri concediaţi de la avăriile statului. Se va interveni la ministerul in­­strucţiunei pentru crearea de şcoli comunale în 16 comune, a unei şcoli de meserii la Câmpeni şi alta la Abrud, cum şi pentru reînfiinţa­rea vechei şcoale de mineri de la Roşia Montana. Se va interveni pentru acorda­rea a 2 milioane lei necesari co­munei Abrud pentru apeducte şi local. Spitalul din Abrud nefuncţio­­nând din lipsa ferestrelor şi uşi­lor să se intervină la ministerul sănătăţii. Se va cerceta modul cum s’ar putea face ca fiecare comună să aibe locuri de pășune. Se va interveni pentru retrage­rea pedepselor date pentru mate­rialele luate din pădurile statu­lui.D. ministru Ion Nistor vizitând drumurile și constatând starea lor a luat dispozițiuni urgente pentru repararea lor. După ascultarea delegaţilor, la orele 2,a avut loc un prânz la care au rostit cuvântări d-nii: I. Nistor, ministrul lucrărilor publice, N. D. Chirculescu, fost ministru, I. N. Rusu-Abru­dean­u, Alex. Lapedatu, ministrul cultelor, lor. Micu, pro­fesor şi părintele Such­i. Du­pă amiază d-nii miniștri au plecat la Alba Iulia. SĂRBĂTORIREA d-lui dr. Surel Cosma la Timişoara O caldă şi entuziastă manifestaţie a Bănăţenilor pen­tmBMmBBsasasbmasaaammmmmmmaBKSBSBaiacm­aaoerx­issta­­raaasakcwj OESsagmssbsai tru şeful partidului naţional din Timiş-Torontal La Timişoara, această zi, a fost o adevărată sărbătoare pentru toți cetăţenii. Şi ca o dovadă toate ziarele ro­mâneşti şi minoritare în frunte cu „Nădejdea“, „Temeswarer Zeitung“ „Das Walt“ au apărut in câte 40 de pagini, închinate toate sărbăto­ritului. In ziua sărbătorirei d-lui Cosma, toate reuniunile, societăţile, pre­cum şi 10 coruri româneşti, forma­te din ţăranii români, în frunte cu membrii partidului naţional-li­beral, au format un convoi şi cu toţii sau îndreptat spre locuinţa sărbătoritului. Aicea, d-nii dr. Pavel Obădeanu, senator, vice-preşedintele partidu­lui naţional-liberal din Timiş-To­­rontal, Ion Oprea, fost deputat şi prefect, directorul general al Băn­­cii Timişeane, dr. Veterani, preşe­dintele partidului maghiar, dr. Iu­­liu Coste, prefectul judeţului cu funcţionarii, dr. Lucian Georgevici, primarul oraşului, cu consilierii comunali, d-r. Doicu­, preşedinta comunităţii evreeşti, d. Olariu, pre­şedintele micilor industriaşi, d. Rischard Himn, preşedintele Uniu­­nei comercianţilor din Banat, dr. Kausch, deputat, preşedintele par­tidului şvăbesc popular, dr. Liuba, prefectul poliţiei, cu o delegaţie de inspectori, d. profesor Velcianu, preşedintele corurilor şi fanfarelor din Banat, mai multe delegaţii de ţărani, toţi protopopii tractelor din Timiş-Torontal, prin cuvântări fru­moase au urat mulţi ani sărbători­tului. La toţi, le-a mulţumit emoţionat, d. dr. Cosma. La ora 4 d. m., a avut loc prima şedinţă a consiliului municipiului Timişoara, şi după discursurile de omagiu al primarului, şi ale tuturor reprezentanţilor partidelor, în una­nimitate, d. dr. Co­sma, a fost pro­clamat cetăţean de onoare, iar la ora 9 seara, a avut loc la hotel Fer­dinand, un banchet la care au luat parte, 800 de cetăţeni din toate par­tidele­­şi clasele sociale, la care s-au ţinut cuvântări, cinstindu-se la cetăţeanul de onoare dr. Aurel Cosma. A fost o adevărată sărbătoare, la care au luat parte toţi cetăţenii din Timişoara şi întregul Banat. ST. VLADESCU i-a­ Piteşti DESCHIDEREA ŞCOLILOR­­ Astăzi dimineaţă s’a făcut cu o deosebită solemnitate deschide­rea cursurilor la toate şcolile din oraşul nostru. La liceul „I. C. Brătanu“, se aflau adunaţi la orele 10, în curtea liceului , corpul profeso­ral al liceului, elevii, precum şi un public numeros. S’a oficiat un parastas pentru regretatul rege Ferdinand de că­tre preoţii P. Preoţescu şi L An­­gelescu. Părintele profesor Preoţescu senator, a scos în evidenţă fap­tele patriotice săvârşite de re­gele Ferdinand şi grija ce acesta a avut-o pentru cultura­. La şcoala elementară şi supe­rioară de comerţ, după parasta­sul şi sfeştania oficiată de părin­tele Popescu-Broşteni a ţinut o frumoasă cuvântare d. V. Lupe­­scu, directorul şcoalei, vorbind despre rolul ca educator al tine­rimei al regelui Ferdinand. INCENDIU. — Un incendiu s’a declarat astă noapte la domiciliul lui M. Nicolescu, din str. Ţepeş Vodă No. 32, căruia i-a ars mai multe dependinţe şi o magazie. Focul a provenit din neglijen­ţa propriet­ăresei. TEATRALE. — Un răsunător succes a repurtat compania de reviste „Cărăbuş“ cu revista în 2 acte a d-ui Kiriţescu „Zodia Porcului. SCOT­ARE. — Şcoala primară de băeţi No. 1, împlinind 100 de ani de existenţă şi dorind să al­cătuiască un istoric comemora­­tivi ,face un apel căluros la toţi foştii elevi şi institutori, spre a trimite orice notă referitoare la şcoală şi în legătură cu viaţa şco­lară de pe atunci. . DIVERSE. — Examenul scrip­tic bacalaureatului s’a termi­nat^ săptămâna aceasta, cel oral va începe peste 3—4 zile. SPECTACOLE. — Cinema „A­­quila“, „In sânul haremului". — Cinema „Lux“ „Pasărea albă“ cu Nungesser, învingătorul aerului. COR.­ ­—«•ÎȚ­ i CUTSBmâND ŢARA PRIVELIŞTI pe ŢĂRMURILE DUNĂRII O g©sp®dă?I© din Walsev Arestarea primului soţ al asasinei tenorului Grozăvescu CLUJ. — Ziarele budapestene confirmă ştirea apărută în presa noastră cu privire la arestarea primului soţ al asasinei lui Tra­­ian Grozăvescu, spunând că ma­iorul Căi­ţun, care în vremea din urmă a reluat relaţiile cu fosta soţie a tenorului Grozăvescu, a fost arestat la cererea mamei lui Grozăvescu, care-l acuză că a mărturisit strâmb în faţa Curţii cu juraţi de la Viena. iTwnm Dela Camera de Comerţ şi radiosigil­ata Ploeşti noul comisar al guvernului. — Legea speculei.­­ Pe­­troliştii nu avizează asupra nevoilor lor PLOEŞTI, 29. — Eri­a ora 2 p. m. s’a întrunit în adunare gene­rală consiliul de administraţie al Camerei de Comerţ şi Industrie. A prezidat d. ing. GH. BALIF, preşedintele Camerei, care a fă­cut o expunere de mersul comer­ţului şi industriei precum şi toa­te chestiunile dezbătute. In privinţa comerţului ambu­lant de ing. Gh Balif, arată că prefectura de judeţ nu a răspuns încă la adresa Camerei, care ce­rea oprirea sa complectă pentru acei ce vând mărfuri de import. NquQ SOEZMSSF al Wy­­wsrnuSui D. Balif recomandă apoi Came­rei pe d. Dumitrescu, noul comi­sar al guvernului, pe care îl roa­gă s­ă fie interpretul fidel pe lân­gă guvern al nevoilor și dezide­ratelor pe care le va formula Camera și tot­odată să dea tot concursul pentru prosperarea Camerei. D. DUMITRESCU comisarul guvernului promite că va da concursul cerut şi va fi mereu a­­lături de Cameră. Legea speculei D. BĂNICĂ PANAOTESCU ■ Buzău depune o plângere a mai multor comercianţi din Buzău, prin care se cere accelerarea lu­crărilor pentru abrogarea legei specia­le D. DUMITRESCU comisarul guvernului spune, că nu se poate cere numaidecât abrogarea legei speculei, o astfel de legiuire fiind necesară, după cum e necesar co­dul penal chiar dacă­ nu ar avea cazuri de judecat. D. GH. BALIF, președintele Camerei spune, că e bine ca şi comerţul şi industria să-şi facă observaţiunile necesare la noul proect de lege al speculei. D. ing. SUUT­ERSTEIN a ţinut să arate că învinuirile ce s’au a­­dus într’o şedinţă trecută socie­­t­ăţei „Distribuţia” că nu şi-a în­deplinit rolul, nu este atât de reală. Cauza este că nu toate so­cietăţile fac parte din această­ societate şi nu era momentul a fi atacată tocmai acuma când toate societăţile tratează o înţelegere pe această chestiune. «­ Se mai aprobă­ ratificări de plăţi şi se dau diferite avize fa­vorabile după care şedinţa s-a sfârşit Sedia Consiliului Municipiialul Timişoara Consilierii proclamă pe d-nSS dr. Aurel Cosma şi Ema­nuil Ungureanu, cetăţeni de onoare ai oraşului Luni, 26 Septembrie a. c. a avut loc, o importantă şedinţă a Consiliu­lui comunal sub presidenţia d. dr. Luchian Georgevici, noul primar. Intr’o cuvântare documentată, d-sa, după ce mulţumeşte consilierilor care au răspuns un număr compact, îşi desfăşoară noul primar progra­mul pentru o bună gospodărie admi­nistrativă a oraşului. Rând pe rând, noul primar, insis­tă asupra principalelor puncte, In legătură cu îmbunătăţirile ce s’ar putea aduce, în marginile bugetare, oraşului. D-na SOFIA FAUR, consilieră, in­­sită asupra problemei ocrotirilor so­ciale, şi spune, că consilierul comu­nal1, are imperioasa datorie, de a se îngriji cu deosebire de lucrătorii ră­maşi fără ocupaţii, concediaţi din fa­brici şi uzine. D. ION OPREA, fost prefect după ce salută, în cuvinte alese, pe noul primar promite tot sprijinul consi­liului pentru înflorirea şi prospera­rea oraşului Timişoara. D. PETCU reprezentantul învăţători mei din judeţul­ Timiş-Torontal se asociază cuvintelor d-lui Oprea. D. dr. CORNEL GROFŞOREANU, fost primar şi deputat, ridică mai multe chestiuni şi protestează împo­triva scumpete­ diferitelor articole de pe piaţa oraşului. D. prmar dr. GEORGEVICI, după ce rezumă toate cuvântările rostite, propune şi membrii consiliului, în unanimitate aprobă, proclamarea ca cetăţeni de onoare a d-lor dr. Aurel Cosma, fost ministru, deputat şi dr. Emanol Ungureanu, vechi şi vajnici luptători ai unităţii naţionale. In aclamaţiunile generale, şedinţa se ridică. COR. VEST! din CRAIOVA Curtea cu juraţi de Dolj au jude­cat pe indivizii Ştef. Constantin zis Cantoniera, Gh. D-tru Tică şi Ion Marin zis Cap de fier, cari au omo­rât pe femeia Anica M. Avram din corn. Gheoceştii Noi, condamnând la câte un an închisoare şi 20 mii lei despăgubiri pe cei doi dintâi, şi achi­tând pe Cap de fier. * Agenţii siguranţei de pe lângă pre­fectura de poliţie au arestat în ca­feneaua „Grăniceru“ din str. Mado­na Dudu, pe cunoscutul spărgător de vagoane şi tâlhar la drumul ma­re Iorgu Niculescu zis Severineanu, care era urmărit de către cab. I in­strucţie de mandat.­­* Minorul Radu Gheorghe din servi­ciul restaurantului Minerva a furat din cabina artistei Paula Apel un inel cu briliante în valoare de zece mii lei și alte obiecte de valoare mai mică pe care le vându­se portarului de la hotel. Descoperit a fost arestat . Voind să demonteze o casă, lo­cuitorul Păun Popa Constantin din corn. Godeni a căzut după grinzi cu capul de pietrele casei, rămânând mort pe loc. Nicolae T. Opriţă din comu­na Segarcea a împuşcat cu un foc de revolver în coapsa piciorului stâng pe unchiul său Marin Nicu­lescu, cârciumar în acea comună. Rănitul a fost internat în spitalul Filantropia din Craiova, iar nepotul criminal e cercetat de către jan­darmi. *­­ Poetul Dem. Basarabeanu a fost numit secretar literar al teatru­lui Naţional din localitate. * Din iniţiativa d-lui Ion Dănciu­­lescu, cooperatori vechi, s’a înfiin­ţat în­ comuna Tunarii noi, o bancă populară cu numele „Ion G. Daca“. * t.11 Artele Frumoase IV—a BUCUREŞTII, contra emperi * Europa caută să reintre in mat­ca sa de pace. Campaniile state­lor învinse sunt ultimele convul­­siuni asemănătoare celor ce ur­mează marilor fenomene telurice. Popoarele, ca şi straturile scoarţei terestre, îşi caută sedi­mentarea potrivită unei existenţe fireşti, în care, o muncă ordona­tă şi adaptată nouilor necesităţi să poată compensa lipsurile ivi­te în urma dezastrului. Mărindu-se, ţara noastră nu se mulţumeşte să ocupe numai un spaţiu mai întins pe harta Con­tinentului, ci, tinde s­ă capete o însemnătate cât mai mare politică şi culturală în mijlocul statelor în­conjurătoare, isvorâtă nu numai din necesitatea existenţei sale în formaţiunea actuală, dar mai a­­les din acea, de a-şi îndeplini menirea sa ca forţă a latinităţei: pacificarea şi iluminarea popoare­lor. 1. Sforţări uriaşe s’au făcut în Ultimul timp pe toate tărâmu­rile. . jj I „ _ Una din îndatoririle imediate şi cele mai de seamă ale Româ­niei întregite cu provincii de cul­turi deosebite este acea, de a proceda sistematic la consolida­rea sufletească şi unificarea cul­turală. _ Sacrificiile nemăsurate făcute în timpul marelui război pentru împlinirea visului de vea­curi nu trebuesc pierdute. Cultura e un factor covârşi­tor de dominare, pe care, istoria tuturor timpurilor şi popoarelor ni l-a evidenţiat, confirmând în­totdeauna forţa de superioritate a spiritului asupra materiei. Elementul esenţial de latini­tate, care rezidă la baza culturei poporului românesc, trebue să primeze pe cele străine de esenţa noastră etnică, căutând a le su­pune şi îngloba într’un tot ar­monios. Artele frumoase româneşti, de­şi de formaţiune recentă, au do­vedit că­ se pot înălţa printr’un surprinzător avânt pân­ă la ega­­larea şi chiar întrecerea acelor din occident, graţie puterei de creaţiune a poporului nostru. Ţara noastră ,prin Epitorescu variat, prin bogăţiile naturale, prin ospitalitatea neprecupeţită pe care o oferă străinilor, cred că ar fi destul de aptă să alcătuiască din capitala sa un centru de a­­tracţie în sud-estul Europei, în care, vizitatorii să găsească o a­­devărată oază de recreaţiune spi­rituală, de reală plăcere şi de e­­dificatoare îmbărbătare la mun­că, în manif©staţiunile artistice şi culturale ale acestui popor. Viena dinainte de război, care tocmai juca acest rol în Europa Centrală, astăzi este constrânsă să renunţe, dacă nu în întregime cel puţin în bună parte, la acea­stă menire. Deplasarea valorilor politice re­zultată din războiul mondial a­­trage de la sine în mod natural pe acea a valorilor culturale. Austria redusă la un stătuleţ cu hotare limitate, cu o populaţie omogenă de şase, şapte milioane locuitori, sărăcită economiceşte, era firesc să piardă nu­ numai din importanţa politică dar şi din cea culturală. Naţionalităţile subjugate adu­­■eau înainte de război uu puter- 'WaOBE nie contribui la prosperitatea a­­cestei ţări şi a strălucirea capi­talei sale. Pe tărâmul artelor, în afară de muzică, care, era mult cotată în Europa, Viena posedă o impu­nătoare mişcare a artelor fru­moase. Exceptând muzeele şi galerii­le cari, formează, am putea zice, fondul statornic şi pasiv al plas­ticei unui popor, expoziţiuni de artă modernă, ca acele ale socie­tăţilor „Secession“ şi „Hagem­­bund”, atrăgeau atenţia Europei întregi prin tinereţea, puterea de viaţă, noutatea în creaţie şi no­bleţea lor de stil. Ele au format la un moment dat un curent ge­neral, care se resimte încă şi as­tăzi chiar, în unele ţări de tradi­ţie latină, în­deosebi în artele de­corative. „ Dar de atunci timpurile s’au schimbat. Latinitatea prin arta franceză îşi impune supremaţia. Ţări ca Germania şi Rusia mo­dificate radical politiceşte, reac­ţionează şi în domeniul creaţiei artistice. Abătându-se din calea acestor curente, cari, se ciocnesc între ele, statele de formaţiune recen­tă, precum şi cele transformate prin mărirea lor, tind prin sfor­ţări demne de laudă spre un­ per­sonalism care, odată cu revizui­rea şi afirmarea conştiinţei lor naţionale să le aducă pe acea a specificului etnic în funcţie de artă, deci şi de sensibilitate crea­toare. România întregită se găseşte şi ea la aceiaşi răspântie, împin­să spre aceleaşi năzuinţi. Geniul poporului nostru începe să fie descoperit şi interesul ge­neral se deşteaptă, îndreptându­­se spre manifestările noastre ar­tistice. In aceste condiţiuni prielnice, şi pentru ca vecinii noştri să nu ne-o ia înainte, ar trebui cât mai degrabă să stabilim în Bucure­ştii noştri un centru al artelor frumoase. Veneţia are o expoziţiune inter­naţională, unică în Europa prin extinderea şi caracteristicul ei. Această expoziţiune patronată şi organizată de comună, are loc o­­dată la doi ani, numindu-se pen­tru aceasta : „La biennale“. Bucureştii ar putea şi ar trebui să aibă şi el bianuala sa care, să alterneze cu cea veneţiană. Pentru arta noastră modernă, pentru prosperitatea Capitalei este necesar ca această expoziţiu­ne să ia fiinţă cât mai grabnic şi cu cât mai mare entusiasm. Suntem siguri că c ea ar fi bi­nevenită pentru toţi. Am amintit mai sus că bia­nuali­a veneţiană este o expoziţie internaţională de artă. In afară de pavilionul central în care e reprezentată în majori­tate arta naţională, grădina pu­blică unde expoziţiunea este in­stalată, dă ospitalitate unei serii întregi de pavilioane străine de o apreciabilă însemnătate, unde, mai toate statele europene, cari au o artă şi un nume sunt repre­zentate. E firesc, deci, ca prin partici­parea oficială a diverselor state la această grandioasă manifes­tare, popoarele respective sant se intereseze de modul cum e­ privi­tă mişcarea artelor lor naţionale. Un mare număr de vizitatori cu dare de mână părăseşte deci ţara natală pentru a lua parte cu mândrie şi a încuraja arta pro­prie pe pământul străin şi amic în acelaş timp. Din această încrucişare de zeci de mii de vizitatori, arta ita­liană, parţial şi prea puţin cu­noscută în străinătate, nu are de­cât de câştigat, într’o exibiţie amplă, comodă, puţin costisitoa­re, desfăşurată într’un cadru se­ducător, de unde, străinul pleacă cu cele mai frumoase şi trainice amintiri. O asemenea expoziţie instalată şi la noi în condiţiuni similare ar contribui la înfăptuirea acelui deziderat atât de scump: propa­ganda la noi acasă, ale cărei be­neficii da ordin moral şi material ar întrece cu mut jertfele cerute. Ar câştiga d­eci, în primul rând arta noastră, printr’o continuă e­­mulaţiune cu artele celorlalte popoare. Ar trage apoi beneficii impor­tante capitala care, s’ar vedea constrânsă să-şi amelioreze şi perfecţioneze viaţa comunală în­tr’o neîncetată dezvoltare a acti­­vităţei edilitare. Venituri importante ar reveni budgetului său şi aceluia al căi­lor ferate prin această perpetuă mişcare a străinilor. Ar profita economia multor alte oraşe şi localităţi pitoreşti din apropierea Bucureştilor şi chiar din cuprinsul ţărei. Poporul nostru atât de bârfit, acuzat adeseaori de duşmanii noştri interesaţi, privit de aproa­pe şi prin adevărata prismă a realităţilor ar fi cunoscut în jus­ta sa valoare, distrugându-se o­­dată, jignitoarele legende, cari ne-au cauzat atâta rău şi împie­dica,­ adesea în epoca plină de greutăţi a refacerei. Intr’un cuvânt, numai avan­­tagii morale şi materiale, cari ar spori considerabil prestigiul po­porului nostru şi pe acela al au­­torităţii Statului român în con­certul celorlalte state europene. GOHNELXU 3VIXHAILESCU

Next