Viitorul, iunie 1928 (Anul 20, nr. 6083-6108)
1928-06-01 / nr. 6083
Vineri 1 Iunie 1928■ In vremea din urmă au avut loc în judeţele de la graniţa apuseană o serie întreagă de conferinţe şi cercetări referitoare la reforma agrară, despre cari, întocmai ca în atâtea alte chestiuni în cari adevărul trebuie făcut, presa sărindăristă care a calomniat reforma agrară românească în rând cu toţi agenţii optanţilor sau ai altor duşmani ai României, a tăcut cu o suspectă grijă. Cititorii unor astfel de ziare, cari erau informaţi despre cel mai mic incident dintre ţăranii atâţaţi de speculatorii opoziţionişti, nu trebuia să afle că în Bihor, în Sălaj, în Sătmar şi alte ţinuturi din ţară, d. subsecretar de stat G. Cipăianu şi cu conducătorii ministerului de agricultură , ţin consfătuiri cu ţăranii împroprietărită iau măsuri pentru o cât mai fericită înlăturare a greşelilor ce eventual se vor fi comis de către unii subalterni, dau îndrumări pentru o gospodărie cât mai bună a pământului căpătat, sau descopăr în sarcina unor particulari cu cari presa minoritară scrisă în româneşte are legături dintre cele mai bizare, abuzuri şi incorectitudini pe cari aceeaşi presă e grăbită să le atribuie Statului. O astfel de conferinţă, cu organele administrative şi cu organele judeţene dependente de ministerul de agricultură, a avut loc Luni la Zalău, iar Martiu Bej, sub presilenţia d-lui ministru G. Cipăianu. In afară de pretorii, agronomii şi membrii comitetelor agrare locale, au luat parte la conferinţa de Luni din sala festivă a prefecturii din Zalău d-nii: dr. Ioan Orsian, prefectul judeţului, prof. univ. Emil Panaitescu, deputat de Sălaj, dr. Emil Lobonţiu, fost prefect de Bihor, etc. D. subsecretar de stat G. Cipăianu a arătat că reforma agrară trebuie să treacă în faza definitivatului, deci a ameliorării producţiei. Acelor speculatori ai credulităţii cari propagă o revizuire ducătoare la nesiguranţă şi agitaţie a reformei agrare, trebuie să le opunem un definitiv: fost hotărîrei de sv miei de vizorat sa nomice adăstată După aceasta Stat Cipăianu aforma agrară n a ru ca să dea prisi agitaţie celor nici ca un proeze efectele eeod. subsecretar de ....... poftit pe pretori să înfăţişeze situaţia şi doleanţele fiecărei comune din plasă, iar pe agronomi să dea lămuririle eventuale. Fiecare doleanţă a fost ul ARAD. Un sistem nenorocit practicat de multă vreme în Ardeal şi Banat de către mulţi dintre depozitarii ziarelor, e şi acel de a se ascunde în mod sistematic ziarele româneşti, ce vin zilnic din Capitala ţării, pentru a face loc numai desfacerii cât maiabundente ziarelor ungureşti şi nemţeşti. Din această pricină ori de câte ori cititorul întreabă de câte o gazetă românească, depozitarii abuzivi, răspund cu aceleaşi motive comode. Şi bietul cititor e osândit să citească ce vrea depozitarul ziarelor străine. Şi sistemul acesta nu-i nou. El datează de aproape 7 ani, când tot noi am reluat cum mată imediat de cea mai debita unii depozitari ziare din Lugoj bilă soluţie definitivă, în contor-'TM cutezat să răspundă cititorilor unitate şi cu interesele locale şi 8* simplu că ei nu sunt oblicii cele «generale. Daţi să ţină in depozitul lor ziarecuxile româneşti, atâta vreme cat ziaAstfel, preţul locurilor de casă, rele străin’e ’le actuo nu dever deshotărât pe vremuri la o cotă care cu timpul a ajuns să fie aproape egală cu preţurile dir tot mai rarile transacţii particulare, a fost scăzut mai mult ca jumătate. Unor comune Ii s’au acordat complectări de păduri comunale şi păşuni. Altora li s’au atribuit case expropriate, cerute pentru înfiinţarea unui spital, unei scoale, etc. In general, doleanţele priveau chestiuni de amănunt sau chestiuni pricinuite de împrejurări locale. Amintim printre altele : Vreo patrusprezece comune deţineau pământuri cumpărate cu bani de la faimoasa Bancă Altruistă. Verificarea operaţiilor acestei bănci minoritare şoviniste, a atras contestarea proprietăţilor minuscule ale celor 14 comune, proprietăţi cari, existente fonnal pe timpul reformei agrare, au exclus pe deţinători din tablourile de împroprietărire. Considerând justeţea cererii, d. ministru Cipăianu a făgăduit o cercetare şi o soluţie urgentă. Unul dintre pretori, cel de la Valea lui Mihai, a pus în discuţie lucruri pe cari presa minoritară sau sărindăristă nu va vinevoi să le releve. Iată-le: In această plasă învecinată cu Ungaria, se află vreo 2000 de români, foşti servitori pe moşiile ungureşti, cari, în urma ameninţărilor că vor fi traşi în ţeapă de armata horthystă dacă îndrăznesc să ceară să fie împroprietăriţi, au rămas afară din tablourile deja definitive ale împroprietăririlor. Cum un nou tablou nu mai este cu putinţă, d. ministru Cipăianu a făgăduit că va studia pentru ameliorarea soartei lor o soluţie oarecare. Tot pretorul plăşii Valea lui Mihai a arătat următoarele : In această plasă de pe graniţă, al cărei tablou de împroprietăriţi este, din cauza mai sus amintită, în majoritate minoritar, sunt proprietari unguri cu moşii uriaşe (până pe la 1000 iugăre) cari s-au sustras exproprierii prin falsuri cunoscute abia numai acum. Astfel : Sunt proprietari, cari şi-au împărţit în aparenţă moşiile, prin testamente anterioare reformei agrare dar netreeut© pe la cartea funduară. Unele dintre moşiile rămase astfel intacte pentru că au fost împărţite aparent până la limita admisă de legea reformei acu privire la cererea unor funcţionari ca să se facă noui distribuţii de locuri de casă, d. subsecretar de Stat Cipăianu a arătat că sunt oraşe în Ardeal, unde de îndată ce au fost împroprietăriţi cu astfel de loturi, o mare parte dintre funcţionari şi-au vândut loturile Conferinţa a luat sfârşit după amiază, după ce toate cererile juste au fost soluţionate în chipul cel mai echitabil. A doua zi d. ministru Cipăianu a plecat la Dej, unde a avut o conferinţă similară cu pretorii şi a?Wn®.iSeintimn^ din ideiul Someş. I TOLAN chiului latifundiar iar cu numele, în mâna unor moştenitori cari dej îndată ce s’a definitivat scutirea * In ARDEAL REFORMA AGRARA ia GRANITA de VEST ft fl. CigilaBB Ia judeţele Sălaj şi Someş^jrtpoi^ tarata ©©rafeFîrafă de iumieîa datura de exproprieri, au trecut în Ungaria şi se află astăzi în armata lui Horthy. Alţii au rămas neexpropriaţi pentru că la data respectivă aveau o fabrică ocazională pe care îndată după scutire au desfiinţat-o. Sunt apoi alţii cari au eludat dreptul de preemţiune al Statului. Cerând pretorului de la Valea lui Mihai şi tuturor cari ar mai cunoaşte cazuri de acestea să vină cu precizări riguroase, d. subsecretar de Stat Cipăianu a arătat că în baza unei jurisprudențe existente, hotărârile aduse pe bază de falsuri sunt nule. # a ce distriţia ziarelor româneşti in arreal şi Banat O măsură buni a prefectului judeţului şi reclamaţiuni a luat o măsură din cele mai salutare, care va pune capăt tuturor abuzurilor. Fiecare depozitar este obligat ca imediat ce vin ziarele româneşti, din Capitală, să afişeze apariţia lor punându-se imediat la dispoziţia cititorilor. Acel care se va dovedi că nu respectă această dispoziţie, va fi dat în judecată, aplicându-i-se pedeapsa ce merită. Şi măsura cea nemerită e că nici unul din ei, nu vor avea dreptul să mai distribue nici ziarele streine. Cu această dispoziţie se crede că ziarele româneşti nu vor mai fi ascunse. Căci ,altfel ce se va întâmpla ? — In fiecare zi, depozitarii până la desfacerea ziarelor minoritare, care multe din ele se primeau din Budapesta, Viena şi Berlin, ziarele româneşti lâncezeau sub tejgheaua negustorului. Exemplul prefectului din Arad e bine să servească tuturor autorităţilor, pentru ca să se ştie că ziarele româneşti măcar la noi în ţară au dreptul să fie citite,tul de avantajos. D. Georgescu, prefectul judeţului şi oraşului Arad a pus capăt acestui sistem nenorocit. Sesizat de multiplele scandaluri ST. VI.ADESCU resti din Comarnic PRINDEREA INCENDIATORULUI DIN BREAZA. — Am arătat într’un număr al ziarului, focul ce a mistuit o magazie a locuitorului C. Ştefănescu. Cercetările, n’au dat nici un rezultat, dacă între timp locuitorul Ştefănescu n’ar fi primit o a doua scrisoare de ameninţare să depună neapărat suma de bani cerută, contrar i se va da foc şi casei. Cu scrisoarea s-a prezentat la şeful postului de jandarmi, care a recurs la o stratagemă, a postat la locul indicat de incendiator jandarmi, iar locuitorul C. Ştefănescu a depus un pachet, bineînţeles înăuntru cu ziare. Pe la orele din noapte apare un băiţandru şi căutând găseşte pachetul pe care-l ia luând’o la fugă. Dar n’a putut să se bucure mult timp, căci jandarmii postaţi, au pus mâna pe ei şi l’au arestat. El se numeşte Ion Niţă Vasile în etate de 19 ani din comuna Breaza, care a mărturisit fapta, arătând ca complice şi pe un altul lucrător în Azuga, i’a cerut arestarea complicelui pentru cercetări. Acest caz unic în felul lui, a produs o mare impresie printre locuitori. O ŞCOALA PRIMARA IN FAŢA UNEI CÂRCIUMI. — In cătunul Ghioşeşti-Comarnic, şcoala primară este aşezată în imediată apropiere de cârciuma din acel cătun, distanţa fiind abea de 12 m. Nu înţelegem cum autoritatea comunală, a dat autorizaţie de deschidere a acestei cârciumi în chiar preajma şcoalei, şi cum organele de control şcolare n'au semnalat celor în drept acest caz. Copii chiar din clasă aud tot felul de vorbe murdare, chiote etc. iar intrarea şcoalei se confundă cu intrarea cârciumei. EDILITARE. — Autoritara comunală, va începe în acest an, construirea unui bulevard, prin comună. Iniţiativă, destul de frumoasă, dacă pentru moment nu ar fi alte nevoi mult mai urgente şi de un interes mult mai mare pentru locuitori. Cităm : Două cărune Ghioşeştii de jos şi Ghioşeşti de sus—Comarnic, ambele aceste două cătune, n’au nici un mijloc de acces cu căruţele şi nici cu piciorul la şoseaua principală din comună. Trecerea cu căruţele, se face prin apa Prahovei, punând în pericol viaţa lor şi a animalelor asemenea şi cu piciorul în cătunul Ghioşeştii de jos, n’au alt mijloc decât ori prin apă, sau peste podul c. f. r. lăsaţi la discreţia autorităţilor militare ce păzesc podul. Locuitorii cer să li se facă un drum accesibil care ar deservi mult aceste două cătune iar ca frumuseţe pentru comună, un bulevard dealungul apei. Prahovei pe lângă că ar veni în ajutorul locuitorilor cătunelor, dar prin frumuseţea lui, ar rivaliza cu bulevardele occidentale. OGTAV »*Biwss*as*as*itMtkMWfcMIWMMMMMM Activitatea pictural-religioasă în JUD. ROMÂNÂŢ CORABIA.1 .Şedinţa obicinuită a centrului parohial Corabia, s’a ţinut în corn. Giuvărăşti, pe ziua de 27 com., la care s’a desfăşurat şi un program artistic bogat şi variat, executat de către echipa culturală a Sf. Episcopii de Râmnic şi Noul-Severin. Sub conducerea părintelui Asesor I. Iliescu, părintelui arhidiacon I. Mardale şi a profesorului Popian, au sosit direct de la R.Vâlcea cu maşinele, treizeci elemente din echipă , oprindu-se şi la Corabia unde au vizitat catedrala „Sf. Treime“ executând câteva coruri, Gimnaziul „Şt. Popescu“ etc., după care au plecat la Giuvărăşti, unde s’ai început programul. De dimineaţă, s’a oficiat un serviciu divin în sobor de 9 preoţi, in frunte cu pr. protoereu ,Alex. C. Popescu, iar răspunsurile au fost date de corul echipei. Predica zilei a fost ţinută de păr .Asesor I. Iliescu. A urmat la cimitir un parastas pentru eroi, unde părintele arhidiacon I. Mardale, a ţinut o cuvântare ocazional. După amiază la ora 2 jumătate, s-a deschis şedinţa publică în localul şcoalei primare. Păr. I. V. Procopiescu-Corabia, a conferenţiat despre îngrijirea copiilor mici, sub raportul higienei. Păr. arhidiacon Mardale, a ţinut o cuvântare patriotică. Păr. Nic. Popescu-Giuvăreşti a vorbit despre folosul citirei vieţilor Sfinţilor. Restul programului a fost complectat din coruri, declamaţii, etc., de elementele echipei. S-a jucat şi piesa de teatru „Barbu Lăutaru“ în care profesorul Popian, are un rol admirabil moral-naţional. A luat parte un public imens, neavând chiar loc în sală şi care a adus mulţumiri cu smerenie Prea Sfinţiei Sale Episcopului nostru Vartolomeu, pentru grija şi înţelepciunea cu care păstoreşte biserica Olteană. Seara s-a jucat piesa de caracter religios-moral în care profesorul Popian a deţinut rolul principal: „Mort, fără lumânare“, având un desăvârşit succes. Toţi cucernicii preoţi din centru parohial, au luat parte, iar masa şi onorurile de gazdă au fost făcute de păr. Nic. Popescu. Munca ce se depune în această direcţie, având un real folos dorim continuarea ei cu mult succes. , . c.,, c M. MAR. Succese nafional-Biberage la CONSTANTA TraiwimOnn r,»+Anin A „1 „ " " ■ VWWVMI wc/Minav V\JKJ mugerile comunale^ la Tuzla şi la Hamangia — două comuni de frunte din jud. Constanţa — au reuşit în ambele comuni listele naţionalliberale, cu mari şi impunătoare majorităţi de voturi. ALEGEREA DE LA FEDERALA.^ — De asemenea, ori 30 Mai, jacăndu-se alegerea a 3 membri şi 3 cenzori pentru consiliul federalei băncilor populare din Constanţa a reuşit lista, propusă de organizaţia naţional-liberală, în frunte cu d-nii Iancu Jianu, Aurel Oancea şi Mişu Stănescu. Pentru aceste alegeri, naţiornalţărăniştii au dat aprige lupte, dar au fost înfrânţi campania de luminare a satelor întreprinsă de d. V. P. Sassu, şeful organizaţiei naţional-liberale de Constanţa, dând frumoase şi serioase roade. ----------------------------------------— GALAȚI CONDAMNĂRI. — Tribunalul local a condamnat la 5 zile închisoare pentru lovire gravă pe Vasile Bară, Vasile Roşea, Const. Ifrim şi Gh. Dumitrache. Au fost trimişi în judecată pentru provocare de scandal Ion Saulea casier la I. P. R. şi I. Tohmas, CRIME. — Săteanul Dumitru Bârlog din comuna Slobozia Conache a fost lovit în faţă cu un corp tăios de către săteanul Mirică. Victima căzută în nesimţire a fost transportata la dispensarul medical iar criminalul arestat de postul de jandarmi. — Hamalii Ştefan Copeică, Const Rapelea şi Ion Tudose, turmentaţi de băutură în cârciuma lui Ştefan Lantea din str. Portului s-au luat la bătae. Copeica a lovit cu un cuţit pe Const. Rapelea care în stare gravă a fost transportat la spital. Ştefan Copeica a fost arestat şi înaintat poliţiei. Vasile Trefanovici din strada Nordului a lovit în coastă cu un cuţit pe fratele său Vartolomeu. Criminalul a fost arestat şi predat poliţiei. JUDICIARE. — Tribunalul local a amânat promulgarea sentinţei în procesul relativ la declararea în stare de faliment a comerciantului Bogorof precum şi cererea sa de moratoriu. DISPARIŢIE. — Poliţia locală a fost înştiinţată de dispariţia lui Petre Cavaleru, proprietarul unui automobil de curse. ARESTARE__A fost arestat Dumitru Toader bănuit că ar fi săvârşit furturi în dauna fabricii de mezeluri Konyiscka. DIN PORT. — Vaporul „Praga“ sub pavilion italian descarcă în basinul docurilor diferite mărfuri provenite din Triest. Vaporul „Emy“ sub pavilion francez încarcă la ancoră în șlepuri cereale pentru occident. Vaporul „Francois“ încarcă cherestea pentru Pireu. La Basinul nou și la cheul soc. Foresta 8 vapoare încarcă cherestea pentru Orient. sculls al morfinomanilor — Traficant sau victimă? — Cercetările continuă. — Judecarea vinovaţilor. — Cine-i furnizorul Grossu? —Brăila. — Scandalul cu traficul de stupefiante descoperit în Brăila, ia pe zi ce trece noui întorsături. Cercetările au stabilit că în afară de Haralambis şi alte diferite persoane obişnuiau regulat „prafuri albe.’ In cel mai scurt timp vor fi judecaţi studentul Jean Haralambidis, droghistul Gr. Păunescu, şi o fostă vânzătoare din magazin Până în prezent nu s’a descoperit cine-i misteriosul furnizor de stupefiante anume Grossu- București. ŞTIRI din BRAILA BRAILA CENTRU DE EXPORT. — Lumea comercială cât şi marea masă muncitoare a început să se învioreze de una din cele mai promiţătoare veşti când s’a aflat că diferite case mari de export de cereale, ce-şi au sediul central în Capitală, se vor stabili la Brăila, aşa cum era înaintea războiului. Până acum se anunţă strămutarea sediilor biurcurilor soc. „Danezo-România‘, „Compania Continentala" pentru exportul cerealelor“ „Louis Dreyfus“ & Comp. Balgi Abazoglu & Comp. noua societate olandeză-română. Dar asupra acestui eveniment vom mai vorbi. DE LA CAMERA DE COMERŢ. — Pentru ziua de 11 iunie cor. membrii Camerei de comerţ şi industrie au fost convocaţi la o adunare generală. CREIAREA UNUI SFAT ECONOMIC. — Mai mulţi fruntaşi ai comerţului în dorinţa de a soluţiona criza şi diferite greutăţi ce apasă comerţul brăilean, au pus bazele unei case numite: „Sfatul Economic“. Zilele trecute a avut loc adunarea de constituire a comitetului care în aclamaţiuni şi-a ales următorul comitet: N. Barbă, preşedinte, C. Ionescu- Berechet şi St. Niţescu, vice-preşedinţi, Th. Găgiulescu, secretar general, Gh. Teodorescu casier, Pavel Bălcânescu, N. Manolescu, N. Bărbătescu, B. Schönfeld, Isidor Gruper, Stan Mircea, comandor, O. Nedeicu, Lache Atanasiu, I. Rădulescu-Dudeşti, G. Suşnea directorul băncii Crisoveleni, Vlase Mălinescu directorul băncii Sindicatelor Agricol şi Viticol, Th. Likiardopol, industriaşi, S. Solomonides Al. Alexandrescu, I. Stelian, M. Bernstein, Al. Simatochimist şi I. Ştefănescu, membri, S. Dăscălescu, directorul Băncii Comerţului, V. Meţianu, G. Timara, cenzori, G. S. Vasilescu Zaharia Cicei şi G. Adamescu, cenzori supleanţi. Conducerea biuroului a fost încredinţată unei delegaţii permanente, în frunte cu d-nii: N. Baboi, G. Berechet, St. Niţescu, Th. Gădulescu, Gh. Teodorescu, V. Manolescu, S. Solomonide, Al. Alexandrescu şi Oct. Nedelcu. In programul de luptă al noului stat se cuprind următoarele puncte: creiarea creditului comercial şi extenirea dobânzilor, reînfiinţarea patentei fixe şi revizuirea impozitelor indirecte, etc. ADUNAREA DE LA SOf. ,LACU-SARAT. — Duminică 27 Mai, col., a avut loc adunarea generală a acţionarilor societăţii „Lacul Sărat“. A prezidat d. maior Teianu, fostul preşedinte al consiliului. După ce s-a aprobat bilanţul pe 1927 adunarea a procedat la alegerea noului consiliu de administraţie, în locul celui demisionat. Au fost aleşi : cu 2350 voturi (acţiuni) d-nii: Mih. Cernea-avocat, dr. Ţuţuianu, Al. Alexandrescuinstitutor, George Oteleanu, inginer Budurescu, C. Oteleanu avocat. Cenzori, au fost aleşi d-nii: C. Ştefănescu şi G. Vasilescu, supleanţi d-nii: D. Carabăţ şi G. Popine. Grupul averescan în cap cu d. maior Teianu, a suferit o înfrângere ruşinoasă, neîntrunind decât 150 voturi. (acţiuni). Preşedintele noului consiliu de administraţie va fi ales d. M. I.eronea vicepreşedinte, dr. Ţuţuianu şi ca administrator delegat d. Al. Alexandrescu. In locul d-lui maior Mişu Georgescu, ca preşedinte va fi numit d. P. Dumitrescu. CULTURALE. Cercul cultural Băileşti a ţinut şedinţă pe luna Mai, Duminică 27 col., la şcoala No. 1. In şedinţa publică a ţinut o conferinţă d-l dr. D. Gani, „medicul oraşului, vorbind despre : Paludism“. Subiectul a fost tratat cu o competinţă deosebită şi a fost ascultat cu mult interes de un public foarte numeros. AGRICOLE.— Din cauza temperaturii scăzute, o parte din porumbul semănat n’a răsărit, fapt care a determinat pe agricultori să semene din nou ogoarele. Piteşti O EXPOZIŢIE DE PICTURA.— Pictorul I. Muntenescu, care timp de 20 ani a avut expoziţii în Paris, unde a şi făcut studiile, fiind elev al lui Rougereaux, a deschis în oraşul nostru o expoziţie de pânze, bazoreliefuri şi vase româneşti, în strada Negru Vodă No. 17. Expoziţia va fi deschisă 20 de zile şi anume dela 1 Iunie a. c., zilnic între orele 2—6 p. m. SERBARE ŞCOLARA.—In seara zilei de Joi 31 Maiu, are loc în grădina publică din acest oraş, o mare serbare dată de şcoala de Meserii cu o tombolă în care obiectele sunt toate executate de elevii acestei şeli. ......... ■ --------------------------- MSMaWaiii mii»iiml»iiiii 3 JFiiiSiris11 în Ardeal - Bucovina - Basarabia - Banat - Vechiul Renat "M*1— - '■ '■ J .».'ii» » " . ■ ... ..I 1 J , 1 1 - —-.T? " J. ■ — -»- - .... — JUDEȚUL ILFOV ... ANIFFSTATIAnill TURUI A ^ VIDRA H S H Bll ® K ă! S ETI J «Fs i VII UCBO f I U I Ifl - Cu prilejul Inaugurării așezămintelor culturale B. C. BRA« TSUfcSy“ iS „s©s« 8. B3BOJL£S€y-D©3*©BAN fyss — în fruntea sătenilor: (dela stânga spre dreapta) d-na AL. NICULESCU, d-na TATIANA NlCtuLESCU-DOROBANŢIU, d. prof. PETRE I. GHEAŢA, d. GHEORGHE NAZARIE, înv. RADULESGU şi d. IANCU PINOLESCU, consilier judeţean un ORAŞ ÎNFLORITOR. ~ O R A V I T A Oraviţa este un mic centru românesc spre sud-vestul Banatului, devenit reşedinţă de judeţ după Înfăptuirea reformei administrative. Osândit de fosta stăpânire maghiară la o lâncezire perpetuă, din cauza caracterului lui pronunţat românesc, ca şi al întregului ţinut al Caraşului oraşul acesta cearcă de doi ani încoace înviorarea ce-o simte planta căreia o mână binefăcătoare îi toarnă apă la rădăcină. Mâna aceasta a fost a marelui bărbat de stat Ion I. C. Brătianu. Când In 1926 se discuta proectul de reformă administrativă care avea să statornicească numărul şi întinderea judeţelor României celei nouă, când o vie antmozitate s’a născut între Lugojul stăpânitor şi Cărăşenii stăpâniţi cam vitreg (spuneau ei) de cei de pe malul Timişului, regretatul fost primministru şi-a luat osteneala de a merge în persoană printre Cărăşeni de a’i cunoaşte la ei acasă şi a se vedea oraşul pe care’l cereau reşedinţă nouă judeţului lor, Oraviţa. Toate argumentele aduse de potrivnicii cărăşenilor au căzut in faţa constatărilor marelui dispărut, astfel încât se poate spune, că dacă ţinutul acesta simte azi pulsând între văile sale o viaţă vie, dacă orăşelul de munte, Oraviţa se vede trezit din letargia la care-l condamnaseră stăpânitorii de ieri, aceasta se datoreşte numai şi numai lui Ion I. C. Brătianu, care şi-a dat seama, că un ţinut atât de puternic românesc cum e Carasul — lăsând la o parte multe alte considerente de ordin practic administrativ — se va desvolta mai virtos economic şi cultural, administrat fiind dintr’un centru din inima lui. Nu prea avea orăşelul acesta „fason“ de reşedinţă de judeţ; nu avea, şi nie nu are clădirile care să adăpostească o administraţie judeţeană, era insultat şi luat în râs, dar începuturile de lucrări edilitare săvârşite numai într’un răstimp de un an şi jumătate încoace, vădesc râvna lui mare de a fi numărat printre confraţii lui cei mai curăţei şi de a’i întrece în curând, în multe privinţi, intâlimdrum bun Cel dintâi lucru bun ce l-a făcut administraţia comunală de subt conducerea d-lui Pavel Liuba — primarul de azi, ales de aproape unanimitatea glasurilor orăvitene — a fost înzestrarea oraşului cu un drum principal bun. A socotit, a cerut, a împrumutat şi azi drumul fiind realizat pe jumătate, fasonul Orăviţei s’a schimbat total. Mai are nevoe de 5 milioane lei, pe cari le va împrumuta dela Creditul judeţean, spre a’l continua în sus până la lacul cel mic şi în jos până la gară şi aspectul său va fi cu totul altul. ElIftorâBe Dar acest drum nu e singura lucrare edilitară importantă ce vrea să realizeze primarul Orăviţei şi consiliul său comunal. O pricină mare a nedesvoltării oraşului fiind poziţia lui geografică nenorocită— o vale lungă şi afară din cale de strimtă — se caută ca pe viitor oraşul să se desvoltedincolo de gară, unde se deschide o luncă largă, îmbrăţişătoare, cu o panoramă încântătoare de jur împrejur. In acest scop, soc. „Reciţa“ şi-a luat sarcina întocmirii unui plan sistematic. SfSewipea @SeptFirităIsi Lumina, produsă azi de o societate, va fi furnizată curând în unire cu primăria şi U. D. R., în urma răscumpărării uzinei şi a aducerii electricităţii de la Anina, astfel încât preţul ei va fi scăzut la jumătatea celui de azi. © Cameră de «©mart proprie Iacăt una din revendicările nerealizate ale orăviţenilor e câştigarea unei camere de comerţ proprii. Argumentele sunt destul de puternice. Lugojul şi Timişoara sunt , departe, la 6 ore de drum de fer, iar „Recita“, care , clientul cel mai bun al celor două camere de comerţ din oraşele de Emi sus, aparţine judeţului Caraş. De ce, deci, cele 2,8 milioane lei anual, carese varsă la Timişoara şi Lugoj, să nu rămâie în Oraviţa, ajutând la prosperarea acesteia? Mite nevoi Oraşul, ca şi regiunea întreagă, duce mare lipsă de spitale.Dacă Statul ar veni în ajutor, cu sprijinul contribuabililor şi al „Re-'olţei“ i s’ar putea realiza acest obştesc deziderat. Mai duce lipsă de o grădină de copii, necesară şi din punctul de vedere al naţionalizării. Asemenea, de dublarea numărului sergenţilor de pază, oraşul având o lungime de 6 km. Mai are nevoie de o şcoală de meserii, simţindu-se mult lipsa ei ei de clădiri pentru funcţionari, locuinţele fiind insuficiente, din cauză că de câţiva ani nu se mai clădeşte de loc. In sfârşit, comuna revendică să i se retrocedeze terenul întrebuinţat azi ca loc de piaţă, expropriat pe seama Statului ,pentru construirea palatului administrativ, prometând deschiderea unei grădini publice care lipsește. Aceasta cu atât mai mult cu cât planul de extensiune viitoare a orașului fiind dincolo de gară, locul său nu mai poate fi în Oravița Montană. CHESTIUNEA APEI.— In nenumărate rânduri am arătat străduinţa depusă de către d. Gheorghe Cireş, primarul oraşului pentru aprovizionarea Bruhuşului cu apă potabilă. încă din toamna anului trecut s’au început sondările necesare pe malul satului Doineşti unde se crede că se va găsi apă în cantitate mare. Din cauza iernei lucrările au fost oprite iar în primăvară s’au început. Sursa de apă, atât de trâmbiţată s’a găsit insuficientă pentru aprovizionarea oraşului şi pentru chelttuiala de 20.000.000 lei ce ar fi necesitat aducerea ei. Ifi urma acestui eşec d. primar Cireş a apelat la d. inginer inspector general Elie Radu care sosind îfi localitate a început Lucrările pentru sondare în împrejurimele oraşului la Runc, Bolborositoarea şi Fântâna lui Bârcan. Rezultatul al fost negativ şi se credea că ultima sursă a rămas apa de Bistriţă. In ultimul moment s’a mai făcut o încercare pe valea Bistriţei lângă gara gâtului Orbie. De data aceasta pare că lucrările au fost încununate de succes căci după o săpare numai de 2 metri de pământ s’a dat peste o vână puternică de apă. După calculile făcute de către d.l ing. Radu apă se găseşte în cantitate mare astfel că oraşul va fi îndestulat. Lucrările continuă cu greutate din cauza apei ce isvoreşte puternic. In acest scop a fost adus un puternic motor pentru scoaterea apei. Pentru construcţia unui castel de apă, pompe, filtru şi alte lucruri ce vor necesita înfiinţarea unei case de apă va costa comuna circa 8.000.000 lei. D-nul inginer Radu va întocmi planurile necesare. Găsirea apei a produs multă bucurie în oraş. 30N APSANU CORA -------------.................................. ţi Birhuş!