Viitorul, iunie 1928 (Anul 20, nr. 6083-6108)

1928-06-01 / nr. 6083

Vineri 1 Iunie 1928■ In vremea din urmă au avut loc în judeţele de la graniţa apuseană o serie întreagă de conferinţe şi cercetări referitoare la reforma a­­grară, despre cari, întocmai ca în atâtea alte chestiuni în cari adevă­rul trebuie făcut, presa sărindă­­ristă care a calomniat reforma a­­grară românească în rând cu to­ţi agenţii optanţilor sau ai altor duş­mani ai României, a tăcut cu o suspectă grijă. Cititorii unor ast­fel de ziare, cari erau informaţi despre cel mai mic incident dintre ţăranii atâţaţi de speculatorii opo­­ziţionişti, nu trebuia să afle că în Bihor, în Sălaj, în Sătmar şi alte ţinuturi din ţară, d. subsecretar de stat G. Cipăianu şi cu conducătorii ministerului de agricultură , ţin consfătuiri cu ţăranii împroprietă­rită iau măsuri pentru o cât mai fericită înlăturare a greşelilor ce eventual se vor fi comis de către unii subalterni, dau îndrumări pen­tru o gospodărie cât mai bună a pământului căpătat, sau descopăr în sarcina unor particulari cu cari presa minoritară scrisă în româ­neşte are legături dintre cele mai bizare, abuzuri şi incorectitudini pe cari aceeaşi presă e grăbită să le atribuie Statului. O astfel de conferinţă, cu orga­nele administrative şi cu organele judeţene dependente de ministerul de agricultură, a avut loc Luni la Zalău, iar Marti­­u Bej, sub pre­­silenţia d-lui ministru G. Cipă­­ianu. In afară de pretorii, agronomii şi membrii comitetelor agrare lo­cale, au luat parte la conferinţa de­ Luni din sala festivă a prefecturii­ din Zalău d-nii: dr. Ioan Orsian, prefectul judeţului, prof. univ. E­­mil Panaitescu, deputat de Sălaj, dr. Emil­ Lobonţiu, fost prefect de Bihor, etc. D. subsecretar de stat G. Cipăia­nu a arătat că reforma agrară tre­buie să treacă în faza definitiva­tului, deci a ameliorării producţiei. Acelor speculatori ai credulităţii cari propagă o revizuire ducătoare la nesiguranţă şi agitaţie a refor­mei agrare, trebuie să le opunem un definitiv: fost hotărî­rei de sv miei de vizorat sa nomice adăstată După aceasta Stat Cipăianu a­­forma agrară n a ru ca să dea pri­­si agitaţie celor nici ca un pro­­eze efectele eeo­d. subsecretar de ....... poftit pe pretori să înfăţişeze situaţia şi doleanţele fiecărei comune din plasă, iar pe agronomi să dea lămuririle even­tuale. Fiecare doleanţă a fost ul­ ARAD.­ Un sistem nenorocit practicat de multă vreme în Ar­deal şi Banat de către mulţi dintre depozitarii ziarelor, e şi acel de a se ascunde în mod sistematic zia­rele româneşti, ce vin zilnic din Capitala ţării, pentru a face loc numai desfacerii cât mai­­abunden­te ziarelor ungureşti şi nemţeşti. Din această pricină ori­ de câte ori cititorul întreabă de câte o ga­zetă românească, depozitarii abu­zivi, răspund cu aceleaşi motive comode. Şi bietul cititor e osândit să citească ce vrea depozitarul zia­­relor străine. Şi sistemul acesta nu-i nou. El datează de aproape 7 ani, când tot noi am reluat cum mată imediat de cea mai debita­ unii depozitari ziare din Lugoj bilă soluţie definitivă, în contor-'TM cutezat să răspundă cititorilor unitate şi cu interesele locale şi 8* simplu că ei nu sunt obli­­cii cele «generale. Daţi să ţină in depozitul lor ziare­cu­­x­ile româneşti, atâta vreme cat zia­Astfel, preţul locurilor de casă, rele străin’e ’le actuo nu dever des­hotărât pe vremuri la o cotă care cu timpul a ajuns să fie aproape egală cu preţurile di­r tot mai ra­­rile transacţii particulare, a fost scăzut mai mult ca jumătate. U­­nor comune Ii s’au acordat com­­plectări de păduri comunale şi pă­şuni. Altora li s’au atribuit case ex­propriate, cerute pentru înfiinţarea unui spital, unei scoale, etc. In general, doleanţele priveau chestiuni de amănunt sau chestiuni pricinuite de împrejurări locale. Amintim printre altele : Vreo pa­trusprezece comune deţineau pă­mânturi cumpărate cu bani de la faimoasa Bancă Altruistă. Verifi­carea operaţiilor acestei bănci mi­noritare şoviniste, a atras contes­tarea proprietăţilor minuscule ale celor 14 comune, proprietăţi cari, existente fonnal pe timpul refor­mei agrare, au exclus pe deţinători din tablourile de împroprietărire. Considerând justeţea cererii, d. ministru Cipăianu a făgăduit o cercetare şi o soluţie urgentă. Unul dintre pretori, cel de la Va­lea lui Mihai, a pus în discuţie lucruri pe cari presa minoritară sau sărindăristă nu va vinevoi să le releve. Iată-le: In această plasă învecinată cu Ungaria, se află vreo 2000 de ro­mâni, foşti servitori pe moşiile un­gureşti, cari, în urma ameninţări­lor că vor fi traşi în ţeapă de ar­mata horthystă dacă îndrăznesc să ceară să fie împroprietăriţi, au ră­mas afară din tablourile deja defi­nitive ale împroprietăririlor. Cum un nou tablou nu mai este cu pu­tinţă, d. ministru Cipăianu a fă­găduit că va studia pentru ame­liorarea soartei lor o soluţie oare­care. Tot pretorul plăşii Valea lui Mi­­hai a arătat următoarele : In această plasă de pe graniţă, al cărei tablou de împroprietăriţi este, din cauza mai sus amintită, în majoritate minoritar, sunt pro­prietari unguri cu moşii uriaşe (până pe la 1000 iugăre) cari s-au sustras exproprierii prin falsuri cunoscute abia numai acum. Ast­fel : Sunt proprietari, cari şi-au împărţit în aparenţă moşiile, prin testamente anterioare reformei a­­grare dar netreeut© pe la cartea funduară. Unele dintre moşiile ră­mase astfel intacte pentru că au fost împărţite aparent până la li­mita admisă de legea reformei a­cu privire la cererea unor func­ţionari ca să se facă noui distri­buţii de locuri de casă, d. subsecre­tar de Stat Cipăianu a arătat că sunt oraşe în Ardeal, unde de în­dată ce au fost împroprietăriţi cu astfel de loturi, o mare parte din­tre funcţionari şi-au vândut lotu­rile Conferinţa a luat sfârşit după a­­miază, după ce toate cererile juste au fost soluţionate în chipul cel mai echitabil. A doua zi d. ministru Cipăianu a plecat la Dej, unde a avut o con­ferinţă similară cu pretorii şi a­?Wn®.iSeintim­n^ din ideiul­ Someş. I TOLAN chiului latifundiar iar cu numele, în mâna unor moştenitori cari dej îndată ce s’a definitivat scutirea * In ARDEAL REFORMA AGRARA ia GRANIT­A de VEST ft fl. CigilaBB Ia judeţele Sălaj şi Someş^jrtpoi^ tarata ©©rafeFîrafă de ium­ieîa datura de exproprieri, au trecut în Un­garia şi se află astăzi în armata lui Horthy. Alţii au rămas neex­­propriaţi pentru că la data res­pectivă aveau o fabrică ocazională pe care îndată după scutire au desfiinţat-o. Sunt apoi alţii cari au eludat dreptul de preemţiune al Statului. Cerând pretorului de la Valea lui Mihai şi tuturor cari ar mai cu­noaşte cazuri de acestea să vină cu precizări riguroase, d. subsecre­tar de Stat Cipăianu a arătat că în baza unei jurisprudențe exis­tente, hotărârile aduse pe bază de falsuri sunt nule. # a ce distri­­ţia ziarelor româneşti in arreal şi Banat O măsură buni a prefectului judeţului şi reclamaţiuni a luat o măsură din cele mai salutare, care va pune capăt tuturor abuzurilor. Fiecare depozitar este obligat ca imediat ce vin ziarele româneşti, din Capi­tală, să afişeze apariţia lor punân­­du-se imediat la dispoziţia citito­­rilor. Acel care se va dovedi că nu respectă această dispoziţie, va fi dat în judecată, aplicându-i-se pedeapsa ce merită. Şi măsura cea nemerită e că nici unul din ei, nu vor avea dreptul să mai distribue nici ziarele strei­ne. Cu această dispoziţie se crede că ziarele româneşti nu vor mai fi ascunse. Căci ,altfel ce­ se va întâmpla ? — In fiecare zi, depozi­tarii până la desfacerea ziarelor minoritare, care multe din ele se primeau din Budapesta, Viena şi Berlin, ziarele româneşti lânce­zeau sub tejgheaua negustorului. Exemplul prefectului din Arad e bine să servească tuturor autorită­ţilor, pentru ca să se ştie că zia­rele româneşti măcar la noi în ţară au dreptul să fie citite,­tul de avantajos. D. Georgescu, prefectul judeţu­lui şi oraşului Arad a pus capăt acestui sistem nenorocit. Sesizat de multiplele scandaluri ST. VI.ADESCU resti din Comarnic PRINDEREA INCENDIATORU­LUI DIN BREAZA. — Am arătat într’u­n număr al ziarului, focul ce a mistuit o magazie a locuitorului C. Ştefănescu. Cercetările, n’au dat nici un rezultat, dacă între timp locuitorul Ştefănescu n’ar fi primit o a doua scrisoare de ameninţare să depună neapărat suma de bani ce­rută, contrar i se va da foc şi casei. Cu scrisoarea s-a prezentat la şeful postului de jandarmi, care a recurs la o stratagemă, a postat la locul­ indicat de incendiator jandarmi, iar locuitorul C. Ştefănescu a depus un pachet, bine­înţeles înăuntru cu ziare. Pe la orele­­ din noapte a­­pare un băiţandru şi căutând găse­­şte pachetul pe care-l ia luând’o la fugă. Dar n’a putut să se bucure mult timp, căci jandarmii postaţi, au pus mâna pe ei şi l’au arestat. El se numeşte Ion Niţă Vasile în etate de 19 ani din comuna Breaza, care a mărturisit fapta, arătând ca complice şi pe un altul lucrător în Azuga, i’a cerut arestarea compli­celui pentru cercetări. Acest caz unic în felul lui, a produs o mare impresie printre locuitori. O ŞCOALA PRIMARA IN FAŢA UNEI CÂRCIUMI. — In cătunul Ghioşeşti-Comarnic, şcoala primară este aşezată în imediată apropiere de cârciuma din acel cătun, distanţa fiind abea de 12 m. Nu înţelegem cum autoritatea comunală, a dat autorizaţie de deschidere a acestei cârciumi în chiar preajma şcoalei, şi cum organele de control şcolare n'au semnalat celor în drept acest caz. Copii chiar din clasă aud tot felul de vorbe murdare, chiote etc. iar intrarea şcoalei se confundă cu intrarea cârciumei. EDILITARE. — Autoritara comu­nală, va începe în acest an, constru­irea unui bulevard, prin comună. Iniţiativă, destul de frumoasă, dacă pentru moment nu ar fi alte nevoi mult mai urgente şi de un interes mult mai mare pentru locuitori. Ci­tăm : Două cărune Ghioşeştii de jos şi Ghioşeşti de sus—Comarnic, am­bele aceste două cătune, n’au nici un mijloc de acces cu căruţele şi nici cu piciorul la şoseaua princi­pală din comună. Trecerea cu căru­ţele, se face prin apa Prahovei, pu­nând în pericol viaţa lor şi a ani­malelor asemenea şi cu piciorul în cătunul Ghioşeştii de jos, n’au alt mijloc decât ori prin apă, sau peste podul c. f. r. lăsaţi la discreţia au­torităţilor militare ce păzesc podul. Locuitorii cer să li se facă un drum accesibil care ar deservi mult aces­te două cătune iar ca frumuseţe pentru comună, un bulevard dealun­gul apei. Prahovei pe lângă că ar veni în ajutorul locuitorilor cătune­lor, dar prin frumuseţea lui, ar ri­valiza cu bulevardele occidentale. OGTAV »*Biwss*as*as*itMtkMWfcMIWMMMMMM Activitatea pictural-religioasă în JUD. ROMÂNÂŢ CORABIA.1 .Şedinţa obicinuită a centrului parohial Corabia, s’a ţinut în corn. Giuvărăşti, pe ziua de 27 com­., la care s’a desfăşurat şi un program artistic bogat şi va­riat, executat de către echipa cul­turală a Sf. Episcopii de Râmnic şi Noul-Severin. Sub conducerea părintelui Ase­sor I. Iliescu, părintelui arhidia­­con I. Mardale şi a profesorului Popian, au sosit direct de la R.­­Vâlcea cu maşinele, trei­zeci ele­­mente din echipă , oprindu-se şi la Corabia unde au vizitat cate­drala „Sf. Treime“ executând câte­va coruri, Gimnaziul „Şt. Pope­scu“ etc., după care au plecat la Giu­vărăşti, unde s’ai început progra­mul. De dimineaţă, s’a oficiat un ser­viciu divin în sobor de 9 preoţi, in frunte cu pr. protoereu ,Alex. C. Popescu, iar răspunsurile au fost date de corul echipei. Predica zilei a fost ţinută de păr .Asesor I. Iliescu. A urmat la cimitir un parastas pentru eroi, unde părintele arhi­­diacon I. Mardale, a ţinut o cuvân­tare ocazional. După amiază la ora 2 jumătate, s-a deschis şedin­ţa publică în localul şcoalei pri­­mare. Păr. I. V. Procopiescu-Corabia, a conferenţiat despre îngrijirea copiilor mici, sub raportul higie­nei. Păr. arhidiacon Mardale, a ţi­nut o cuvântare patriotică. Păr. Nic. Popescu-Giuvăreşti a vorbit despre folosul citirei vieţi­lor Sfinţilor. Restul programului a fost com­plectat din coruri, declamaţii, etc., de elementele echipei. S-a jucat şi piesa de teatru „Barbu Lăutaru“ în care profesorul Popian, are un rol admirabil moral-n­aţional. A luat parte un public imens, ne­având chiar loc în sală şi care a adus mulţumiri cu smerenie Prea Sfinţiei Sale Episcopului nostru Vartolomeu, pentru grij­­a şi în­ţelepciunea cu care păstoreşte bi­­serica Olteană. Seara s-a jucat piesa de caracter religios-moral în care profesorul Popian a deţinut­ rolul principal: „Mort, fără lumânare“, având un desăvârşit succes. Toţi cucernicii preoţi din centru parohial, au luat parte, iar masa şi onorurile de gazdă au fost fă­cute de păr. Nic. Popescu. Munca ce se depune în această direcţie, având un real folos do­rim continuarea ei cu mult succes. , . c.,,­­ c M. MAR. Succese nafional-Biberage la CONSTANTA Traiwim­­Onn r,»+Anin A „1 „ " " ■ VWWVMI wc/Min­av V\JKJ mu­gerile comunale^ la Tuzla şi la Ha­­mangia — două comuni de frunte din jud. Constanţa — au reuşit în ambele comuni listele naţional­­liberale, cu mari şi impunătoare majorităţi de voturi. ALEGEREA DE LA FEDERA­LA.^ —­ De asemenea, ori 30 Mai, jacăndu-se alegerea a 3 membri şi 3 cenzori pentru consiliul federalei băncilor populare din Constanţa a reuşit lista, propusă de organizaţia naţional-liberală, în frunte cu d-nii Iancu Jianu, Aurel Oancea şi Mişu Stănescu. Pentru­ aceste alegeri, naţiornal­­ţărăniştii­ au dat aprige lupte, dar au fost înfrânţi­ campania de lu­minare a satelor întreprinsă de d. V. P. Sassu, şeful organizaţiei na­­ţional-liberale de Constanţa, dând frumoase şi serioase roade. ----------------------------------------— GALAȚI CONDAMNĂRI. — Tribunalul local a condamnat la 5 zile închi­soare pentru lovire gravă pe Va­sile Bară, Vasile Roşea, Const. I­­frim şi Gh. Dumitrache. Au fost trimişi în judecată pen­tru provocare de scandal Ion Sau­­lea casier la I­. P. R. şi I. Tohmas, CRIME. — Săteanul Dumitru Bârlog din comuna Slobozia Co­­nach­e a fost lovit în faţă cu un corp tăios de către săteanul Miri­­că. Victima căzută în nesimţire a fost transportata la dispensarul me­dical iar criminalul arestat de pos­tul de jandarmi. — Hamalii Ştefan Copeică, Const Rapelea şi Ion Tudose, turmentaţi de băutură în cârciuma lui Ştefan Lantea din str. Portului s-au luat la bătae. Copeica a lovit cu un cuţit pe Const. Rapelea care în stare gravă a fost transportat la spital. Ştefan C­opeica a fost ares­tat şi înaintat poliţiei. Vasile Trefanovici din strada Nordului a lovit în coastă cu un cuţit pe fratele său Vartolomeu. Criminalul a fost arestat şi pre­dat poliţiei. JUDICIARE. — Tribunalul local a amânat promulgarea sentinţei în procesul relativ la declararea în stare de faliment a comerciantului Bogorof precum şi cererea sa de moratoriu. DISPARIŢIE. — Poliţia locală a fost înştiinţată de dispariţia lui Petre Caval­eru, proprietarul unui automobil de curse. ARESTARE__A fost arestat Dumitru Toader bănuit că ar fi săvârşit furturi în dauna fabricii de mezeluri Konyiscka. DIN PORT. — Vaporul „Praga“ sub pavilion italian descarcă în basinul docurilor diferite mărfuri provenite din Triest. Vaporul „E­­my“ sub pavilion francez încarcă la ancoră în șlepuri cereale pentru occident. Vaporul „Francois“ în­carcă cherestea pentru Pireu. La Basinul nou și la cheul soc. Fo­­resta 8 vapoare încarcă cherestea pentru Orient. s­culls al morfinomanilor — Traficant sau victimă? — Cercetările continuă. — Jude­carea vinovaţilor. — Cine-i furnizorul Grossu? —­Brăila. — Scandalul cu trafi­cul de stupefiante descoperit în Brăila, ia pe zi ce trece noui în­torsături. Cercetările au stabilit că în afară de Haralambis şi alte diferite persoane obişnuiau regulat „pra­furi albe.’­ In cel mai scurt timp vor fi ju­decaţi studentul Jean Haralam­­bidis, droghistul Gr. P­ăunescu, şi o fostă vânzătoare din magazin­ Până în prezent nu s’a desco­perit cine-i misteriosul furnizor de stupefiante anume Grossu- București. ŞTIRI din BRAILA BRAILA CENTRU DE EX­PORT. — Lumea comercială cât şi marea masă muncitoare a început să se învioreze de una din cele mai promiţătoare veşti când s’a aflat că diferite case mari de export de cereale, ce-şi au sediul central în Capitală, se vor stabili la Brăila, aşa cum era înaintea războiului. Până acum se­ anunţă strămuta­rea sediilor biurcurilor soc. „Da­­nezo-România‘, „Compania Con­tinentala" pentru exportul cerea­lelor“ „Louis Dreyfus“ & Comp. Balgi Abazoglu & Comp. noua so­cietate olandeză-română. Dar asupra acestui eveniment vom mai vorbi. DE LA CAMERA DE COMERŢ. — Pentru ziua de 11 iunie cor. membrii Camerei de comerţ şi in­dustrie au fost convocaţi la o adu­nare generală. CREIAREA UNUI SFAT ECO­NOMIC. — Mai mulţi fruntaşi ai comerţului în dorinţa de a solu­ţiona criza şi diferite greutăţi ce apasă comerţul brăilean, au pus bazele unei case numite: „Sfatul Economic“. Zilele trecute a avut loc aduna­rea de constituire a comitetului care în aclamaţiuni şi-a ales ur­mătorul comitet: N. Barbă, preşedinte, C. Ionescu- Berechet şi St. Niţescu, vice-pre­­şedinţi, Th. Găgiulescu, secretar general, Gh. Teodorescu casier, Pavel Bălcânescu, N. Manolescu, N. Bărbătescu, B. Schönfeld, Isi­dor Gruper, Stan Mircea, coman­dor, O. Nedeicu, Lache Atanasiu, I. Rădulescu-Dudeşti, G. Suşnea directorul băncii Crisoveleni, Vla­­se Mălinescu directorul băncii Sin­dicatelor Agricol şi Viticol, Th. Likiardopol, industriaşi, S. Solo­­monides Al. Alexandrescu, I. Ste­­lian, M. Bernstein, Al. Simato­­chimist şi I. Ştefănescu, membri, S. Dăscălescu, directorul Băncii Comerţului, V. Meţianu, G. Ti­mara, cenzori, G. S. Vasilescu Za­­haria Cicei şi G. Adamescu, cen­zori supleanţi. Conducerea biuroului a fost în­credinţată unei delegaţii perma­nente, în frunte cu d-nii: N. Ba­boi, G. Berechet, St. Niţescu, Th. Găd­ulescu, Gh. Teodorescu, V. Manolescu, S. Solomonide, Al. A­­lexandrescu şi Oct. Nedelcu. In programul de luptă al noului stat se cuprind următoarele puncte: creiarea creditului comercial şi extenirea dobânzilor, reînfiinţarea patentei fixe şi revizuirea impo­zitelor indirecte, etc. ADUNAREA DE LA SOf. ,­LA­­CU-SARAT. — Duminică 27 Mai, col., a avut loc adunarea generală a acţionarilor societăţii „Lacul Sărat“. A prezidat d. maior Teianu, fos­tul preşedinte al consiliului. După ce s-a aprobat bilanţul pe 1927 adunarea a procedat la alege­rea noului consiliu de administra­ţie, în locul celui demisionat. Au fost aleşi : cu 2350 voturi (ac­ţiuni) d-nii: Mih. Cernea-avocat, dr. Ţuţuianu, Al. Alexandrescu­­institutor, George Oteleanu, ingi­ner Budurescu,­ C. Oteleanu avocat. Cenzori, au fost aleşi d-nii: C. Ştefănescu şi G. Vasil­escu, su­pleanţi d-nii: D. Carabăţ şi G. Popine. Grupul averescan în cap cu d. maior Teianu, a suferit o înfrân­gere ruşinoasă, neîntrunind decât 150 voturi. (acţiuni). Preşedintele noului consiliu de administraţie va fi ales d. M. I.ero­nea vice­preşedinte, dr. Ţuţuianu şi ca administrator delegat d. Al. Alexandrescu. In locul d-lui maior Mişu Geor­ge­scu, ca preşedinte va fi numit d. P. Dumi­trescu. CULTURALE.­ Cercul cultu­ral Băileşti a ţinut şedinţă pe luna Mai, Duminică 27 col., la şcoala No. 1. In şedinţa publică a ţinut o conferinţă d-l dr. D. Gani, „medicul oraşului, vorbind despre : Paludism“. Subiectul a fost tratat cu o com­­petinţă deosebită şi a fost ascultat cu mult interes de un public foarte numeros. AGRICOLE.— Din cauza tem­peraturii scăzute, o parte din po­rumbul semănat n’a răsărit, fapt care a determinat pe agricultori să semene din nou ogoarele. Piteşti O EXPOZIŢIE DE PICTURA.— Pictorul I. Muntenescu, care timp de 20 ani a avut expoziţii în Paris, unde a şi făcut studiile, fiind elev al lui Rougereaux, a deschis în o­­raşul nostru o expoziţie de pânze, bazo­reliefuri şi vase româneşti, în strada Negru Vodă No. 17. Expoziţia va fi deschisă 20 de zile şi anume dela 1 Iunie a. c., zilnic între orele 2—6 p. m. SERBARE ŞCOLARA.—In seara zilei de Joi 31 Maiu, are loc în gră­dina publică din acest oraş, o mare serbare dată de şcoala de Meserii cu o tombolă în care obiectele sunt toate executate de elevii acestei şe­li. ......... ■ ---------------------------­ MSMaWaiii mii»iiml»iiiii 3 JFiiiSiris11 în Ardeal - Bucovina - Basarabia - Banat - Vechiul Renat "M*1— - '■ '■ J .».'ii» » " . ■ ... ..I 1 J , 1 1 - —-.T? " J. ■ — -»- - .... — JUDEȚUL ILFOV ... ANIFFSTATIAnill TURUI A ^ VIDRA H S H Bll ® K ă! S ETI J «Fs i VII UCBO f I U I Ifl - Cu prilejul Inaugurării așezămintelor culturale B. C. BRA« TSUfcSy“ iS „s©s« 8. B3BOJL£S€y-D©3*©BAN fyss — în fruntea sătenilor: (dela stânga spre dreapta) d-na AL. NICULESCU, d-na TATIANA NlCtu­­LESCU-DOROBANŢIU, d. prof. PETRE I. GHEAŢA, d. GHEORGHE NAZARIE, înv. RADULESGU şi d. IANCU PINOLESCU, consilier judeţean un ORAŞ ÎNFLORITOR. ~ O R A V I T A Oraviţa este un mic centru româ­nesc spre sud-vestul Banatului, de­venit reşedinţă de judeţ după Înfăp­tuirea reformei administrative. O­­sândit de fosta stăpânire maghiară la o lâncezire perpetuă, din cauza caracterului lui pronunţat românesc, ca şi al întregului ţinut al Caraşu­­lui oraşul acesta cearcă de doi ani încoace înviorarea ce-o simte planta căreia o mână binefăcătoare îi toar­nă apă la rădăcină. Mâna aceasta a fost a marelui bărbat de stat Ion I. C. Brătianu. Când In 1926 se discu­ta proectul de reformă administra­tivă care avea să statornicească nu­mărul şi întinderea judeţelor Ro­mâniei celei nouă, când o vie an­t­mozitate s’a născut între Lugojul stă­pânitor şi Cărăşenii stăpâniţi cam vitreg (spuneau ei) de cei de pe ma­lul Timişului, regretatul fost prim­­ministru şi-a luat osteneala de a merge în persoană printre Cărăşeni de a’i cunoaşte la ei acasă şi a se vedea oraşul pe care’l cereau reşe­dinţă nouă judeţului lor, Oraviţa. Toate argumentele aduse de potriv­nicii cărăşenilor au căzut in faţa constatărilor marelui dispărut, ast­fel încât se poate spune, că dacă ţi­nutul acesta simte azi pulsând între văile sale o viaţă vie,­ dacă orăşelul de munte, Oraviţa se vede trezit din letargia la care-l condamnaseră stă­­pânitorii de ieri, aceasta se datore­­şte numai şi numai lui Ion I. C. Brătianu, care şi-a dat seama, că un ţinut atât de puternic românesc cum e Carasul — lăsând la o parte multe alte considerente de ordin practic administrativ — se va des­­volta mai virtos economic şi cul­tural, administrat fiind dintr’un centru din inima lui. Nu prea avea orăşelul acesta „fason“ de reşedinţă de judeţ; nu avea, şi nie nu are clădirile care să adăpostească o ad­ministraţie judeţeană, era insultat şi luat în râs, dar începuturile de lucrări edilitare săvârşite numai în­­tr’un răstimp de un an şi jumătate încoace, vădesc râvna lui mare de a fi numărat printre confraţii lui cei mai curăţei şi de a’i întrece în curând, în multe privinţi, intâl­im­­drum bun Cel dintâi lucru bun ce l-a făcut administraţia comunală de subt con­ducerea d-lui Pavel Liuba — pri­marul de azi, ales de aproape unani­mitatea glasurilor orăvitene — a fost înzestrarea oraşului cu un drum principal bun. A socotit, a cerut, a împrumutat şi azi drumul fiind rea­lizat pe jumătate, fasonul Orăviţei s’a schimbat total. Mai are nevoe de 5 milioane lei, pe cari le va împru­muta dela Creditul judeţean, spre a’l continua în sus până la lacul cel mic şi în jos până la gară şi aspec­tul său va fi cu totul altul. ElIftorâB­e Dar acest drum nu e singura lu­crare edilitară importantă ce vrea să realizeze primarul Orăviţei şi consiliul său comunal. O pricină mare a nedesvoltării oraşului fiind poziţia lui geografică nenorocită— o vale lungă şi afară din cale de strimtă — se caută ca pe viitor oraşul să se desvolte­­dincolo de gară, unde se deschide o luncă largă, îmbrăţişătoare, cu o pano­ramă încântătoare de jur împre­jur. In acest scop, soc. „Reciţa“ şi-a luat sarcina întocmirii unui plan sistematic. SfSewipea @SeptFirităIsi Lumina, produsă azi de o socie­tate, va fi furnizată curând în unire cu primăria şi U. D. R., în urma răscumpărării uzinei şi a aducerii electricităţii de la Anina, astfel încât preţul ei va fi scăzut la jumătatea celui de azi. © Cameră d­e «©mart proprie Iacăt una din revendicările ne­­realizate ale orăviţenilor e câşti­garea unei camere de comerţ pro­prii. Argumentele sunt destul de puternice. Lugojul şi Timişoara sunt , departe, la 6 ore de drum de fer, iar „Recita“, care , clientul cel mai bun al celor două camere de comerţ din oraşele de Emi sus, aparţine judeţului Caraş. De ce, deci, cele 2,8 milioane lei anual, care­­se varsă la Timişoara şi Lu­goj, să nu rămâie în Oraviţa, aju­tând la prosperarea acesteia? Mite nevoi Oraşul, ca şi regiunea întreagă, duce ma­re lipsă de spitale.­­Dacă Statul ar veni în ajutor, cu spri­jinul contribuabililor şi al „Re-'­olţei“ i s’ar putea realiza acest ob­ştesc deziderat. Mai duce lipsă de o grădină de copii, necesară şi din punctul de vedere al naţionalizării. Asemenea, de dublarea număru­lui sergenţilor de pază, oraşul a­­vând o lungime de 6 km. Mai are nevoie de o şcoală de meserii, simţindu-se mult lipsa ei ei de clădiri pentru funcţionari, lo­cuinţele­ fiind insuficiente, din cauză că de câţiva ani nu se mai clădeşte de loc. In sfârşit, comuna revendică să i se retrocedeze terenul întrebuin­ţat azi ca loc de piaţă, expropriat pe seama Statului ,pentru construi­rea palatului administrativ, prome­­tând deschiderea unei grădini pu­blice care lipsește. Aceasta cu atât mai mult cu cât planul de exten­siune viitoare a orașului fiind din­colo de gară, locul său nu mai poate fi în Oravița Montană. CHESTIUNEA­ APEI.— In nenu­mărate rânduri am arătat strădu­inţa depusă de către d. Gheorghe Cireş, primarul oraşului pentru a­­provizionarea Bruhuşului cu a­pă potabilă. încă din toamna anului trecut s’au început sondările nece­sare pe malul satului Doineşti unde se crede că se va găsi apă în cantitate mare. Din cauza ier­­nei lucrările au fost oprite iar în primăvară s’au început. Sursa de apă, atât de trâmbiţată s’a găsit insuficientă pentru apro­vizionarea oraşului şi pentru chelt­tuiala de 20.000.000 lei ce ar fi ne­cesitat aducerea ei. Ifi urma aces­tui eşec d. primar Cireş a apelat la d. inginer inspector­ general E­­lie Radu care sosind îfi localitate a început Lucrările pentru sondare în împrejurimele oraşului la Runc, Bolborositoarea şi Fântâna lui Bâr­­can. Rezultatul al fost negativ şi se credea că ultima sursă a rămas apa de Bistriţă. In ultimul moment s’a mai făcut o încercare pe va­lea Bistriţei lângă gara gâtului Orbie. De data aceasta pare că lucrările au fost încununate de succes căci după o săpare numai de 2 metri de pământ s’a dat peste o vână puternică de apă. După calculile făcute de către d.l ing. Radu apă se găseşte în cantitate mare astfel că oraşul va fi în­destulat. Lucrările continuă cu greutate din cauza apei ce isvoreşte pu­ternic. In acest scop a fost adus un puternic motor pentru scoate­rea apei. Pentru construcţia unui castel de apă, pompe, filtru şi alte lucruri ce vor necesita înfi­inţarea unei case de apă va costa comuna circa 8.000.000 lei. D-nul inginer Radu va întocmi planu­rile necesare. Găsirea apei a pro­dus multă bucurie în oraş. 30N APSANU COR­­A -------------.................................. ţi Birhuş!

Next