Viitorul, iulie 1928 (Anul 20, nr. 6109-6134)
1928-07-01 / nr. 6109
Duminică 1 Iulie, 19f1. ffgaaagMH»» Vizite ministeriale D-l ministru AL Lapedatu LA BĂLŢI — Vizitele în oraş. — Construcţia viitoarei catedrale a oraşului. — La consiliul eparhial. — Cu»vântarea d-lui ministruJ^pedatiL-^^ Bălţi, 29 Iunie. — Eun şi astAzi d-l Ministru al Cultelor Al. Lapedat.u a fost oaspetele oraşului nostru. Mizitele in oraş D-sa a fost întâmpinat la gara Răuţel de Prefectul judeţului şi de vicarul episcopiei, iar la gara Bălţi de P. S. Episc. Visarion cu toţi şefii autorităţilor civile şi militare din localitate cum şi de numeroşi membrii ai organizaţiei partidului naţional-liberal ,în frunte cu parlamentarii. După amiază la orele 4, d. ministru Al. Lapedatu, P. S. Visarion, Prefectul judeţului şi Primarul oraşului au cercetat de aproape construcţia viitoarei catedrale ale căreia lucrări au fost întrerupte de 2 ani de zile şi a luat măsuri pentru reînceperea şi continuarea lor, în care scop a pus la dispoziţie din partea Ministerului un prim fond de 3 milioane lei. Apoi a vizitat construcţia începută a noului palat episcopal La cofissimiul eparhial Trecând pe la biserica construită în curtea închisoarei, din iniţiativa şi stăruinţa P. S. Episcop şi cu străduinţa părintelui protopop Dimitriu d-l Ministru Lapedatu a vizitat Casa Consiliului Eparhial unde a fost întâmpinat de P. S. Episcop, de membrii consiliului eparhial şi de funcţionari cum şi de toţi protoiereii eparhiei. Aci P. S. Visarion a urat d-lui Ministru bun venit mulţumindu-i pentru solicitudinea ce-o poartă a eparhiei şi pentru concursul dat spre săvârşirea marilor construcţii încrute la Bălţi. D. Ministru mulţumeşte pentru căldura cu care este întâmpinat de către reprezentanţii clerului din eparhia Bălţi relevând activitatea de temeinică organizare şi de bună administrare bisericească a P. S. Episcop şi a colaboratorilor săi şi promiţând că se va transmite guvernului şi înaltei Regenţe impresiile bune şi îmbucurătoare culese la faţa locului. La organizațiia P. N. L. La ora 7ieara d. Al. Lapedatu însoţit de d-l Maior Berescu prefectul judeţului a mers la clubul organizaţiei P. N. L. din Bălţi, unde a fost întâmpinat de d-l N. Ursulescu vicepreşedintele organizaţiei de parlamentari şi de membrii delegaţiei. D-l N. Ursulescu într’o scurtă alocuţiune arată că organizaţiunea este prea onorată de vizita pe care i-o face un fruntaş al partidului. D-l Ministru Lapedatu pe care îl roagă să facă asistenţii o expunere a situaţiei şi a problemelor politice de interes general" Cuvântarea d-lui ministru Lapedatu D. ministru AL. LAPEDATU, face în urmă o luminoasă expunere a situaţiunei şi a problemelor politice la ordinea zilei arătând greutăţile pe care rând pe rând guvernul partidului Naţional Liberal a trebuit să le înlăture din calea sa pentru a putea îndeplini opera de guvernare şi legiferare pe care a adăugat-o la activul său. P. N. L. , zice d.sa sub conducerea înţeleaptă şi patriotică a d-lui Vintilă Brătianu s’a dovedit a fi rămas şi după neaşteptata moarte a lui Ion I. C. Brătianu acelaş organism sănătos şi puternic al vieţei noastre publice. D-sa sfătueşte pe membrii organizaţiunei să stea neclintit în jurul steagului P. N. L., dând şefului său cel mai devotat şi statornic concurs. Termină făcând urări pentru dirille Brătianu, şeful partidului şi d. I. Inadet, şeful organizaţiei. A mulţumit apoi pentru frumoasa şi entuziasta primire ce i s’a făcut şi pe ttru disciplina şi însufleţirea ce o constatat la membrii organizaţi«*. Masa d©Sa prefectura La ora 9 seara s’a oferit în saloanele prefecturei o masă în cinstea d-luî ministru Lapedatu. La şampanie P. S. S. Episcopul Viseiora Puiu, arată importanţa vizitei d-lui ministru pentru Bălţi şi închină paharul în sănătatea M. 8. Regelui Mihai I. D. prefect maior BERESCU, mulţumeşte d-lui ministru pentru vizita sa şi pentru preţioasele ajutoare date de d-sa pentru aşezămintele bisericeşti din Bălţi, şi închină pentru d. ministru Lapedatu, în aclamaţiile tuturor. Părintele protoereu BALTEANU mulţumeşte d-lui ministru pentru solicitudinea ce o arată clerului. 11 asigură de recunoştinţa membrilor lui şi drept credincioşilor. D. Sabin IOFE, mulţumeşte pentru legea de organizare a cultelor, ere a pus capăt disensiunilor, ce agitau comunităţile evreeşti şi pentru că graţie ei evreii sunt satisfăcuţi în doleanţele şi dezideratele lor. D. ministru AL. LAPEDATU, îşi exprimă satisfacţia, pentru concordia ce constată că domneşte între difentele comunităţi religioase din Bălţi şi pentru tenacitatea de care au dat dovadă credincioşii bisericei, în înfăptuirea aspiriților Ier. Face elogiul poporului români, care a ştiut să suporte toate vicisitudinele vremei, din care a eşit mai foile, arătând tuturor forţa rezistenţei şi vitalităței lui. Mulţumind autorităţilor şi populaţiunei, pentru frumoasa primire ce i s’a făcut şi dragostea cu care a fost înconjurat din partea tuturor, făgădueşte, că atât d-sa, cât şi ceilalţi membri ai guvernului, vor veni cât mai des prin Bălţi, fiindcă a văzut cât de necesare sunt atari vizite, închină în sănătatea tuturor, celor, prezenţi. Vizitei® de a doua zi din 29 iunie, orele 9 jumătate d. ministru însoţit de P. S. S. Episcopul Visarion şi d. prefect al judeţului maior Berescu a vizitat liceul de fete „Domniţa Ileana“. La orele 10 jumătate a vizitat schitul proprietăţii episcopiei situat în apropierea oraşului, unde de asemenea a constatat spiritul de gospodărie şi bună administraţia a P. S. Episcopului Visarion, iar la ora 12 jumătate a vizitat expoziţia scalei normale de învăţători. Apoi Centrul Cultural Bălţi, unde P. S. S. Episcopul Visarion Puiu şi prefectul Berescu îi expune înfiinţarea, activitatea şi programul de viitor al acestei societăţi. La ora 3 d. ministru Lapedatu a părăsit oraşul. D-l AL. LAPEDATU .............................—■ Tulcea SINUCIDERE. — Elevul Dumitrescu Mircea din el. Ill.a a liceului local s’a sinucis, trăgându şi alt glonț de revolver în partea stângă a pieptului. Sunt speranțe să scape cu viată. Cauza sinuciderei e: că a rămas repetent EDILITARE. — E vorba de restaurarea teatrului comunal. Această mare operă de interes cultural, va fi de mare folos în acest extrem orient al României. TIMPUL. — După ploi abondente și zile răcoroase, în ultimul timp, temperatura s’a mai ridicat iar zilele s’au făcut mai frumoase. Toate semănăturile atât de toamnă cât şi de primăvară ,sunt cât se poate de frumoase. Se prevede un an dun şi bogat. Călăraşi FURT DE CAI. — Locuitorului Nicole T. Hoabă, din comuna Coslogeni, i s-a furat din grajd 2 cai murgi, unul chior de un ochi şi unul inferat în pulpa dreaptă cu C. S. 5. Cu toate stăruinţele demise de jandarmi autorii au rămas nedescoperiţiPăgubaşul oferă suma de 5000 lei, celui ce’i va da indicaţii unde se găsesc caii. SPARGERE. — Răufăcători au spart casa locuitorului Ioniţă M. Slave, deti satul Dragalina, pendinte de comuna Ciulniţa, şi i’au furat obiecte casnice de mare valoare. Fiind bănuieli asupra lui Ion Mihalache Tănase, vecin cu păgubaşul, a fost reţinut la postul de Jandarmi. COR. Târgovişte ACCIDENT DE CADE FERATA. — Trenul 105 de persoane, direcţia Piteşti, a întâlnit la bariera Gaeşti un automobil cu trei persoane pe care l-a sfărâmat. Persoanele rănite au fost transportat© la spitalul Piteşti cu acelaş tren. Poliţia oraşului cercetează. MOARTE SUBITA. — Tânărul Costache Stafie din com. Postârnacul .A încetat subit din viaţă. Parchetul a ordonat facerea cercetărilor şi a ordonat o ancnetză. ACCIDENT DE AUTOMOBIL —Cursa No. 177 Bucureşti-Piteşti, între comunele Costeşti şi Mătăsaru, s’a răsturnat, rănind doi pasageri, care au fost internați în spital. Șoferul a fost grav rănit. Se fac cercetări. itorul km TAPA Ardeal - Bucovina - Basarabia - Banat - Vechiul Regat '*‘'5*0. De la venirea la cârma ţării a actualului guvern, în fruntea judeţului Lăpuşna se găseşte d. Eduard Castano, împreună cu delegaţii permanenţi d-nii Sârbu, Th. Costin, I. Arhip, C. Herţa şi Drobet, administratori încercaţi. In cursul acestui an, administraţia judeţeană a desfăşurat o întinsă şi rodnică activitate spre folosul norodului şi pentru înălţarea prestigiului acestei instituţii. Prefectul judeţului d. Castano, este un administrator inimos şi cu un larg orizont, ceea ce îi îngădue să cuprindă şi să pătrundă în toate laturile vieţei judeţului rostru. Organizarea administraţiei Organizând administraţia judeţeană centrală, care reclama multă muncă şi energie, d-sa şi-a aţintit privirile asupra administraţiei comunelor, în potriva căreia se ridicau sumedenii de nemulţumiri. In puţin timp d-sa a reuşit să formeze o exemplară administraţie comunală, a cărei activitate a produs o adevărată destindere în viaţa satelor. Fie personal, fie prin intermediul membrului respectiv al delegaţiei permanente, care conduce serviciul administrativ al judeţului, a priveghiat îndeaproape activitatea lor, dând la timp îndrumările necesare şi luând măsurile cuvenite pentru înlăturarea neînţelegerilor din sânul consiliilor comunale. Mereu în contact cu consiliile comunale şi urmărind activitatea lor, d-sa a izbutit să înalţe prestigiul lor şi să le transforme în organisme sociale vii, care îşi cunosc rostul în viaţa satelor şi înţeleg importanţa problemelor puse în sarcina lor, precum şi răspunderea ce o au. @gtis?itatea eult&ir&lă Manifestând în toate acţiunile sale şi în toate domeniile, un viu interes, în domeniul activităţii culturale-şcolare, d. Castano este plin de entusiasm. In această ramură a activităţii, d-sa este secondat de un bun colaborator în persoana preşedintelui comitetului şcolar judeţean, d. I. Sârbu, foarte popular în sânul învăţătorimei din întregul judeţ, care ocupă de mai mulţi ani această onorabilă funcţiune. Fără a dispune de mijloace suficiente, d-nii Casiano şi Sârbu au desfăşurat totuşi o întinsă activitate în acest domeniu. D-lor au cutreerat tot judeţul, organizând în marile centre săteşti, conferinţe cu sătenii, îndemnându-i pe toţi la lucru spre binele învăţământului popular, îndemnurile acestor doi inimoşi conducători n’au rămas fără ecou, şi lor le-a urmat o întinsă operă de construcţii şcolare. Activitatea şcolară a prefectului s’a îndreptat în primul rând asupra şcoalei agricole dela Cricov, care se află sub conducerea prefecturei. Luând cunoştinţă de situaţia acestei instituţii culturale, d. Casiano împreună cu consilierul Th. Costin şi concursul energic al administraţiunei şcolare în chestiunea unei bune întocmiri, desvoltărei şi intensificării activităţii gospodăreşti şi demonstrative a şcoalei de la Cricov, i-a insuflat viaţa acestei folositoare instituţioni, care după caracterul şi destinaţia sa trebuia să fie mândria întregului judeţ, după cum a ajuns astăzi. Şcoalele primare In chestiunea şcolilor primare, d-sa de asemenea a dat dovadă de multă solicitudine. Până la venirea d-sale în capul administraţiunei judeţene, bugetele şcolilor primare se făceau deosebit de cele ale comunelor şi se bazau pe principiul plăţilor benevole. Această stare de lucruri a dus şcolile la un adevărat dezastru, întrucât bugetele astfel alcătuite niciodată nu se realizau conform prevederilor, şi comitetelor şcolare nu le rămânea decât cerşitul, înţelegând că asemenea situaţie nu mai poate dăinui, întrucât se primejdueşte însuşi învăţământul primar, d. prefect a dispus ca bugetele şcolilor să facă părţi integrante din bugetele comunale, ceea ce bineînţeles asigură o regulată încasare a veniturilor şi deci funcţionare normală a şcolilor. Administraţia satelor a primit din partea prefectului dispoziţiuni severe de a da concursul excepţional şcoalelor atât în ce priveşte înzestrarea lor cu mijloace materiale cât şi în opera de construcţie a nouilor localuri. A. Z. Deraerea din Piteşti Din neglijenţa, personalului unui tren de marfă, vagoanele s’au ciocnit, provocând deraerea a 4 vagoane. Accidente de persoane n’au fost. —La ora 1030, de la un alt grupcare manevra în statie, a deraiat la trecerea peste un ac, un vagon. Lucrul nefiind observat si convoiul continuându-și drumul a provocat deraerea a încă două vagoane. Accidente de persoane n’au fost. âsÂetel© noastre PRIN JUDEȚUL LAPUȘNA - Ce poate face un bun administrator - Accident de automobil de lângă Tg.-Ocna - Un ziarist ©m©rit — Aseară la orele 9.15 a plecat din Slănic o camionetă Chevrolet spre Tg.-Ocna pentru ca pasagerii să prindă trenul din Paşcani-Iaşi. Maşina era condusă de şoferul Brumaru. La kilometrul 5 au eşit nişte piuliţe de la bara de direcţie a maşinei ceeace a făcut ca şoferul să nu mai fie stăpân pe volan. Automobilul n’a mai putut fi oprit şi s’a răsturnat în apa Slănicului. Printre cele zece persoane cari se aflau în camionetă, patru au fost rănite, iar ziaristul Stejar Ionescu a fost omorît. El a avut baza craniului sfărâmată. ŞEDINŢA CONSILIULUI ű® administraţie a Camarii ie c©° merţ şi Industrie din Iiroţ la Consiliul de Administraţie al Camerii de comerţ şi industrie Giurgiu, s’a întrunit sub preşedinţia d-lui Remus Zăgănescu. S’a aprobat contractarea unui împrumut de 2 milioane lei, pentru construirea de localuri proprii, în oboarele de cereale din Giurgiu şi judeţ şi anume: în comunele Videle, Târnavele, Drăgăneşti, Comana şi Pietroşani. Tot din acest fond se vor începe primele lucrări de amenajarea târgului de vite din Giurgiu, care va fi unul din cele mai mari ,şi sistematice cn ţară. Se iau în discuţie ofertele pentru vânzarea terenurilor necesare oboarelor de cereale Drăgăneşti, Târnavele şi Videle. D. preşedinte, explică pe larg avantajul cumpărărei acestor terenuri, singurele cari pot deservi interesei® oboarelor respective, în urma căreia Consiliul aprobă a se termina tratatiele pentru cumpărarea lor. In urma explicaţiunilor date de d. preşedinte, Consiliul aprobă cumpărarea unui teren, în b-dul Filipescu din Giurgiu, pentru şcoalele de comerţ. Stratifică hotărîrea comitetului de direcţie, cu privire la construirea localului în oborul de cereale „Zimnicea“ din Giurgiu. D. preşedinte aduce la cunoştinţa consiliului că, transportul cerealelor din oborul Pietroşani, la schela ce se află în această localitate pe malul Dunărei, suferă mult din cauza podului de pe apa Pasărea, construit în condiţiuni primitive şi expus inundării. Pentru acest motiv, Camera a obţinut aprobarea ministerului de Agricultură de a se construi un pod nou de lemn sau beton, în colaborare, cu ferma Pietroşani. Consiliul aprobă această propunere şi hotărăşte a se începe executarea lucrărilor, după ce se vor stabili definitiv toate condiţiunile cu ferma. D. preşedinte face apoi o scurtă comunicare asupra vizitei d-lor inspectori comerciali şi secretarii generali ai, Camerilor de comerţ şi industrie din Ardeal şi Bucovina, în frunte cu d-nii subdirector general Cezar Hârjescu și inspector Tacit, la toate oboarele din Giurgiu cari au ajuns azi a fi luate ca model, din toate punctele de vedere. PER. DINCUVÂNT despr.POSPOdăria adimnîstrativă a o raşului Râmnicul Vâlcea Un oraş istoric prin trecutul său, bogat şi cu toate mijloacele necesare progresului sub toate rapoartele, este desigur şi Râmnicul Vâlcea.Gospodărit de un om integru priceput şi energic, d. Mihail Simion primarul oraşului, şi-a legat activitatea sa de toate problemele ce trebuesc soluţionate pentru înflorirea şi bunăstarea gospodăriei administrative comunale. Săptămâna trecută având prilejul să stăm de vorbă cu d-sa, cu toată buna voinţă ne-a spus lucruri şi fapte ce merită a fi menţionate, pentru importanţa lor. Prima întrebare a fost cu privire la lucrările edilitare ale oraşului, în cuprinsul căruia am văzut că se lucrează intens şi cu multă perseverenţă. Iată ce ne spune d. Mihail Simion primarul oraşului Râmnicul-Vâlcea : Lucrările edilitare, parte din ele au fost începute, dar le-am terminat spre satisfacţia tuturor cetăţenilor în anul 1927. Pentru anul următor, adică 1928, am alocat din buget 5 milioane lei pentru refacerea pavajelor din oraş şi comunelor mărginaşe. Am mai dispus 2 milioane pentru băile comunale şi un milion pentru diguri de apărare împotriva râului Olteneşti. Am refăcut parcul comunal şi am început refacerea parcului Zăvoiu, unde fac lucrări de captare de apă, cari ape după analizele făcute de specialişti conţin aceleaşi elemente ca aceleaşi calităţi ca apele de la Călimăneşti şi Căciulata. Cred că prin captarea acestor ape, prin înfrumuseţarea parcurilor, prin înfăptuirea programului de edilitate pe care mi l-am propus Râmnicul, care prin poziţiiuea lui este una din staţiunile climaterice cea mai avantajată de natură fiind aşezat la mijlocul staţiunilor Călimăneşti- Govora, Olăneşti, Ocnele, va câştiga foarte mult, din punct de vedere al însemnătăţii sale climaterice. In ceea ce priveşte apa potabilă, care nu mai este suficientă pentru populaţia actuală, precum şi o eventuală canalizare a oraşului suntem în examinarea de proecte pentru deslegarea acestor mari probleme. Căminuri pentru ucenici şi calfe In oraşul nostru, fiind câteva şcoale de diferite meserii, vom căuta ca prin mijloacele de care dispunem să înfiinţăm un cămin pentru adăpostirea ucenicilor şi calfelor, îmbunătăţiri aduse oraşului Pavarea oraşului, refacerea abatorului precum şi a pieţelor publice, se face treptat şi în măsura psibilităţilor de care dispune comuna din punct de vedere material. Nimic nu se va trece neobservat. E drept, gospodăria administrativă a unui oraş de însemnătatea Râmnicului, necesită multă trudă. Fără de o stăruinţă şi o observaţiune continuă, nu se poate face nimic. Numai prin bună voinţă şi muncă prestată desinteresat, vom putea spune că ne-am făcut întreaga datorie. Şi numai atunci vom fi mulţumiţi când şi populaţia va recunoaşte străduinţele noastre. Ceva despre Camera de Comerţ şi sfatul negustoresc După cum se ştie d. Mihail Simion, primarul oraşului e şi preşedintele Camerei de comerţ ca şi în fruntea Sfatului Negustoresc. In această direcţiune convorbirea noastră a lunecat şi pe acest teren interesant, despre care credem să vorbim cu alt prilej. ST. VLADESCU CURTEA-de-ARGES PLOAIE TORENŢIALA. — In ziua de 28 iunie cor. şi noaptea precedentă, a căzut în localitate şi împrejurimi o ploaie torenţială, însoţită de puternice manifestaţiuni electrice. Prin împrejurimile oraşului a căzut şi grindină, însoţită de vânt care a culcat la pământ livezile cu ierburi. Ploaia a făcut mult bine câmpului. Ierburile sunt admirabile. Porumbul e submediocru, iar fructele sunt distruse de frigul care a căzut când fructele erau încă în floare. NONU Deva SPORTIVE. — Clubul Sportiv din Deva cu ajutorul mai multor vrednici cetăţeni în frunte cu d-l farmacist Albescu, cu mari sacrificii a edificat un stand plajă modern la Murăş. MILITARE. — Cercul de recrutare din Orăştie s’a mutat în oraşul Deva. La Şcoala Normală de Conducătoare „Orfelinatul“ Maria D. Nicolau din Deva s a deschis o expoziţie de lucru de mână şi desemn, toate lucrate de orfanele eleve. TRANSFERARE. D-l Maior Sabin Codarcea a fost mutat din Mercurea Ciucului la Deva ca comandantul batalionului de jandarmi pentru 2 judeţe. gufcu și SPARGERE.— Sâmbătă seara pe la orele .10 un necunoscut s’a introdus prin spargerea unui geam în biuroul d.lui Sami Margulies, directorul fabricei de postav, furând dintr’un sertar pe care l-a spart, suma de 15.000 lei. Furtul descoperindu-se a doua zi, d. sub-comisar, Cristea Josupovici a început cercetările printre oamenii din serviciul birourilor. După o zi de cercetări a putut descoperi pe hoţ îtt persoana individului Nicu Ioniţă, în vârstă de 20 ani, fost până mai anul trecut în serviciul fabricei. Individul a fost înaintat parchetului. UN NOU FURT— De o bucată de vreme se simţea în pretura fabricei lipsa diferitelor bucăţi de stofă. Eri din nou s’a furat tâind din diferite bucăţi câte 1—2 şi chiar 3 metri. Direcţia fabricei neputând descoperi pe boţ, a oferit un premiu de 1000 lei aceluia ce va denunţa pe rău făcători. TIMPUL.— După ultima căldură înăbușitoare din ultima zi, o ploaie bine făcătoare a căzut asupra orașului. ION APEANTI --------------»...------------ România pitorească Dunărea la Cazane mmmm sleia LICEUL Sfinţii PETRU si PfltfEl din PUIF^ “ Cuvântarea directorului.—âmpârţirea premiilor.—Tabloul premianţii©? — Vineri 29 iunie crt., orele 10 dimineaţa a avut loc în amfiteatrul liceului Sf-ţii Petru şi Pavel din localitate, o frumoasă serbare organizată de direcţiunea şcoalei, cu ocazia încheierei anului şcolar. Asistă un public numeros format ani profesori, părinţi şi elevi. După ce muzica militară a regimentului 7 Prahova, a intonat Ja®*??!’ a. Luat cuvântul d-l M. GALIA, distinsul director al liceului. D-sa arată activitatea depusă de profesori şi elevi, în tot timpul anului şcolar şi rezultatele bune, obţinute. ------------Face o amplă expunere a situaţiei în care se găseşte biblioteca şi laboratorul liceului, precum şi starea sanitară a elevilor, cari, în ultimul an, graţei d-lui d-tor C. Vasiliu, se prezintă în condiţiuni excelente. „ Vorbeşte apoi despre reforma învăţământului secundar, arată însemnătatea reformei şi aduce cuvinte de laudă d-lor Angelescu, ministrul instrucţiei şi Kiriţescu, secretar general, creatorii acestei reforme atât de utile. La urmă d. Galiţa arată situaţia elevilor liceului, la finele acestui an şcolar. {OS* înscrişi în total 1319 ^Au. Promovat 760. Corigenţi 468. Repetenţi 89. Retraşii 27. Amânaţi 4. Morţi 1. AU obţţnut premiul întâi următorii elevi: Stăncescu D. D. clasa I A media 9.33. Moldoveanu C. Ion "clasa I B.A media 8.72. Bulimsky E. Alex. clasa II A, media 9.55. Sereseu Tix '“cum ».pă. asreseu V MW?? rla^ I]T-B” media 8-83! -rilota A. G. Vasiiliu clasa III 4 media 9.47 Curcă S. Mircea clasa ÎX nte^a 9.72. Ştefănescu A. Şerban clasa V M., media 8.56 Negoiţescu Alex. clasa VI M„ media 9-14. Stăncescu D. Ion clasa VI R media 9.58. Ionescu G. Nicolae clasa VII M. media 8.49. Gustă D. Petre clasa VII R. media 8.42 și Fotescu C. Gh. clasa VIII R., media y.dl. ŞTIRI din CHISINAU Incendiu. — Sinucidere.—Trişau ctemdasSin. Scandal. — H© prins INCENDII.— Un violent incendiu a distrus gospodăria cunoscutului proprietar Vasile Arcuş din comuna Caracal, acest judeţ. Pagubei® sunt de peste 60 mii lei. Un alt foc uriaş a isbucnit la o mare moară automată proprietatea comerciantului Peisac Hurghel din Stoicani jud. Soroca. In mai puţin de două ore focul alimentat de un vânt puternic ,a mistuit întreaga clădire a morii, precum şi atenansele ei. Pagubele sunt de vreo două milioane lei. Ancheta întreprinsă a stabilit că focul a provenit din neglijenţa mecanicului morii Nicolae Capiţchi. El a fost reţinut la dispoziţia parchetului, ÎNECAT.—Copilul Roman Osaieiuc, fiul unui mare gospodar din com. Caitaristin, ducându-se să se scalde într’un iaz din marginea satului şi, neştiind să înoate, s’a înecat. Cadavrul lui a fost pescuit după putină vreme. SINUCIDERE. In corn. Băciulă, acest județ, s’a strangulat din cauza miezeriei săteanul Spiridon Spatacovschii de 40 ani. Parchetul a autorizat înmormântarea lui. DESCOPERIREA UNUI TRIPOU CLANDESTIN. — Politia a descoperit în mahalaua Mocica Veche un tripoli clandestin, care funcţiona în locuinţa lui Ion Gudov. S’a stabilit că în acest tripou se atrăgeau prin diferite tertipuri numeroşi săteni veniţi în oraş, jefuiţi apoi prin trişare de toţi banii. In acest sens poliţia a nuumit numeroase reclamaţii. S’a dresat contra celor vinovaţi actele cuvenite de trimeterea în judecată. CRIMA. — Pe str. Salovscaia, în dreptul casei cu No. 30, individul Petre Ghitel, un periculos şi cunoscut apaş al mahalalelor Chişinăului, a atacat şi înjunghiat pe cismarul Ion Mihalache, aplicându-i trei puternice lovituri de cuţit în regiunea abdomenului şi pieptului. Victima în stare gravă fu internată la spitalul central, iar criminalul s’a făcut nevăzut şi a fost pus în urmărire de către poliţia judiciară. SCANDAL INTRUN TEMPLU. In casa de rugăciuni a adventiştilor din str. Unirii No. 26, femeia R. Cupersmidt din str. Sinagogilor No. 28, a provocat în timpul ofieierei serviciului religios un enorm scandal. Fiind evacuată, turbulenta a spart toate geamurile dela sus arătata casă de rugăciune. După toate acestea ea a fost dusă la politie, unde s’au încheiat actele cuvenite. COPS ABANDONAŢI. — In cursul ultimelor 24 de ore, pe străzile Chişinăului au fost găsiţi abandonaţi doi copii de curând născuţi. Prin îngrijirea autorităţilor poliţieneşti, ei au fost internaţi la maternitatea comunală. UN RECORDMAN IN FURTURI. — In ziua de 24 Iunie col. în locuinţa d-nei Frnda Bici din str. Gen. Broşteanu, No. 45, s’a introdus printr’un geam” deschis un bot necunoscut, care a furat mai multe lucruri preţioase. In urma cercetărilor întreprinse s’a stabilit INSPECŢIE. — Astăzi au sosit în localitate d-nii general Trailescu, comandantul diviziei XV, și d. general Maxim, comandantul brigăzei XV infanterie, pentru inspectarea batalionului 2/7 vânători cu garnizoana în Orheiu. JUDICIARE. —D. consilier Septilici, inspector judecătoresc al circ. Curiei de apel din Chişinău, se află de 2 zile în localitate. Ori, 25 iunie, împreună cu d. Constantin V. Roşea, prefectul judeţului a plecat în judeţ, însoţiţi şi de d. Teodoreaiu preşedintele tribunalului local, şi a inspectat judecătoriile de ocoale de la Ciocâlteni şi Teleneşti Astăzi a plecat din nou pentu inspectareajudecătoriilor din Chiperceni, Cinişeuţi şi Rezina. PENTRU ŞCOLILE DIN JUDEŢ. — Ministerul instrucţiunei publice a acordat o subvenţie judeţului pentru terminarea şcolilor a căror construcţie se începuse ir _________ ___,_______ anul trecut şi nu au putut fi term că antonii acestui furt nu este aliminate din lipsă de fonduri, cineva decât vechiul cunoscut al poliţiei, anume Leiba Loto, do 17 . , — ---- Leiba Loto, de 17 hFwvîV11 ultimul timp a comis in localitate nu mai puţin şi nu mai mult decât 300 de furturi. Pentru ponderea lui La Ioa’au luat cele mai întinse măsuri descoperirea unui furt. Acum câtva zile propietaml Marcus Spaier, care domiciliază în oraşul Iaşi, str. Roseti, No. 30, s’a plâns poliţiei că servitoarea lui EFOF«111? Melnicova a dispărut de acctsa, luând cu ea numeroase lucrui din casă în valoare de circa dmii lei. Cercetarea acestei reclamaţii primită şi la poliţia locală a fost dată d-lui comisar Grebănosu, dela poliţiapiridică, care după puţină vreme a reuşit să dea de urmă hoaţei, stabilind că ea după comiterea furtului s’a refugiat în localitate. In ziua de 24 iunie d. comisar, însoţit de ajutoarele sale agenţii Barcaru şi Palmirr, făcând descinderea la adresa semnalată, a prins pe hoaţă. Fiind arestată ea a mărturisit furtul şi a restituit lucrurile furate. SERBARE CÂMPENEASCA.— Duminică în grădina publică a avut loc serbarea câmpenească, organizată de liceul militar din localitate pentru strângerea fondurilor pentru colonia şcolară de la Techirghiol. Serbarea aceasta s’a dat sub patronajul d-lui Scărişoreanu, comandantul corpului 3 de armată, şi a fost organizată de d. colonel Stancov, comandantul licelui militar şi ajutorul său de locat,colonel Georgescu, cari au pus mult suflet di muncă pentru reuşita serbărei. Grădina publică a fost plină de numeroşi spectatori, cărora organizatorii serbărei le-au rezervat numeroase distracţiuni şi surprize. Reuşita serbărei a fost deplină, atât moralemente cât şi materialmente. Cor. Orhei