Viitorul, iulie 1928 (Anul 20, nr. 6109-6134)
1928-07-17 / nr. 6122
Marti 17 Iulie, 1928 * Locuri de vămi BREBU din JUD. PRAHOVA Ireşedinţa de vară a Domnitorului SVSatel Basarab. — Un popas în această localitate a Voivodului Mihai Vîteazu şi a Regelui Carol PLOEŞTI, 13. — Nu departe de Câmpina, la câţiva kilometri, întâi’o poziţie din cele mai încântă- toare, se ridică comuna Brebu, importantă din punct de vedere istoric. Este aşezată între munţi pe un platou rămas prin scufundarea unui munte şi ferit de orice intemperii. Domnitorul Munteniei Matei Basarab, atras, deosebit de frumuseţea acestei localităţi, a ales-o ca reşedinţă de vară pentru Doamna Eiona, construind un artistic palat şi în care astăzi se găseşte instalat preventoriul Crucii Roşii române. In curtea acestui palat, Matei Basarab a ridicat Mănăstirea Brebu în anul 1650 (7158) Iulie 27 — după cum arată pisania de la intrarea în biserică — „pe timpul celui dintâi egumen Kir Vasile Eromonahul, executori fiind acestei lucrări Jupanul Mogoşin Căpitanul şiTuranul Antonii» Postelnicu“. Această mănăstire a suferit siri căciulii în urma cutremurului din 1812, şi a fost restaurată în anul 1843.* Cu timpul oamenii din aceste părți s’au împuţinat într’atâta în cât nu au rămas decât doui Pantazi şi sora sa Voichiţa care şi aceştia neavând moştenitori au dăruit moşiile lor, în anul 1750—tot mânăstirea Brebu. Mai târziu regiunea s’a populat cu diferiţi locuitori veniţi din alte părţi, formându-se un sat sub denumirea de Malul Lupului. După secularizarea averilor mânăstireşti la 1864, făcându-se împroprietărirea ţăranilor, s’au desfiinţat chiliile călugăreşti, mânăstirea rămânând ca simplă biserică, acum proprietatea Eforiei Spitalelor civile. Mănăstirea este aşezată chiar în mijlocul satului Brebu, având un parc de o frumuseţe rară, iar în margine, un lac cu apă dulce, făcut prin stăruinţa d-lor dr. Cantacuzino, Gomoiu, Ghica Brăileanu, Bosoncea inspector silvic şi G. Dumitrescu, toţi de la Eferia Spitalelor Civile, precum şi a săteanului decedat Ioan M. Graţie. Tot prin stăruinţa acestui sătean cu inimă, s’a restaurat şi „Crucea Domnitorului“ un frumos monument ridicat în anul 1868 de către Regele Carol, în amintirea trecerei sale dela Slănic spre Târgovişte, când poposind pe înălţimea pe care se află ridicată această cruce, a putut vedea cu ochii liberi, toată regiunea sprebuzău, Târgovişte şi Bucureşti. * In afară de Brebul Mânăstirei, mai sunt şi satele Brebul-Megieesc, care la 1650 avea opt familii, şi satul Podul Cheiu, a cărei vechime este foarte mare. O versiune arată că Matei Basarab a voit să facă mănăstirea întâi în acest sat, a renunţat însă din cauza unei bătrâne care a prezis că vâlceaua se desparte, treburile de Podul Cheiu, cu timpul va face imposibila accesul la biserică, fapt de altfel adeverit mai târziu, întrucât acea vâlcea a devenit foarte adâncă. Un alt sat al Brebului este Petriceaua, a cărui existenţă trebuie căutată, înainte de 3600, deoarece în acest an Mihai Viteazul, plecând din Ardeal prin pasul Predeluş a venit peste munţi în acest sat, unde găsind câteva familii de păstori, i-a dăruit cu moşii. A mai lăsat şi trei ’’ostaşi din garda sa dându-le acte de împroprietărire. Familiile Puiuleştii şi Gogeştii sunt generaţii din aceştiostaşi. In această localitate din iniţiatva părintelui V. Nicolau, a luat ființă un muzeu care cuprinde tunuri din cele mai interesante. Sunt expuse diferite unelte din epoca de piatră și unelte de cremene, foart bine conservate. Se mai găsesc expuse forme variate de scoici de mare — ceea ce arată că aci a fost odată fuind de mare — apoi diferite figuri cioplite din piatră, unele foarte artistic lucrate. Această localitate interesează atât din punct de vedere al frumuseţii sale naturale, cât şi din punct de vedere istoric, ceea ce se va căuta a se aduce la cunoştinţa publicului, printr’o monografie la care se lucrează acum. Vizitatorii ce vin pe Valea Prahovei, amatori de frumos, să se abată şi la Brebu, unde vor putea gusta din plin din farmecul unei naturi din cele mai frumoase şi a unui aşezământ istoric demn de văzut C. POPOVICI „Viitorul“ in ŢARA Ärcteeg - üiiceifca - Bsisrabla - Banal - Ifagliluí lasst DESIDERATE m JURUL iscursiunea invăţătorilor din Ilfov — Mehedinţi —Il— Primirea la Baia de Aramă.Marea manifestare de simpatie a învăţătorimei mehedinţene BAIA DE ARAMA— De la Tg. Jiu, învăţătorii ilfoveni plecaţi în escursie au trecut prin Tismana la Baia de Aramă. In drum spre această localitate, oaspeţii ilfoveni au fost întâmpinaţi la o mare distanţă de corpul didactic du această regiune, în frunte cu d. revizor Bănescu. Ajunşi în micul orăşel de munte Baia de Aramă, escursioniştii sunt primiţi în centrul oraşului de membrii corpului didactic, şi numeroşii cetăţeni in frunte cu autorităţile, D. DINCULESCU, primarul oraşului, urează oaspeţilor bun sosit. In întâmpinarea învăţătorilor ilfoveni, au sosit in capitala judeţului d-nii: Pompiliu Băbeanu, prefectul judeţului, Tiberiu Axente senator, Nicu Ionescu, deputat, Gheorghe Ghiaţă, senator, Iancu Niciu, inspector general administrativ, Sever Ghiaţă avocat, C. Buracu, directorul palatului cultural, D. Lesnea ziarist, etc. Se fac prezentările, după care corul învăţătorilor, cântă câteva bucăţi. De aci în corpore oaspeţii şi invitaţii au mers în localul școalei de meserii unde a avut loc masa. -------------------------------- Piatra-Neamt DELA CONSILIUL COMUNAL. In ziua de 11 Iulie 1928 a avut loc o şedinţă a consiliului comunal. Prima chestiune a fost a împrumutului de 6 milioane de lei la Casa de depuneri şi consemnaţiuni pentru construirea uzinei noi. In principiu împrumutul a fost admis. După 10 zile se va face a doua citire. Se admite deschiderea unui credit de 57.083 lei pentru reparaţii. ACCIDENTE DE MUNCA1. Tânărul Enache Iordache din com. Şerbeşti, în vârstă de 17 ani, lucrător la fabrica de mucava, încărca nişte scoarţă de copac într’un vagorer. Apropiindu-se de ascensor unde aştepta un vagonet gol, a introdus capul printre gratiile ascensorului.. In acelaş moment a căzut cuşca zdrobindu-i literalmente capul. _— Plutaşul Grigore Oprea de loc din corn. Zăneşti, venind cu pluta pe Bistriţa în dreptul Arinilor pluta s’a oprit într’o stâncă. In acelaș moment, o altă plută venind din spate a surprins pe Oprea sdrobindu-l. După două ore cadavrul plutașului a fost scos. CORESP. înălţarea unei biserici în Cimina Gorbasca Jud. Tecuci. Vineri 13 cor., s-au terminat lucrările picturei şi întregei construcţii a bisericei „Sf. Voevozi“ in comuna Corbasca, judeţul Tecuci. In prezenţa unui însemnat număr de săteni, veniţi din toate comunele vecine, cât şi a autorităţilor comunale în cap cu d-nii N. Caragaţă, primar şi I. Vrânceanu notar, d. pictor J. Zarmă din T.Severin, a dat în primire protoereului N. Con STAŢIUNILOR NOASTRE BALNEARE De pretutindeni se aude un glas: Lume puţină la băile şi în staţiunile noastre climaterice! Cei ce şi-au pus capitaluri în aceste localităţi, au, fireşte, motive de a fi îngrijaţi. Au dreptate. De altfel întreaga economie naţională este interesată în avântul acestor localităţi, pentru că pretutindeni ele sunt unur de câştig şi când sunt bine întreţinute, constitue o mândrie naţională, cum e în Franţa de exemplu. Desigur împuţinarea vizitatorilor trebuie legată şi cu lipsa de bani şi cu absenţa numeroşilor îmbogăţiţi de războiu, cari, norocoşi posesori ai unor averi nesperate, cheltuiau cu nemiluita. Dar alături de aceste cauze, credem că mai e alta. S’a ajuns la plictiseală. Prea mult s’au lamentat oamenii; prea des au protestat contra scumpetei şi contra lipsei de confort, fără ca să fie de nimeni ascultaţi. Şi atunci a venit reacţia: Nu ne înţelegeţi ci nu ne ascultaţi?! Bine! Va râde mai bine cine va râde la urmă! Căci, în adevăr, ceea ce a nemulţumit mai mult pe vizitatorii staţiunilor noastre balneare e lipsa de confort. Masa proastă, camera puţin îngrijită, paturi de cazarmă. Dacă e scump, cel puţin să ţi se dea în schimb servicii de cari să fii mulţumit. Iată de ce noi dorim ca criza prin care trec staţiunile voastre balneare, să înceteze, dar pentru aceasta va trebui ca toţi antreprenorii de restaurante şi de hoteluri să-şi schimbe mentalitatea şi dacă nu pot reduce preţurile, cel puţin să dea în schimbul preţurilor mari, contorul şi curăţenia pe care le întâlneşti în orice staţiune balneară şi climaterică de peste graniţă. E în joc şi prestigiul şi interesul nostru economic, şi de aceea credem că în curând mentalitatea birtaşilor şi hotelierilor de la noi se va schimba spre foc.J. lor. —-----------------~...------------------ A 19-a Şezătoare la Cercul Cultural „Ionel I. C. Brătianu“ D. consilier comunal Vasile I. Costescu a desvoltat conferinţa sa despre Biserică, Şcoală, Crucea Roşie, Aviaţie, în faţa unei săli arhipline. D.sa arată rolul preponderent ce a avut în toate vremurile biserica şi mişcările naţionale. Ea a ţinut limba şi toate obiceiurile şi a făcut educaţia morală a maselor româneşti. Azi constată cu regret că puterea credinţei slăbeşte şi sectele se înmulţesc şi stabileşte că vina este şi a preoţilor şi a credincioşilor. Şcoala zice conferenţiarul a fost în toate vremile îndrumătoarea cea mai sigură spre cultură, dar educaţiunea nu se poate realiza prin ea, dacă nu conlucrează şi familia. Laudă legea nouă a învăţământului secundar şi aşteaptă, cu încredere pe cea a învăţământului primar şi normal. Descrie binefacerile realizate de Crucea Roşie în războiu şi timp de pace şi îndeamnă pe toată lumea a-i da sprijin. In fine conferenţiarul descrie progresele aviaţiei şi primejdia neînchipuită ce ameninţă omenirea într’un războiu viitor, care nu va fi de cât de sus. Face apel la toată suflarea românească ca să-şi impue toate privaţiunile şi economiile pentru a ajuta aviaţia. Urmează programul artistic : Al. Jeles Mireanu, Barcaroiu de la Teatrul Naţional au declamat versuri alese : Polibroniade, Mişu Mironescu, Silvia Eftimiu şi O. Vlădașcu au cântat. Elevii conservatorului Massini au jucat „Lăutarul din Cremona,“ cu mult succes. Cernăuţi BURSA CEREALELOR. Preţul pentru mărfurile de export încărcate în vagoane şi vămuite în stafia Grigore Ghica Vodă sunt următoarele : Porumbul 70—72.000 lei ; Secara nouă greutate 70 — 71 ha., corpuri străine 3 la sută lei 67.500; orz nou gr. 60—61 ha. c. str. 4 jum. la sută lei 57.500—60.000 ; Orz greutate 65—66 ha. corp str. 2 la sută lei 65.000 ; Ovăz greutate 44 —45 ha. e. str. 3 la sută lei 55 — 56.000 lei; Turte fl. soarelui 46/48 la sută lei 72.500; Semințe de dovleac lei 150—150.000. NENOROCIRE.— Lucrătorul Grigore Serben, locuitor în Clocucica din serviciul fabricei de cherestea „Gotz“ lucra îrî ziua de 10 iulie a. c. pe la orele 9 dimineaţa la legarea scândurilor într’un vagon pe când se făcea manevra vagoanelor. La o tamponare neprevăzută, lucrătorul a căzut între vagoane cu capul în jos şi lovindu-se grav a încetat imediat din viață. ----------------------------------------- Pentru direcţiunea generala C.F.R. CE SE PETRECE în GARA CONSTANŢII Din lipsa de digenţa a personalului, în această staţie se petrec zilnic scene penibile In gara Constanţa se petrec lucruri pe cari datoria profesională - -------------------------mă obligă să le supun aprecierei duratul al judeţului Tecuci, acest d-lui director general al căilor felocaş sfânt. Sfinţia sa pr. N. Concuratul, aduce elogii d-lui Zarmă, pictorul bisericei, pentru munca depusă în picturile acestei biserici cât şi întregului comitet în frunte cu d. Const. Silvestru, directorul şcoalei din acea comună.tate, în speranţa că se vor lua măsuri de îndreptare. In această gară, din care pornesc trenuri atât spre Mamaia cât şi spre Carmen Sylva, nimeni nu se îngrijeşte de nevoile publicului călător. Garniturile de trenuri n’au numărul de vagoane suficient, si nici nu poartă pe ele indicatiunea locului de destinatiune. Personalul gărei, needucat, şi răuvoitor dela cel mai mic în sus priveşte nepăsător la busculada sălbatecă dela uşile vagoanelor si la strivirea copiilor. Eu însumi am văzut câteva garnituri purtând indicatiunea Mamaia Pe când în realitate erau îndreptate spre Carmen-Sylva. Din această lipsă totală de diligenţă aldin staţia Constanţa personalului staţiei, rezultă neplă- ceri care se termină cu reclama- ——------țiuni la şeful stafiei. Din nenorocire, şeful staţiei nu este dispus să asculte şi să ia măsuri. O scenă impresionantă, cu copiii stâlciţi m’a determinat să mă adresez şefului staţiei spre a-l ruga să ia măsuri. Cu greu l-am putut găsi pe domnul şef, asistând nepăsător la aceste scene. D-sa purta pălărie, ca să treacă neobservat şi să nu aibă neplăcerile deselor şi legitimelor reclamaţiuni ale publicului. Observaţiunile mele au fost primite cu un surâs răutăcios. — Am să reclam, i-am spus. — N’ai decât. In acest răspuns se poate vedea câtă bunăvoinţă pune d. şef în executarea îndatoririlor sale de slujbaş. Supunând aceste rânduri aprecierea forurilor în drept nădăjduesc că se va pune capăt debandadei . Expoziţia de fine de eu a şcoalei „Femeilor Ortodoxe Române11 din Ismail Iragiul 1922, soc. „Femeilor Ortodoxe Române"“ a înfiinţat în oraşul Ismail, o şcoală casnică. Pentru fiicele moldovenilor din sudul Basarabiei, Şcoala a avut un infim număr de eleve în primul an de înfiinţare. In anul acesta au urmat şcoala 146 de eleve şi în cele 3 serii au absolvit patru ani de curs, 80 de eleve în bună parte basarabence, unele ocupând posturi de maestre la ţară pe lângă cursul superior primar. Comitetul compus din d-nele: Hariclia Tomov prezidentă, comandor Popescu, Alaman, colonel Vasilescu, dr. Ionescu, Pavelescu, Iacovitz, Vlad, etc... alături de munca neobosită a d-nei Nicolaescu directoarea şcoalei şi a corpului didactic: d. Popovici, Ivanov, Socolov, d-ra Artimescu, Grosu, Elena Anei, El. Nicolaev, etc., au depus tot internesul pentru ca sfârşitul acestui alt şcolar să redea cât mai perfect, rezultatele folositoare ale şcoalei. Intr’unul din vastele saloane ale Sfatului Negustoresc din localitate s’a deschis o foarte frumoasă expoziție de fine de an cuprinzând o adevărată industrie casnică. Neîntrecute covoare a stilului basarabean, oltenesc, al celui românesc decorat la Haga, Caramahiu, al Silistei, persane, şi chiar stilul armenesc, acoperă bogat pereţii sa Ionului. Apoi lucrări reuşite de mână, draperii, lucrări artistice în fir de aur, galoane, pânză românească ţesută în şcoală, fileuri ajuturi, ţesături naţionale şi multe alte lucrări manuale executate cu mare perfecţiune, fac convingerea oricărui vizitator că rezultatele acestei şcoale trebuiau puse pe planul întâi, atribuindu-i-se meritul de a fi una din şcoalele model în această direcţiune, din România. Acum doi ani şcoala a primit vizita d-nei Humbery, soţia deputatului din Camera Comunelor. Ziarele engleze au adus elogii rezultatelor, obţinute de această şcoală. * Vânzători de ziare în Capitală SPECULANŢI trimişi în judecata BRAŞOV, 13.— Azi fiind zi de târg, în oraşul nostru, d. comisar Popa Iosif, şeful circ. I a făcut o razie prin piaţa de zarzavaturi spre a se convinge cari sunt cauzele urcărei scandaloase a preţurilor. Rezultatul raziei a fost că vreo câţiva negustori pretinşi angrosişti cum este N. Vulpeş şi alţii, au cumpărat fasolea la Bucureşti pe 5,50 lei kgr. şi a vândut-o la precupeţele din Braşov cu 15—18 lei kgr. cari şi acestea la rândul lor au ridicat-o cu 2—3 lei. Astfel că kgr. de fasole se vinde cu 20—22 Iei. Atât numitul speculant cât şi ceilalți au fost trimiși în judecată. 11 ■- 1 —- — Sighet ZIUA MAMEI.— Societatea femeilor ortodoxe din Maramuroş a plăsnuit „Ziua mamei“ printr-o conferinţă ţinută de d na Margareta Bergheama în sala prefecturei şi tratând despre: „Rolul femeii în trecut, prezent şi viitor“. Câţiva copii au recitat apoi poezii ocazionale. VIZITA.— Elevii seminarului din R.Vâlcea în frunte cu părintele Grigore, directorul institutului au vizitat Maramureşul. Cu trenul soc. forestiere „Patria“ au făcut şi o excursiune în munţi la „Poiana Runcului“. Au plecat plăcut impresionaţi de frumuseţea ţinutului. INAUGURARE— S’a sfinţit localul căminului de ucenici, susţinut de Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş. EXPOZIŢII.— In localul şcoalei normale s’a deschis expoziţia de hărţi geografice şi deseminări. Se remarcă modele româneşti de covoare, CORESP. Buzău STAREA’ CÂMPULUI. — Din cele ce ne spune consilieratul agricol, se crede că starea câmpului se prezintă în mod îmbucurători deşi in unele comuni a bătut grindina. Livezile şi viile se prezintă deasemeni foarte frumoase şi cât se poate de rodnice. Orhei ACCIDENT MORTAL. Lucrătorul Iacob Vaparenco din acest oraş în timp ce lucra la montarea unei biserici in Piaţa Carpaţi din cauza uunei mişcări greşite a căzut deja o în lăţime lovindu-se grav în cap cu o grindă căzând în nesimţire. AGRICOLE.— Consilieratul agricol al judeţului, a intervenit la prefectură pentru a se da ordine primăriilor rurale să întocmească din timp toate lucrările pentru punerea în aplicare a nouei legi a păşunelor. In acest sens d. Const V. Roşea, prefectul judeţului, a dat un ordin circular tuturor preţurilor de a executa la timpă aceste lucrări, supraveghiind personal modul cum ele se execută. --------------»!...-------------- România pitor d In Bihor ÎNCADRAREA MEMBRILOR CORPULUI DIDACTIC din BASARABIA Se înaintează la gradul I, pe data împlinirii termenului legal corespunzător acestui titlu, învăţătorii basarabeni notaţi mai jos: ORAŞUL CHISINAU Druţă Elena, Nurzac Eudochia, Munteanu Palaghia, Rabinovici Moroco, Arhip Ioachim, Turcan Olga, Sârbu Liubov, Nijibiţchi Maria, Chiriţă Ecaterina, Arhip Liubova, Donciu Zenaida, Sovelov Anastasia, Udrişte Neonila, Lobanovici Vasile, Glijinschi Gavril, Staev Nito Xenia, Djionat Elena, Nurzac Maria, Burlescu Ion, Cazacu Zenaida, Bezede Anastasia, Lilianovici Olga. JUDEŢUL LAPUSNA’ Barcaru loan, Beţian Teodor, Botnaru Teodor, Balaur Ecaterina, Chirilov Ana, Eşanu loan, Qolubenco Nadejda, Ivanov Teodor, Ivanov loan, Moiseev Dumitru, Mâtu Gheorghe, Mociutchi Teodor, Neaga Maria, Panus loan, Parjalac Vasile, Plămădeală Zinaida, Rahlea Vera, Sendetchii Alexandra, Profin Pavel, Vădraşcu Teodor, Zaharcu Conon. JUDEŢUL FALCIU Starciuc Nadejda. JUDEŢUL TIGHINA Stamaneiuc Maria, Iancu Zersovie, Iancu Vera, Ostrovschi Elena, Sadov Roman, Burcovschi Agnina, Teţerca Pelaghia, Jeleaiscov Ludmila, Andoniev Alexandra, Arnstutu Zenovia, Bulat Potapie, Vizireanu Eugenia, Ganchevici Ion, Lisievici Elena, Petrov Ludmila, Martanov Ştefan, Butuc Ana, Florea Alexandra, Cnaner Cari, Munteanu Elena. JUDEŢUL ORHEI Croitoru Maria, Crăciunescu Zinaida, Luţenco Anastasia, Elaşcu Valentina, Elaşcu Titoy Alexandra, Harnaj Maria, Goico Maria, Racu Onisim, Supostat Ion, Slutu Pelaghia, Spijavcu Ion, Ivanov Dumitru, Siraov Petre, Dodo Vladimir, Popa Teodor, Vieru Alexandru, Zaporojan Olga, Grabovschi Emilian, Muscinschi Zinaida, Sberea Maria, Piantaovschi Cozma, Cehodar Taisia, Petroviei Lubovi, Lupşa Teodor, Bradeţchi Vasile, JUDEŢUL CETATEA ALBA Lebedev Anton, Sterensis Ana, Cutovoi Agripina, Bogaţchi Pantelimon, Ivanov Alexandra, Bratinov Constantin, Trelea Maria, Ceaicovschi Valentina, Dociu Mihai, Morovschi Vasile, Răileanu Trofin, Culpin Teodor, Corgoja Gheorghe, Pujacov Elena, Cazacu Mihai, Covarnea loan, Denov loan Arit Conrad, Topalov loan, Corpaciu Olga, Nacev loan, Rentz Dietrich Otto, Koch Oscar, Boiadgi Gheorghe, Scheeitfele Friedricihi, Verre David, Iund Albert, Hoger Iohan. JUDEȚUL BALTI Băjenaru Alexandra, Bogdanici Dumitra, Cervac Lidia, Cervac Chirii, Cuzmițov Niculae, Dumitru Vasile, Focșa Vasile, Frunzărie, Iurcișen Nicon, Maiamen Gavril, Maiamen Nădejda, Mărăndici Domnica, Oanea Dumitru, Pirogan Larisa, Popa Domnica, Reaboşapca Ilie, Ştefârţă Iulia, Tomuz Vera, Ursuleac Niculae, Ladiuc Filip, Cotoros Gheorghe. JUDEŢUL SOROCA Bădărău Eugenia, Baltă Alexe, Bologa Mana, Braga Mitrofan, Cernaş Mana, Condrea Teodosia, Coisan Maria, Cernei Gheorghe, Cernei Liuba, Dreab Iulia, Dobânda Teodor, Ferent Olga, Ferenţ Alexandru, Gherbanovschi Elena, Hritcu Alexandra, Luca Andrei, Luca Xenia, Loghimi Mihail, Loghin Eugenia, Longhinescu Eufimia, Murara Iosif, Mihalache Victor, Murara Maria, Mardare Andrei, Mardare Maria, Nacu Gavril, Orhei Zinovie, Orhei Apolivaria, Petruşcu Claudia, Pocrvatov Ana Popovschi Gavril, Prepeliţă Olga, Revencu Ana, Roitman Abram, Sfeclă Petru, Stepanov Teodor, Stoianov Ecaterina, Stroianovschi Mihail, Şoimu Eufimie, Seiuca Ioan, Tomacinschi Petra, Turcanu Grigore, Stoianov Constantin, Saramet Mihail, Vacalov Teodor, Zaharcu Moise. JUDEȚUL CAHUL Vizireanu Larisa, Filip Svet, Sofian Maria, Porumbescu Ecaterina, Hagi Lazăr Elena, Lisievici Mihail, Lepter Vladimir, Joju Gavril, Gheorghiu Victoria, Glascinschi Gheorghe, Gheorghe Gheorghiu, Aliştar Maria, Boşneag Stelian, Chiricev loan, Croitor Ioan. JUDEŢUL ISMAIL Stoicev Niculae, Ciolac Maria, Dran Teodor, Lomovenco Maria, Mavramatra Niculae, Moscimenco Mihail, I Iristo du topulo Hariclia, Nemerovschi Maria, Buşilă Te mii stocle, Balş Maria, Vladimir Tocoli, Aptănase Grigulan, Graur Ion, Dimitriev Poroscovia, Socolovschi Alexandra. JUDEŢUL HOTIN Gonciarof Maria, Britchi Alexandru, Gheorghiu Zenovie, Ghermanschi Xenia, Lazăr Gheorghe, Lungu Alexandru, Niculescu Liubova, Perpeliuc Neonila, ZarjitSchi Zaratchi Gh. Davidov Atanasie, Popov Parfenie, Popiovicii Solomon, Cernei Atanasie, Gorbencu Andrei, Brithci Solomonia, Bolboceanu Ana, Calistru Alexandru, Tcadiuc Alexandra, Tebirencu Alexandru, Vames Ana Samsonlov, Ignatovici Parascovia, Irimescu Ecaterina, Betianu Olga, Belicov Zenaida, Berezine Ana, Capusteae Vladimir, Cunitchi Vera, Lupofolondovschi Ludmila, Bogaiuciuc Petre, Sucicov Alexandru , Zabolotnăi Nichifor, Rozmanscu Valentina, Papij Olga, Turchiu Pavel. Excursiiunea învăţătorilor din judeţele Buzău şi Covurlui la Braşov Eri au sosit î localitate numeroşi învăţători din jud. Buzău şi Covurlui, în excursiune. Au fost întâmpinaţi la gară de membrii corpului didactic din Braşov în frunte cu d. Manolache Ilie, revizor şcolar. D-sa a urat vizitatorilor bun venit la care a răspuns d. Coman preşedintele asociaţiei din Buzău, arătând scopul excursiunei. In timpul zilei s-au vizitat împrejurimile iar seara a avut loc o serbare dată de învăţătorii buzoeni în sala teatrului „Astra“ din localitate. Buhuşi MEDICALE.— Medicul dr. David Korner, a fost numit pe ziua de 1 August medicul corporaţiilor la băile Olăneşti. FURT.— Din magazia gărei s’a furat ziua în amiaza mare o bicicletă nouă. Cercetările rîu au adus la nici un rezultat. TAZLAU STATIUNE CLIMATERICA.— Satul Tăzlău situat la o depărtare de 26 km., de Buhuşi şi situat în mijlocul munţilor, înconjurat fiind de păduri de brade vizitat din ce în ce de mai multă lume. Anul acesta au sosit vizitatori din Iaşi, Bucureşti, Galaţi şi din îmm-aina-imţ