Viitorul, septembrie 1928 (Anul 20, nr. 6162-6187)

1928-09-18 / nr. 6176

L LOCURI VfICAMTE în ministeriL^CuJJglo^ In ziua de 15 Octombrie 1928 se va ţine concurs la ministerul cultelor și artelor pentru ocupa­rea celor 29 posturi vacante de impiegaţi cl. Il-a, retribuite cu 500 lei lunar, plus ascesoriile le­­gale Doritorii de a ocupa asemenea­­posturi trebue să înainteze cere­re acestui minister până în ziua de 12 octombrie 1928, împreună­ cu, actele cerute de art. 7 din re­gulamentul pentru aplicarea sta­tutului funcţionarilor publici şi anume:_____ a) Extractul de pe actul de naş­tere; b) Certificatul medicului co­munal în circumscripţiunea că­ruia domiciliază, din care să re­zulte că din punct de vedere sa­nitar este apt pentru serviciul ce cere: c) Certificatul de studii; d) Dovezi pentru satisf­cerea serviciului militar; e) Declaraţie de limbile ce cu­noaşte; Examenul de capacitate va în­cepe în ziua de 15 octombrie 1928 ora 9 a. m. şi va consta din pro­be scrise şi orale. Probele scrise vor fi: O compoziţie la limba română şi o problemă de aritmetică. Probele orale vor consta din: Cunoştinţe asupra legii statu­tului funcţionarilor publici şi a regulamentului respectiv, asu­pra legii de organizare a Biseri­cii ortodoxe şi asupra legii pen­tru regimul cultelor, noţiuni a­ BUpr­a Constituţie, şi noţiuni din geografia ţării. Candidaţii cari nu vor întruni la probele scrise cel puţin media 6 (şase), fără a avea la una din materii mai puţin de 5 (cinci, nu vor fi admişi la oral. Media generală pentru admite­re pe tabloul de capacitate va fi cel puţin 7 (şapte). _ zirjnrTHiiirmiii----in'Tn "~"1 Economie *■ Finanţe SCHIMB»! 15 SEPTEMBRIE (după închidere) PARIS: 15.60 franci francezi - © sută lei. ZURICH: 3,15V. franci elveţieni- © s&stă lei. LONDRA: © liră sterlină - 796 lei. NEW-YORK: 0,61'/* cents - o sută lei. 17 SEPTEMBRIE (avant-bourse) PARIS: 15.6® franci francezi - o sută lei. ZURICH: 3.1© franci elveţieni - o suta Bel. Bursa Oficiali de Devize b­ucureşti Bursa ii valori nobilisre din Bucureşti Cursul efectelor cu dobânda fixă Scadenţa cuponului DINUMÎHIÎA VALORILOR CURSUL din trecut CURSUL DE AZI Dobândi actuală DAI’A SEPTEMBRIE 17 ora închiderei 13 OFERIT CERUT ÎNCHEIA­­ri— —­ Franţa Franci francezi 6.45 Anglia Lire sterline 801 Vi— — America Dolari 164.90— —­Italia Lire italiene 8.64— — Elveţia Franci elveţieni 31.83— — Belgia 22.90— — Ceho-Slovacia Coroane 4.90%— — Austria Sch. 23.30— Berlin 39.38— — PengU 28.78— — Belgrad ——*— 1 till II 4V. pr.-Cet Rentă 1913 original 200— 4­/, Idem Rentă 1913 dublicate 105— &­lan-lulie Scris. Rurale EGV, 5 Idem Scris Urb. Luc. 54 X— 5 Idem Scris. Urb. laşi 647,— 5 Idem I­onuri Casa Rurală 72— 5 febr.­Aug. Judeţene 73— 4 Idem Judeţene 82— SUA pr.-Oc­t Comuna Bucureşti 806 65— 1% Idem Comuna Bucureşti 75— 6 Idem Impr. Naţional 1916 76— 5 Ian.-Iunie Oblig. soc. loc. ett. 63— 6 Febr.-Aug. In­pr. Unirii 1919 657,— 5 Mai-Nov. Impr. Rel. 1920 65— 5 Idem Renta Impropr. 587, 577» 5% Sep.-Martie „ 1903 orig. 150— 5°/„ Idem 1903 duplic. 95 **• 4% Apr.-Oct. „ Convert A și B origi­nale 150— 4% Idem Rente Convert A și B duplic 80 CURSUL ACŢIUNILOR DENUMIREA VALORILOR denumirea VALORILOR Cursul din trecut CURSUL DE AZI Bancare: Naţionala 13.200 M. Blank 1600 Agricola 280 Românească 12î£ Românească pui 1.070 Sindic. Ilfov 876 De Scont 460 Comerc. Rom. 1800 Credit Român 1300 Generala 850 Viticola 460 Comerţ Craiova 1110 Minelor 360 Albina Sibiu 1026 Colentina 520 Petrolifere Sf. Română 1700 Astra­ Română 3325 Speranța opt. ex. cap. 1450 Sperant® pri. 876 Petrol Bloc 300 Petr. Rom. 925 1. R. D. P. opt. 440 Generala Petrol 140 Concordia 1330 Sospiro 1/0 Credit. Min.­­ 1326 Rom. Petrolit. 525 Petrol Govora 825 Petrolul Bucur. 650 Subsolul Român­­ 220 12.900 1600 1250 42 1235 1650 435 1300 510 240 Cursul din trecut CURSUL DE AZI Asigurării Dacia-România Naţionala Generala Agricola ex. cap. Urania Steaua României Prevederea Navigații: România Maritima Brăila 8. R. D. Dunărea 84001 1350 3300 1200 1900­ 1000 300 1620 90 920 150 Societăți distrite; Reşița optate C. Tramv. Buc. Gov.-Cal. part. Gov.-Cal. nom­. Com. Loc. felii I­n Tex. Buhuși Cartea Rom. C. Tech. Letea Clădirea Rom- Cred. Extern Mica Carpatina S. M. Hol. opt. Cred. Industr. 9501 1240 350 350 400 651 470 620 1170 POC 37 780 1070 411 1101 920 345 ­VT"­ LICEUL „MIHAIL EMIHESCU Liceul „Mihail Eminescu" din Bu­cureşti a funcţionat timp de două ani în localul şcoalelor primare din cartierul­ „Floreasca“. In acelaş timp ministerul instrucţiunei a început, clădirea unui nou local pentru acest liceu în parcul Bonaparte, cheltuind până acum circa trei milioane lei. Din lipsă de săli însă au fost supri­mate clasele paralele ale cursului inferior care au funcţionat anul tre­cut.Comitetul şcolar împreună cu cetă­ţenii din acel cartier, pentru ca liceul să n­u sufere nici o ştirbire, au pus la dispoziţia ministerului instrucţi­­unei, sub formă de împrumut fără dobândă, suma de patru milioane lei pentru terminarea liceului şi a cla­selor paralele. Astfel că chiar în toamna aceasta cartierul ,,Floreasca“ va fi dotat cu un frumos local de liceu, graţie ini­ţiativei şi concursului cetăţenilor. Cursul sefetafeilal in străinătate PARTS, 17 (Avant Bourse,­ Londra 124,20; New-York 25,60 1/2 ; Germania 610 ; Belgia 356 ; Italia 133,85 ; Praga 75,90 ; Româ­nia 15,60; Serbia 45; Elveţia 492,75; Viena 361 Grecia 33; Olanda 1026,75­ ; «ua». ZÜRICH, 17 (Deschiderea),­­ Berlin 123,80 ; Amsterdam 208,30 ; New-York 5,19,55 ; Londra 25,20 ; Paris 20,29 ; Milano 27,16 1/2; Bu­dapesta 90,55 ; Belgrad 9,13 ; Bu­cureşti 3,16; Varşovia 58,22 1/2 ; Viena 73,20. CURSUL CEREALELOR CHICAGO, 15 (închiderea). Grâu. Tendinţa susţinută. Sept. 309 3/4—7/8 ; Decemb. 114 3/4—7/8; Martie 116 3/4—116 3/4 ; Porumb. Tendinţa fermă. Sept. 103 3/8; De­­cembrie 771/8 ; Martie 791/8; Ovăz. Tendinţa susţinută. Sept. 411/2 ; Decemb. 41 /4 ; Martie 43 5/8; Secară. Tendinţa susţinută. Sept. 941/4—941/4 ; Decen­­­. 94­3/8 94 3/4; Martie 971/2—971/2. WINNIPEG. 15 (închiderea). Grâu. Tendinţa susţinută. Oct. 111 ; Decemb. 111 5/8 ; Mai 114 3/4 ; Ovăz. Oct. 50; Decembrie necotat. O desminare din TIRANII TIRANA, 17 (Rador). — Biroul de presă albanez a autorizat să decla­re ca inexacte şi tendenţioase ştirile pu­blicate de unele ziare streine pretin­zând că un prefect din zona de Nord ar fi fost asasinat şi că din această cauză în districtele respective ar domni o mare agitaţie. Adevărul e că nici un prefect n’a fost asasinat în Albania, unde domneşte liniştea cea mai deplină. Toată populaţia a însufleţită de satisfacţia pe care a ca­uzat-o proclamarea noului Rege, şi salută cu emoţie şi bucurie acest e­­veniment istoric, dorit de cinci se­­cole, ; -­v;;' ni'! • .! ; libris- VITT I fe­ül Soc. Construcția Modernă VINDE IN RATE PE 5 ANI din imobilul său situat in CALEA VICTORIEI 143, coif cu Strada Gh. Gr. Cantacuzino (fostă Frumoasă). Tot confortul modern. Apartamentele sunt deservite prin scări de marmoră si ascensor, având instalaţie de calorifer, lumină electrică si gaz aerian, informațiuni la sediul societăţii: Str. Carol 9, Bucureşti I. Manevrele aeriene DEASUPRA MRISULUI Paris, 16 (Rador). — Manevrele aeriene deasupra Parisului au de­monstrat, ca şi manevrele aeriene deasupra Londrei, dificultatea de apărare a oraşelor mari împotriva unor atacuri aeriene. Avioanele plecate în linie de atac şi-au atins obiectivele, cu toată apărarea în­cercată prin grupurile de bombar­dament şi prin avioanele de vână­toare. In cursul manevrelor nu s-a sem­nalat nici un accident grav. Experţii aviaţiei britanice, care au asistat la manevre, au declarat presei că manevrele la Londra şi Paris au pus o problemă dificilă, cu orice­ ce preţ, construirea unor avioane de vânătoare mai rapide ca cele de azi Epidemiile Jh_ Basarabia In Basarabia sunt 1­9 cazuri de febră tifoidă, 15 scarlatină, 1 e­­xantematic, 7 angină difterică, 7 pojar, 39 tuse convulsivă, 28 desin­­terie, 10 dalac și 2 cazuri de parali­zie la copii. Tipărit in ateliereie hIM^IMCRIU.E IMDEPENDF^TA“, R. Poincaré No- 17 (fostă Acade«w*iv Jm INAUGURAREA EXPRESULUI Bucureşti-Cernăuți Programul realizat la carea ferată Trenul expres Bucureşti-Cernă­uți inaugurat Sâmbătă şi pus chiar de astăi în folosința publicului, e­­ste un simbol, străbătând distanţa de 540 km. în 9 ore, face dovada că administraţia căilor ferate, are o conducere pricepută şi îndrăzneaţă şi că personalul căilor ferate este la înălţimea chemării sale. Căci, dacă inţiativa aparţine direcţiunei generale, execuţia este opera şi în primul loc trebuesc recunoscute meritele corpului ingineresc. A­­cest corp, care a făcut fala ţării noastre înainte de război, astăzi, învingând greutăţi cari păreau de neînvins, duce an de an căilor noa­stre ferate spre normalizare. Cu toţii ştim în ce stare se gă­seau căile noastre ferate după în­­cheerea păcii. Lipseau locomotive­le, liniile trebuiau consolidate, ma­terialul rulant era­ aproape desfi­inţat, in ateliere nu se putea lucra nimic. Graţie străduinţelor corpu­lui technic al căilor ferate şi con­tinuităţii care a fost asigurată atât de acest corp technic, cât şi de o politică înţeleaptă a trasporturi­­lor, suntem pe calea normalizărei transporturilor. Marele merit al d-lui N. Teodo­­reanu este că a ştiut să dea între­buinţarea pe care trebue să o aibă personalul ce-l avea la dispoziţie. Cu aceleaşi mijloace, pe când­­ general Ione­scu înfiinţa clasa 4-a, (cauza celor mai multe accidente de drum de fier), şi mărea tarifele (măsură care avea să ducă insti­tuţia la faliment), d. N. Teodorescu înfiinţează trenuri exprese,­­ scade tarifele şi măreşte viteza comer­c­ială a trenurilor de marfă pentru a veni în ajutorul Comerţului şi industriei şi pentru a face accesi­bil tranzitul. f®slp©e la C©rnău|| Trenul plecat din gara de Nord la ora 9.15 a sosit în Cernăuţi pre­cis la orele 18.32. In gările Adj­ud, şi jumătate, Paşcanii în 6 ore şi un sfert, iar până la Cernăuţi face 9 ore. In gara Cernăuţi au ieşit în în­tâmpinare : I. P. S. S. Mitropoli­tul Nectarie al Bucovinei, d. Iancu Nistor ministrul lucrărilor publice şi d-nii Romul Cândea primarul o­­ra­şului, generalul Constanţiu, co­mandantul diviziei Gheorghian preşedintele Curtei de Apel Cer­năuţi, Căpăţână procuror general, Avram Ioan preşedintele tribuna­lului, Bolocan prefectul poliţiei, Hundei preşedintele uniunei indus­triaşilor, Valeriu Şeşan rectorul u­­niversităţii, Vihovici preşedintele Camerei de comerţ. Tot corpul con­sular, d-nii Alex. Ispăşescu admi­­nistratorul fondului bisericesc. Mustaţă preşedintele Camerei agri­cole, dr. Marcu Vasile, Maximilian Hacman, d. Marmeliuc, Filaret Do­boş, Gavril Rotică, dr. Beno Sim­au­cher, Vasile Ungureanu, Ivăsiuc Leonte, Cotos Nicolae, Alexandru leşan senatori şi deputaţi. Banefterul Seara, la orele 9 a avut loc un banchet în restaurantul glării Cernăuţi. D-l ministru I. NISTOR, minis­trul lucrărilor publice luând cel dintâi cuvântul spune : In luna Noembrie se împlinesc zece ani de la unirea Bucovinei. Aduce apoi mulţumiri d-lui N. Teodorescu directorul general al căilor ferate, pentru că nu se pu­tea face o manifestare mai sim­bolică pentru aniversarea a zece ani de la unire, decât inaugurarea acestui tren expres, care leagă Cernăuţii de Capitală în 9 ore. Acest tren evidenţiază progresele realizate pe toate terenurile în decursul celor zece ani , progrese pe cari le neagă b­amai cei ce nu re­­­cunosc și nu le admiră numai cei ce nu ne iubesc., Deplânge soarta oare n’a voit ca Marele Rege Ferdinand I făuritorul uni­re! sa participe la această ani­versare dar pronia cerească ne-a trimes un urmaș, descendent al său. Nădejdea unui­ neam întreg se îndreaptă spre acest copil, care simbolizează idealul statului nos­tru, închină pentru M. Sa Regele Mihai I. Ia apoi cuvântul : D-nii general Constantin, Romul Cândea, M. Policrat, Vihovici, Ştefan Ioan, M­ircu Fulga, A. Sandu, arătând importanţă noului expres din punct de vedere al unirei sufleteşti şi aducând mulţumiri d-lui direc­tor general al căilor ferate. D-I N. TEODORESCU mulţu­meşte d-lui ministru Nistor şi I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie, pen­tru că au binevoit să prezideze inaugurarea noului expres. Mul­ţumeşte deasemenea autorităţilor bucovinene cari n’au precupeţit concursul IoT, ajutând zvâcnirile administraţiei căilor ferate, de a se ridica acolo unde merită. Desigur cu noul expres, intere­sele economice ale Bucovinei vor fi servite mai bine. i­n­ prezenţa d-lui ministru Nistor la această sărbătoare este o încurajare pen­tru personalul căilor ferate. A­­cest per­sonal, va lucra si îrî vii­tor cu râvnă, pentru a ridica ad­ministraţia căilor ferate la înălţi­mea chemării reale în stat. Necontestat că drumul de fier a făcut progrese de la război încoace. Ceea ce se facem acum este numai începutul celor ce sunt încă de făcut în această administraţie. Mulţumind încă odată d-lui mi­nistru Nistor trimete un­ salut frăţesc personalului căilor ferate, închină pentru Bucovina, pen­tru d-l I. Nistor şi pentru perso­nalul căilor ferate. D-l IANCTI NISTOR închee se­ria cuvântărilor, face elogiul furic­­ionarilor Căilor fer­ate şi a con­ducătorilor cari s’au perindat la regionala din Cernăuţi. Aduce laude îndeosebi d-lui N. Teodorescu directorul general al căilor ferate, care a introdus spi­ritul nou, spiritul modern în ad­­mi­ni­stra­ţi­a pe care o conduce. închină pentru corpul ingine­resc al căilor ferate S’au expediat două telegrame: una d-lui prim ministru Vintilă Brătianu şi a doua d-lui C. Dimi­­triu ministrul comunicaţiilor, judul de Bucureşti în 3,50 ore; Bar­căul în 4,45 ore; Romanul în 5 ore Sambăt 15 Septembrie is’a­viau- Bacău, Roman, Paşcani, Dolhasca, gurat expresul^ Bucureşti Cernăuţi, Vereşti, Domenii şi Cernăuţi, po Au luat loc în tren d-n.ii N. Teo­­pulaţia a primit noul expres cu mu dorescu directorul general al căi­­zici şi manifestaţii pentru directe­­lor ferate, VI aicide secretar gene­­ral general al căilor ferate, iar al preşedinţiei consiliului, Răi- In adevăr acest expres leagă Ad­reanu scretar general al ministe­rului comunicaţiilor, G. Văleanu fost ministru al comunicaţiilor, Mircea Ottulescu sub-director ge­neral al căilor ferate, I. Canturiari directorul special al atelierelor şi materialului rulant, I. Miclescu di­rectorul special al comercialului, Teodorescu directorul special al în­treţinerii, Sărăţeanu directorul tracţiunei, I. Nicolaescu directorul mişcării, Şt. Miclescu directorul e­­conomatului, Inspectori generali de control: T. Vernescu, Scu­tarii: dr. Haralambie­ şi Rădulescu : dr. Costiniu, Romulus Baiulescu direc­torul construcţiilor, Brukner di­rectorul podurilor. Directorii: Hă­­lăceanu, Busuioc, Niţescu, Macovei, Brâncu, Negulici, Chiriceanu, şi A­­sa­dor; d-nii Bobinaţiu şi Boca, de la cabinetul d-lui director general. D-nii senatori N. Tănăsescu şi M. Policrat; d. Ştefan Ion deputat. D-nii Dem. I. Gheorghiu, ing. Stra­­tilescu şi inginer Bălteanu mem­­brii în consiliul de administraţie al căilor ferate. Căile ferate D-I N. TEODORESCU /­ Directorul C. F. R. 11,­ 11­­ ............... Descoperirea unui complot în Afganistan Berlin, 17 (Rador). — Un comu­nicat oficial al guvernului din Af­ganistan anunţă că au fost arestaţi şi şefi religioşi, acuzaţi că în tim­pul când regele Ammanulah lipsea din ţară, fiind în călătorie în Eu­ropa, au pus la cale un vast com­plot pentru răsturnarea Suveranu­lui. Conspiratorii au încercat de a­­sem­enea să provoace o agitație populară împotriva reformelor pre­gătite de Suveran pentru moderni­zarea țării. Nrei schimb tele­grame D-l ministru Nistor a expediat cu acest prilej următoarea tele­­gramă d-lui C. Dimitru, ministrul comunicaţiilor: „Regretând că înprejurări ne­­prevăzute m’au împiedicat de a fi faţă la sărbătorirea strădaniilor d-voastră în importantul departa­ment ce conduceţi, vă trimitem salutul nostru şi vă asigurăm de toată dragostea şi stima noastră. La care d-l ministru Dimitriu a răspuns : „Fermecat că prin munca vred­nicilor colaboratori s’a apropiat şi mai mult Bucovina de Capitala ţărei şi regretând că am fost îm­piedicat de a veni la Cernăuţi cu primul expres, mulţumesc din su­flet pentru cuvintele binevoitoare ce mi'­aţi adresat“." 1 ■ 1 ■ ■■■ »X " — D-a Dr. G. Marinescu BiaBMgMHBMBMI 111 IIII 1111 III— In Argentina Consiliul­ de miniştri a încuviinţat înfiinţarea vămei Bălţi-Intrepozite, pe ziua de 1 Ianuarie 1929, şi func­ţionarea până la acea dată ca sucur­sală a vămei Iaşi-Intrepozite, înde­plinind numai formalităţile de vamă pentru mărfurile ce se vor exporta. La sfârşitul acestei luni d. mi­nistru Inculeţ va pleca în Basa­rabia ca să studieze la faţa locu­lui problemele sanitare ale aces­t­­tei provincii.­­ D-sa va mai cerceta şi orga­niza ajutorarea judeţelor bân­tuite anul acesta de secetă. Societatea de difuziune radio­­telefonică din România face cu­noscut că nu are nimic comun cu publicaţia apărută sub denumirea de „Radiofuziunea“, singurul său organ de publicitate este revista „Radiofonia“ care va apare în curând. Consiliul inspectorilor gene­­rali ai învăţământului secundar s’a întrunit, astăzi la ministerul instrucţiunii şi a lucrat la deta­şări pentru şcoalele secundare din provincie. Marţi şi Miercuri, consiliul se va ocupa cu numirea suplinito­rilor.­­ p Comitetul pentru organizarea serbărilor semicentenarului rea­­lipirei Dobrogei a hotărât ca a­­ceste serbări să aibă loc la 28 oc­tombrie. Această hotărâre va fi supusă aprobării d-lui prim mi­nistru. In curând va apare revista „RADIOFONIA“ singurul organ de publicitate al Societăţii Ro­mâne de Difuziune Radiotelefo­­nică. Revista apare săptămânal şi va conţine programul complect all tuturor posturilor de emisiune e­­uropene, cel mai bogat material informativ asupra mişcării radi­ofonice în general şi a celei din România în special, precum şi ar­ticole teehnice emanând de la cei mai­ încercaţi specialişti români şi streini.r.V -■ ■ D. Ioan G. Caianopol, ajutor de judecător la judecătoria Stoiceni, judeţul Argeş, a fost pus în disponi­bilitate. ■ D. D. Victor Dumitrescu, avocat în consiliul avocaţilor din ministerul a­­griculturei şi domeniilor, a fost nu­mit agent al guvernului pe lângă tribunalul arbitral mixt româno-turc din Constantinopol, pe timp de un mi­nea ţa" cu elevii Tuscriş? pentru! Ba­tat l0CUl decedatului Dimitrie şcoala No. 1 băeţi. ~­r gaaxi :i:«r D-l ministru Inculeţ a întocmit mai multe comisii care să ela­­boreze anteproiecte de leg privi­toare la reorganizarea diferitelor servicii ale ministerului sănătăţii. Unele din aceste proecte, cum e acela al Casei sănătăţii va fi de­pus pe biroul Parlamentului în se­siun­ea­­de toamnă ! Concursul de admitere pentru clasa I la şcoalele practice de co­merţ din strada Afi­geş No. 7, (Mo­şilor), s’a fixat astfel: Joi 20­ Sept. 1928 orele 8 din. cu elevele înscrise pentru şcoala No. 2 şi 4 fete. Vineri 21 Sept. 1928 orele 8 din Savantul nostru neurolog, d-l dr. G. Marinescu, se află în Argen­tina, chemat acolo de marile cer­curi universitare pentru a ţine o serie de lecţiuni şi conferinţe. Modul cum învăţatul nostru profesor a representat ştiinţa noastră în America este cu ade­vărat impunător. Cursurile şi con­­ferinţele sale au fost ascultate cu interes şi cu o căldură deosebită. Int­re şedinţă festivă, Academia de medicină a numit pe doctorul Marinescu, ca membru corespon­dent, şi a fost primit de preşedin­tele re­publicei argentine. Activitatea d-lui dr. Marinescu corespunde astfel celei mai lău­dabile propagande culturale ro­mâneşti ce se poate face peste graniţă. Ministerul sănătăţii a fost infor­­mat telegrafic că la Brăila mai sunt 5 cazuri noui de febră dengue, venite din Grecia. SvM, luate toate măsurile de prevenire şi comba­tere. Mâine la orele 5 d. a. se întrune­şte la „­Ateneul Român“ sub preşe­­dinţia d-lui ministru Al. La­pedatu, juriul pentru alegerea machetei mo­numentului Dobrogei. Miercuri la aceiaşi oră se se va întruni comisia pentru alegerea pla­nului palatului cultural al Dobrogei. Au fost depuse 18 machete pentru monument şi 8 planuri pentru pala­tul cultural. ! NU AŞTEPTAŢI până ce ră­­ceala Dvs. ia proporţii, ci luaţi imediat — la prima constatare a unui catar al laringelui, a­pas­ filele Panflavin, bine apreciate pentru a stinge contaminarea. De găsit la farmacii la drogherii MIŞCARE LA FINANŢE La ministerul de finanţe i-a fă­cut următoarea mişcare: Au fost numiţi agenţi de con­­rol d-ni: N. Dumitriu, Romulus Vasilescu, Ioan N. Ivan, Cornel Berechet, Iancu Stănscu, Nicolae Lupu, G­h. Carp, Gh. Dobrescu, Gh. Mateescu, Alex. Cazacu, St. Alexandrescu, Ştefan Baron. Au fost numiţi impiegaţi sta­giari în serviciul administraţiilor financiare, d-nii : Hie Arpaşu, Mu­gur Pavel, Nicolae Adamescu, Bă­lan Martin Mihail CoriuHuc, Gh. Stoica, Emil Noghea şi Tom­a Flo­­rescu. Susp­endării $3 desti­tuiri Au fost lăsaţi în disponibilitate de funcţiunea de agenţi de urmă­rire d-nii: Iordache Istoica­­dela percepţia Costeşti, judeţul R.­Să­­rat, pentru incorectiudini grave în serviciu şi abuz de putere; Lau­­renţiu Al. Nisipeanu dela percep­ţia Şuteşti judeţul Vâlcea pentru că a fost condamnat la o lună de zile închisoare militară; Nicolae Marian de la percepţia Băsăşti, ju­deţul Bacău, pentru escrocherie; Gruia Avram de la percepţia Ga­­taia, judeţul Timiş Torontal, pen­tru incorecti­uni grave în serviciu şi luare de mită; Raţiu Vasile de la percepţia Marghita, judeţul Bi­hor, pentru nereguli grave în ser­viciu ; impiegata stagiară "Anto­nina Găd­ulescu din serviciul exte­rior al vămilor, pentru neglijenţe şi lipsuri obişnnuite de la serviicu. D-l Z. Davidescu, perceptor de agenţie la percepţia Feteşti, jud. Ialomiţa şi agentul de urmărire Turturică. Ion de la aceaeş percep­ţie, se suspendă diin funcţiune, fiind învinuiţi de fals în acte pu­blice, delapidare de fonduri şi rea credinţă. Tirana, 16. (Rador). D-l Charles Hart, ministrul Statelor Unite la Tirana, a notificat oficial guver­nului albanez că guvernul său a luat act de schimbarea formei Sta­tului albanez în monarchie cons­tituţională şi de venirea la­ tr­on a M. S. Zogu I, regele albanezilor. Guvernul american declară' că va continua să fie' în relaţii diploma­tice cu noul regim. , Paris, 17 (Rador). — D. Laurent alHafiorilorljunges* ser si goli In amintirea D-l Nenciule­scu N. loan, percep­tor provizoriu de agenţie dela a­­genţia Zătieni, judeţul Vâlcea, se suspendă din funcţiune, fiind învi­­novăţit de neexecutare de ordine. definită ^ ^ pubtici 51 luare D-l Grigore Ion Niţă, perceptor de agenţie dela agenţia Ulieşti jude­ţul Damboviţa, se suspendă din funcţiune, fiind învintovăţit de de­lapidare de bani publici D-l Tase Alexandrescu, agent fis­cal de la percepţia Gârbovi, jude­­ţul Ialomiţa, se destitue din func­­ţiune pentru fals şi delapidare de bani publici . , Eynac, noul ministru al Aeronau­ticei, a inaugurat ori monumentul ridicat în amintirea aviatorilor Nungesser și Coli la Etretat, ulti­mul punct pe coasta franceză dea­supra căruia au sburat ei, înainte de a porni peste jicean, ,,fi —.. „.„I ■ ,i a» Statele­ Unite Si REGATUL ALBANIEI w1 o---------------« —-mamn+mm-m «•es BiOi Bsaibi! COMIT­ANTIM STAN

Next