Viitorul, septembrie 1928 (Anul 20, nr. 6162-6187)
1928-09-18 / nr. 6176
L LOCURI VfICAMTE în ministeriL^CuJJglo^ In ziua de 15 Octombrie 1928 se va ţine concurs la ministerul cultelor și artelor pentru ocuparea celor 29 posturi vacante de impiegaţi cl. Il-a, retribuite cu 500 lei lunar, plus ascesoriile legale Doritorii de a ocupa asemeneaposturi trebue să înainteze cerere acestui minister până în ziua de 12 octombrie 1928, împreună cu, actele cerute de art. 7 din regulamentul pentru aplicarea statutului funcţionarilor publici şi anume:_____ a) Extractul de pe actul de naştere; b) Certificatul medicului comunal în circumscripţiunea căruia domiciliază, din care să rezulte că din punct de vedere sanitar este apt pentru serviciul ce cere: c) Certificatul de studii; d) Dovezi pentru satisfcerea serviciului militar; e) Declaraţie de limbile ce cunoaşte; Examenul de capacitate va începe în ziua de 15 octombrie 1928 ora 9 a. m. şi va consta din probe scrise şi orale. Probele scrise vor fi: O compoziţie la limba română şi o problemă de aritmetică. Probele orale vor consta din: Cunoştinţe asupra legii statutului funcţionarilor publici şi a regulamentului respectiv, asupra legii de organizare a Bisericii ortodoxe şi asupra legii pentru regimul cultelor, noţiuni a BUpra Constituţie, şi noţiuni din geografia ţării. Candidaţii cari nu vor întruni la probele scrise cel puţin media 6 (şase), fără a avea la una din materii mai puţin de 5 (cinci, nu vor fi admişi la oral. Media generală pentru admitere pe tabloul de capacitate va fi cel puţin 7 (şapte). _ zirjnrTHiiirmiii----in'Tn "~"1 Economie *■ Finanţe SCHIMB»! 15 SEPTEMBRIE (după închidere) PARIS: 15.60 franci francezi - © sută lei. ZURICH: 3,15V. franci elveţieni- © s&stă lei. LONDRA: © liră sterlină - 796 lei. NEW-YORK: 0,61'/* cents - o sută lei. 17 SEPTEMBRIE (avant-bourse) PARIS: 15.6® franci francezi - o sută lei. ZURICH: 3.1© franci elveţieni - o suta Bel. Bursa Oficiali de Devize bucureşti Bursa ii valori nobilisre din Bucureşti Cursul efectelor cu dobânda fixă Scadenţa cuponului DINUMÎHIÎA VALORILOR CURSUL din trecut CURSUL DE AZI Dobândi actuală DAI’A SEPTEMBRIE 17 ora închiderei 13 OFERIT CERUT ÎNCHEIAri— — Franţa Franci francezi 6.45 Anglia Lire sterline 801 Vi— — America Dolari 164.90— —Italia Lire italiene 8.64— — Elveţia Franci elveţieni 31.83— — Belgia 22.90— — Ceho-Slovacia Coroane 4.90%— — Austria Sch. 23.30— Berlin 39.38— — PengU 28.78— — Belgrad ——*— 1 till II 4V. pr.-Cet Rentă 1913 original 200— 4/, Idem Rentă 1913 dublicate 105— &lan-lulie Scris. Rurale EGV, 5 Idem Scris Urb. Luc. 54 X— 5 Idem Scris. Urb. laşi 647,— 5 Idem Ionuri Casa Rurală 72— 5 febr.Aug. Judeţene 73— 4 Idem Judeţene 82— SUA pr.-Oct Comuna Bucureşti 806 65— 1% Idem Comuna Bucureşti 75— 6 Idem Impr. Naţional 1916 76— 5 Ian.-Iunie Oblig. soc. loc. ett. 63— 6 Febr.-Aug. Inpr. Unirii 1919 657,— 5 Mai-Nov. Impr. Rel. 1920 65— 5 Idem Renta Impropr. 587, 577» 5% Sep.-Martie „ 1903 orig. 150— 5°/„ Idem 1903 duplic. 95 **• 4% Apr.-Oct. „ Convert A și B originale 150— 4% Idem Rente Convert A și B duplic 80 CURSUL ACŢIUNILOR DENUMIREA VALORILOR denumirea VALORILOR Cursul din trecut CURSUL DE AZI Bancare: Naţionala 13.200 M. Blank 1600 Agricola 280 Românească 12î£ Românească pui 1.070 Sindic. Ilfov 876 De Scont 460 Comerc. Rom. 1800 Credit Român 1300 Generala 850 Viticola 460 Comerţ Craiova 1110 Minelor 360 Albina Sibiu 1026 Colentina 520 Petrolifere Sf. Română 1700 Astra Română 3325 Speranța opt. ex. cap. 1450 Sperant® pri. 876 Petrol Bloc 300 Petr. Rom. 925 1. R. D. P. opt. 440 Generala Petrol 140 Concordia 1330 Sospiro 1/0 Credit. Min. 1326 Rom. Petrolit. 525 Petrol Govora 825 Petrolul Bucur. 650 Subsolul Român 220 12.900 1600 1250 42 1235 1650 435 1300 510 240 Cursul din trecut CURSUL DE AZI Asigurării Dacia-România Naţionala Generala Agricola ex. cap. Urania Steaua României Prevederea Navigații: România Maritima Brăila 8. R. D. Dunărea 84001 1350 3300 1200 1900 1000 300 1620 90 920 150 Societăți distrite; Reşița optate C. Tramv. Buc. Gov.-Cal. part. Gov.-Cal. nom. Com. Loc. felii In Tex. Buhuși Cartea Rom. C. Tech. Letea Clădirea Rom- Cred. Extern Mica Carpatina S. M. Hol. opt. Cred. Industr. 9501 1240 350 350 400 651 470 620 1170 POC 37 780 1070 411 1101 920 345 VT" LICEUL „MIHAIL EMIHESCU Liceul „Mihail Eminescu" din Bucureşti a funcţionat timp de două ani în localul şcoalelor primare din cartierul „Floreasca“. In acelaş timp ministerul instrucţiunei a început, clădirea unui nou local pentru acest liceu în parcul Bonaparte, cheltuind până acum circa trei milioane lei. Din lipsă de săli însă au fost suprimate clasele paralele ale cursului inferior care au funcţionat anul trecut.Comitetul şcolar împreună cu cetăţenii din acel cartier, pentru ca liceul să nu sufere nici o ştirbire, au pus la dispoziţia ministerului instrucţiunei, sub formă de împrumut fără dobândă, suma de patru milioane lei pentru terminarea liceului şi a claselor paralele. Astfel că chiar în toamna aceasta cartierul ,,Floreasca“ va fi dotat cu un frumos local de liceu, graţie iniţiativei şi concursului cetăţenilor. Cursul sefetafeilal in străinătate PARTS, 17 (Avant Bourse, Londra 124,20; New-York 25,60 1/2 ; Germania 610 ; Belgia 356 ; Italia 133,85 ; Praga 75,90 ; România 15,60; Serbia 45; Elveţia 492,75; Viena 361 Grecia 33; Olanda 1026,75 ; «ua». ZÜRICH, 17 (Deschiderea), Berlin 123,80 ; Amsterdam 208,30 ; New-York 5,19,55 ; Londra 25,20 ; Paris 20,29 ; Milano 27,16 1/2; Budapesta 90,55 ; Belgrad 9,13 ; Bucureşti 3,16; Varşovia 58,22 1/2 ; Viena 73,20. CURSUL CEREALELOR CHICAGO, 15 (închiderea). Grâu. Tendinţa susţinută. Sept. 309 3/4—7/8 ; Decemb. 114 3/4—7/8; Martie 116 3/4—116 3/4 ; Porumb. Tendinţa fermă. Sept. 103 3/8; Decembrie 771/8 ; Martie 791/8; Ovăz. Tendinţa susţinută. Sept. 411/2 ; Decemb. 41 /4 ; Martie 43 5/8; Secară. Tendinţa susţinută. Sept. 941/4—941/4 ; Decen. 943/8 94 3/4; Martie 971/2—971/2. WINNIPEG. 15 (închiderea). Grâu. Tendinţa susţinută. Oct. 111 ; Decemb. 111 5/8 ; Mai 114 3/4 ; Ovăz. Oct. 50; Decembrie necotat. O desminare din TIRANII TIRANA, 17 (Rador). — Biroul de presă albanez a autorizat să declare ca inexacte şi tendenţioase ştirile publicate de unele ziare streine pretinzând că un prefect din zona de Nord ar fi fost asasinat şi că din această cauză în districtele respective ar domni o mare agitaţie. Adevărul e că nici un prefect n’a fost asasinat în Albania, unde domneşte liniştea cea mai deplină. Toată populaţia a însufleţită de satisfacţia pe care a cauzat-o proclamarea noului Rege, şi salută cu emoţie şi bucurie acest eveniment istoric, dorit de cinci secole, ; -v;;' ni'! • .! ; libris- VITT I feül Soc. Construcția Modernă VINDE IN RATE PE 5 ANI din imobilul său situat in CALEA VICTORIEI 143, coif cu Strada Gh. Gr. Cantacuzino (fostă Frumoasă). Tot confortul modern. Apartamentele sunt deservite prin scări de marmoră si ascensor, având instalaţie de calorifer, lumină electrică si gaz aerian, informațiuni la sediul societăţii: Str. Carol 9, Bucureşti I. Manevrele aeriene DEASUPRA MRISULUI Paris, 16 (Rador). — Manevrele aeriene deasupra Parisului au demonstrat, ca şi manevrele aeriene deasupra Londrei, dificultatea de apărare a oraşelor mari împotriva unor atacuri aeriene. Avioanele plecate în linie de atac şi-au atins obiectivele, cu toată apărarea încercată prin grupurile de bombardament şi prin avioanele de vânătoare. In cursul manevrelor nu s-a semnalat nici un accident grav. Experţii aviaţiei britanice, care au asistat la manevre, au declarat presei că manevrele la Londra şi Paris au pus o problemă dificilă, cu orice ce preţ, construirea unor avioane de vânătoare mai rapide ca cele de azi Epidemiile Jh_ Basarabia In Basarabia sunt 19 cazuri de febră tifoidă, 15 scarlatină, 1 exantematic, 7 angină difterică, 7 pojar, 39 tuse convulsivă, 28 desinterie, 10 dalac și 2 cazuri de paralizie la copii. Tipărit in ateliereie hIM^IMCRIU.E IMDEPENDF^TA“, R. Poincaré No- 17 (fostă Acade«w*iv Jm INAUGURAREA EXPRESULUI Bucureşti-Cernăuți Programul realizat la carea ferată Trenul expres Bucureşti-Cernăuți inaugurat Sâmbătă şi pus chiar de astăi în folosința publicului, este un simbol, străbătând distanţa de 540 km. în 9 ore, face dovada că administraţia căilor ferate, are o conducere pricepută şi îndrăzneaţă şi că personalul căilor ferate este la înălţimea chemării sale. Căci, dacă inţiativa aparţine direcţiunei generale, execuţia este opera şi în primul loc trebuesc recunoscute meritele corpului ingineresc. Acest corp, care a făcut fala ţării noastre înainte de război, astăzi, învingând greutăţi cari păreau de neînvins, duce an de an căilor noastre ferate spre normalizare. Cu toţii ştim în ce stare se găseau căile noastre ferate după încheerea păcii. Lipseau locomotivele, liniile trebuiau consolidate, materialul rulant era aproape desfiinţat, in ateliere nu se putea lucra nimic. Graţie străduinţelor corpului technic al căilor ferate şi continuităţii care a fost asigurată atât de acest corp technic, cât şi de o politică înţeleaptă a trasporturilor, suntem pe calea normalizărei transporturilor. Marele merit al d-lui N. Teodoreanu este că a ştiut să dea întrebuinţarea pe care trebue să o aibă personalul ce-l avea la dispoziţie. Cu aceleaşi mijloace, pe când general Ionescu înfiinţa clasa 4-a, (cauza celor mai multe accidente de drum de fier), şi mărea tarifele (măsură care avea să ducă instituţia la faliment), d. N. Teodorescu înfiinţează trenuri exprese, scade tarifele şi măreşte viteza comercială a trenurilor de marfă pentru a veni în ajutorul Comerţului şi industriei şi pentru a face accesibil tranzitul. f®slp©e la C©rnău|| Trenul plecat din gara de Nord la ora 9.15 a sosit în Cernăuţi precis la orele 18.32. In gările Adjud, şi jumătate, Paşcanii în 6 ore şi un sfert, iar până la Cernăuţi face 9 ore. In gara Cernăuţi au ieşit în întâmpinare : I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, d. Iancu Nistor ministrul lucrărilor publice şi d-nii Romul Cândea primarul oraşului, generalul Constanţiu, comandantul diviziei Gheorghian preşedintele Curtei de Apel Cernăuţi, Căpăţână procuror general, Avram Ioan preşedintele tribunalului, Bolocan prefectul poliţiei, Hundei preşedintele uniunei industriaşilor, Valeriu Şeşan rectorul universităţii, Vihovici preşedintele Camerei de comerţ. Tot corpul consular, d-nii Alex. Ispăşescu administratorul fondului bisericesc. Mustaţă preşedintele Camerei agricole, dr. Marcu Vasile, Maximilian Hacman, d. Marmeliuc, Filaret Doboş, Gavril Rotică, dr. Beno Simaucher, Vasile Ungureanu, Ivăsiuc Leonte, Cotos Nicolae, Alexandru leşan senatori şi deputaţi. Banefterul Seara, la orele 9 a avut loc un banchet în restaurantul glării Cernăuţi. D-l ministru I. NISTOR, ministrul lucrărilor publice luând cel dintâi cuvântul spune : In luna Noembrie se împlinesc zece ani de la unirea Bucovinei. Aduce apoi mulţumiri d-lui N. Teodorescu directorul general al căilor ferate, pentru că nu se putea face o manifestare mai simbolică pentru aniversarea a zece ani de la unire, decât inaugurarea acestui tren expres, care leagă Cernăuţii de Capitală în 9 ore. Acest tren evidenţiază progresele realizate pe toate terenurile în decursul celor zece ani , progrese pe cari le neagă bamai cei ce nu recunosc și nu le admiră numai cei ce nu ne iubesc., Deplânge soarta oare n’a voit ca Marele Rege Ferdinand I făuritorul unire! sa participe la această aniversare dar pronia cerească ne-a trimes un urmaș, descendent al său. Nădejdea unui neam întreg se îndreaptă spre acest copil, care simbolizează idealul statului nostru, închină pentru M. Sa Regele Mihai I. Ia apoi cuvântul : D-nii general Constantin, Romul Cândea, M. Policrat, Vihovici, Ştefan Ioan, Mircu Fulga, A. Sandu, arătând importanţă noului expres din punct de vedere al unirei sufleteşti şi aducând mulţumiri d-lui director general al căilor ferate. D-I N. TEODORESCU mulţumeşte d-lui ministru Nistor şi I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie, pentru că au binevoit să prezideze inaugurarea noului expres. Mulţumeşte deasemenea autorităţilor bucovinene cari n’au precupeţit concursul IoT, ajutând zvâcnirile administraţiei căilor ferate, de a se ridica acolo unde merită. Desigur cu noul expres, interesele economice ale Bucovinei vor fi servite mai bine. in prezenţa d-lui ministru Nistor la această sărbătoare este o încurajare pentru personalul căilor ferate. Acest personal, va lucra si îrî viitor cu râvnă, pentru a ridica administraţia căilor ferate la înălţimea chemării reale în stat. Necontestat că drumul de fier a făcut progrese de la război încoace. Ceea ce se facem acum este numai începutul celor ce sunt încă de făcut în această administraţie. Mulţumind încă odată d-lui ministru Nistor trimete un salut frăţesc personalului căilor ferate, închină pentru Bucovina, pentru d-l I. Nistor şi pentru personalul căilor ferate. D-l IANCTI NISTOR închee seria cuvântărilor, face elogiul furicionarilor Căilor ferate şi a conducătorilor cari s’au perindat la regionala din Cernăuţi. Aduce laude îndeosebi d-lui N. Teodorescu directorul general al căilor ferate, care a introdus spiritul nou, spiritul modern în administraţia pe care o conduce. închină pentru corpul ingineresc al căilor ferate S’au expediat două telegrame: una d-lui prim ministru Vintilă Brătianu şi a doua d-lui C. Dimitriu ministrul comunicaţiilor, judul de Bucureşti în 3,50 ore; Barcăul în 4,45 ore; Romanul în 5 ore Sambăt 15 Septembrie is’aviau- Bacău, Roman, Paşcani, Dolhasca, gurat expresul^ Bucureşti Cernăuţi, Vereşti, Domenii şi Cernăuţi, po Au luat loc în tren d-n.ii N. Teopulaţia a primit noul expres cu mu dorescu directorul general al căizici şi manifestaţii pentru directelor ferate, VI aicide secretar general general al căilor ferate, iar al preşedinţiei consiliului, Răi- In adevăr acest expres leagă Adreanu scretar general al ministerului comunicaţiilor, G. Văleanu fost ministru al comunicaţiilor, Mircea Ottulescu sub-director general al căilor ferate, I. Canturiari directorul special al atelierelor şi materialului rulant, I. Miclescu directorul special al comercialului, Teodorescu directorul special al întreţinerii, Sărăţeanu directorul tracţiunei, I. Nicolaescu directorul mişcării, Şt. Miclescu directorul economatului, Inspectori generali de control: T. Vernescu, Scutarii: dr. Haralambie şi Rădulescu : dr. Costiniu, Romulus Baiulescu directorul construcţiilor, Brukner directorul podurilor. Directorii: Hălăceanu, Busuioc, Niţescu, Macovei, Brâncu, Negulici, Chiriceanu, şi Asador; d-nii Bobinaţiu şi Boca, de la cabinetul d-lui director general. D-nii senatori N. Tănăsescu şi M. Policrat; d. Ştefan Ion deputat. D-nii Dem. I. Gheorghiu, ing. Stratilescu şi inginer Bălteanu membrii în consiliul de administraţie al căilor ferate. Căile ferate D-I N. TEODORESCU / Directorul C. F. R. 11, 11 ............... Descoperirea unui complot în Afganistan Berlin, 17 (Rador). — Un comunicat oficial al guvernului din Afganistan anunţă că au fost arestaţi şi şefi religioşi, acuzaţi că în timpul când regele Ammanulah lipsea din ţară, fiind în călătorie în Europa, au pus la cale un vast complot pentru răsturnarea Suveranului. Conspiratorii au încercat de asemenea să provoace o agitație populară împotriva reformelor pregătite de Suveran pentru modernizarea țării. Nrei schimb telegrame D-l ministru Nistor a expediat cu acest prilej următoarea telegramă d-lui C. Dimitru, ministrul comunicaţiilor: „Regretând că înprejurări neprevăzute m’au împiedicat de a fi faţă la sărbătorirea strădaniilor d-voastră în importantul departament ce conduceţi, vă trimitem salutul nostru şi vă asigurăm de toată dragostea şi stima noastră. La care d-l ministru Dimitriu a răspuns : „Fermecat că prin munca vrednicilor colaboratori s’a apropiat şi mai mult Bucovina de Capitala ţărei şi regretând că am fost împiedicat de a veni la Cernăuţi cu primul expres, mulţumesc din suflet pentru cuvintele binevoitoare ce mi'aţi adresat“." 1 ■ 1 ■ ■■■ »X " — D-a Dr. G. Marinescu BiaBMgMHBMBMI 111 IIII 1111 III— In Argentina Consiliul de miniştri a încuviinţat înfiinţarea vămei Bălţi-Intrepozite, pe ziua de 1 Ianuarie 1929, şi funcţionarea până la acea dată ca sucursală a vămei Iaşi-Intrepozite, îndeplinind numai formalităţile de vamă pentru mărfurile ce se vor exporta. La sfârşitul acestei luni d. ministru Inculeţ va pleca în Basarabia ca să studieze la faţa locului problemele sanitare ale acesttei provincii. D-sa va mai cerceta şi organiza ajutorarea judeţelor bântuite anul acesta de secetă. Societatea de difuziune radiotelefonică din România face cunoscut că nu are nimic comun cu publicaţia apărută sub denumirea de „Radiofuziunea“, singurul său organ de publicitate este revista „Radiofonia“ care va apare în curând. Consiliul inspectorilor generali ai învăţământului secundar s’a întrunit, astăzi la ministerul instrucţiunii şi a lucrat la detaşări pentru şcoalele secundare din provincie. Marţi şi Miercuri, consiliul se va ocupa cu numirea suplinitorilor. p Comitetul pentru organizarea serbărilor semicentenarului realipirei Dobrogei a hotărât ca aceste serbări să aibă loc la 28 octombrie. Această hotărâre va fi supusă aprobării d-lui prim ministru. In curând va apare revista „RADIOFONIA“ singurul organ de publicitate al Societăţii Române de Difuziune Radiotelefonică. Revista apare săptămânal şi va conţine programul complect all tuturor posturilor de emisiune europene, cel mai bogat material informativ asupra mişcării radiofonice în general şi a celei din România în special, precum şi articole teehnice emanând de la cei mai încercaţi specialişti români şi streini.r.V -■ ■ D. Ioan G. Caianopol, ajutor de judecător la judecătoria Stoiceni, judeţul Argeş, a fost pus în disponibilitate. ■ D. D. Victor Dumitrescu, avocat în consiliul avocaţilor din ministerul agriculturei şi domeniilor, a fost numit agent al guvernului pe lângă tribunalul arbitral mixt româno-turc din Constantinopol, pe timp de un minea ţa" cu elevii Tuscriş? pentru! Batat l0CUl decedatului Dimitrie şcoala No. 1 băeţi. ~r gaaxi :i:«r D-l ministru Inculeţ a întocmit mai multe comisii care să elaboreze anteproiecte de leg privitoare la reorganizarea diferitelor servicii ale ministerului sănătăţii. Unele din aceste proecte, cum e acela al Casei sănătăţii va fi depus pe biroul Parlamentului în sesiuneade toamnă ! Concursul de admitere pentru clasa I la şcoalele practice de comerţ din strada Afigeş No. 7, (Moşilor), s’a fixat astfel: Joi 20 Sept. 1928 orele 8 din. cu elevele înscrise pentru şcoala No. 2 şi 4 fete. Vineri 21 Sept. 1928 orele 8 din Savantul nostru neurolog, d-l dr. G. Marinescu, se află în Argentina, chemat acolo de marile cercuri universitare pentru a ţine o serie de lecţiuni şi conferinţe. Modul cum învăţatul nostru profesor a representat ştiinţa noastră în America este cu adevărat impunător. Cursurile şi conferinţele sale au fost ascultate cu interes şi cu o căldură deosebită. Intre şedinţă festivă, Academia de medicină a numit pe doctorul Marinescu, ca membru corespondent, şi a fost primit de preşedintele republicei argentine. Activitatea d-lui dr. Marinescu corespunde astfel celei mai lăudabile propagande culturale româneşti ce se poate face peste graniţă. Ministerul sănătăţii a fost informat telegrafic că la Brăila mai sunt 5 cazuri noui de febră dengue, venite din Grecia. SvM, luate toate măsurile de prevenire şi combatere. Mâine la orele 5 d. a. se întruneşte la „Ateneul Român“ sub preşedinţia d-lui ministru Al. Lapedatu, juriul pentru alegerea machetei monumentului Dobrogei. Miercuri la aceiaşi oră se se va întruni comisia pentru alegerea planului palatului cultural al Dobrogei. Au fost depuse 18 machete pentru monument şi 8 planuri pentru palatul cultural. ! NU AŞTEPTAŢI până ce răceala Dvs. ia proporţii, ci luaţi imediat — la prima constatare a unui catar al laringelui, apas filele Panflavin, bine apreciate pentru a stinge contaminarea. De găsit la farmacii la drogherii MIŞCARE LA FINANŢE La ministerul de finanţe i-a făcut următoarea mişcare: Au fost numiţi agenţi de conrol d-ni: N. Dumitriu, Romulus Vasilescu, Ioan N. Ivan, Cornel Berechet, Iancu Stănscu, Nicolae Lupu, Gh. Carp, Gh. Dobrescu, Gh. Mateescu, Alex. Cazacu, St. Alexandrescu, Ştefan Baron. Au fost numiţi impiegaţi stagiari în serviciul administraţiilor financiare, d-nii : Hie Arpaşu, Mugur Pavel, Nicolae Adamescu, Bălan Martin Mihail CoriuHuc, Gh. Stoica, Emil Noghea şi Toma Florescu. Suspendării $3 destituiri Au fost lăsaţi în disponibilitate de funcţiunea de agenţi de urmărire d-nii: Iordache Istoicadela percepţia Costeşti, judeţul R.Sărat, pentru incorectiudini grave în serviciu şi abuz de putere; Laurenţiu Al. Nisipeanu dela percepţia Şuteşti judeţul Vâlcea pentru că a fost condamnat la o lună de zile închisoare militară; Nicolae Marian de la percepţia Băsăşti, judeţul Bacău, pentru escrocherie; Gruia Avram de la percepţia Gataia, judeţul Timiş Torontal, pentru incorectiuni grave în serviciu şi luare de mită; Raţiu Vasile de la percepţia Marghita, judeţul Bihor, pentru nereguli grave în serviciu ; impiegata stagiară "Antonina Gădulescu din serviciul exterior al vămilor, pentru neglijenţe şi lipsuri obişnnuite de la serviicu. D-l Z. Davidescu, perceptor de agenţie la percepţia Feteşti, jud. Ialomiţa şi agentul de urmărire Turturică. Ion de la aceaeş percepţie, se suspendă diin funcţiune, fiind învinuiţi de fals în acte publice, delapidare de fonduri şi rea credinţă. Tirana, 16. (Rador). D-l Charles Hart, ministrul Statelor Unite la Tirana, a notificat oficial guvernului albanez că guvernul său a luat act de schimbarea formei Statului albanez în monarchie constituţională şi de venirea la tron a M. S. Zogu I, regele albanezilor. Guvernul american declară' că va continua să fie' în relaţii diplomatice cu noul regim. , Paris, 17 (Rador). — D. Laurent alHafiorilorljunges* ser si goli In amintirea D-l Nenciulescu N. loan, perceptor provizoriu de agenţie dela agenţia Zătieni, judeţul Vâlcea, se suspendă din funcţiune, fiind învinovăţit de neexecutare de ordine. definită ^ ^ pubtici 51 luare D-l Grigore Ion Niţă, perceptor de agenţie dela agenţia Ulieşti judeţul Damboviţa, se suspendă din funcţiune, fiind învintovăţit de delapidare de bani publici D-l Tase Alexandrescu, agent fiscal de la percepţia Gârbovi, judeţul Ialomiţa, se destitue din funcţiune pentru fals şi delapidare de bani publici . , Eynac, noul ministru al Aeronauticei, a inaugurat ori monumentul ridicat în amintirea aviatorilor Nungesser și Coli la Etretat, ultimul punct pe coasta franceză deasupra căruia au sburat ei, înainte de a porni peste jicean, ,,fi —.. „.„I ■ ,i a» Statele Unite Si REGATUL ALBANIEI w1 o---------------« —-mamn+mm-m «•es BiOi Bsaibi! COMITANTIM STAN