Viitorul, septembrie 1928 (Anul 20, nr. 6162-6187)

1928-09-01 / nr. 6162

TEATRU-MUZICA 10 ftinii in miiniii­ firiOiWIfflBIfftaiiiiTM fit IN CAPITALA Teatrul nostru La Parcul Oteterişeanu continuă în fiecare seară reprezentaţiile cu ma­rele succes al stagiunei: „Divorţul d-lui Duval“ farsă în trei acte de Bisson jucată de ansamblul compa­niei dramatice Teatrul Nostru. In distribuţie d-nele Anicuţa Câr­je, Nelly, Caracioni, Fanta Stanco­­vici, Margareta Nicolau şi d-nii: C. Timică, Al. Ghiberlcon, Roland de Iassy, C. Hociung, etc. Pe scena Teatrului Mic se repetă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare melodrama poliţistă „Brodway“ unul din reputatele suc­cese ale repertoriului american mo­dern CRONICA Este vorba de neregulile și lip­surile semnalate în gestiunea coo­perativei „România“ a lucrătorilor din serviciul fabricei „Lescei“. După stăruitoare si migăloase cercetări, audieri de informatori si martori, descinderi si percheziţii, expertize contabile, s-a a­juns la descoperirea adevărului, cu mult mai crud decât şi-i închipuiseră re­clamanţii. S’a dovedit anume că întreg fon­dul social al cooperativei, în sumă de peste 14 milioane lei, s’a risipit, a fost prădat de conducerea coope­rativei lor. S’a precizat că principala răs­pundere şi vinovăţie cade asupra directorului general al firmei, Sol­­tan Zoldy, şeful trinităţii fictive de conducere şi administrare a cooperativei. Zicem „fictive“, fiind­că de ceilalţi doi membri ai comi­tetului de directori, Guillemin şi Duma, nu se vorbeşte deocamdată. Cel dintâi fiind dispărut, iar cel de al doilea fiind demisionat şi de­sărcinat din atribuţii încă de acum trei ani). , Cooperativa „România“ funcţio­nează din 1915, când s’a constituit cu un capital de lei 10 mii cu sco­pul într’ajutorării reciproce a lu­crătorilor din serviciul fabricii „Leesel“. Iniţiator şi conducător efectiv până azi, a fost Soltan Zoldy. Lucrând prudent, cu grijă de banii depunătorilor, cu cumpătată mânuire a fondurilor din depozite şi cu control, întreprinderea a mers înfloritor până în 1918, când s-a sporit capitalul la 1 milion lei. . De atunci însă şi până azi, deşi depunerile spre fructificare, s’au înmulţit covârşitor, — atingând cifra de lei 14 milioane—controlul administratorilor şi cinstea în gos­podăria avutului social au dimi­nuat din ce în ce, reducându-se la inexistenţă chiar, în ultimii 3 ani. * [Anchetat îndelung, directorul ruinatei cooperative a susţinut, că 1milioanele de lei ce lipsesc din­­casă au fost împrumutate fabricii „Lessel“.­­ Verificarea acestei declaraţiuni însă a dat rezultat hotărîtor: nu s’a găsit nici în scriptele fabricii, pretins debitoare şi nici în actele d-lui Soltan Zoldy, nici o sumă de bani remisă cu orice titlu, de Cooperativă. Pus în prezenta dovezii absolute că a minţit, Soltan a mărturisit dri seară, că întreg capitalul și de­pozitele de bani­ ale Cooperativei i s’au pierdut. S’au cheltuit s’au risipit. Dosarul cauzei a fost predat par­chetului spre a-şi pune concluziu­­rtile. Pe temeiul actelor, expertizelor şi recunoaşterilor, adunate până acum, d. procuror Mistsir a găsit că este locul să deschidă acţiune publică în această afacere şi a pus pe Soltan Zoldy sub urmărire penală pentru abiuz de încredere. De acord cu concluziunile par­chetului. d. jude Consilier Bolintin a lansat mandat de arestare con­tra necinstitului administrator, care a şi fost depus la Văcăreşti în toiul nopţii. Falsifictorii­ de la Vă­căreşti au fost ares­taţi din nou Faimoşii răufăcători Sorin Ră­­dulescu, I. Sichitiu, N. Far­an zis Florescu şi N. Stoicescu, au rein­trat în celulele puşcăriei Văcă­reşti, din cari se fofilaseră. In urma cercetărilor făcute de d. jud.­ instructor Stănescu, s’a sta­bilit că fabrica de plăsmuiri — ce funcţiona în taina nebănuită a Vă­căr­eşti­lor — era dirijată de Sorin R­ădulescu. Tot lui i S’a recunoscut ei me­ritul de a fi născocit operaţia. De aceea i s’a făcut şi cinstea celui dintâi mandat de arestare, pentru faptul prevăzut şi osândit de art. 125 cod. penal (adică fals în acte publice, prin aceea că ob­ţinând dela Caisa de depuneri o serie de recipise «le consemnarea unor sume derizorii — între 20 şi 40 lei, — a şters cifrele cu clar substituindu-le cu sume de zeci de mii de lei corespunzătoare celor fixate de instanţe ca garanţii de eliberare provizorie a beneficiari­lor recipiselor falsificate). S’a mai stabilit, că prima serie de beneficiari ai falsicărilor a fost compusă din: Ion Sichitiu, N. Fa­­ran zis Florescu şi Grigore Ro­­sanu zis Ghiţă, împotriva cărora s’a deschis acţiune publică potrivit art. 126 cod penal (uzat de fals co­mis prin aceea că s’au folosit de recipisele lui Sorin spre a-şi con­stitui cauţiunea eliberării). In sfârşit, s’a dovedit că „a face­­sub nou mandat de arestare, iar un intermediar între fabricanţii de recipise şi amatorii de titluri eftine — în persoana altui detinut: 3ST. Stoicescu si el client vechiu al cazierului judiciar, împotriva acestuia s-a emis m­an­dat de arestare, sub inculpaţi­a pre­văzută de art. 125 comb. cu art. 50 şi 51 cod­ penal, adică complici­tate necesară la fals în acte pu­blice. * Mandatele de arestarea lui So­rin, Sichitiu, Faran și Stoicescu vor fi supuse chiar azi recon­firmării. -------------0-0-------------­ JUDICIARA Fraudele dela cooperativa „România*1 DOBROGEA (Continuare din pagina l-a­ museţi, acel zâmbet divin cu răsplăteşte numai pe cei cura­gioşi, muncitori şi plini de nă­dejde. Pe aceste spaţii îmbietoa­re la respiraţii largi şi mişcări libere, putem să ne mişcăm voin­­ţa ca şi luptătorul o spadă! * Spre sfârşitul călătoriei pe Sa­lina o dungă întunecată spre ră­sărit : Marea ! Ce violentă putere de evocare stă închisă în acest simplu cuvânt: Marea, sufletul pământului ! Pe aci au venit către Sciţia mi­­pximele adieri de conştiinţă şi de umanitate, încă mai înainte de Homer. Multe din colţurile de stâncă pe care astăzi privi­rile noastre se odihnesc alene, erau considerate atunci ca stând de strajă la marginile lumii... A încerca rezumarea acestor descrieri, e dificil şi inutil. Cei ce iubesc Marea, soarele şi toate feţele sub care Creatorul se arată creaturilor sale, cetind această carte se vor recunoaşte întrânsa. Iar cei ce nu cunosc Dobrogea, o vor cunoaşte... NICOLAE BOGDAN A CĂRŢI­IQUR SITUATIA ACTUALA a industriei române de pe­­trol de M. Mihail Pizanty Sub acest titlu d. Mihail Pizanty, redactorul revistei „Moniteur du Pétrole Roumain“, a făcut să apară o interesantă lucrare asupra indus­triei petrolifere române. Intr’un număr restrâns de pa­gini, autorul a reuşit să concentre­ze toate datele care privesc activi­tatea desfăşurată şi progresele rea­lizate de această industrie, din 1913 şi până la sfârşitul lunei iu­nie 1928. O introducere succintă, expune rolul important pe care petrolul îl are în economia naţională, ală­turi de celelalte bogăţii naturale pe care solul şi subsolul României le posed din abundenţă. Mulţumită activităţii desfăşu­rate, producţia de petrol din Ro­mânia reprezintă azi 2,2% din pro­ducţia mondială, iar exportul pro­duselor petrolifere 4% din exportul mondial.­­ Datele statistice culese cu îngri­jire din cele mai bune isvoare exis­tente „Monitorul Petrolului“ şi ,,Statistica Minieră“ sunt orân­duite­ în broşura apărută, meto­dic şi cu competenţă, astfel încât lucrarea prezintă sub o formă cla­ră şi precisă, ansamblul ramurilor de activitate care coordonează via­ţa industriei de petrol. Sunt enumerate rând pe rând, cu documentaţie economică şi bo­gat material statistic , ramurile privind producţia, tonajul, consu­mul intern, exportul, mijloacele de comunicaţie, capitalurile în­vestite, preţul ţiţeiului şi al deri­vatelor, etc. Lucrarea care a obţinut un suc­ces desăvârşit prin aprecierea justă şi favorabilă a specialiştilor, poate fi consultată cu folos de către ori­cine vrea să aibă un izvor de in­formaţie sigură şi rapidă cu date statisttice la zi asupra tuturor fa­zelor de activitate a industriei pe­trolifere române. Studiul d-lui Pizanty, a apărut sub egida „Institului Economic Românesc“ și este publicat atât în limba română câtt și în cea fran­­ceză. - --v ¦ —' BEp ¦ ‘ ~A.jfciΣΠvn Toiîtfîj 2 N­­TERE-ARTE-CINEMA Vineri 31 August gradina cărăbuş. — „intre ciocan şi nicovală“. TEATRUL NOSTRU. — „Divorţul d-lui Duval“ (premieră). TEATRUL MIC DE VARA (cal. Gri­­viţei 94). — „Coniţa are 2 conaşi“. MAXIM'S D’ETE. Sucesul zilei cu Renne and Rollie, The Two Raouls etc. etc. CINEMATOGRAFE SALA .ŞI GRADINA CINEMA CA­PITOL. — „Obrăznicuţa“ cu Hary Korda. CINEMA SELECT.—„Sonia“ (păpu­şa Barcelonei) cu Lilly Damita. CINEMA TRIANON. — „Căsnicia sdrobită“ şi Trianon Jurnal. CINEMA SCALA. — Revista „Să nu te superi că te’njur“ şi filmul „Puntea Pisicei“. CINEMA LIPSCANI. — „Les Moî­­neaux (Vrăbiile) cu Mary Pikford. La orele 7—10 corul cazacilor de la Don „Platoff“. GRADINA CINEMA VICTORIA. — „Heidelberg... viaţa mea!“ cu cor. CINEMA EFORIA. — „O mie şi una de nopţi“, cu Nicolas Rimsky şi Nathalia Xavanko. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Copii prigoniţi“ cu Biscot. SALA ŞI GRADINA CINEMA RA­HOVA. — Tragedia Habsburgilor (Drama dela Mayerling) cu Maria ZILEI Liedtke şi Mari Pandler. CINEMA REX. — „Tânărul Ideal“ cu Willy Fritsch, Ruth şi o com­­plectare. CINEMA MARIA. — Azi seria II „Evreul rătăcitor“. CINEMA ROMA. — „O aventură între Nissa şi Monte Carlo“ cu Harry Pieli şi o comedie. CINEMA MARCONI. — „Gösta Ber­­ling“ cu Gretta Garbo şi Lars Hansen, GRADINA ŞI SALA CINEMA JU­PITER. — „Valetul Regel­ui“. Sea­ra concertează trupa ofiţerilor ruşi „Bojon“. CINEMA DICHIU. —„Divorţ cu bo­­clie“ 7 acte şi o comedie în 2 acte. CIMENA FILANTROPIA’. — „Du­nărea Albastră“ şi „Viena Dansea­ză“ acompaniate de cor. CINEMA COLUMBIA. — Dorothea Weick şi Vivian Gibson în „Hei­delberg, nu te pot uita!...“. GRADINA AURORA CINEMA (Du­deşti 84). — „Piratul Negru“ cu Douglar, Fairbanks. TERASA CINEMA BASARao. _ „Zorro“ cu Douglas Fairbanks şi Compania dramatică „Azaîs“ va juca „Băiat de Viaţă“ comedie în trei acte. CINEMA DOROBANŢI (Drăguş).­­­­„Poetul Vagabond“ cu John Balt­morre şi Conrad Weidt, 9 acte. Academia * înalte studii COMERCIALE Cum se vor face Înscrierile La Academia de înalte Studii Co­merciale şi Industriale din Bucu­reşti, înscrierile pentru anul I, se primesc la Secretariat, de la 4—6 p. m. în orice zi de lucru, între 15 Sep­tembrie şi 31 Octombrie inclusiv, a­­fară de Sâmbătă. Formularele de cereri de înscriere, se vor procura de la Academie. Se cere următoarele acte: 1) act de studii. (Diploma de ba­calaureat în original, sau diploma (certificat) al vre­unei Școli Comer­ciale Superioare, în original. 2) Act de naștere în original. 3) Certificat de sănătate, legalizat la Comisariat, dacă nu este eliberat de un medic oficial. 4) Certificat de revaccinare lega­­lizat. 5) Două fotografii pe fond 8.1b. 6) Totalul taxelor de înscriere, fre­­qvenţă, bibliotecă, laborator şi car­net de student, este de lei 1.250, (una mie două sute cincizeci) şi se achită la Casieria Academiei, Piaţa Lascar Catargiu. La cererile pentru aprobarea de bursă, şi pentru admiterea în Cămi­nul şi Cantina Academiei, cei inte­resaţi trebuie să alăture următoa­rele acte : 1) Certificat de starea ma­terială a părinţilor. 2) O declaraţie personală a stu­dentului, dacă are slujbă, sau avere personală. Cererile pentru admiterea in Că­min şi Cantină, se fac separat de cererea de înscriere, asemenea şi cele de bursă, şi se primesc la Se­cretariatul Academii, între 15 Sep­tembrie şi 31 Octombrie inclusiv. Legea şi Regulamentul Academiei, sunt publicate în Monitorul­ Oficial No. 259 din 23 Noembrie 1927, pagi­na 15.705. In broşură se găseşte de vânzare la Academie, începând dela 15 Septembrie, (Casierie), cu preţul de 20 (două zeci) lei exemplarul, înscrierile la examene pentru se­siunea Octombrie 1928, se primesc la Secretariatul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, dela 15—25 Septembrie in­clusiv. Orice cerere venită după această dată nu va mai fi primită. Cererile se fac pe formulare speciale, cari găsesc la Secretariat. „ Taxa de fiecare obiect este 50 lei. Odată cu cererea de înscriere la examene, se va prezenta chitanţa de plata integrală a taxelor pe anul şcolar 1928—29. Cererile de reînscriere se primesc la Casieria Academiei dela 15—31 Octombrie inclusiv. Cererile trebue să fie semnate des­cifrabil și fiecare student își va sări adresa. DECORAŢI cu „Coroana Român­iei“ Au fost­­ decoraţi cu Ordinul „Coroana României“ în gradul de ca­valer, d. Aman Konrad, horticul­­tor-şef din Turnu-Severin, în gra­dul de ofiţer, d. Dragoş Vasile proprietar din Halmeiu­ şi d. doc­tor Galino D„ medic al societăţii veteranilor Smârdan, iar în gra­dul de Mare Ofiţer, d. profesor dr. Meţianu Nicolae de la facultatea de medicină din Bucureşti. ADMINISTRAREA şi preţinerea spitalelor Ministerul sănătăţii a intervenit la ministerul de interne ca în pro­­ectele de regulamente pentru func­ţionarea serviciilor judeţene şi co­munale să nu se reglementeze şi serviciile sanitare urbane sau ru­rale, rămânând ca acestea să func­ţioneze ca până în prezent. In urma acestei intervenţii, mi­­nisteru de interne a trimis o cir­culară tuturor prefecţilor, cărora le pune în vedere, că prin legea de unificare administrativă, sunt de interes judeţean numai adminis­trarea şi întreţinerea spitalelor co­munale şi judeţene, azilurilor, a dispensariilor şi infirmeriilor, pe când chestiunile în legătură cu­ să­nătatea publică sunt de compe­­tinţa Comisiilor judeţene sanitare şi de asistenţă socială, în compu­nerea cărora intră şi oamenii de specialitate. Prin circulară, prefecţii sunt ru­gaţi, ca în regulamentele ce în­tocmesc să ţină seamă de aceste deosebiri. TAXELE pentru materialele extrase din albiile râurilor Ministerul lucrărilor publice, di­recţiunea apelor, în conformitate cu legea şi regulamentul regimului apelor,­ printr’o deciziune a fixat urnătorele taxe...pentru materia­lele ce se extrag din albiile şi ţăr­murile râurilor 1) Zece lei pentru căruţa cu ghiaţă, încărcată la maximum o mie kgr.; 2) Pietriş, pentru comunele ur­bane 12 lei m. c. şi pentru comu­nele rurale 6 lei m. c.; 3) Nisip, pentru comunele urba­ne 9 lei m. c., şi pentru comunele rurale 3 lei m. c.; 4) Snopul de stuf, 20 bani; 5) Snopul de papură, 10 bani. Deciziile pentru fixarea acestor taxe rămân în vigoare până ce mi­nisterul lucrărilor publice va găsi necesar schimbarea lor. i A­UTOMOBILE Cil UI 6 SILIM MI — 45 cai putere automată a şasiului servo-frans „WESTINGHOUSE” pe 4 roţi patru amorti­­zoare hidraulice „LOVEJOY” tapisate în piele. Bare apărătoare în faţă şi la spate. TORPEDO 5 LOCURI LEI 235.000 CUPEU 5 LOCURI ;; 340.000 Reprezentanta Generală pentru România MACKECHINE s. a. a Expoziţia • Str. Episcopiei No. 1 GARAJUL: B-dul O «ase* real» No. 56 Agenţii: GERNAUTI: Moto-Sport: Josef Jialtuch, Str. Iancu Flondor No 25 CONSTANTA: M. Rabinovitz & E. Berkovici, Str. ştefan cel Mare 111—113 CRAIOVA: „Industria“ N. Schlomiuk & Co. CHIŞINĂU, A. Nemirosky, Str. Alexandru cel Bun. Grazer Waggon-u Maschinen-Fabriks-Actisngesellschaft vormals JSoh. Weltzer MOTOARE DIESEL CU Şl FARA COMPRESSOR dela 25—3000 CA! PUTERE Economice în consumarea de combustibil Informaţiuni gratuite şi oferte dau REPREZENTANŢII PENTRU ROMANIA Pentru ÎNTREGUL VECHIU REGAT: Jacques Gold, Bucureşti Str. Doamnei 19—21. .» Pentru TRANSILVANIA, BANAT şi BASARABIA: Jacques Pauker * BUCUREŞTI, Str. Smârdan 27, TIMIŞOARA şi CHIŞINĂU. Pentru BUCOVINA: Deutsch & Anderma­R*CERNĂUŢI, Str. Regina Maria 19 A Pentru TRANSILVANIA de NORD: Berthold Cou­­r, Satu-Mars.­­ Cumpărat! Pentru a sprijini o mare instituţie de cultură UN BILET de LOTERIE Fundaţiei Culturale „REGELE MINAI I“ Autorizată de Ministerul da Interne şi organizată pentru nevoile ei. Sunt 61 premii In valoare de tie 1.000.600 Lei 1.000.000 2premii fiecute 300.000 99 1.000.000S 99 99 99 100.000 99 500.0008 99 99 99 50.000 99 400.000 10 99 99 99 20.000 99 200.000 și altele în valoare 3.350.00®. iei — TRAGEREA Sa 13 OCTOMBRIE 1928 — Prețul unei serii de bilet de 2 lei: © sută iei Biletele se găsesc de vânzare la Bănci, Librării şi Ma­rile Magazine din întreaga ţară. VOPSIRI CA LUNGA DURABILITATE . ng DC care 3111 îngălbenesc se obţin numai cu Şi HLDC ulei MONOPOL din fabrica ZIMMER, su­perior uleiurilor olandeze. WMOBBlMimilWHilMmhMBgl I­Consiliul de Administraţie al Soc. „Petrolul Românesc“ are durerea profundă să anunţe în­cetarea din viaţă a mult iubitu­lui său fondator şi Preşedinte Mihail G.Cantacuzino căruia îi va păstra pentru tot­deauna o neştearsâ­ amintire. „VIITORUL“ primeşte abonamente de vilegiatură CU 50 lei pe lună ■B» Roxana I. Berindey, Ion şi Marie Louise I. Berindey, cu copiii, A­­lexandru şi Dina I. Berindey cu fiul, Dumitru I. Berindey, Anna D. Berindey, Anna Samuel cu fiu, precum şi familiile Sutzu, Vitzu, Berindey, Filitti, Hagi Moscu, Du­ma, Deleanu, Procopiu, Oteacu, Prodan şi Kapri­an durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a iubitului lor soţ: tată, fiu, frate, unchiu, văr şi ginere ION D. BERINDEY Arhitect diplomat de guvernul francez, profesor la şcoala de Rele Arte, decorat cu Ordinul „Steaua României“ în gradul de Comandor pregurit şi cu alte ordine române şi străin© Ceremonia religioasă va avea loc în ziua de 1 Sept. 1928, ora 18, în Capela Cimitirului Bellu. Hrofa Tiw. mov SECŢIA 11-a c. c. extrhict D-nul Marin Gheorghiu Surugiu domiciliat în comuna Prundu Plasa Vidra judeţul Ilfov prin petiţia în­registrată la No. 5016 din 1928 repar­tizată acestei secţiuni formând do­sarul cu No. 3763 din 1928 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Paraschiva Marin Gheorghe Surugii) pentru motive determinate de reg( şi anume: părăsirea domiciliului conjugal. Din căsătorie a rezultat un copil anume Ion în etate de. Soţia nu are avere şi soţul se serveşte de act de pauperitate. Termen pentru a doua conciliere s-a fixat la data de 7 Septembrie 1928 pentru când reclamantul cunoa­şte termenul iar pârâta se va cita. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul". Grefier, Indescifrabil No. 36338, Dos. 3763/92? Propaganda HORTHISTffl în ROWflNIft Continuare din pagina l­a Queux, dacă într’adevăr acesta este autorul iredentistei conver­saţii şi nu avem de-a face cu li. intercalare arbitrară, pe aposto­lul rasputinian care va duce Să­­cuimea şi pe ungurii dela noi la cea mai sigură isbândă. Dar nu aceasta interesează aci. Interesează numai că Ungaria, ale cărei publicaţii admise în sta­tele succesoare scriu în chipul de mai sus, voeşte să ne impună să-i acceptăm şi celelalte publicaţii, cele interzise, cari întrec în insti­­gaţie toate închipuirile. E serios un asemenea demers al horthismului? Sau e făcut nu­mai de dragul provocării,ca toa­te celelalte provocări horthiste? I. TOLAN Vă costă fiertul unui litru de apă, vin, cepi, sau cu FIERBĂTORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAȚIUNE­­ ELECTRICĂ ,­­ SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere." i 4 TEATRUL lui LEE In „Grande Revue“ d-l Leo Lemonier, titularul criticei dra­matice consacră un articol teatru­lui lui Edmond Lee. Acest fecund autor își exercită activitatea li­terară in diferite genuri.* critică, roman, poezie, poveste, dar s'a consacrat comedii dramatice, încă de la 20 de ani. Opera sa prezintă o remarcabilă unitate. El n’a că­utat succesul actualităţii şi s’a consacrat sentimentelor eterne. 1Psicologia dragostei ocupă locul important în opera sa. Necesităţile sociale nuanţează dragostea la Lee. Toate persona­­giile sale păstrează decenţa, şi o fincţă de limbaj. In această privinţă personagiile sale se deosebesc de ale celorlalţi autori dramatici. Bataille e impu­dic şi imoral. Personagiile sale arată cusururile lor, plâng şi gem, se bat şi cad în genunchi. Personagiile lui Capus au un fel simplu şi ingenios de a privi si­tuaţiile cele mai încurcate, naivi­tatea ţine loc de delicateţe. La Lee, personagiile sunt con­ştiente de ceea ce resimt, dar nu prea vor să bage prea mult de seamă, de teamă să nu descopere sentimente curate. Aceasta este o particularitate a teatrului lui Lee. Tinerii autori şi-au adus a­­desea aminte de dânsul. In „Fă­­rimituri“ scrisă în 1859 se găseşte o formulă pe care teatrele de avant-gardă au exploatat-o de a­­tunci •• „Explicaţiile nu servesc niciodată la nimic şi împedică a­­desea totul. Sunt trădări. Eşti ră­pit de situaţie, spui lucruri la care te gândeşti în clipa aceea şi adevăratele lucturi gândite şi frământate, acelea nu le spui“. Opera lui L.e are meritul ante­riorităţii în căutarea artei sobre, directe care reflectează cu intensi­tate viaţa epocei sale. Un mare premiu al Universi­­tăți libere din Balcic Pentru a colabora la serbările Do­brogene, Universitatea liberă „Coas­ta de Argint“ din Balcic de sub con­ducerea d-lui Octavian Moşescu, in­stituie un premiu de 25.000 lei pen­tru cel mai bun roman cu subiect din viaţa românească, acţiunea pe­­trecându-se în Dobrogea şi de pre­ferinţă în Balcic. Juriul va fi format de un grup de scriitori, un membru al Academiei şi Directorul Universi­tăţii libere Manuscrisele se vor trimite până la 30 Decembrie 1928.

Next