Viitorul, mai 1929 (Anul 21, nr. 6363-6386)
1929-05-01 / nr. 6363
MIERCURI 1 MAW 192» ===—— k: TM ^ _in l K T Am #1 re-. —■ “• lg«? JL 2» sLOÎTU i în 1 HM A — Ardeal - Bucovina - Basarabia - Banat -- Vechiul Regat Partidul liberal şi programul edilitar al Pioeştilor — Manifestul lansat de d. Dem. I. Nicolaescu— — Ce promite partidul liberal. —Ce este necesar oraşul lui Ploeşti pentru ridicarea sa — D-l Dem. I. Nicolaescu, şeful partidului naţional-liberal din Prahova, a lansat către cetăţenii Ploeştilor, următorul manifest: „In urma dizolvărei Consiliului Municipiului Ploeşti, noi alegeri s’au fixat pentru ziua de 15 Mai 1929. Partidul naţional-liberal conştient de importanţa sa şi consecvent cu însemnatele opere edilitare realizate în trecut prin neuitaţii săi primari C. T. Grigorescu, Radu Stanian, C. Jonescu şi Al. Radovici, se crede îndreptăţit şi acuma, de a-şi asuma răspunderea pentru o bună şi cinstită gospodărie a intereselor Municipiului. In acest scop, el solicită încrederea alegătorilor, pe temeiul următorului program de activitate ce îşi propune a realiza, Partidul Naţional-Liberal va îngriji de lucrările edilitare ce necesită oraşului nostru, rămas — sub acest raport — în urma multor oraşe mici ale ţărei. Spre acest sfârşit şi în deosebire de sistemul până acum practicat al alocărei anuale de fonduri insuficiente, partidul naţional-liberal crede trebuincios, pentru realizarea acestor lucrări o destinare de fonduri însemnate din veniturile municipale. In vederea întrebuinţărei cu folos a acestor alocări, administratiunea comunală este util să procedeze, ţinând seama şi de avizul comitetelor cetăţeneşti, preconizate de către legea de unificare administrativă, pentru că într’astfel— pe de o parte — să i se poată sugera unele concepţii folositoare, iar — pe de altă parte — mulţimea cetăţenească să fie în măsură de a exercita un control asupra întrebuinţărei şi gospodăriei avutului ei,înaintea realizărei unor lucrări ce au stat în programele atâtora, şi care cu drept cuvânt pot fi considerate drept de a doua mână ca necesitate, sau drept lucrări de pură înfrumuseţare, partidul naţional-liberal socoteşte trebuincioasă înfăptuirea, neîntârziată a lucrărilor edilitare de primă şi nediscutată nevoie. * De aceia, crede utilă pavarea imediată a străzilor şi construirea de trotuare. Partidul naţional-liberal, consideră ca o necesitate continuarea, cu toată stăruinţa, a canalizărei, extinzându-se reţeaua cât se poate mai mult în vederea asanărei cartierilor şi în special cartierului Tabacilor. Extinderea reţelei de conducte de apă potabilă şi a aceleia de lumină electrică, sunt înţelese de partidul nostru ca lucrări edilitare de strictă şi imperioasă dibuinţă. , Spitalele suferă de multe lipsuri. Este necesară întreţinerea lor şi înzestrarea lor cu toate cele trebuincioase, astfel ca bolnavii să fie bine îngrijiţi, iar pacienţii săraci să fie scutiţi de orice plată. Partidul liberal crede necesar înfiinţarea de dispensării medicale în suburbiile oraşului care vor sta în mod efectiv şi gratuit la dispoziţia populaţiunei. * . In problema fabricaţiunei painei şi ieftenirei ei, partidul liberal va încuraja şi înfiinţa cooperative în aceste scopuri, iar brutarii vor fi controlate sever şi obligaţi a vinde pâinea cu cântarul. Va îngriji de reparaţiunea şi înfrumuseţarea sfintelor locaşuri, de creiarea de plantaţiuni împrejurul lor, de iluminarea bisericilor cu electricitate şi de subvenţionarea corurilor ; va înlesni construirea de case parohiale. Cimitirele şi străzile de acces la ele vor fi bine îngrijite şi întreţinute. Se va interveni la înaltul Patriarh, ca P. S. Archiereu, care poartă numele de „Ploeşteanu“ să-şi ia efetiv reşedinţa în acest oraş, al cărui nume l-a adoptat. Consequent cu opera culturală desfăşurată de partidul liberal, se socoteşte util a se începe construirea de şcoli şi grădini de copii; localurile existente vor fi reparate şi înzestrate cu mobilier şi materiale didactice, se vor înfiinţa biblioteci populare pe lângă fiecare şcoală. Se vor mai înfiinţa cantine şi băi şcolare, iar serviciul medical pentru şcolari va fi reorganizat. Pentru şcolarii debili se vor organiza colonii la munte şi mare. * Invalizii de război grade inferioare, văduvele şi orfanii de război, vor fi aprovizionate, cu lemne din depozitele sale şi pe preţ de cost, iar pentru cei absolut săraci, gratuit. De aceleaşi înlesniri se vor bucura şi pensionarii săraci. La preţ egal, chioşcurile de desfacere a produselor R. M. S., se vor da invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. Crede necesar construirea de hale sistematice, taxele de la abator reduse — pentru oftenirea cărnei — abatorul mărit şi amenajat. Micii industriaşi şi meseriaşi vor fi preferaţi la lucrările edilitare. Pentru meseriaşi şi lucrători din fabrici şi ateliere se va reduce prestaţia, ca şi pentru funcţionarii particulari şi micii meseriaşi , se vor înfiinţa ospătării comunale. Se va exercita un control sever asupra mânuitorilor banului public. Agenţii poliţieneşti vor fi sporiţi ca şi circumscripţiile poliţieneşti. Personalul primăriei va avea înaintări la timp şi o bună salarizare. Cu acest program partidul liberal din Prahova se prezintă alegătorilor din Ploești solicitându-le încrederea. * * *■ Şedinţa adunării eparhiale a Moldovei IAŞI, 19.Peri dimineaţă a avut loc la Mitropolie şedinţa adunării eparhiale a Moldovei, prezidată de I. P. S. S. mitropolitul Pimen. S’a cetit darea de seamă a activităţii pe anul expirat, dânduse şi lista de descărcare a gestiunei. Adunarea a declarat ales ca membru al adunării eparhiale pe d-1 C. Toma în locul rămas vacant prin moartea lui G. G. Mârzescu.. In al doilea loc, rămas vacant prin moartea lui Al. Constantinescu, s’a cerut ca jud. Roman să’și desemneze un reprezentant. r ... -----------Preotul Roşescu a fost numit re-1 la spitalul Comunal,ferent in locul vacant. ............. .....•••" Ziua Sf. Marelui Mucenic Gheorghe, patronul bisericii Mirăuţilor, a fost serbată şi de data aceasta cu tot fastul ce i se cuvine. Cu toate că timpul era rece, căci începuse să ningă de cu noapte, mii de credincioşi şi-au îndreptat paşii spre acest sfânt locaş. A fost un adevărat pelerinaj. Au venit din depărtări mari, din judeţele Câmpulung şi Rădăuţi, ostaşii din „Oastea d-lui Isus“, cu steagurile lor. Problema misionară a bisericii trebue intensificată. Astfel de misiuni contribue în măsură foarte largă la întărirea şi înălţarea sentimentelor religioase în popor. Şi această biserică a devenit un centru de misionarism. In fiecare Duminică au loc şezători biblice, la cari poporul adunat după ascultarea predicei, cântă cântece religioase şi toţi se întorc mulţumiţi spre căminul lor, după ce au petrecut ziua D-lui, în preamărirea lui D-zeu. Rzultatul e că în oraş nu există sectari. Hramul acestei biserici a fost ocazie de înălţare sufletească. In ziua hramului după ce s’a făcut sfinţirea apei şi după înconjurarea bisericii cu procesiunea şi citirea a 4 evanghelii, s’a săvârşit slujba sf. liturghii de către un sobor de preoţi (Ignătescu Coclici, Tasciuc, Sucevan, Totoescu, Sorocean, Berlinschi şi Lazariuc) în frunte cu Inspectorul misionar dr. O. Tarangul. Răspunsurile la Sf. liturghie le-a dat ireproşabil corul bisericii compus din elemente din oraş şi satele din apropiere, condus de d. Alexandru Irimiciuc. Preotul Coclici a ţinut predica festivă, vorbind despre creştinismul de acum şi de altă dată, arătând ce înseamnă astăzi a fi creştin ortodox şi aducând ca exemplu de tărie şi statornicie în credinţă pe marele mucenic Gheorghe. Părintele insp. Tarangul, lămureşte pe cei prezenţi asupra rostului ce are oastea D-lui Isus. Emoţionant a fost momentul când părintele insp. dr. Tarangul, în numele I. P. S. Mitropolit al Bucovinei, a înmânat d-nei Cristureanu, un decret de mulţumită şi recunoştinţă pentru concursul ce-l dă în educaţia morală a elevelor. A urmat în curtea bisericii solemnitatea sfinţirii steagului ţinut de ostaşii Catargiu şi Costeliuc. Ostaşul Catargiu, mulţumeşte preoţilor pentru frumoasa slujbă cât şi ostaşilor veniţi la această serbare din judeţele Câmpulung şi Rădăuţi. Ziua de Marţi va rămâne adânc întipărită în inima tuturor ce au participat la măreaţa serbare în biserica Mirăuţilor, unde pe vremuri voevozii se miruiau de către mitropolitul Moldovei. m Bucovina OPIOASA SERBARE la biserica Mirăuţilor din Suceava LUPTA CONTRA comunismului la Bacău BACAU. Autorităţile administrative au procedat la o serie întreagă de investigaţiuni pentru descoperirea şi stârpirea nucleelor comuniste din cuprinsul judeţului. Astfel au fost oprite la timp manifestaţiunile de la diferite centre industriale printre cari şi acelea dela fabricele Scutaru şi asău. A fost adus la parchet din ordinul d-lui prim-procuror Mina Gorovoy, cunoscutul comunist Haie Iosef zis Ekleman zis lehel Butnaru, originar din Tg.Moineşti, la domiciliul căruia s’au găsit tot soiul de circulari, instrucţiuni cifrate, manifeste, moţiuni, cărţi, broşuri şi alt material folositor pentru intensificarea mişcărei comuniste. Individul de mai sus avea însărcinarea să înjghebe comitetul organizaţiei comuniste la Moineşti şi cu ajutorul unei liste de subscripţie parvenită de la centrul comunist, a recurs la strângerea de fonduri necesare acestei înjghebări cum şi ajutorarea deţinuţilor politici. Or, activitatea acestuia, cu ajutorul listei de subscripţie neautorizată conform legii contribuţiiunilor benevole, se resfiră şi în altă direcţie, mult mai importantă pentru înjghebarea comunistă în special, socotind că fondurile de subsistenţă, nucleele comuniste de pretutindeni, şi le procură din sursele bine cunoscute tuturora. Frequentând cercurile muncitoreşti şi toate straturile sociale din târg şi împrejurimi, comunistul cauta printre elementele cari subscriau sume să-şi recruteze aderenţi în vederea constituirii comitetului respectiv. Fiind descoperiţi şi indivizii Burăh Marcovici, apoi fraţi Avram şi Lazăr Marcu tot din Moineşti, bine cunoscuţi prin trecuta lor activitate comunistă, au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului, sub învinuirea de complicitate cu principalul vinovat de mai sus, Coresp. Politica ţărănistă la ILFOV Se mistifică asasinate. — Se nesocotesc legile Judeţul Ilfov, care trăeşte sub teroarea subsecretarului de la Interne, (Be Re zis Căruţa’n revoluţie) a atins recordul în materie de abuzuri. Un criminal ca D. MĂCIUCĂ, din Fundeni-Frunzăneşti, care deşi a omorât un sătean acum o lună, este încă nearestat, fiind proteguit un avocat, care este şi vicepreşedinte al Camerii. Pe de altă parte, prefectul de Ilfov, sub presiunea lui DE RE, refuză să instaleze 25 CONSILII COMUNALE, reintegrate de Ministerul de Interne. Cei cam 10 ani au strigat legalitate, tolerează crimele și săvârșesc abuzuri revoltătoare. R. laşu! şi serbările UNIRII Ieșenii vor comemora acest eveniment fără concursul guvernului IAŞI 29 D. Atanasie Gheorghiu, publică prin ziarele din Iaşi un apel prin care protestează împotriva faptului că Iaşul a fost eliminat de la serbările comemorative ale Unirei. Printre altele d. Gheorghiu arată că defuncţii Regi Carol şi Ferdinand nu ar fi tolerat ca serbările Unirii să se facă fără participarea Iaşului. In urma acesteia, mai mulţi intelectuali din Iaşi au luat iniţiativa de a organiza şi la Iaşi o serbare comemorativă fără concursul guvernului. Nenorocirea din Turraaia »sspyqans BRAILA.—La carierele de piatră din Turcoaia din corn. Greci, pe când un grup de muncitori, se reîntorceau de la depozitul carierei — în drum spre gura carierei — au trecut pe lângă atelierul de fierărie, având parte din ei pachete conţinând dinamită. La un moment dat o scântee asărit pe unul din pachetele ce erau purtate de muncitori, producăndu-se astfel o puternică explozie, care a rănit grav pe muncitorii : Măcineanu Vasile, Gipa lordache, Iordan Cristea, Galian Stavilioti, Galian Polonezu, Dumitru Pologaru și, Vasile Bucur. Victimele acestei nenorociri, au fost transportate în mare grabă cu o şalupă în localitate şi, internate R.-Sărat SĂTENII DIN PUTREDA1 Locuitorii din com. Putreda, au intrat cu plugurile în moşie a Grebănul, fosta proprietate a d-lui Louţo, iar actualmente expropriată și considerată, ca o rezervă a împroprietărirei. A intervenit la fața locului d-l Al. Alexandrescu, prefect, promitându-le, că dacă se vor linişti, le va da o parte din moşie, pentru care vor plăti arenda cooperativei din acea localitate. Sătenii au continuat să are, din care pricină au sosit numeroşi jandarmi, care au evacuat pe toţi. Se pare că lucrurile merg spre linişte. MOARTE NEAŞTEPTATA. — A stârnit multă jale în oraş şi judeţ, încetarea din viaţă a lui Hulică, profesor. Regretatul suferea de cord. Cutreerând ţara Epoca... Legalităţei Spre dizolvarea consiliului comunal din Botoşani Am arătat într-unul din numerile trecute ale ziarului nostru, cum guvernamentalii botoşăneni fac toate sforţările de a-şi instala în fruntea primăriei locale, o serie de amatori de situaţii. Această încercare este cu atât mai condamnată de aproape unanimitatea cetăţenilor, cu cât activitatea actualei administraţiuni comunale a însemnat o eră de realizări din cele mai importante pentru oraşul nostru. La cele două mari lucrări de edilitate, sporirea debitului de apă potabilă prin captarea de noi izvoare la Bucecea şi procurarea unui nou motor de 1000 H. P. pentru uzina electrică, care să asigure iluminatul oraşului grav ameninţat de vechimea motoarelor existente şi să permită în acelaş timp industrializarea uzinei — lucrări care au necesitat sume foarte importante, dar care s-au realizat fără nici un împrumut care să greveze pe viitor veniturile comunei ci, prin economiile rezultate dintr-o înțeleaptă politică financiară din bugetul ordinar al primăriei, la aceste două lucrări care marchează o epocă în gospodăria oraşului nostru, se adaugă o serie nenumărată de realizări gospodăreşti denetăgăduită însemnătate, recunoscute ca atare de populaţia botoşăneană. Inpotriva unei atare administraţii comunale, lipsite de caracterul politicei de partid (majoritatea consilierilor sunt naţional-ţârănişti) se fac de către mai marii zilei, fel de fel de sforţări de îndepărtare, numai şi numai pentru a fi satisfăcuţi câţiva clubişti fără nici o suprafaţă şi lipsiţi de orice calitate gospodărească, dar desigur, dornici să fie la locuri de cinste şi poate şi de... altceva. înainte de Paşti încă se făcuse o serioasă anchetă de către d. inspector administrativ Pictorian, care după zile întregi de cercetări, a reuşit să încheie un raport ale cărui concluzii de dizolvare, se întemeiau pe motive pur şi simplu ridicole şi care nu constituau nici o vină pentru administraţia comunală. Motivele erau atât de neconcludente încât se spunea că însuşi prefectul judeţului şi şef al partidului ţărănist local d. Irimescu, a împiedicat depunerea raportului la minister, dându-şi seamă că nu sunt şanse de a se obţine dizolvarea. Da Irimescu — spune-se — preferă întrrzierea rezolvirei acestei probleme până la venirea noii legi administrative căci ştie prea bine că dizolvarea nejustificată1 a administraţiei comunale era dezaprobată de cetăţeni şi apoi formarea noii comisiuni interimare dădea naştere la vii conflicte în sânul organizaţiei, fiind mulţi amaratori. In cele din urmă însă, a fost silit de aceştia, să dea curs afacere, dar rezultatul nu a putut fi decât cel aşteptat. Toate capetele de acuzaţie ale raportului au fost răsturnate printr’un memoriu alcătuit de delegaţia permanentă, care a evidenţiat tot ridicolul conţinutului raportului. Consiliul superior administrativ a refuzat dizolvarea pe temeiul acestui raport aşa că ministerul de interne a trimis un alt inspector general administrativ care cercetează de câteva zile activitatea consiliului şi delegaţiei comunale, în dorinţa de a găsi motive de dizolvare. Nu ştim care va fi rezultatul, cu toate încercările ce le face în acest scop inspectorul administrativ care nu se sfieşte a lucra nopţi întregi cu parte din consilierii ţărănişti (cum a fost cazul d-lui D. Ionescu deputat şi consilier comunal), un singur lucru apare evident din toate acestea : regimul actual, ce se pretinde al „legalităţei integrale“ face toate încercările spre a comite ilegalităţi după ilegalităţi şi nu se sfieşte să înfrunte indignarea unui oraş întreg, numai spre a sfârşi prin a plasa partizanii în fruntea bucatelor. E de prevăzut că populaţianea va reacţiona aşa cum se cuvine la momentul oportun. ------------------------------------- In oraşul Sinaia K:: xw’/W'.sv. Mausoleul în care odihnesc rămăşiţele pământeşti ale lui Take Ionescu. A fost construit după planurile d-lui arhitect P. Antonescu Abuzurile guvernamentale din JUD. TECUCUI — Prefectul judeţului şi un inspector cooperatist provoacă scandal. Terorizarea cetăţenilor — In ziua de 21 Aprilie a avut loc adunarea generală a Băncei populare din Podul Turcului, jud. Tecuciu, unde bandele guvernului, din ordinul prefectului de judeţ şi sub coonducerea inspectorului general Gh. Vârgolici au produs scandaluri, ameninţând şi terorizând pe cetăţeni. In noaptea dinaintea alegerei acest inspector abuziv a ţinut o consfătuire cu ţărăniştii din localitate în care a hotărât: _ 1. .Schimbarea localului în care să se ţină adunarea, pe care acest d. inspector a şi propus-o de la început în adunarea generală de a doua zi, în scopul de a da putinţa bandelor ţărăniste şi jandarmilor să opereze asupra membrilor băncei după placul şi scopurile lor. 2. Membrii din consiliu cari, deşi au adus servicii reale băncei să fie înlocuiţi pentru motivul că nu sunt ţărănişti şi s’a hotărât cine dintre ţărănişti să fie aleşi. 3. Anularea procesului verbal al Consiliului de administraţie prin care au fost excluşi un număr de membri, care nu îndeplineau condiţiunile cerute, pentru că între aceştia se aflau D. Suliman şi I. Frătiman, candidaţi ai partidului ţărănesc la alegerea consiliului băncei. Alegerea acestora s’a şi făcut a doua zi, după cum constată procesul verbal al adunărei generale. # La abuzurile şi ingerinţele acestui inspector, s’au mai adăugat acele ale d-lui prefect V. Beldie care a ameninţat prin telefon pe preşedintele băncei I. Popescu, învăţător că-l face pe el şi pe şeful organizaţiei liberale răspunzător de orice tulburări s’ar produce, ca şi cum forţa publică, ar fi fost la ordinele lor — şi că-i va, lega burduf şi-i va aduce pe jos din post în post la Tecuci. Ce s’a petrecut în ziua alegerei Se adunase 148 membri în localul Băncei. Deodată îşi face apariţia însoţit de agenţi electorali ţărănişti, cu mare sgomot şi următor, celor hotărâte în cursul nopţii, cere aducărei să schimbe localul şi aruncă cuvinte triviale consiliului tocmai acel ce era trimis spre ordine, d. inspector Vârgolici, care fără a ţine seamă de oamenii care alcătuesc consiliul, ca veneratul preot Tilibaşa, întemeietorul băncei, doctorul Tr.rălungă, învăţătorul Popescu, etc., toţi d‘depunători a averilor lor în această bancă. In afara chestiunilor puse la ordinea zilei prin convocare, inspectorul a propus ratificarea alegerei dr. Ţarălungă în consiliu de administraţie şi alegerea altor membrii în locul celor eşiţi la sorti. La protestarea preşedintelui că ordinea de zi nu prevede acestea şi deci nu se poate lua în discuţie şi la murmurile de dezaprobare ale adunărei, d. inspector temându-se că nu-şi va putea aduce la îndeplinire însărcinările ce i se dase, a început cu glas tare să ameninţe că se taie creditul acestei bănci, că va vinde instrumentele agricole, cărţile avocaţilor, plugul şi boii ţăranilor, dacă nu vor face cum cere d-sa. La un semn al d-lui inspector au erupt în sală bătăuşii ţărănişti şi un jandarm. La ameninţările bătăuşilor, membrii adunărei în frunte cu preotul Tilibaşa, învăţătorii, doctorii şi peste o sută de membri societari, au părăsit localul băncei spre a se salva. Numai vreo trei zeci mem- bri au rămas înăuntru închişi fiind de bătăuşi, care văzând că toată adunarea părăseşte sala a încuiat uşile ca aceştia cel puţin să nu mai iasă. Aceştia sub presiunea bătăuşilor au fost siliţi să accepte toate propunerile d-lui inspector, care a constituit un nou birou al adunărei prezidat de C. Botez, cârciumar şi debitor al băncei şi având ca membri pe d-nii: D. Popa, V. Năstase, C. Toma funcţionari cărora nu li se permisese să părăsească localul şi I. Gaverna, care fiind olog de ambele picioare n’a putut să iasă din sală. Toţi cei scăpaţi din localul băncei au continuat întrunirea în altă parte încheind cuvenitul procesverbal. Cine susţine guvernul Samavolnicia, abuzul şi ingerinţele exercitate de organele administrative prin inspectorul general Vârgolici, prefectul judeţului, autorităţile locale, slujite de bandele de bătăuşi, desfăşurate fără sfială, sunt necontestate. Prin asemenea reprobabile mijloace, partidul ţărănesc voeşte să pună mâna pe băncile populare, spre satisfacerea scopurilor lor politice şi căpătuirea partizanilor, întronând o periculoasă stare de lucruri acolo unde politica nu are ce căuta. Toate aceste abuzuri au fost aduse telegrafic la cunoştinţa d-lui ministru al muncii şi cooperaţiei. Deşi au trecut atâtea zile până în prezent, d-sa n’a găsit de cuviință să ia vreo măsură în cauză. Curtea-de-iorgen DISPARIŢIA UNEI ORFANE— De la locuinţa preotului Petre Topologeanu, din acest oraş, a dispărut în ziua de 22 Aprilie copila Marişca Simon, etate de Vie 13 ani, ce fusese luată în creştere de preot, de la orfelinatul „Vatra Copiilor“ din corn. Orlat, Sibiu. Cu toate cercetările făcutede poliţie, nu s’a dat de urma copilei. Cei ce ştiu ceva despre ea, să anunţe poliţia sau pe numitul preot. SCRISORI din T.MAGURELE Din trecutul oraşului.—Turris Romanus. — Prădăciunie turcilor.—O sută de ani de stăpânire permanentă românească.Sub războiul neatârnării.—Inspirap poetice sub numele de Nicopolea mică fu întărit cu ziduri şi şanţuri cu apă. In crâncena luptă dela Nicopole Mare, la 1396, pe ţărmul drept al Dunării, Turnul — Nicopolea Mică — fu luat cu asalt de creştini şi redat ţării româneşti. Dar după moartea lui Mircea, Turcii îl ocupară din nou şi făcură din el o avantgardă întărită pe stânge Dunării. Mihai Viteazu redete iarăşi Turnul m mâinile Românilor. Aceasta a durat însă prea puţin căci Turcii apoi se aşează temeinic aci şi formează „Raiaua Turnului“ care ţine până la 1829, când prin tratatul de la Adrianopole Turcii cedează Valahiei toate oraşele şi posesiunile de pe malul stâng al Dunării. Sub Alexandru Ghica Vodă se statorniceşte reşedinţa jud. Teleorman în oraşul Turnu, întru* pându-se la jud. Teleorman toate satele de pe Valea Oltului pe o în* tindere de peste 20 km. , încetul cu încetul Turnul — as©* zat la o distanţă de 3 km. de ve* chiul Turns Romanus, pe un pla* tou^ destul de înalt, care-1 fereşte de inundaţii, se populează, se măreşte şi devine un centu important al grânarilor şi în locul cocioabelor sărăcăcioase ale Turcilor, se înalţă prăvălii, magazii de cereale, clădiri publice, biserici şi case frumoase cu grădini ale orăşenilor. Turcii ne invidiaude progresul mereu crescând al oraşului şi de bogăţiile ce se adunau aci şi nu rare ori dădeau câte o raită după pradă prin Turnul românesc. In ziua de Bobotează a anului 1854 o ceată de basbuzuci trec Dunărea, pradă oraşul, intră în biserica catedrală „Sf. Haralambie“, pe care o despoae de odoare şi traseul în sfintele icoane. Sub războiul de neatârnare, turnu-Măgurele constitue pentru întreaga suflare românească punctul de concentrare al tuturor nădejdilor noastre. Pe aci s-au scurs armatele române şi convoiurile de prizonieri turci sub export a soldaţilor noştri. Neuitatul Ion Brătianu supraveghea de aci cu toată grija mişcările şi aprovizionarea trupelor române, desfăşurând o activitate prodigioasă, care a contribuit în mare parte la succesul nostru. Oraşul nostru a fost un motiv de inspiraţie poetică pentru poeţii Alexandri, care a scris piesa in viersuri „La Turnu-Măgurele“ şi G. Coşbuc în „Rugămintea din urmă“, unde ostaşul care îşi trage sufletul rănit de moarte pe câmpiile Bulgariei, roagă pe camaradul său : „Iar mamei — Doamne, cum aş vrea „Credinţa să o înşele ! „Schi spui că m’ai lăsat rănit „La Turnu-Măgurele. „Dar, voi sosi cât de curând, „Ascultă-mi rugămintea, „Că mama, dac’ar şti că-s mort „Şi-ar pierde mintea. VIRGAR In „Monografia oraşului T.Măgurele“ întocmită de d-nii Hariton Constantinescu institutor şi inspector şcolar şi Ioan St. Scondăcescu profesor şi actualmente primar al oraşului nostru, găsim interesante date privitoare la trecutul Turnului-Măgurele, ce credem necesar a le reda cititorilor noştri. Se văd şi astăzi la gura Oltului nişte rămăşiţe de ziduri ale turnului roman, turris romanus, în mijlocul viilor, turn ce forma foișorul de observațiune militară. După nărfilitele barbarilor, Turnul nostru fu ocupat de Turci și ŞTIRI din BUHUŞI HIROTONIA UNUI PREOT. — Duminică 21 Aprilie, a avut loc în localitate o frumoasă sărbătoare creştinească la biserica Sf. Înviere. Cu ocazia unor vizite făcute de Preasfinţitul Grigore Leu Botoşeneanu Vicarul Mitropoliei Moldovei pe la bisercile de pe Valea Bistriţei a venit şi în localitate pentru a oficia Sf. Liturghie şi la Biserica Sf. înviere întreaga populaţie creştinească în frunte cu d. Clement Podoleanu primarul oraşului aueşit la bariera oraşului înaintea Prea Sfântului urându-i bun venit de unde apoi în corpore au pornit într’un impozant cortegiu la Biserica Sf. înviere. Sfinţia Sa era însoţit de protoereul judeţului Neamţ, preotul Ion Popovici şi preoţii Vasile Gheorghiu, N. Ionescu, din Orbie, Ştefan Romanescu Siliştea, Cosma din Podoleni, Gheorghe Hagimă din Băseşti şi diaconii Turcan de la Sf. Mitropolie din Iaşi, Vasile Zigău, numit preot în postul al doilea al parohiei Buhuş. După terminarea întregei solemnităţi a vorbit Prea Sfântul Grigore Leu Botoşeneanu despre mulţumirea sufletească ce o simte văzând atâta public încât zidurile şi curtea bisericei sunt neîncăpătoare şi durerea ce o simte văzând cum o parte din credincioşi luându-se după unii, cari au ştiut să-i speculeze, pe chestiuni religioase şi nu de conducătorii Sf. Sinod, au ajuns până acolo încât au închis cu forţa Biserici, cum e cazule de la Podoleni. Au recomandat apoi enoriaşilor parohiei Buhuşi pe noul preot Vasile Zigău, arătând în termeni elogioşi speranţele de bun pastor ce Sf. Sa promite a fi. Sf. Sa Grifore Leul îi dă apoi cadou o bilic, spre a se adânci în scripturi. Vorbeşte apoi preotul Protoereu Ion Popovici, cărora le răspunde preotul Vasile Zigău, în cuvinte conchise şi bine simţite arătând necesitatea religiei şi îndatoririle de a învăţa, sfinţii, şi conducea misiunii preoţeşti. Mulţumeşte apoi la toţi pentru concursul şi încrederea ce şi-au pus în Sf. Sa. După terminarea servetului divin şi după binecuvântarea dată mulţimei ce aştepta în curtea bisericii a avut loc o agapă în casele preotului Vasile Zigău, unde s’au ţinut cuvântări din partea d-lui Capşa directorul liceului Petru Rareş, a Prea Sf. Grigore, preotul Ştefan Romanescu şi Clement Podoleanu primarul oraşului Buhuşi. La toţi le-au răspuns părintele Zigău .După agapă la orele 3 întreaga societate au făcut o vizită preotului Dumitru Costea care fiind bolnav nu a putut lua parte la slujba religioasă. Din localitate Prea Sf. Grigore a plecat la Mănăstirea Bistriţa iar de acolo la Iaşi. A apărut No. 2 din Revista Generaţia Unirii Ififf cu următor Stelian Popescu. S. Păstor ...... Al. Lapedatu. . . 8. Inculeţ. ..... Or. I. Matei. . . . * * * €. Cissescu, Dr. N. . Lugsu, N. Săveanu . L grăt©scu-¥oânelli Preda Romailo . . . Alice ¥rinescu . . . L. Re&reams ..... N. M............................ O. FoStro ....... 11 cuprins: Pericolul Comunist. Pontica de Stat faţă de Minorităţi. Banatul în actul Unirii dela Albalulia. O revoluţie trăită. In jurul adunărei dela Alba-Iulia. Propaganda Ungară. Discuţii Libere Votul Administrativ al Femeii. Conica internă. Cronica Externă—Chestia Dunărei. fi___________— „La Vitrina Librăriilor“—„R sfoind Revistele“ —