Viitorul, mai 1929 (Anul 21, nr. 6363-6386)

1929-05-01 / nr. 6363

MIERCURI 1 MAW 192» ===—— k­: TM ^ _in l K T Am #1 re-. —■ “• lg«? JL 2» sLOÎTU i în 1 HM A —­ Ardeal - Bucovina - Ba­sarabia - Banat -- Vechiul Regat Partidul liberal şi programul edilitar al Pioeştilor — Manifestul lansat de d. Dem. I. Nicolaescu— — Ce promite partidul liberal. —Ce este necesar oraşul lui Ploeşti pentru ridicarea sa — D-l Dem. I. Nicolaescu, şeful par­tidului naţional-liberal din Pra­hova, a lansat către cetăţenii Ploeştilor, următorul manifest: „In urma dizolvărei Consiliului Municipiului Ploeşti, noi alegeri s’au fixat pentru ziua de 15 Mai 1929. Partidul naţional-liberal con­ştient de importanţa sa şi consec­vent cu­­ însemnatele opere edili­tare realizate în trecut prin ne­uitaţii săi primari C. T. Grigo­­rescu, Radu Stanian, C. Jonescu şi Al. Radovici, se crede îndreptă­ţit şi acuma, de a-şi asuma răs­punderea pentru o bună şi cin­stită gospodărie a intereselor Mu­nicipiului. In acest scop, el solicită încre­derea alegătorilor, pe temeiul ur­mătorului program de activitate ce îşi propune a realiza, Partidul Naţional-Liberal va în­griji de lucrările edilitare ce ne­cesită oraşului nostru, rămas — sub acest raport — în urma mul­tor oraşe mici ale ţărei. Spre acest sfârşit şi în deosebire de sistemul până acum practicat al alocărei anuale de fonduri in­suficiente, partidul naţional-liberal crede trebuincios, pentru realiza­rea acestor lucrări o destinare de fonduri însemnate din veniturile municipale. In vederea întrebuinţărei cu fo­los a acestor alocări, administra­­tiunea comunală este util să pro­cedeze, ţinând seama şi de avizul comitetelor cetăţeneşti, preconiza­te de către legea de unificare ad­ministrativă, pentru că într’astfel— pe de o parte — să i se poată sugera unele concepţii folositoare, iar — pe de altă parte — mulţimea ce­tăţenească să fie în măsură de a exercita un control asupra între­buinţărei şi gospodăriei avutului ei,înaintea realizărei unor lucrări ce au stat în programele atâtora, şi care cu drept cuvânt pot fi considerate drept de a doua mână ca necesitate, sau drept lucrări de pură înfrumuseţare, partidul na­ţional-liberal socoteşte trebuin­cioasă înfăptuirea, neîntârziată a lucrărilor edilitare de primă şi nediscutată nevoie. * De aceia, crede utilă pavarea imediată a străzilor şi construirea de trotuare. Partidul naţional-liberal, consi­deră ca o necesitate continuarea, cu toată stăruinţa, a canalizărei, extinzându-se reţeaua cât se poate mai mult în vederea asanărei car­­tierilor şi în special cartierului Tabacilor. Extinderea reţelei de conducte de apă potabilă şi a aceleia de lumină electrică, sunt înţelese de partidul nostru ca lucrări edilita­re de strictă şi imperioasă di­buinţă. , Spitalele suferă de multe lipsuri. Este necesară întreţinerea lor şi înzestrarea lor cu toate cele tre­buincioase, astfel ca bolnavii să fie bine îngrijiţi, iar pacienţii săraci să fie scutiţi de orice plată. Parti­dul liberal crede necesar înfiinţa­rea de dispensării medicale în su­burbiile oraşului care vor sta în mod efectiv şi gratuit la­ dispozi­ţia populaţiunei. * . In problema fab­ricaţiunei pai­­nei şi ieftenirei ei,­ partidul libe­ral va încuraja şi înfiinţa coope­rative în aceste scopuri, iar bru­tarii vor fi controlate sever şi o­­bligaţi a vinde pâinea cu cânta­rul. Va îngriji de reparaţiunea şi în­frumuseţarea sfintelor locaşuri, de creiarea de plantaţiuni împreju­rul lor, de iluminarea bisericilor cu electricitate şi de subvenţiona­rea corurilor ; va înlesni constru­irea de case parohiale. Cimitirele şi străzile de acces la ele vor fi bine îngrijite şi întreţinute. Se va interveni la înaltul Pa­triarh, ca P. S. Archiereu, care po­artă numele de „Ploeşteanu“ să-şi ia efetiv reşedinţa în acest oraş, al cărui nume l-a adoptat. Consequent cu opera culturală desfăşurată de partidul liberal, se socoteşte util a se începe construi­rea de şcoli şi grădini de copii; localurile existente vor fi reparate şi înzestrate cu mobilier şi mate­riale didactice, se vor înfiinţa bi­blioteci populare pe lângă fiecare şcoală. Se vor mai înfiinţa cantine şi băi şcolare, iar serviciul medical pentru şcolari va fi reorganizat. Pentru şcolarii debili se vor or­ganiza colonii la munte şi mare. * Invalizii de război grade inferi­oare, văduvele şi orfanii de război, vor fi aprovizionate, cu lemne din depozitele sale şi pe preţ de cost, iar pentru cei absolut săraci, gra­tuit. De aceleaşi înlesniri se vor bucura şi pensionarii săraci. La preţ egal, chioşcurile de desfacere a produselor R. M. S., se vor da invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. Crede necesar construirea de hale sistematice, taxele de la aba­tor reduse — pentru oftenirea cărnei — abatorul mărit şi amena­jat. Micii industriaşi şi meseriaşi vor fi preferaţi la lucrările edili­tare. Pentru meseriaşi şi lucrători din fabrici şi ateliere se va reduce prestaţia, ca şi pentru funcţionarii particulari şi micii meseriaşi , se vor înfiinţa ospătării comunale. Se va exercita un control sever asupra mânuitorilor banului pu­blic. Agenţii poliţieneşti vor fi spo­riţi ca şi circumscripţiile poliţie­neşti. Personalul primăriei va avea înaintări la timp şi o bună salari­zare. Cu acest program partidul libe­ral din Prahova se prezintă ale­gătorilor din Ploești solicitându-le încrederea. * * *■ Şedinţa adunării eparhiale a Moldovei IAŞI, 19.P­eri dimineaţă a avut loc la Mitropolie şedinţa a­­dunării eparhiale a Moldovei, pre­zidată de I. P. S. S. mitropolitul Pimen. S’a cetit darea de seamă a activităţii pe anul expirat, dându­­se şi lista de descărcare a gesti­­unei. Adunarea a declarat ales ca membru al adunării eparhiale pe d-1 C. Toma în locul rămas va­cant prin moartea lui G. G. Mâr­­zescu.. In al doilea loc, rămas va­cant prin moartea lui Al. Constan­­tinescu, s’a cerut ca jud. Roman să’și desemneze un reprezentant. r ... -----------­Preotul Roşescu a fost numit re-1 la spitalul Comunal,­ferent in locul vacant. ............. .....•••" Ziua Sf. Marelui Mucenic Gheor­­ghe, patronul bisericii Mirău­ţilor, a fost serbată şi de data a­­ceasta cu tot fastul ce i se cuvine. Cu toate că timpul era rece, căci începuse să ningă de cu noapte, mii de credincioşi şi-au îndreptat paşii spre acest sfânt locaş. A fost un ade­vărat pelerinaj. Au venit din depăr­tări mari, din judeţele Câmpulung şi Rădăuţi, ostaşii din „Oastea d-lui Isus“, cu steagurile lor. Problema misionară a bisericii tre­­bue intensificată. Astfel de misiuni contribue în măsură foarte largă la întărirea şi înălţarea sentimentelor religioase în popor. Şi această biserică a devenit un centru de mi­sionarism. In fiecare Duminică au loc şezători biblice, la cari poporul adunat după ascultarea predicei, cântă cântece religioase şi toţi se în­torc mulţumiţi spre căminul lor, după ce au petrecut ziua D-lui, în preamărirea lui D-zeu. Rzultatul e că în oraş nu există sectari. Hramul acestei biserici a fost o­­cazie de înălţare sufletească. In ziua hramului după ce s’a fă­cut sfinţirea apei şi după înconju­rarea bisericii cu procesiunea şi ci­tirea a 4 evanghelii, s’a săvârşit sluj­ba sf. liturghii de către un sobor de preoţi (Ignătescu Coclici, Tasciuc, Sucevan, Totoescu, Sorocean, Ber­linschi şi Lazariuc) în frunte cu Ins­pectorul misionar dr. O. Tarangul. Răspunsurile la Sf. liturghie le-a dat ireproşabil corul bisericii compus din elemente din oraş şi satele din apro­piere, condus de d. Alexandru Irimi­­ciuc. Preotul Coclici a ţinut predica festivă, vorbind despre creştinismul de acum şi de altă dată, arătând ce înseamnă astăzi a fi creştin ortodox şi aducând ca exemplu de tărie şi statornicie în credinţă pe marele mucenic Gheorghe. Părintele insp. Tarangul, lămu­reşte pe cei prezenţi asupra rostului ce are oastea D-lui Isus. Emoţionant a fost momentul când părintele insp. dr. Tarangul, în nu­mele I. P. S. Mitropolit al Bucovinei, a înmânat d-nei Cristureanu, un de­cret de mulţumită şi recunoştinţă pentru concursul ce-l dă în educaţia morală a elevelor. A urmat în curtea bisericii solem­nitatea sfinţirii steagului ţinut de ostaşii Catargiu şi Costeliuc. Ostaşul Catargiu, mulţumeşte preo­ţilor pentru frumoasa slujbă cât şi ostaşilor veniţi la această serbare din judeţele Câmpulung şi Rădăuţi. Ziua de Marţi va rămâne adânc întipărită în inima tuturor ce au participat la măreaţa serbare în bi­serica Mirăuţilor, unde pe vremuri voevozii se miruiau de către mitro­politul Moldovei. m Bucovina OPIOASA SERBARE la biserica Mirăuţilor din Suceava LUPTA CONTRA comunismului la Bacău BACAU.­­ Autorităţile admi­nistrative au procedat la o serie întreagă de investigaţiuni pentru descoperirea şi stârpirea nucleelor comuniste din cuprinsul judeţului. Astfel au fost oprite la timp manifestaţiunile de la diferite centre industriale printre cari şi acelea dela fabricele Scutaru şi asău. A fost adus la parchet din ordi­nul d-lui prim-procuror Mina­ Go­­rovoy, cunoscutul comunist Haie Iosef zis Ekleman zis lehel Butna­­ru, originar din Tg.­Moineşti, la domiciliul căruia s’au găsit tot soiul de circulari, instrucţiuni ci­frate, manifeste, moţiuni, cărţi, broşuri şi alt material folositor pentru intensificarea mişcărei comuniste. Individul de mai sus avea în­sărcinarea să înjghebe comitetul organizaţiei comuniste la Moineşti şi cu ajutorul unei liste de sub­scripţie parvenită de la centrul co­munist, a recurs la strângerea de fonduri necesare acestei înjghe­bări cum şi ajutorarea deţinuţilor politici. Or, activitatea acestuia, cu aju­torul listei de subscripţie neauto­rizată conform legii contribuţii­­unilor benevole, se resfiră şi în altă direcţie, mult mai importantă pentru înjghebarea comunistă în special, socotind că fondurile de subsistenţă, nucleele comuniste de pretutindeni, şi le procură din sursele bine cunoscute tuturora. Frequentând cercurile muncito­reşti şi toate straturile sociale din târg şi împrejurimi, comunistul cauta printre elementele cari sub­­scriau sume să-şi recruteze ade­renţi în vederea constituirii co­mitetului respectiv. Fiind descoperiţi şi indivizii Bu­­răh Marcovici, apoi fraţi Avram şi Lazăr Marcu tot din Moineşti, bine cunoscuţi prin trecuta lor ac­tivitate comunistă, au fost ares­taţi şi înaintaţi parchetului, sub învinuirea de complicitate cu prin­cipalul vinovat de mai sus, Coresp. Politica ţărănistă la ILFOV Se mistifică asasinate. — Se nesocotesc legile­ ­Judeţul Ilfov, care trăeşte sub teroarea subsecretarului de la In­terne, (Be Re zis Căruţa’n revo­luţie) a atins recordul în materie de abuzuri. Un criminal ca D. MĂCIUCĂ, din Fundeni-Frunzăneşti, care deşi a omorât un sătean acum o lună,­­ este încă nearestat, fiind prote­guit un avocat, care este şi vice­preşedinte al Camerii. Pe de altă parte, prefectul de Ilfov, sub presiunea lui DE RE, refuză să instaleze 25 CONSILII COMUNALE, reintegrate de Mi­nisterul de Interne. Cei cam­ 10 ani au strigat legali­tate, tolerează crimele și săvârșesc abuzuri revoltătoare. R. laşu! şi serbările UNIRII Ieșenii vor comemora acest eve­niment fără concursul guvernului IAŞI 29 D. Atanasie Gheorghiu, publică prin ziarele din Iaşi un apel prin care protestează împo­triva faptului că Iaşul a fost eli­minat de la serbările comemora­tive ale Unirei. Printre altele d. Gheorghiu ara­tă că defuncţii Regi Carol şi Fer­dinand nu ar fi tolerat ca serbă­rile Unirii să se facă fără partici­parea Iaşului. In urma acesteia, mai mulţi in­telectuali din Iaşi au luat iniţia­tiva de a organiza şi la Iaşi o ser­bare comemorativă fără concursul guvernului. Nenorocirea din Turraaia »sspyqans BRAILA.—La carierele de piatră din Turcoaia din corn. Greci, pe când un grup de muncitori, se reîntorceau de la depozitul carie­rei — în drum spre gura carierei —­ au trecut pe lângă atelierul de fierărie, având parte din ei pa­chete conţinând dinamită. La­ un moment dat o scântee a­­sărit­ pe unul din pachetele ce e­­rau purtate de muncitori, produ­­căndu-se astfel o puternică explo­zie, care a rănit grav pe munci­torii : Măcineanu Vasile, Gipa lor­­dache, Iordan Cristea, Galian Sta­­vilioti, Galian Polonezu, Dumitru Pologaru și, Vasile Bucur. Victimele acestei nenorociri, au fost transportate în mare grabă cu o şalupă în localitate şi, internate R.-Sărat SĂTENII DIN PUTREDA1­­ Locuitorii din com. Putreda, au intrat cu plugurile în moşie a Grebănul, fosta proprietate a d-lui Louţo, iar actualmente expropria­­tă și considerată, ca o rezervă a împroprietărirei. A intervenit la fața locului d-l Al. Alexandrescu, prefect, promi­­tându-le, că dacă se vor linişti, le va da o parte din moşie, pentru care vor plăti arenda cooperati­vei din acea localitate. Sătenii au continuat să are, din care pricină au sosit numeroşi jan­darmi, care au evacuat pe toţi. Se pare că lucrurile merg spre linişte. MOARTE NEAŞTEPTATA. — A stârnit multă jale în oraş şi judeţ, încetarea din viaţă a lui Hulică, profesor. Regretatul suferea de cord. Cutreerând ţara Epoca... Legalităţei Spre dizolvarea consiliului comunal din Botoşani Am arătat într-unul din nume­­rile trecute ale ziarului nostru, cum guvernamentalii botoşăneni fac toate sforţările de a-şi instala în fruntea primăriei locale, o se­rie de amatori de situaţii. Această încercare este cu atât mai condamnată de aproape una­nimitatea cetăţenilor, cu cât acti­vitatea actualei administraţiuni comunale a însemnat o eră de rea­lizări din cele mai importante pen­tru oraşul nostru. La cele două mari lucrări de e­­dilitate, sporirea debitului de apă potabilă prin captarea de noi iz­voare la Bucecea şi procurarea u­­nui nou motor de 1000 H. P. pen­tru uzina electrică, care să asigure iluminatul oraşului grav amenin­ţat de vechimea motoarelor exis­tente şi să permită în acelaş timp industrializarea uzinei — lucrări care au necesitat sume foarte im­portante, dar care s-au realizat fără nici un împrumut care să greveze pe viitor veniturile co­munei ci, prin economiile rezulta­te dintr-o înțeleaptă politică finan­ciară din bugetul ordinar al pri­măriei, la aceste două lucrări care marchează o epocă în gospodăria oraşului nostru, se adaugă o serie nenumărată de realizări gospodă­reşti de­­­netăgăduită însemnătate, recunoscute ca atare de populaţia botoşăneană. In­potriva unei atare adminis­traţii comunale, lipsite de caracte­rul politicei de partid (majoritatea consilierilor sunt naţion­al-ţâră­­nişti) se fac de către mai marii zilei, fel de fel de sforţări de înde­părtare, numai şi numai pentru a fi satisfăcuţi câţiva clubişti fără nici o suprafaţă şi lipsiţi de orice calitate gospodărească, dar desi­gur, dornici să fie la locuri de cinste şi poate şi de... altceva. înainte de Paşti încă se făcuse o serioasă anchetă de către d. ins­pector administrativ Pictorian, care după zile întregi de cercetări, a reuşit să încheie un raport ale cărui concluzii de dizolvare, se în­­temeiau pe motive pur şi simplu ridicole şi care nu constituau nici o vină pentru administraţia co­munală. Motivele erau atât de neconclu­dente încât se spunea că însuşi prefectul judeţului şi şef al parti­dului ţărănist local d. Irimescu, a împiedicat depunerea raportului la minister, dându-şi seamă că nu­ sunt şanse de a se obţine dizolva­rea. D­a Irimescu — spune-se — preferă întrrzierea rezolvirei aces­tei probleme până la venirea noii legi administrative căci ştie prea bine că dizolvarea nejustificată1 a administraţiei comunale era deza­probată de cetăţeni şi apoi forma­rea noii comisiuni interimare dă­­dea naştere la vii conflicte în sâ­nul organizaţiei, fiind mulţi amar­a­tori. In cele din urmă însă, a fost si­lit de aceştia, să dea curs afacere, dar rezultatul nu a putut fi de­cât cel aşteptat. Toate capetele de a­­cuzaţie ale raportului au fost răs­turnate printr’un memoriu alcă­tuit de delegaţia permanentă, care a evidenţiat tot ridicolul conţinu­tului raportului. Consiliul supe­rior administrativ a refuzat di­zolvarea pe temeiul acestui raport aşa că ministerul de interne a tri­mis un alt inspector general ad­ministrativ care cercetea­ză de câ­teva zile activitatea consiliului şi delegaţiei comunale, în dorinţa de a găsi motive de dizolvare. Nu ştim care va fi rezultatul, cu toate încercările ce le face în a­­cest scop inspectorul administra­tiv care nu se sfieşte a lucra nopţi întregi cu parte din consilierii ţă­­rănişti (cum a fost cazul d-lui D. Ionescu deputat şi consilier comu­nal), un singur lucru apare evi­dent din toate acestea : regimul actual, ce se pretinde al „legalită­­ţei integrale“ face toate încercările spre a comite ilegalităţi după ile­galităţi şi nu se sfieşte să înfrunte indignarea unui oraş întreg, nu­mai spre a sfârşi prin a plasa par­tizanii în fruntea bucatelor. E de prevăzut că popula­ţia­nea va reacţiona aşa cum se cuvine la momentul oportun. -------------------------------------­ In oraşul Sinaia K:: xw’/W'.sv.­­ Mausoleul în care odihnesc rămăşiţele pământeşti ale lui Take Ionescu. A fost construit după planurile d-lui arhitect P. Antonescu Abuzurile guvernamentale din JUD. TECUCUI — Prefectul judeţului şi un inspector cooperatist pro­voacă scandal. Terorizarea cetăţenilor — In ziua de 21 Aprilie a avut loc adunarea generală a Băncei popu­lare din Podul Turcului, jud. Te­­cuciu, unde bandele guvernului, din ordinul prefectului de judeţ şi sub coo­nducerea inspectorului gene­ral Gh. Vârgolici au produs scan­daluri, ameninţând şi terorizând pe cetăţeni. In noaptea dinaintea alegerei a­­cest inspector abuziv a ţinut o consfătuire cu ţărăniştii din loca­litate în care a hotărât: _ 1. .Schimbarea localului în care să se ţină adunarea, pe care acest d. inspector a şi propus-o de la în­ceput în adunarea generală de a doua zi, în scopul de a da putinţa bandelor ţărăniste şi jandarmilor să opereze asupra membrilor băn­cei după placul şi scopurile lor. 2. Membrii din­ consiliu cari, deşi au adus servicii reale băncei să fie înlocuiţi pentru motivul că nu sunt ţărănişti şi s’a hotărât cine dintre ţărănişti să fie aleşi. 3. Anularea procesului verbal al Consiliului de administraţie prin care au fost excluşi un număr de membri, care nu îndeplineau con­­diţiunile cerute, pentru că între a­­ceştia se aflau D. Suliman şi I. Frătiman, candidaţi ai partidului ţărănesc la alegerea consiliului băncei. Alegerea acestora s’a şi făcut a doua zi, după cum constată pro­cesul verbal al adunărei generale. # La abuzurile şi ingerinţele aces­tui inspector, s’au mai adăugat a­­cele ale d-lui prefect V. Beldie care a ameninţat prin telefon pe preşedintele băncei I. Popescu, în­văţător că-l face pe el şi pe şeful organizaţiei liberale răspunzător de orice tulburări s’ar produce, ca şi cum forţa publică, ar fi fost la ordinele lor — şi că-i va, lega bur­duf şi-i va aduce pe jos din post în post la Tecuci. Ce s’a petrecut în ziua alegerei Se adunase 148 membri în loca­lul Băncei. De­odată îşi face apa­riţia însoţit de agenţi electorali ţă­rănişti, cu mare sgomot şi urmă­tor, celor hotărâte în­ cursul nop­ţii, cere adu­cărei să schimbe loca­lul şi aruncă cuvinte triviale con­siliului tocmai acel ce era trimis spre ordine, d. inspector Vârgo­lici, care fără a ţine seamă de oa­menii care alcătuesc consiliul, ca veneratul preot Tilibaşa, înteme­ietorul băncei, doctorul Tr.rălun­­­gă, învăţătorul Popescu, etc., toţi d‘depunători a averilor lor în a­­ceastă bancă. In afara chestiunilor puse la or­dinea zilei prin convocare, inspec­torul a propus ratificarea alege­rei dr. Ţarălungă în consiliu de administraţie şi alegerea altor membrii în locul celor eşiţi la sorti.­­ La protestarea preşedintelui că or­dinea de zi nu prevede acestea şi deci nu se poate lua în discuţie şi la murmurile de dezaprobare ale adunărei, d. inspector temându-se că nu-şi va putea aduce la înde­plinire însărcinările ce­ i se dase, a început cu glas tare să amenin­ţe că se taie creditul acestei băn­ci, că va vinde instrumentele agri­cole, cărţile avocaţilor, plugul şi boii ţăranilor, dacă nu vor face cum cere d-sa. La un semn al d-lui inspector au erupt în sală bătăuşii ţărănişti şi un jandarm. La ameninţările bătăuşilor, mem­brii adunărei în frunte cu preotul Tilibaşa, învăţătorii, doctorii şi peste o sută de membri societari, au părăsit localul băncei spre a se salva. Numai vre­o trei zeci mem- b­ri au rămas înăuntru închişi fiind de bătăuşi, care văzând că toată adunarea părăseşte sala a în­cuiat uşile ca aceştia cel puţin să nu mai iasă. Aceştia sub presiunea bătăuşilor au fost siliţi să accepte toate pro­punerile d-lui inspector, care a con­stituit un nou birou al adunărei prezidat de C. Botez, cârciumar şi debitor al băncei şi având ca membri pe d-nii: D. Popa, V. Năs­tase, C. Toma funcţionari cărora nu li se permisese să părăsească localul şi I. Ga­vern­a, care fiind o­­log de ambele picioare n’a putut să iasă din sală. Toţi cei scăpaţi din localul băn­­cei au continuat întrunirea în altă parte încheind cuvenitul proces­­verbal. Cine susţine guvernul Samavolnicia, abuzul şi ingerin­ţele exercitate de organele admi­nistrative prin inspectorul general Vârgolici, prefectul judeţului, au­torităţile locale, slujite de bandele de bătăuşi, desfăşurate fără sfia­lă, sunt necontestate. Prin asemenea reprobabile mij­loace, partidul ţărănesc voeşte să pună mâna pe băncile populare, spre satisfacerea scopurilor lor politice şi căpătuirea partizanilor, întronând o periculoasă stare de lucruri acolo unde politica nu are ce căuta. Toate aceste abuzuri au fost a­­duse telegrafic la cunoştinţa d-lui ministru al muncii şi cooperaţiei. Deşi au trecut atâtea zile până în prezent, d-sa n’a găsit de cuvi­ință să ia vre­o măsură în cauză. Curtea-de-iorgen DISPARIŢIA UNEI ORFANE— De la locuinţa preotului Petre To­­pologeanu, din acest oraş, a dispă­rut în ziua de 22 Aprilie copila Marişca Simon, etate de Vie 13 ani, ce fusese luată în creştere de preot, de la orfelinatul „Vatra Co­piilor“ din corn. Orlat, Sibiu. Cu­ toate cercetările făcute­­de poliţie, nu s’a dat de urma copilei. Cei ce ştiu ceva despre ea, să anunţe poliţia sau pe numitul preot. SCRISORI din T.­MAGURELE Din trecutul oraşului.—Turris Romanus. — Prădăciunie turcilor.—O sută de ani de stăpânire permanentă ro­mânească.­Sub războiul neatârnării.—Inspirap poetice sub numele de Nicopolea mică fu­ întărit cu ziduri şi şanţuri cu apă. In crâncena luptă dela Nicopole Mare, la 1396, pe ţărmul drept al Dunării, Turnul — Nicopolea Mică — fu luat cu asalt de creştini şi redat ţării româneşti. Dar după moartea lui Mircea, Turcii îl o­­cupară din nou şi făcură din el o avantgardă întărită pe stânge Dunării. Mihai Viteazu redete iarăşi Turnul m mâinile Românilor. Aceasta a durat însă prea puţin căci Turcii apoi se aşează temeinic aci şi formează „Raiaua Turnului“ care ţine până la 1829, când prin tratatul de la Adrianopole Turcii cedează Valahiei toate oraşele şi posesiunile de pe malul stâng al Dunării. Sub Alexandru Ghica Vodă se statorniceşte reşedinţa jud. Te­leorman în oraşul Turnu, întru* pându-se la jud. Teleorman toate satele de pe Valea Oltului pe o în* tindere de peste 20 km. , încetul cu încetul Turnul — as©* zat la o distanţă de 3 km. de ve* chiul Turns Romanus, pe un pla* tou^ destul de înalt, care-1 fereşte de inundaţii, se populează, se mă­reşte şi devine un centu im­portant al grânarilor şi în locul cocioabelor sărăcăcioase ale Tur­cilor, se înalţă prăvălii, magazii de cereale, clădiri publice, biserici şi case frumoase cu grădini ale­ orăşenilor. Turcii ne invidiau­­de progresul mereu crescând al oraşului şi de bogăţiile ce se adunau aci şi nu rare ori dădeau câte o raită după pradă prin Turnul românesc. In ziua de Bobotează a anului 1854 o ceată de basbuzuci trec Du­nărea, pradă oraşul, intră în bise­rica catedrală „Sf. Haralambie“, pe care o despoae de odoare şi traseul în sfintele icoane. Sub războiul de neatârnare, turnu-Măgurele constitue pentru întreaga suflare românească punc­tul de concentrare al tuturor nă­dejdilor noastre. Pe aci s-au scurs armatele române şi convoiurile de prizonieri turci sub export a solda­ţilor noştri. Neuitatul Ion Brătia­­nu supraveghea de aci cu toată grija mişcările şi aprovizionarea trupelor române, desfăşurând o activitate prodigioasă, care a con­tribuit în mare parte la succesul nostru. Oraşul nostru a fost un motiv de inspiraţie poetică pentru poeţii Alexandri, care a scris piesa in viersuri „La Turnu-Măgurele“ şi G. Coşbuc în „Rugămintea din urmă“, unde ostaşul care îşi trage sufletul rănit de moarte pe câm­piile Bulgariei, roagă pe camara­dul său : „Iar mamei — Doamne, cum aş vrea „Credinţa să o înşele ! „Schi spui că m’ai lăsat rănit „La Turnu-Măgurele. „Dar, voi sosi cât de curând, „Ascultă-mi rugămintea, „Că mama, dac’ar şti că-s mort „Şi-ar pierde mintea. VIRGAR In „Monografia oraşului T.­Mă­­gurele“ întocmită de d-nii Hariton Constantinescu institutor şi ins­pector şcolar şi Ioan St. Scondă­­cescu profesor şi actualmente pri­mar al oraşului nostru, găsim in­teresante date privitoare la trecu­tul Turnului-Măgurele, ce credem necesar a le reda cititorilor noş­tri. Se văd şi astăzi la gura Oltului nişte rămăşiţe de ziduri ale turnu­lui roman, turris romanus, în mij­locul viilor, turn ce forma foișorul de observațiune militară. După nărfilitele barbarilor, Tur­nul nostru fu ocupat de Turci și ŞTIRI din BUHUŞI HIROTONIA UNUI PREOT. — Duminică 21 Aprilie, a avut loc în localitate o frumoasă sărbă­toare creştinească la biserica Sf. Înviere. Cu ocazia unor vizite fă­cute de Prea­sfinţitul Grigore Leu Botoşeneanu Vicarul Mitro­poliei Moldovei pe la bisercile de pe Valea Bistriţei a venit şi în localitate pentru a oficia Sf. Li­turghie şi la Biserica Sf. înviere întreaga populaţie creştinească în frunte cu d. Clement Podoleanu primarul oraşului au­eşit la ba­riera oraşului înaintea Prea Sfântului urându-i bun venit de unde apoi în corpore au pornit în­­tr’un impozant cortegiu la Biseri­ca Sf. înviere. Sfinţia Sa era însoţit de pro­­toereul judeţului Neamţ­, preotul Ion Popovici şi preoţii Vasile Ghe­orghiu, N. Ionescu, din Or­bie, Ştefan Romanescu Siliştea, Cosma din Podoleni, Gheorghe Ha­gimă din Băseşti şi diaconii Tur­­can de la Sf. Mitropolie din Iaşi, Vasile Zigău, numit preot în pos­tul al doilea al parohiei Buhuş. După terminarea întregei so­lemnităţi a vorbit Prea Sfântul Grigore Leu Botoşeneanu despre mulţumirea sufletească ce o simte văzând atâta public în­cât zidurile şi curtea bisericei sunt neîncăpă­toare şi durerea ce o simte văzând cum o parte din credincioşi luân­­du-se după unii, cari au­ ştiut să-i speculeze, pe chestiuni religioase şi nu de conducătorii Sf. Sinod, au ajuns până acolo încât au în­chis cu forţa Biserici, cum e ca­­zule de la Podoleni. Au recomandat apoi enoriaşi­lor parohiei Buhuşi pe noul preot Vasile Zigău, arătând în termeni elogioşi speranţele de bun pastor ce Sf. Sa promite a fi. Sf. Sa Gri­f­ore Leul îi dă apoi cadou o bi­lic, spre a se adânci în scripturi. Vorbeşte apoi preotul Protoereu Ion Popovici, cărora le răspunde preotul Vasile Zigău, în cuvinte conchise şi bine simţite arătând necesitatea religiei şi îndatoririle de a învăţa, sfinţii, şi conduce­a misiunii preoţeşti. Mulţumeşte a­­poi la toţi pentru concursul şi în­crederea ce şi-au pus în Sf. Sa. După terminarea servetului di­vin şi după binecuvântarea dată mulţimei ce aştepta în curtea bi­sericii a avut loc o agapă în case­le preotului Vasile Zigău, unde s’au ţinut cuvântări din partea d-lui Capşa directorul liceului Pe­tru Rareş, a Prea Sf. Grigore, pre­otul Ştefan Romanescu şi Cle­ment Podoleanu primarul oraşu­lui Buhuşi. La toţi le-au răspuns părintele Zigău .După agapă la o­­rele 3 întreaga societate au făcut o vizită preotului Dumitru Costea care fiind bolnav nu a putut lua parte la slujba religioasă. Din localitate Prea Sf. Grigore a ple­cat la Mănăstirea Bistriţa iar de acolo la Iaşi. A apărut No. 2 din Revista Generaţia Unirii Ifi­ff cu următor Stelian Popescu. S. Păstor ...... Al. Lapedatu. . . 8. Inculeţ. ..... Or. I. Matei. . . . * * * €. Cissescu, Dr. N. . Lugsu, N. Săveanu . L grăt©scu-¥oânelli Preda Romailo . . . Alice ¥rinescu . . . L. Re&reams ..... N. M............................ O. FoStro ....... 11 cuprins: Pericolul Comunist. Pontica de Stat faţă de Minorităţi. Banatul în actul Unirii dela Alba­­lulia. O revoluţie trăită. In jurul adunărei dela Alba-Iulia. Propaganda Ungară. Discuţii Libere Votul Administrativ al Femeii. Conica internă. Cronica Externă—Chestia Dunărei. fi___________— „La Vitrina Librăriilor“—„R sfoind Revistele“ —

Next