Viitorul, ianuarie 1930 (Anul 22, nr. 6568-6591)

1930-01-01 / nr. 6568

TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE SUCCESUL MAESTRULUI fflUffl 6iO»GtSCU in POIOIM - Dirijorul român aclamat si sărbă­torit la Varşovia — La 13 Decembrie a avut loc la Var­şovia, în marea sală a Filarmonicei, un concert simfonic, cu program din Berlioz. R. Strauss, Saint-Saens şi Brahms, dirijat de d. George Geor­g D. Gemgescu a fost primit închipul cel mai călduros în Polonia. Concertul a reunit , un public ales şi numeros care a început prin a a­­plauda cu convingere pe Georgescu şi a sfârşit prin a-l ovaţiona de ne­numărate ori. Buchete de flori i-au fost oferite. Criticii muzicali au venit să-l felicite în chipul cel mai en­tuziast. Ziarele au găzduit dări de seamă foarte favorabile dirijorului. Astfel, „Polska Zbrojna” a publi­cat două asemenea articole, la o zi interval unul de altul. Primul spune intre altele: „Excelentul dirijor ro­mân Georgescu a repurtat un suc­­ces mare. Este un artist subtil şi ex­perimentat, a cărui colaborare cu or­chestra se petrece fără nici­ un fel de lipsuri. „Moartea” şi „Mântuirea lu­i. Strauss le-a dirijat în chip d­­­e ebit de frumos. Sala a fost foarte bine dispusă pentru d. Georgescu şi solistul Egon Petri”. In al doilea articol, găsim: „Pentru prima dată am avut prilejul să ve­nim în contact cu distinsul dirijor român care este fără îndoială d. Georgescu. Renumitul dirijor german ■Felix Motti a împărţit pe colegii săi în două clase: diriginţi „instrumenta­li” şi „de arcuş". D. Georgescu este ,tocmai, ca fost violoncelist, reprezen­tantul t grupei a doua. Mâna lui stân­că frazează neîncetat, schiţând fieca­re frază. Primul debut al acestui ar­tist distins a făcut,o impresie dintre cele mai bune”. _ ,.Ion Criticul şi compozitorul Felician Rzopski scrie, în „Kurier Warszaws­­iki”: „După impresia simpatică pro­dusă de interpretarea excelentă a „Euryanthei”, toată lumea a aprobat cu vie satisfacţia chipul magnific în care Georgescu a dirijat „Moartea şi Mântuirea” lui Strauss. Modul de a dirija al lui Georgescu se remarca prin trăsăturile unei muzicalităţi subtile şi ale unui temperament ar­zător. Orchestra Filarmonicei a în­­țeles foarte bine toate intenţiile di­rijorului, dând o realizare de primul ordin”. .. . . . „ „Gazeta Warszawska” scrie: „Pro­gramul său a cuprins bucăţi de o va­loare foarte înaltă, fără a se ocupa câtuşi de puţin de bucăţi româneşti Trăsăturile de căpetenie ale lui Geor­­­gescu ca dirijor sunt covârşite de dragostea lui de a scoate din orches­tră forţa maximă a intonării. El ştie să facă aceasta minunat de bine”. In hebdomadarul „Ştiri Muzicale şi teatrale”, cunoscutul critic Francois Brzezinski scrie: „Ultimul concert al Filarmonicei este nu numai cel mai interesant şi cel mai frumos. De a­­ceasta trebue să fim recunoscători di­rijorului român Georgescu, care ne-a permis să-l cunoaştem ca director de orchestră de o măsură excepţională, putând să fie plasat azi printre cei mai celebri dirijori europeni. Zic azi încă, deoarece Georgescu este încă tânăr şi ceea ce a reuşit el nu poate fi rezultatul unei practici lungi dată de rutina sigură, ci ceace poate fi creditat talentului lui excepţional care îi poate asigura gloria mondia­lă. Dela moartea lui Nikisch, nimeni poate, din generaţia tânără, nu se prezintă până într’atât maestru ca Georgescu. Aceiaşi fenomenală me­morie, graţie căreia reţine cele mai subtile amănunte ale partiturii, şi ca­re îl face să n’aibă nevoe de note. A­­celaşi fel de a domina orchestra în ansamblu şi în detaliu, apoi aceiaşi capacitate de a da corpului orches­tral, sentimentele şi ardorile lui, magnetizând cu privirea şi gestul. Ca şi Nikisch, ba chiar mai mult ca acesta, are mâinile independente una de alta. Aceasta înseamnă , că mâna lui stângă nu face mişcările auto­mate ale celei drepte, fiind astfel, la dispoziţia lui pentru a da noui indi­caţii orchestrii. Are mari perspecti­ve în execuţia operelor, deoarece are în vedere absolut totul, plan, ansam­blu, ceea ce face că fiecare plan e pregătit dinainte, dând realizarea cea mai luminoasă. Intr’un cuvânt, toate bunele calităţi care au făcut din Ni­kisch un dirijor „hors-concours”. Selecţia de opere pe care a făcut-o Georgescu pentru demnitu-i la Varşo­via, care sperăm că nu ,va rămâne singurul, dovedeşte că el n’a voit să captiveze publicul mediocru, mai ,u­­­­şor de captivat, ci a ales lucrări foar­te subtile şi necunoscute profanilor.­­ Totuşi publicul a simţit, din instinct şi pe dată, marea valoare a lui Georgescu şi a aplaudat cu entuzias­mul cel mai sincer, care nu e cel de toate zilele.­­ „Cel mai bun cunoscător al merite­lor lui Georgescu a fost orchestra, care a­ arătat că ştie să cânte şi fără dirijor cu alte prilejuri, dar care a arătat de data aceasta că-şi permi­­ te să reliefeze un dirijor, să-i înţelea­gă intenţiile şi să se supună exigen­ţelor lui. Programul a fost alcătuit din operele a 3 epoci diferite, pentru ca cunoscătorii să poată, aprecia va­loarea dirijorului. D. Georgescu a do­vedit că este un dirijor foarte­­rutinat Facilitatea cu care a dirijat pentru întâia oară o operă, simfonia lui Saint-Saens, a fost dovedită de el a­tunci când un solist a, sărit un text și când Georgescu, cu o mare prezen­ţă de spirit, ne­sărit în tactul urmă­tor, dirijând în dublu tempo”. După concert d. Cretzianu, minis­trul României, a oferit un supeu la Legaţie în onoarea d-lui Georgescu. In zilele următoare, d. Moscicki, fiul preşedintelui Republicii, i-a oferit un ceai, d. Glinski, directorul, revistei „Muzica“, de asemenea, un ceai la care au participat numeroase perso­nalităţi din lumea diplomatică şi din cea artistică. D. Chrzanovvski, directorul presei şi propagandei din ministerul Afacerilor străine, a oferit d-lui Georgescu un dejun. In timpul şederii sale la Varşovia, d. Georgescu a fost întovărăşit de către d-nii R. Chojnacki, directorul Filarmonicei polone şi I. Dragu, ata­şatul de presă român.­­ D-l G. GEORGESCU DIN RADIO 391 m. BUCUREŞTI 12 kw. 17 Jazzul Litwin; 17.15 D. Brătescu­­mineşti: Lecturi; 17.30 Jazzul Lit­­win; 18 Buletin meteorologic şi ştiri de presă; 18.10 Jazzul Litwin; 21 Co­rul liceului Gh. Şincai: Urări cu bu­haiul, pluguşorul, etc.; 21.10 C. Stro­­escu, tenor: Arii româneşti; 21.35 „R­ndio Del Passato”, revistă radio­fonică de d-nii: Nic. Vladoianu, I. Pribeagu şi Li­viu Miron; 22.35 Or­chestra Radio: Joh. Strauss:­­Vals imperial; Rachmaninoff: Serenadă. Lehar: Potpourri din „Văduva vese­lă”; Translateur: Convoi de nuntă la pitici; 24 D. I. Manu: Urări de Anul Nou; 24.10 Muzică de dans. 274 m. TORINO 7 kw. 21.30 20.15 Concert al arch. radio; Concert cu muzică de cameră. 279 m. BRATISLAVA 0.5 kw. as. din Praga, Brno, Kosice, \ya, emisiune din studio; grno. scene populare. kGREB 0.7 kw. 429 m. BELGRAD 2.5 kw. 19 Concert după amiază. 20.30 Curs de limba germană; 21 Causerie; 21.30 Concert 441 m. ROMA 3 kw. 22.02 Concert cu muzică ușoară. 501 m. MILANO 7 kw. 21.30 Trans, unei opere din Torino. 487 m. PRAGA 5 kw. 20.20 Trans, din Brno, scene popu­lare; 22 Trans, din Brno, scene co­mice; 23 Trans, din Bratislava, Ko­sice și Mor, Ostrava, serată populară. 516.3 m. VIENA 15 kw. 19.30 Concert de vioară; 20.10 Reve­lionul; 20.55 Ora, meteorul; 21 „Vera Violetta”, operetă într’un act de Eg­­ler; 23 Revistă de Revelion; 1 Retran­smisia bătăiei ceasului; In continua­re concert popular. 525 m. RIGA 4 kw. 19 Serviciul religios; 20.45 Meteo­rul, ultimele noutăţi; 21.30 Serviciul religios; 1 Muzică de dans; 473 m. LANGENBERG 40 kw. 20.15 Curs de limba Revelionul; 22 „Două vistă de Kaiser, franceză; 21 cravate” re-1725 m. PARIS (CLICHY) 8 kw. 20.05 Cronica literară; 20.20 Concert de plăci de gramofon; 20.30 Curs de limba engleză; 21 Concert executat de arch. radio. frg. CINEMA’ CAPITOL — Cântecul Ca­zacilor cu Hans Ad. von Schletom, Lien Dyrs, Osip Runici şi I. Sam­­borsky. Cor cazacesc şi Balailai­i. CINEMA TRIANON. — Potopul, film sonor cu Dolores Costello şi Geoze O’Brien. Complectări „The Rolli­­kers” şi Ar­ant Bros. CINEMA SELECT. — Patriotul cu cu Emil Janings. CINEMA ELITE. — Revista „Purcel pe varză“ şi filmul Părintele Ser­giu cu Ivan Moujonkin. TEATRUL REGAL CINEMA. — Răz­bunarea Ţigăncii (film sonor) după o nuvelă românească a lui Conrad Benovici cu Dolores del Rio. BULEVARD PALACE. - viteză cu Harold Lloyd. CINEMA LIPSCANI. — Garibaldi cu acompaniament de cor şi orches­tră. CINEMA­ CORSO. — Jocul­­dragostei şi al morţii „Tu M’appertiens” cu Francisca Bertini, Rudolf Klein, Suzi Vermon şi Victor Vina. INA. — Haiducii în or Vladimirescu. — Venea o darcela Albani, neu Brezeanu 1875 m. HUIZEN 7 kw. 22 Program humoristic. 7 kw. ROWNO 1935 20.30 Trans. din sala de operă „Tra­viata” de Verdi. 23.10 Concert de A­­nul Nou. CINEMA JUPITER. — Curierul se­cret şi revista „Cârnaţi pe varză” cu Pizone, Buzeu şi Tuchi Eremia. CINEMA FILANTROPIA. — Volga- Volga.­­• CINEMA VOLGA-BUZEŞTI. — Mas­ca de fier şi revista .„Mare chili­pir”. CINEMA A. R. P. A. (Ateneul Ro­mân).—­­Fiul Şeicului cu Rudolf Valentino.—Sala episcopiei. Studen­tul din Praga. ■« MUZEUL TOMA STELIAN. — Şo­seaua Chisereff, deschis Marţi, Joi şi Duminică 9—12 şi S—G. MUZEE. — Muzeul militar Naţio­nal Parcul Carol. Deschis 10—12 şi 14—16 Marţi, Joi şi sărbătorile CASA AUTONOMA lipsi, mm Misi DIRECŢIUNEA GENERALA PUBUCAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală preţurile de vânzare a chibriturilor s’au majorat pe ziua de 1 Ianuarie 1930, după cum urmează Cutiile dela lei 2 - la lei 2.50 bu­cata. Plicurile dela lei 2.- la lei 3.- pli­cul de orice fel. Direcțiunea generala. LAMA!* RAS MEMENTO RADIO PROGRAMEI­E ZILEI DE AZI Marii CINEMA ipuri uitate Prin­ Gal­ m­filPITAIA Spectacolele de azi OPERA ROMANA. — Bărbierul din­­Sevilla. TEATRUL NATIONAL. — Maior Barbara. , TEATRUL MIC .Studio National­. Amorul veghi­ază. TEATRUL MARIA Melo. TEATRUL REGINA MARIA. — Ma­rius. TEATRUL FANTASIO.—Pimpette. TEATRUL FANTOME SI PAIATE.— Sicriul de Carne. Teatrul National ii'iînriin——we——mama Comedia politică a d-lui Ion Sân- Giorgiu, „Omul zilei” se va reprezen­ta în seara de 13 Ianuarie la Studio­ul Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Victor Bumbeşti şi în decorurile d-lui Feodorof. * Astă seară (Ajunul Anului Nou), spectacolele atât la Teatrul National cu „Maior Barbara” cât şi la Studio, cu „Amorul Veghează“ vor începe la ora 8.30 seara precis şi se vor termi­na la ora 11 seara., , In ziua, de Anul Nou, Teatrul Na­tional va reprezenta în matineu „Maior Barbara” de B. Shaw, iar seara „O femee fără importanţă” de Oscar Wilde, Studio Teatrul Naţional reprezintă de Anul Nou în matineu „Muscata din fereastră” de d. Victor Ion Popa, iar seara „Mary Dugan este vino­vată”. Teatrul Fantasio Teatrul „Fantasio” joacă cu începe­re de la 30 Decembrie şi până la 8 Ianuarie 1930, marele succes al sta­­giunei „Noi nu jucăm să ne amu­zăm” cu Tantzi Ion Iancovescu. VISTOW Teatrul „Fantome şi Paiaţe“ Teatrul „Fantome şi Paiaţe” de sub direcţia d-lui Mielu Constanti­­nescu reprezintă alternativ cele două mari succese „Groaza cea Mare” şi „Sicriul de carne”. Pentru complec­­tare se joacă „Panopticum” fantezie dramatică şi comedia „Şofeurul”. In distribuţie d-nele Dida Solomon, Ana Constantinescu, Florica Hagi-Preda, şi d-nii Mielu Constantinescu, D. Si­­reteanu, I. Marinescu, Sergiu Dumi­­trescu, Stănescu-Trestian, Eug. O­­breja, ş. a Bibliograf­ia La New-York a apărut admirabila revistă de propagandă românească „Bourtmnia”, fondată de d. Wm. Nel­son Cromwell, preşedintele societăţii „Amicii României” şi editată de d. Horia I. Babeş. Revista cuprinde articole şi statis­tici foarte interesante, care sunt o oglindire reală şi edificatoare asupra adevăratei stări politice şi economice din ţara noastră. Este o muncă folo­sitoare şi cinstită care contribue la cunoaşterea cât­ mai bine în marea republică americană, a poporului ro­mânesc. A apărut: „O dramă mondenă în faţa juraţilor”, — rechizitoriul ros­tit de d. procuror Gică Ionescu, în procesul d-nei Arabella Armăşescu. IN SUHAINAYATEE Teatrul de Artă din Moscova Moscova. (Ceps).—In Rusia Sovieti- VENTURA. — c8, aProaPe toate instituţiile sunt o­­bligate să alcătuiască un plan de ac­tivitate pe 5 ani. Acest lucru au tre­buit să-l facă­ şi teatrele. Consiliul artistic al Teatrului de Artă din Mos­cova a trecut zilele acestea la elabo­rarea unui asemenea plan. In legă­tură cu aceasta Teatrul a comandat noui piese de la autorii sovietici Ivir­­şenov, Oleş, Ivanov, Erdmanov, Tre­­niev, etc. O deosebita, atenţie va, acor­da teatrul forţelor tinere artistice. Astfel în piesa „Tinereţea noastră’ care se va juca în curând, toate ro­lurile vor fi ocupate de cei mai ti­neri artişti ai ansamblului. Presa sovietică îşi exprimă nemul­ţumirea că Teatrul de Artă din Mos­cova pregăteşte pentru anul viitor puţine piese sovietice actuale. ..Ve­­cernaia Moskva” scrie: „Suntem de părere că Teatrul de Artă ar trebui să-şi alcătuiască planul în aşa mod, ca să cuprindă un mai mare număr de piese scrise pe teme sovietice”. Ziarul reproşează direcţiunii Teatru­lui că în actuala stagiune se joacă numai o singură piesă, cu subiect so­vietic, celelalte fiind clasice sau ale autorilor vechi. * Citi«! CALENDARUL LUMEA ILUSTRATA pe anul 193© ^ Anul XXXVII. 228 pagi­ni, 28­­ clişee ti­părite pe hârtie cretată. . Lei 70 la toţi librarii şi vânzătorii de Cutava Barozzi şi I ziare, Editura Ig. Hertz, Bucureşti. A APârMIT IN PINE! SI SE GÂSESTE la maga-* I T 21 NE LE DE SPECIALITATE ÂRÂRÂTUl cel Hal MODERN CARE TOATA EUROPA i gîN* i- -Stm U \ V & «U • \T* " •UT*' CU 4 LĂMPI PENTRU CURENT ALTERNATIV, MARELE MAGAZIN GENERAL Bucureşti Calea Moşilor 1 (Piaţa de flori) Pânzărie: Lipscănia, Sifoane. Pânză pentru cearceafuri, Indian, Marchize­, Zefir, Olandă, Prosoape, ştofe şa Mătăsuri, Duchesse de plă­­pume, Şaten de lână şi bumbac Mercerie şi Sala&S@Fl© pentru Dosxnul şi Doazsan­e Raion special |i compled asortat in ARTICOLE DE MENAJ: Olărie faianţe şi porţelanuri, sticlărie, cristale, AR­­GINTARIE, TACÂMURI pentru mas£, etc. Covoare: Linoleum, VeSvst, ÄKflrsinster, iBoucle SPECIALITATE: COWOÂîiE TOURNAY Imprima? 5! Inlaid Englezesc, Perdele, Cossvertw, Cocos, ştergătoare, Lisgerie penitru lame, Bărb­aţi şi Copil Tricotaje, Slasisl® Dr. şi Crepe Usui© Incâifiminte, Şoşoni şi Galoşi Expediţii la dornicil­iu şi In provincie Un bilanţ de sfârşit de an (Continuare din pagina 1-a) dat tot ceia ce mi­­-se cerea, mortifi­­câim legea comercializăr­ii şi a nu­nelor, pentru a dovedi capitalişti­lor internaţionali că România este o ţară deschisă tuturor. Au început prin cedarea mono­polurilor chibriturilor unui trust suedez,­au continuat prin înstrei­­narea flotei comerciale, au cedat terenuri petrolifere trusturilor mondiale, au acordat streinilor în detrimentul industriei naţionale co­­mandele statului, au căutat să dis­trugă instituţiile de credit naţio­nal, înlocuindu-le printr-un credit agricol cu capital strein, au distrus prin politicianismul lor cooperaţia, au lovit în societăţile petrolifere cu capital românesc, ca să creeze un monopol al principalei surse de energie naţională, în folosul trusturilor Shindardoll şi Royal Dutch. Ei sunt pe punctul de a ceda englezilor facerea şoselelor din ţa­ră şi francezilor comanda arma­mentului, pe care ar trebui să-l fa­brice industriile creiate în ţară special pentru acest scop. Nu este ramură de activitate na­ţională care să nu fie greu lovită prin politica economică şi cea de impozite a guvernului. In momentul când o bună parte din recoltele agricultorilor noştri, din anii­ anteriori, era vândută, s-a permis importarea a câteva mii de vagoane de grâu sârbesc. Circu­­lările ministerului agriculturii sfă­tuiau pe proprietarii mari şi mici să nu-şi vândă recoltele decât prin intermediul Centralei de Import şi Export. Agricultorii au fost în­şelaţi prin ştirile răspândite de gu­vern că va face finanţarea recoltei şi că a obţinut preţuri mai mari în Olanda. In sfârşit contribuabilii ţarei s’au ales cu impozitele lor sporite, cu averea lor urmărită de perceptori, în neputinţă fiind să-şi valorifice producţia sau munca lor. Micşorând producţia naţionalii, sporind dobânzile şi impozitele, cre­­iând un şomaj artificial şi sără­cind toate clasele sociale, guvernul se preocupă să exporteze lucrătorii români, pe când toate celelalte ţări se preocupă să le creeze ocupaţi­­uni ca să-i retie în ţara lor. Iată tristul bilanţ al anului 1929. Revolta tuturor conştiinţelor şi intereselor legitime ale contribua­bililor nu surprinde pe nimeni, de­cât pe guvern, care este convins că­­ politica sa economică şi finan­ciară trebue să mulţumească pe toţi şi că osanalele partizanilor ghiftuiţi vor înăbuşi glasul celor care suferă. Capitalul strein, calul de bătae al partidului naţional-ţărănist, nu a venit şi nu va veni, cât timp vom fi cârmuiţi de concepţiile actuale. Ca să-l atragi trebue mai întâiu să-i inspiri încredere. Această în­credere se obţine când el nu vede un pericol social şi o criză econo­mică în ţara care vrea să-l atragă. Nu cu făgădueli şi­ concesiuni, nnui inspira această încred­era el prin convingerea unei continuităţi in politica ţarei şi cu siguranţa cei guvernul ei este în stare să căr­tuiască cu pricepere şi dezintere­sare şi că situaţia economică inter­nă este bună. Guvernul crede că cumpărând cu milioanele contribuabililor artico­lele elogioase din presa streină şi defăimând partidul liberal, va ob­ţine încrederea capitaliştilor strei­ni. Se înşeală amar. Informaţiile se trimit de streieii cari locuesc în ţară şi cari combrâ-tă la fiecare mo­ment situaţia reală din România. Toate evenimentele nepublicate în ziarele streine sunt cunoscute ire­mediile financiare din afară şi nu­mai când informaţiile sunt bune capitalul strein îşi poate face apa­riţia. Această situaţie exista lă sfârşi­tul anului 1928. Ea a fost distrusă de guvernul actual. Până ce aceas­tă atmosferă nu­­o va schimba, este inutil să alergi după capitalul strein. Cercurile financiare şi economi­ce streine sunt prea pricepute ca să distrugă o iluzie a guvernanţi­­lor de astăzi. Ele o hrănesc cu fă­­gădueli , că va veni momentul când aurul Angliei, Americei, Franţei sau Italiei, se va revărsa cu bel­şug asupra tarii româneşti. Până atunci daţi-ne concesii, comande afaceri şi lucrători, adică expor­taţi capitalul românesc, la noi. Guvernul agravând criza şi rui­nând ţara aleargă după o nălucă care se depărtează de câte ori cre­de că a ajuns-o. 30 Decembrie 1929, C. X BRATIANU de la Moartea lui Leonard Numărul viitor al GAZETEI NOASTRE ILUSTRATE care a­­pare Sâmbătă 4 ianuarie, va fi consacrat memoriei marelui te­nor N. Leonard, publicând o serie de fotografii inedite din viaţa artistului atât de iubit precum şi un articol datorit penei celui mai bun prieten al său, artistul V. Maximilian. 96 mare imobil construcţie nouă modernă, 240 m­ pe cartierul Bul. Ferdinand-Pake Parter: Sufragerie. Hali: scară ste­jar, birou, salon, culoar, oficiu, bu­cătărie. Etaj: patru dormitoare. Hali, balcon, bac, debara. Mansarda: trei camere servitori. Subsol: spălătorie trei pivniţe. Separat garaj cu trei ca­mere etaj. Curte pavată, teren 700 m. p. Informaturi: Nicolau, Matei Milic­ş. Intermediari excluşi. D-r I. Blum Urinare—Venerice si Diathermie SA MUTAT in Strada Regală No. 3 etaj CONSULTAJIUNI dela 8—8 a. m. si­­-S d. a.­­Talafiu, 332/fil Expoziţii Doamna Pictor Eugenia Filotti-A­­tanasiu deschide o splendidă expozi­ţie de pictură la Ateneu la 1 Ianua­rie. Expoziţia rămâne deschisă toată luna Ianuarie şi amatorii de artă fină vor putea admira ultimele lu­crări ale distinsei artiste maestră ne­întrecută a florilor. Sala Ileana (Cartea Românească). Expoziţia de sculpurfi Coline Emi­lian. Ateneul Român. Expoziţiile picto­rilor Kimon Loghi, Iser şi Emilian Lăzărescu. In subsolul Ateneului se poate admira una dintre cele ma selecţionate «sporiţii de ţiletură Sala Mozart. Expoziţiile d-lor Ip. Stâmbu, H. Bednarie şi P. Piska­­riov. Căminul Artelor. Expoziţiile d-lor Lucian Grigorescu şi Aescher. Foyerul Tearului Ventura. Export,­ziţia organizat de societatea Mără­­şeşti Pictorul Paul Molda, expune o in­teresantă colecţie de picturi în atelie­rul său din strada Const. Nacu” , lângă Piața Bossatti.

Next