Viitorul, ianuarie 1930 (Anul 22, nr. 6568-6591)
1930-01-01 / nr. 6568
TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE SUCCESUL MAESTRULUI fflUffl 6iO»GtSCU in POIOIM - Dirijorul român aclamat si sărbătorit la Varşovia — La 13 Decembrie a avut loc la Varşovia, în marea sală a Filarmonicei, un concert simfonic, cu program din Berlioz. R. Strauss, Saint-Saens şi Brahms, dirijat de d. George Georg D. Gemgescu a fost primit închipul cel mai călduros în Polonia. Concertul a reunit , un public ales şi numeros care a început prin a aplauda cu convingere pe Georgescu şi a sfârşit prin a-l ovaţiona de nenumărate ori. Buchete de flori i-au fost oferite. Criticii muzicali au venit să-l felicite în chipul cel mai entuziast. Ziarele au găzduit dări de seamă foarte favorabile dirijorului. Astfel, „Polska Zbrojna” a publicat două asemenea articole, la o zi interval unul de altul. Primul spune intre altele: „Excelentul dirijor român Georgescu a repurtat un succes mare. Este un artist subtil şi experimentat, a cărui colaborare cu orchestra se petrece fără nici un fel de lipsuri. „Moartea” şi „Mântuirea lui. Strauss le-a dirijat în chip de ebit de frumos. Sala a fost foarte bine dispusă pentru d. Georgescu şi solistul Egon Petri”. In al doilea articol, găsim: „Pentru prima dată am avut prilejul să venim în contact cu distinsul dirijor român care este fără îndoială d. Georgescu. Renumitul dirijor german ■Felix Motti a împărţit pe colegii săi în două clase: diriginţi „instrumentali” şi „de arcuş". D. Georgescu este ,tocmai, ca fost violoncelist, reprezentantul t grupei a doua. Mâna lui stâncă frazează neîncetat, schiţând fiecare frază. Primul debut al acestui artist distins a făcut,o impresie dintre cele mai bune”. _ ,.Ion Criticul şi compozitorul Felician Rzopski scrie, în „Kurier Warszawsiki”: „După impresia simpatică produsă de interpretarea excelentă a „Euryanthei”, toată lumea a aprobat cu vie satisfacţia chipul magnific în care Georgescu a dirijat „Moartea şi Mântuirea” lui Strauss. Modul de a dirija al lui Georgescu se remarca prin trăsăturile unei muzicalităţi subtile şi ale unui temperament arzător. Orchestra Filarmonicei a înțeles foarte bine toate intenţiile dirijorului, dând o realizare de primul ordin”. .. . . . „ „Gazeta Warszawska” scrie: „Programul său a cuprins bucăţi de o valoare foarte înaltă, fără a se ocupa câtuşi de puţin de bucăţi româneşti Trăsăturile de căpetenie ale lui Georgescu ca dirijor sunt covârşite de dragostea lui de a scoate din orchestră forţa maximă a intonării. El ştie să facă aceasta minunat de bine”. In hebdomadarul „Ştiri Muzicale şi teatrale”, cunoscutul critic Francois Brzezinski scrie: „Ultimul concert al Filarmonicei este nu numai cel mai interesant şi cel mai frumos. De aceasta trebue să fim recunoscători dirijorului român Georgescu, care ne-a permis să-l cunoaştem ca director de orchestră de o măsură excepţională, putând să fie plasat azi printre cei mai celebri dirijori europeni. Zic azi încă, deoarece Georgescu este încă tânăr şi ceea ce a reuşit el nu poate fi rezultatul unei practici lungi dată de rutina sigură, ci ceace poate fi creditat talentului lui excepţional care îi poate asigura gloria mondială. Dela moartea lui Nikisch, nimeni poate, din generaţia tânără, nu se prezintă până într’atât maestru ca Georgescu. Aceiaşi fenomenală memorie, graţie căreia reţine cele mai subtile amănunte ale partiturii, şi care îl face să n’aibă nevoe de note. Acelaşi fel de a domina orchestra în ansamblu şi în detaliu, apoi aceiaşi capacitate de a da corpului orchestral, sentimentele şi ardorile lui, magnetizând cu privirea şi gestul. Ca şi Nikisch, ba chiar mai mult ca acesta, are mâinile independente una de alta. Aceasta înseamnă , că mâna lui stângă nu face mişcările automate ale celei drepte, fiind astfel, la dispoziţia lui pentru a da noui indicaţii orchestrii. Are mari perspective în execuţia operelor, deoarece are în vedere absolut totul, plan, ansamblu, ceea ce face că fiecare plan e pregătit dinainte, dând realizarea cea mai luminoasă. Intr’un cuvânt, toate bunele calităţi care au făcut din Nikisch un dirijor „hors-concours”. Selecţia de opere pe care a făcut-o Georgescu pentru demnitu-i la Varşovia, care sperăm că nu ,va rămâne singurul, dovedeşte că el n’a voit să captiveze publicul mediocru, mai ,uşor de captivat, ci a ales lucrări foarte subtile şi necunoscute profanilor. Totuşi publicul a simţit, din instinct şi pe dată, marea valoare a lui Georgescu şi a aplaudat cu entuziasmul cel mai sincer, care nu e cel de toate zilele. „Cel mai bun cunoscător al meritelor lui Georgescu a fost orchestra, care a arătat că ştie să cânte şi fără dirijor cu alte prilejuri, dar care a arătat de data aceasta că-şi permi te să reliefeze un dirijor, să-i înţeleagă intenţiile şi să se supună exigenţelor lui. Programul a fost alcătuit din operele a 3 epoci diferite, pentru ca cunoscătorii să poată, aprecia valoarea dirijorului. D. Georgescu a dovedit că este un dirijor foarterutinat Facilitatea cu care a dirijat pentru întâia oară o operă, simfonia lui Saint-Saens, a fost dovedită de el atunci când un solist a, sărit un text și când Georgescu, cu o mare prezenţă de spirit, nesărit în tactul următor, dirijând în dublu tempo”. După concert d. Cretzianu, ministrul României, a oferit un supeu la Legaţie în onoarea d-lui Georgescu. In zilele următoare, d. Moscicki, fiul preşedintelui Republicii, i-a oferit un ceai, d. Glinski, directorul, revistei „Muzica“, de asemenea, un ceai la care au participat numeroase personalităţi din lumea diplomatică şi din cea artistică. D. Chrzanovvski, directorul presei şi propagandei din ministerul Afacerilor străine, a oferit d-lui Georgescu un dejun. In timpul şederii sale la Varşovia, d. Georgescu a fost întovărăşit de către d-nii R. Chojnacki, directorul Filarmonicei polone şi I. Dragu, ataşatul de presă român. D-l G. GEORGESCU DIN RADIO 391 m. BUCUREŞTI 12 kw. 17 Jazzul Litwin; 17.15 D. Brătescumineşti: Lecturi; 17.30 Jazzul Litwin; 18 Buletin meteorologic şi ştiri de presă; 18.10 Jazzul Litwin; 21 Corul liceului Gh. Şincai: Urări cu buhaiul, pluguşorul, etc.; 21.10 C. Stroescu, tenor: Arii româneşti; 21.35 „Rndio Del Passato”, revistă radiofonică de d-nii: Nic. Vladoianu, I. Pribeagu şi Liviu Miron; 22.35 Orchestra Radio: Joh. Strauss:Vals imperial; Rachmaninoff: Serenadă. Lehar: Potpourri din „Văduva veselă”; Translateur: Convoi de nuntă la pitici; 24 D. I. Manu: Urări de Anul Nou; 24.10 Muzică de dans. 274 m. TORINO 7 kw. 21.30 20.15 Concert al arch. radio; Concert cu muzică de cameră. 279 m. BRATISLAVA 0.5 kw. as. din Praga, Brno, Kosice, \ya, emisiune din studio; grno. scene populare. kGREB 0.7 kw. 429 m. BELGRAD 2.5 kw. 19 Concert după amiază. 20.30 Curs de limba germană; 21 Causerie; 21.30 Concert 441 m. ROMA 3 kw. 22.02 Concert cu muzică ușoară. 501 m. MILANO 7 kw. 21.30 Trans, unei opere din Torino. 487 m. PRAGA 5 kw. 20.20 Trans, din Brno, scene populare; 22 Trans, din Brno, scene comice; 23 Trans, din Bratislava, Kosice și Mor, Ostrava, serată populară. 516.3 m. VIENA 15 kw. 19.30 Concert de vioară; 20.10 Revelionul; 20.55 Ora, meteorul; 21 „Vera Violetta”, operetă într’un act de Egler; 23 Revistă de Revelion; 1 Retransmisia bătăiei ceasului; In continuare concert popular. 525 m. RIGA 4 kw. 19 Serviciul religios; 20.45 Meteorul, ultimele noutăţi; 21.30 Serviciul religios; 1 Muzică de dans; 473 m. LANGENBERG 40 kw. 20.15 Curs de limba Revelionul; 22 „Două vistă de Kaiser, franceză; 21 cravate” re-1725 m. PARIS (CLICHY) 8 kw. 20.05 Cronica literară; 20.20 Concert de plăci de gramofon; 20.30 Curs de limba engleză; 21 Concert executat de arch. radio. frg. CINEMA’ CAPITOL — Cântecul Cazacilor cu Hans Ad. von Schletom, Lien Dyrs, Osip Runici şi I. Samborsky. Cor cazacesc şi Balailaii. CINEMA TRIANON. — Potopul, film sonor cu Dolores Costello şi Geoze O’Brien. Complectări „The Rollikers” şi Arant Bros. CINEMA SELECT. — Patriotul cu cu Emil Janings. CINEMA ELITE. — Revista „Purcel pe varză“ şi filmul Părintele Sergiu cu Ivan Moujonkin. TEATRUL REGAL CINEMA. — Răzbunarea Ţigăncii (film sonor) după o nuvelă românească a lui Conrad Benovici cu Dolores del Rio. BULEVARD PALACE. - viteză cu Harold Lloyd. CINEMA LIPSCANI. — Garibaldi cu acompaniament de cor şi orchestră. CINEMA CORSO. — Joculdragostei şi al morţii „Tu M’appertiens” cu Francisca Bertini, Rudolf Klein, Suzi Vermon şi Victor Vina. INA. — Haiducii în or Vladimirescu. — Venea o darcela Albani, neu Brezeanu 1875 m. HUIZEN 7 kw. 22 Program humoristic. 7 kw. ROWNO 1935 20.30 Trans. din sala de operă „Traviata” de Verdi. 23.10 Concert de Anul Nou. CINEMA JUPITER. — Curierul secret şi revista „Cârnaţi pe varză” cu Pizone, Buzeu şi Tuchi Eremia. CINEMA FILANTROPIA. — Volga- Volga.• CINEMA VOLGA-BUZEŞTI. — Masca de fier şi revista .„Mare chilipir”. CINEMA A. R. P. A. (Ateneul Român).—Fiul Şeicului cu Rudolf Valentino.—Sala episcopiei. Studentul din Praga. ■« MUZEUL TOMA STELIAN. — Şoseaua Chisereff, deschis Marţi, Joi şi Duminică 9—12 şi S—G. MUZEE. — Muzeul militar Naţional Parcul Carol. Deschis 10—12 şi 14—16 Marţi, Joi şi sărbătorile CASA AUTONOMA lipsi, mm Misi DIRECŢIUNEA GENERALA PUBUCAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală preţurile de vânzare a chibriturilor s’au majorat pe ziua de 1 Ianuarie 1930, după cum urmează Cutiile dela lei 2 - la lei 2.50 bucata. Plicurile dela lei 2.- la lei 3.- plicul de orice fel. Direcțiunea generala. LAMA!* RAS MEMENTO RADIO PROGRAMEIE ZILEI DE AZI Marii CINEMA ipuri uitate Prin Gal mfilPITAIA Spectacolele de azi OPERA ROMANA. — Bărbierul dinSevilla. TEATRUL NATIONAL. — Maior Barbara. , TEATRUL MIC .Studio National. Amorul veghiază. TEATRUL MARIA Melo. TEATRUL REGINA MARIA. — Marius. TEATRUL FANTASIO.—Pimpette. TEATRUL FANTOME SI PAIATE.— Sicriul de Carne. Teatrul National ii'iînriin——we——mama Comedia politică a d-lui Ion Sân- Giorgiu, „Omul zilei” se va reprezenta în seara de 13 Ianuarie la Studioul Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Victor Bumbeşti şi în decorurile d-lui Feodorof. * Astă seară (Ajunul Anului Nou), spectacolele atât la Teatrul National cu „Maior Barbara” cât şi la Studio, cu „Amorul Veghează“ vor începe la ora 8.30 seara precis şi se vor termina la ora 11 seara., , In ziua, de Anul Nou, Teatrul National va reprezenta în matineu „Maior Barbara” de B. Shaw, iar seara „O femee fără importanţă” de Oscar Wilde, Studio Teatrul Naţional reprezintă de Anul Nou în matineu „Muscata din fereastră” de d. Victor Ion Popa, iar seara „Mary Dugan este vinovată”. Teatrul Fantasio Teatrul „Fantasio” joacă cu începere de la 30 Decembrie şi până la 8 Ianuarie 1930, marele succes al stagiunei „Noi nu jucăm să ne amuzăm” cu Tantzi Ion Iancovescu. VISTOW Teatrul „Fantome şi Paiaţe“ Teatrul „Fantome şi Paiaţe” de sub direcţia d-lui Mielu Constantinescu reprezintă alternativ cele două mari succese „Groaza cea Mare” şi „Sicriul de carne”. Pentru complectare se joacă „Panopticum” fantezie dramatică şi comedia „Şofeurul”. In distribuţie d-nele Dida Solomon, Ana Constantinescu, Florica Hagi-Preda, şi d-nii Mielu Constantinescu, D. Sireteanu, I. Marinescu, Sergiu Dumitrescu, Stănescu-Trestian, Eug. Obreja, ş. a Bibliografia La New-York a apărut admirabila revistă de propagandă românească „Bourtmnia”, fondată de d. Wm. Nelson Cromwell, preşedintele societăţii „Amicii României” şi editată de d. Horia I. Babeş. Revista cuprinde articole şi statistici foarte interesante, care sunt o oglindire reală şi edificatoare asupra adevăratei stări politice şi economice din ţara noastră. Este o muncă folositoare şi cinstită care contribue la cunoaşterea cât mai bine în marea republică americană, a poporului românesc. A apărut: „O dramă mondenă în faţa juraţilor”, — rechizitoriul rostit de d. procuror Gică Ionescu, în procesul d-nei Arabella Armăşescu. IN SUHAINAYATEE Teatrul de Artă din Moscova Moscova. (Ceps).—In Rusia Sovieti- VENTURA. — c8, aProaPe toate instituţiile sunt obligate să alcătuiască un plan de activitate pe 5 ani. Acest lucru au trebuit să-l facă şi teatrele. Consiliul artistic al Teatrului de Artă din Moscova a trecut zilele acestea la elaborarea unui asemenea plan. In legătură cu aceasta Teatrul a comandat noui piese de la autorii sovietici Ivirşenov, Oleş, Ivanov, Erdmanov, Treniev, etc. O deosebita, atenţie va, acorda teatrul forţelor tinere artistice. Astfel în piesa „Tinereţea noastră’ care se va juca în curând, toate rolurile vor fi ocupate de cei mai tineri artişti ai ansamblului. Presa sovietică îşi exprimă nemulţumirea că Teatrul de Artă din Moscova pregăteşte pentru anul viitor puţine piese sovietice actuale. ..Vecernaia Moskva” scrie: „Suntem de părere că Teatrul de Artă ar trebui să-şi alcătuiască planul în aşa mod, ca să cuprindă un mai mare număr de piese scrise pe teme sovietice”. Ziarul reproşează direcţiunii Teatrului că în actuala stagiune se joacă numai o singură piesă, cu subiect sovietic, celelalte fiind clasice sau ale autorilor vechi. * Citi«! CALENDARUL LUMEA ILUSTRATA pe anul 193© ^ Anul XXXVII. 228 pagini, 28 clişee tipărite pe hârtie cretată. . Lei 70 la toţi librarii şi vânzătorii de Cutava Barozzi şi I ziare, Editura Ig. Hertz, Bucureşti. A APârMIT IN PINE! SI SE GÂSESTE la maga-* I T 21 NE LE DE SPECIALITATE ÂRÂRÂTUl cel Hal MODERN CARE TOATA EUROPA i gîN* i- -Stm U \ V & «U • \T* " •UT*' CU 4 LĂMPI PENTRU CURENT ALTERNATIV, MARELE MAGAZIN GENERAL Bucureşti Calea Moşilor 1 (Piaţa de flori) Pânzărie: Lipscănia, Sifoane. Pânză pentru cearceafuri, Indian, Marchize, Zefir, Olandă, Prosoape, ştofe şa Mătăsuri, Duchesse de plăpume, Şaten de lână şi bumbac Mercerie şi Sala&S@Fl© pentru Dosxnul şi Doazsane Raion special |i compled asortat in ARTICOLE DE MENAJ: Olărie faianţe şi porţelanuri, sticlărie, cristale, ARGINTARIE, TACÂMURI pentru mas£, etc. Covoare: Linoleum, VeSvst, ÄKflrsinster, iBoucle SPECIALITATE: COWOÂîiE TOURNAY Imprima? 5! Inlaid Englezesc, Perdele, Cossvertw, Cocos, ştergătoare, Lisgerie penitru lame, Bărbaţi şi Copil Tricotaje, Slasisl® Dr. şi Crepe Usui© Incâifiminte, Şoşoni şi Galoşi Expediţii la dorniciliu şi In provincie Un bilanţ de sfârşit de an (Continuare din pagina 1-a) dat tot ceia ce mi-se cerea, mortificâim legea comercializării şi a nunelor, pentru a dovedi capitaliştilor internaţionali că România este o ţară deschisă tuturor. Au început prin cedarea monopolurilor chibriturilor unui trust suedez,au continuat prin înstreinarea flotei comerciale, au cedat terenuri petrolifere trusturilor mondiale, au acordat streinilor în detrimentul industriei naţionale comandele statului, au căutat să distrugă instituţiile de credit naţional, înlocuindu-le printr-un credit agricol cu capital strein, au distrus prin politicianismul lor cooperaţia, au lovit în societăţile petrolifere cu capital românesc, ca să creeze un monopol al principalei surse de energie naţională, în folosul trusturilor Shindardoll şi Royal Dutch. Ei sunt pe punctul de a ceda englezilor facerea şoselelor din ţară şi francezilor comanda armamentului, pe care ar trebui să-l fabrice industriile creiate în ţară special pentru acest scop. Nu este ramură de activitate naţională care să nu fie greu lovită prin politica economică şi cea de impozite a guvernului. In momentul când o bună parte din recoltele agricultorilor noştri, din anii anteriori, era vândută, s-a permis importarea a câteva mii de vagoane de grâu sârbesc. Circulările ministerului agriculturii sfătuiau pe proprietarii mari şi mici să nu-şi vândă recoltele decât prin intermediul Centralei de Import şi Export. Agricultorii au fost înşelaţi prin ştirile răspândite de guvern că va face finanţarea recoltei şi că a obţinut preţuri mai mari în Olanda. In sfârşit contribuabilii ţarei s’au ales cu impozitele lor sporite, cu averea lor urmărită de perceptori, în neputinţă fiind să-şi valorifice producţia sau munca lor. Micşorând producţia naţionalii, sporind dobânzile şi impozitele, creiând un şomaj artificial şi sărăcind toate clasele sociale, guvernul se preocupă să exporteze lucrătorii români, pe când toate celelalte ţări se preocupă să le creeze ocupaţiuni ca să-i retie în ţara lor. Iată tristul bilanţ al anului 1929. Revolta tuturor conştiinţelor şi intereselor legitime ale contribuabililor nu surprinde pe nimeni, decât pe guvern, care este convins că politica sa economică şi financiară trebue să mulţumească pe toţi şi că osanalele partizanilor ghiftuiţi vor înăbuşi glasul celor care suferă. Capitalul strein, calul de bătae al partidului naţional-ţărănist, nu a venit şi nu va veni, cât timp vom fi cârmuiţi de concepţiile actuale. Ca să-l atragi trebue mai întâiu să-i inspiri încredere. Această încredere se obţine când el nu vede un pericol social şi o criză economică în ţara care vrea să-l atragă. Nu cu făgădueli şi concesiuni, nnui inspira această încredera el prin convingerea unei continuităţi in politica ţarei şi cu siguranţa cei guvernul ei este în stare să cărtuiască cu pricepere şi dezinteresare şi că situaţia economică internă este bună. Guvernul crede că cumpărând cu milioanele contribuabililor articolele elogioase din presa streină şi defăimând partidul liberal, va obţine încrederea capitaliştilor streini. Se înşeală amar. Informaţiile se trimit de streieii cari locuesc în ţară şi cari combrâ-tă la fiecare moment situaţia reală din România. Toate evenimentele nepublicate în ziarele streine sunt cunoscute iremediile financiare din afară şi numai când informaţiile sunt bune capitalul strein îşi poate face apariţia. Această situaţie exista lă sfârşitul anului 1928. Ea a fost distrusă de guvernul actual. Până ce această atmosferă nuo va schimba, este inutil să alergi după capitalul strein. Cercurile financiare şi economice streine sunt prea pricepute ca să distrugă o iluzie a guvernanţilor de astăzi. Ele o hrănesc cu făgădueli , că va veni momentul când aurul Angliei, Americei, Franţei sau Italiei, se va revărsa cu belşug asupra tarii româneşti. Până atunci daţi-ne concesii, comande afaceri şi lucrători, adică exportaţi capitalul românesc, la noi. Guvernul agravând criza şi ruinând ţara aleargă după o nălucă care se depărtează de câte ori crede că a ajuns-o. 30 Decembrie 1929, C. X BRATIANU de la Moartea lui Leonard Numărul viitor al GAZETEI NOASTRE ILUSTRATE care apare Sâmbătă 4 ianuarie, va fi consacrat memoriei marelui tenor N. Leonard, publicând o serie de fotografii inedite din viaţa artistului atât de iubit precum şi un articol datorit penei celui mai bun prieten al său, artistul V. Maximilian. 96 mare imobil construcţie nouă modernă, 240 m pe cartierul Bul. Ferdinand-Pake Parter: Sufragerie. Hali: scară stejar, birou, salon, culoar, oficiu, bucătărie. Etaj: patru dormitoare. Hali, balcon, bac, debara. Mansarda: trei camere servitori. Subsol: spălătorie trei pivniţe. Separat garaj cu trei camere etaj. Curte pavată, teren 700 m. p. Informaturi: Nicolau, Matei Milicş. Intermediari excluşi. D-r I. Blum Urinare—Venerice si Diathermie SA MUTAT in Strada Regală No. 3 etaj CONSULTAJIUNI dela 8—8 a. m. si-S d. a.Talafiu, 332/fil Expoziţii Doamna Pictor Eugenia Filotti-Atanasiu deschide o splendidă expoziţie de pictură la Ateneu la 1 Ianuarie. Expoziţia rămâne deschisă toată luna Ianuarie şi amatorii de artă fină vor putea admira ultimele lucrări ale distinsei artiste maestră neîntrecută a florilor. Sala Ileana (Cartea Românească). Expoziţia de sculpurfi Coline Emilian. Ateneul Român. Expoziţiile pictorilor Kimon Loghi, Iser şi Emilian Lăzărescu. In subsolul Ateneului se poate admira una dintre cele ma selecţionate «sporiţii de ţiletură Sala Mozart. Expoziţiile d-lor Ip. Stâmbu, H. Bednarie şi P. Piskariov. Căminul Artelor. Expoziţiile d-lor Lucian Grigorescu şi Aescher. Foyerul Tearului Ventura. Export,ziţia organizat de societatea Mărăşeşti Pictorul Paul Molda, expune o interesantă colecţie de picturi în atelierul său din strada Const. Nacu” , lângă Piața Bossatti.