Viitorul, august 1930 (Anul 22, nr. 6744-6770)
1930-08-01 / nr. 6744
* Şcoala sovietică şi eleviil ei. D-l I. MIHALACHE Se ştie felul cum a caracterisat Lenin, teoreticianul comunismului, tactica de luptă şi mijloacele lui cele mai eficace de-a se realiza în straturi largi. El a declarat, fără ruşine, reeditând tactica iesuitică, că în luptă cu adversarii minciuna, negarea realităţii, mutilarea faptelor, sunt lucruri îngăduite. Scopul scuză mijloacele, a reeditat după morala iesuitică, „sfântul“ de la Moscova, misticul şi periculosul cap f al curentelor de disoluţie socială.Trebue să recunoaştem că aceastfi morală... imorală, care constă în a nu spune nici ce crezi, şi a denatura adevărul pentru nevoile oportunismului meschin, a fost înţeleasă, urmată şi aplicată la noi, de către partidul naţionalcarânesc. Dar meritul întreg revine nu la fruntaşii mărunţi, ci revine celor doi şefi — din care unul nu mai este — adică d-nul I. Maniu şi fostul şef, d. Mihalache. D. Maniu a făcut din iesuitism o armă şi un program. A făcut din negarea adevărului un crez al său propriu, cu care s’a identificat, şi a mers în această direcţie până la exagerarea cinică. Nu a afirmat de atâtea ori în parlament ceea ce ştia că nu va face? Nu a asvârlit legenda deficitelor fantastice bugetelor liberale, pe când el era şeful unui guvern de inchisiţie fiscală, unit cu deficite sigure ! D. I. Mihalache a făcut, însă recent dovada că nu rămâne isolat, şi că ştie să imite pe d. Maniu in ipocrizia şi denaturarea adevărului. Discursul recent de la Câmpulung a dovedit cu prisosinţă acest trist curaj şi această penibilă tendinţă. Astfel deşi ştie că chemăriştii sunt înfiinţaţi de partidul din care face parte, deşi ştie că gărzile de voinici au de şef recunoscut pe însuş şeful guvernului, deşi s-a dovedit că în cea mai strânsă apropiere a ministrului de interne, au trăit şi lucrat, agenţii tulburători, antisemiţi sau aşa zişi „străjeri ai Regelui“, totuş cu o impudieitate care a întrecut pe acea manifestată de d-nul Maniu, fostul şef al partidului ţărănesc vine şi afirmă că partidul liberal este acela care a patronat, a ajutat şi susţinut curentele şi organizaţiile anarhice. Nu s’a sfiit de-o atât de sfruntată negare a adevărului, nu s’a temut de reacţia opiniei publice revoltată contra aceluia care o înşeală; nimic nu a oprit astfel pe d. Mihalache de a afirma cele mai patente inexactităţi şi de a denatura adevărul. Ministrul agriculturei ştie că partidul care în opoziţie a păcurat cu elementele comuniste, că partidul care a luat apărarea comuniştilor în procesele ce li se intentase, şi că partidul care a patronat gărzile anarhice este acel al cărui exponent este el însuşi. Totuş aceasta nu-l împedică a acuza partidul liberal, apărătorul de trei sferturi de veac al legalităţii şi ordinei în această ţară, că este autorul curentelor de disoluţie. Şcoala sovietică are deci un nou și eminent elev, care rivalizează în ipocrizie și denaturarea adevărului cu d. Maniu : A ce’ta e d-nul I. Mihalache I * anul al trouaiedei doilea no. 6744 3 LEI BL la TARA 6 LEI EX. In STRĂINĂTATE ABONAMENTE IN TARA UI I« — — 700 I Şase tem — — 350 Trei luni — — 200 In străinătate Ce un — 1400 lei ase huri — «*■ 700 , re) luni — — 400 . Sir REDACŢIA» ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI STRADA EDBAR QUINET No. 2 || STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoaneto: Direcţia 351/23, Redacţia şi Administraţia 349/23 şi 303/13 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ilarului, Strada ft Polocari 17 gi te toate Argeaţilto de Pubatttate Maauecrlacte nepublicatea distrug. 3 LEI EX. Io TARA 6 LEI EL in STRAINATATE NOTE O propagandă şi o istorie trăită Comunismul îşi încearcă norocul După fiasco realizat la el acasă, caută să se întindă în lumea întreagă, pentru că întreagă să simtă binefacerile teoriilor lui Lenin, Trotzki şi toți ceilalţi. Se înţelege că întrucât comunismul scos din cărţile lui Karl Marx Bakunin, ori Max Steiner, a dovedit că poate îmbogăţi o clasă sau pe o serie de îndrăsneţi, propaganda lui se explică. Ea e făcută de profitorii unui regim, care au tot interesul personal aşi întinde sfera lor de acţiune rentabilă, şi profitabilă nu numai din punct de vedere etic superior, dar şi din acela mai terestru al bugetului individual. Ceea ce, însă este de mirare, nu este faptul că profitorii de pe urma unei mărfi să caute a o exporta, ci că se mai pot găsi oameni cari să se lase convinşi de frumuseţile paradisiace ale unui regim care şi-a făcut probele de ceea ce poate da lumea. Atâta timp cât comunismul, ca şi socialismul integral şi radical, era scris în cărţi, el putea găsi admiratori. Cu imaginaţie se poate scrie multe, şi dialectica abilă a unui Karl Marx, ori Lasalle, putea creia proseliţi. Insă din nefericire, pentru teoreticiani desinteresaţi şi convinşi ai socialismului integral şi al comunismului leninist, experienţa pe o scară vastă a arătat că dacă eşim din filele cărţilor, şi facem comunism real, efectiv şi concret, ajungem la situaţia Rusiei de azi, adică: Preponderanţa unei clase atotputernice de funcţionari, cari robesc milioanele celelalte de locuitori; o boicotare şi o excludere a intelectualilor din sfera de conducere ; o întunecare a claselor sociale ; o sărăcie generală cauzată de neproductivitate; o mizerie, o teroare, o scădere morală care ajung la nivelul animalităţii. Dacă acesta e tabloul comunismului, aşa cum s’a însărcinat vasta experienţă sovietică să ni-l arate, atunci care mai este dementul care să vadă în introducerea şi răspândirea lui o fericire şi o generală binefacere a cerului ! Să lăsăm lumea aşa cum e. Nereformată. Căci reformând-o, veidem unde ajungem ! — POLITICA ENGLEZA Intr’un discurs rostit la Brighthon, fostul prim ministru britanic a amintit că guvernul travailist ar trebui să plece în curând. D-l BALDWIN ZI CU ZI Guvernul are gărzi de voinici, gărzi financiare, gărzi de chemărişti, gărzi de fier, etc., etc. Cu toate aceste gărzi el tot se prăbuşeşte ! Toţi cei cari n’au putut ajunge nimic în partidele politice de azi, s’au transformat în personalităţi afară de partide, şi ca atare mai mari decât ele. Inchipuiţi-vă, însă, ce valoare ar avea un candidat căzut la examen, care ar zice: „N’am nevoe de profesori cari sunt nişte ignoranţi. Eu sunt mai presus de iei, şi îi ignorez !“ Dar tot repetent ar rămâne ! « D. Dem. Dobrescu a vorbit de Snagovul-ciupercă. A dovedit că are astfel darul autobiografierei, într’un grad desvoltat. El vede în alte lucruri, imagina propriei lui vieţi. O ciupercă crescută după ploaie în băligarul fecundant. „Dreptatea“ anunţă că guvernul are cele mai bune intenţiuni faţă de funcţionari. Ei pot exclama : „Dă Doamne guvernului Maniu cele mai rele intenţiuni faţă de noi, căci atunci poate nu vom mai fi nenorociţi ca azi. Cu intenţiile bune de până acum, ajm cerut după gem rău de tot” î ■* Guvern de specialiști Standardizarea ouălor Ultima îndeletnicire a d-lui V. Madgearu ZIUA ROSIE La mninisterul de interne o activitate febrilă, cum numai în ajun de... alegeri se poate vedea. Până şi d. Vaida care este de obicei musafir şi vine doar pentru a afla ce mai este nou, sau pentru a asculta ghiduşiile lui Tăslăuanu, este de astădată la post, dând ordine, ce i s’au trimis mai de sus, acordând intervieiuri şi dând asigurări că ordinea publică este asigurată. Comuniştii au decretat ziua de 1 August, ziua roşie, pentru isbucnirea revoluţiei mondiale. Este nu ştim a câtea oară, de când comuniştii anunţă acest cataclism mondial, care nu numai că nu se produce, dar care ne face dovada că epidemia bolşevismului rusesc s’a localizat în tara ei de origină. In ce priveşte tara noastră, este necesar să se ştie că, ne găsim într’o situaţie excepţională faţă de comunism. Aici nu este vorba de propaganda comunismului doctrinar, ci de o acţiune specific bolşevică pentru a provoca tulburări în scopul înlesnirii operaţiunilor de revendicări, ce nu încetează să le formuleze bunii noştri vecini de peste Nistru. Este clar vorba de o acţiune cu caracter eminamente subversiv, întreţinută cu enorme sacrificii băneşti, de care au fost tentaţi câteva mii de ticăloşi ce s’au angajat ca mercenari ai bolşevismului rusesc. Pe acest teren, acţiunea Bolşevică s’a găsit în bună companie cu iredentismul elementelor străine şi cu toţi musafirii poftiţi şi nepoftiţi cari sălăşluesc pe pământul ţării româneşti. Aşa fiind, este bine să se ştie că răţcelile la cari asistăm în preajma aşa ziselor ziie roşii, manifestele incendiare ce se lansează cu sutele de mii, bombele ce se descopăr totdeauna înainte de a exploda, sunt ale mercenarilor bolşevici indigeni, sau veniţi special de peste Nistru pentru organizarea acestor festivităţi... Ei speculează întotdeauna nemulţumirile ce se semnalează şi-i găseşti în primele rânduri ale agitatorilor, fie ei de extremă stângă, sau de extremă dreaptă. Motivele nu-i importă. Scandal să iasă. Sub actualul guvern, aceşti tulburători ai ordinei publice, bucurându-se de un regim excepţional, de un menajament criminal, au putut să-şi facă propaganda în linişte, simţindu-se de multe ori ca la ei acasă. Doar în preajma anunţării zilelor roşii se mai observă puţină îngrijorare în rândurile celor însărcinaţi cu paza ordinei publice. De astădată însă, se pare că ministrul de interne a fost chemat la realitate şi de aceea s’a hotărât să lase gluma la o parte, luând măsurile de rigoare. In orice caz, dacă pe ziua de mâine nu se va petrece nimic deosebit, e bine să se ştie că nu măsurilor d-lui Vaida se datoreşte, ci sănătăţii sufleteşti a poporului român, de care nu se prinde microbul ucigător al bolşevismului. Dela război încoace, sovietele au utilizat toate mijloacele lor diabolice pentru a tulbura ordinea în ţara noastră şi nu s’au dat înlături dela nici un sacrificiu. N’au isbutit şi nu vor isbuti să ridice însă niciodată massele, pentrucă peste toate necazurile şi suferinţele ce le stăpânesc, planează o conştiinţă naţională. De lucruri acesta pare că s’au convins vecinii de peste Nistru, dar totuş nu vor să... ne scoată de pe program. Revolta pe fată a rândurile Laburiştilor Fapta de deunăzi a unui deputat socialist, care smulgând buzduganul sau sceptrul regal de pe tribună in Camera Comunelor si a căutat să fugă, cu el, are urmări cu mult mai serioase de cât s’a crezut la început — a produs disensiune în partidul laburist. Un rechisitor judicios al situaţiei îl face ,,Daily Telegraph“, într’un articol de fond, publicat imediat după reapariţia în parlament a domnului Beckett, deputatul care lovise cu deliberare in demnitatea Camerei . De când cu spectacolul oferit de d-l Beckett, a cărui, grosolănie nu poate fi scuzată nici de copilăria actului, d-sa a primit, destule advertismente, şi la multe din ele nu era chemat să răspundă. Insă au fost, între altele şi două declaraţii — exprimarea a două opinii — cari merită să aibă atenţia oricărui deputat mai puţin sigur de superioritatea sa față de rânduelile obişnuite a unei purtări civilizate. Şeful partidului său, vorbind în calitate de Prim Ministru în Camera Comunelor, a spus Lunia trecută că: ...sunt încredinţat că şi Camera se poate aştepta de la onoratul membru în chestiune, ca să ofere din propria, sa iniţiativă scuzele pe cari datoreşte Camerei“. Două zile mai târziu, la o întrunire a parlamentarilor partidului laburist, s-a aprobat cu mare majoritate o rezoluţie propusă de comitetul consultativ al partidului, prin care se declară că acţiunea deputatului a discreditat partidul și că trebuie să se ceară scuze Camerei Comunelor. D-l Beckett însă are propriile sale vederi, pe care nu crede de cuviinţă să le modifice numai pentru simplul motiv că atât şeful partidului cât și majoritatea colegilor săi consideră că purtarea sa, a fost de, neiertat. D-sa a declarat in public că ,,o va face din nou“ si că nu-şi va cere scuze. Şi nici nu le-a revenirea sa, atrăgândatenţia asupra prezenţei sale laCameră prin a pune o întrebare suplimentară care nu avea nici un rost. Cu toate acestea demnitatea Camerei Comunelor va supraveţui şi demonstraţiei de supărare a d-lui Beckett. Ceeace a fost mai important în spectacolul oferit de d-sa — şi după cum s’a arătat dei timpi în „Daily Telegraph — a fost că actul d-sale constituia, o repudiere insolentă a autorităţii propriilor săi şefi politici, opunându-se hotărârii acestora contra unei desbateri a chestiei Indiei în acea zi. Ceea ce este mai trist este că sunt destui pe băncile socialiste cari să fie de aceea.o părere cu d-l Beckett, cu toate că manifestarea lor iau forme mai puțin teatrale. In istoria tuturor partidelor de guvernământ din această ţară nu s’a mai pomenit vre-un caz ca acesta de nedisciplină şi revoltă cum e în sânul partidului condus de d-nul MacDonald. Cea din urmă manifestare, deşi, nu cea mai isbitoare, a acestui fapt, s’a petrecut deunăzi dimineaţă în Camera Comunelor în timpul discuţiei proectului de lege a împrumutului pentru lucrările publice, când s’a propus pentru a doua oară ștergerea numelui lordului Himnsdon de pe lista comisarilor. De astă dată era present d-l Snowden şi nu s’a mai repetat actul de slăbiciune de acum două săptămâni când d-l Peltrich Lawrance a fugit din faţa aceleaşi propuneri. D-l Snowden s’a revoltat contra nebuniei de-a refuza serviciile fără viaţă ale unui expert financiar de înaltă autoritate numai, pentrucă acesta ar fi întrebuinţat acum patru ani într’un moment de aprindere linele cuvinte despre care şi-a exprimat regretele sale mai târziu. Dar rebela, din lagărul lor, n’au voit să asculte de cuminţenia, d-lui Snowden. Deşi ei însuşi aparţin unui partid cu un record neîntrecut de insulte şi abuzuri, au încercat prin strigăte să oprească de-a vorbi de propriul lor cancelar şi au votat în număr de 63 contra propriului lor guvern. Trist lucru, mai ales că lumea începuse a se obişnui, cu ideea că, partidul socialist va ajunge cu timpul să înţeleagă importanţa practică, ca şi decenţa de toate zilele, de a se stăpâni şi a fi disciplinat în conducerea treburilor publice, dar şefii acestui partid mai au încă, de ţinut socoteala prea multor incapabili de la natură ca să hiveţe lecţiile ce li se dau. D-l SNOWDEN Vineri august 1950 PARLAMENTUL UNGAR -- 0 statistică asupra alcătuirei Corpurilor legiuitoare ungare.— Parlamentari numiţi şi parlamentari aleşi - Zilele acestea a apărut la Budapesta o statistică asupra alcătuirii corpurilor legiuitoare cehoslovace, din care reese că această alcătuire este pur democratică, profesorii, ziariştii, funcţionarii, agricultorii şi muncitorii formând partea covârşitoare. Această împrejurare n’a scăpat atenţiei cercurilor politice şi opiniei publice ungare, unde a produs o mirare şi chiar şi o invidie ascunsă. In legătură cu aceasta este interesant a se aminti şi alcătuirea corpurilor legiuitoare ungare. Parlamentul ungar are 484 membri, dintre cari 238 senatori şi 246 deputaţi. Dintre cei 238 senatori ajung în parlament prin alegeri numai 110 membri, restul fiind numiţi. Printre cei numiţi se află 4 arhiduci din familia de Habsburg, 18 episcopi catolici şi greco-catolici, 11 înalţi demnitari protestanţi, 1 episcop greco-oriental, 2 şefi-rabini, 3 păzitori ai steagului naţional şi ai obiectelor de încoronare, 5 reprezentanţi ai Curţii superioare de justiţie, comandantul suprem al Honvezilor, şeful Statului Major, care formal nu e permis de tratatul de la Trianon, guvernatorul Băncii Naţionale, etc. O parte formează membrii de drept, iar o parte este numită (43 membri) de către Regentul Horthy. In actualul senat se află 18 foşti miniştri, dintre cari numai unul este activ, 29 membri cari au ocupat înalte funcţiuni în administraţia de Stat, 19 directori de bancă, 3 foşti ambasadori, 5 industriaşi. Numărul agricultorilor este de 4, cel al medicilor numai de 2, cel al inginerilor numai de 2, cel al scriitorilor numai de 1. Ungaria este o ţară a titlurilor In senat 4 arhiduci habsburgici au titlul de „Alteţă regală“, 2 duci ai titlul de „alteţă“, 57 membri au titlul de excelenţă, 134 au drept la titlul de „înălţimea voastră“. In afară de membrii familiei habsburgice se află 60 aristocraţi, dintre cari 42 conţi şi 18 baroni. In camera deputaţilor se află 36 membri cari au drept la titlul de „excelenţă“, iar 112 cari au dreptul la titlul de „înălţimea voastră“ şi al căror nume este însoţit pentru modestie, numai de un „de“. Printre membrii Camerei se află 20 miniştri foşti şi activi. După profesie deputaţii se împărţesc după cum urmează: 7 medici, 31 avocaţi, 37 moşieri, 15 subsecretari de Stat, foşti şi activi, 15 demnitari bisericeşti, 57 funcţionari de Stat, 3 directori de fabrici, 12 ofiţeri în rezervă, 9 profesori universitari, 9 ingineri, 10 mici agricultori, 5 mari latifundiari, 2 învăţători, 2 scriitori, 3 judecători, 6 foşti ziarişti 5 directori de bancă, 1 farmacist, 2 morari, 1 comerciant, 3 zeţari, 1 tâmplar, o muncitoare secretara social-democraţilor, etc. Poarte caracteristic este faptul că între cei 484 membri ai parlamentului ungar se află numai 14 mici agricultori, deşi actualul regim guvernamental al lui Bethlen se sprijină pe un partid care se numeşte oficial „al micilor agricultori“ şi care are 180 deputaţi. În schimb se află în parlament 131 moşieri şi mari latifundiari, fără a se mai socoti demnitarii bisericești, cari deasemenea, conduc imense latifundii. (Ceps). apiiraRFfi BUGETULUI ANULUI 1930 Bugetul propriu zis al Statului pe anul 1939 a fost fixat la cifra de 37.400 milioane lei. La această cifră trebue adăugat: 1) lei 5.000.000.000 bugetele regiilor publice; 2) lei 16.251.000.000 bugetele C. F. R. și P. T. T. și alte case autonome cari toate urcă bugetul total al serviciilor publice, la suma enormă de 58.761 milioane lei. Faţă de bugetul anului 1929, această din urmă cifră reprezintă un spor peste 5.800 milioane lei. Cum încasările efective ale exerciţiului 1928 au fost de 32.700 milioane lei, rezultă că actualul guvern a umflat bugetul propriu zis al Statului şi al regiilor autonome, fără C. F. R. şi P. T. T. în cei doi ani de guvernare, cu circa 10 miliarde lei, faţă de încasări şi cu lei 1 miliard faţă de prevederile bugetului anului 1928. Ca să echilibreze bugetul de cheltueli, guvernul Maniu a supra-evaluat veniturile din diferite impozite, a exagerat încasările din rămăşiţele de impozite anterioare anului 1928 (trecând în buget la acest articol 675 milioane lei în 1930), a exagerat încasările din venituri excepţionale (evaluarea produce 1.246 milioane lei) şi în fine a scomptat ameliorarea situaţiunii economice şi financiare în anul 1930. Prevederile însă nu s’au realizat. Astfel dacă cercetăm încasările pe primele luni ale anului 1930 până la 1 Iulie 1930, constatăm că s’au încasat . Din venituri ordinare şi excepţionale lei 15.000.000.000. Deoarece însă din acest total al încasărilor, 2 miliarde lei, aparţin lunilor complimentare ale exerciţiilor 1929, rezultă că încasările pe primul semestru al anului 1930 se ridică la 13 miliarde numai. Or, în prima jumătate a anului bugetar 1930, urma să se încaseze 18.725 milioane lei, pentru că cu începerea acestui an bugetar au fost suprimate lunile complimentare. Guvernul susţine că va acoperi în al doilea semestru al anului prevederile bugetare, aducând următoarele argumente: 1) In ultimele luni ale unui an bugtar, experienţa trecutului o dovedeşte, intrările în casele Statului se măresc, comparativ cu primele luni. 2) Noua lege a spirtoaselor şi sporirea taxelor pe consumaţia unor articole alimentare, votate în ultima lună, şi care n’au fost luate în consideraţie la alcătuirea bugetului general al Statului, va acoperi deficitul. 3) Bugetul de cheltueli va fi redus cu 2 și jumătate miliarde lei. Pentru că să se acopere deficitul primului semestru al anului 1930 de 6.750 milioane lei, și să se realizeze în întregime prevederile bugetare ale semestrului al doilea, ar trebui ca în fiecare lună ce rămâne până la 1 ianuarie 1931, să se încaseze 4000 milioane lei, ceea ce este exclus, pentru că, dacă se pot forţa încasările la contribuţiuni directe, este imposibil să se sporească încasările la contribuţiunile indirecte, fiind dată situaţia precară economică în care se găseşte consumatorul român, în special ţăranul. Or, contribuţiunile directe nu reprezintă decât 30 la sută din veniturile Statului. Deasemenea, în al doilea semestru al anului 1929 s’au încasat cu 42 la sută mai mult ca în primul semestru, din cauză că s’au sporit toate impozitele cu 10 la sută. Admiţând că se va menţine ao°eaş cotă de 42 la sută, — ceea ce este foarte puţin probabil, fiind dat că anul acesta depresiunea economică este mai accentuată decât în 1929 şi nu a intervenit nici un spor general de impozite — se vor încasa în al doilea semestru 18 miliarde lei. Rămâne totul de acoperit deficitul de 5.750 milioane lei din primul semestru. 2. __ Noua lege a spirtoaselor nu poate avea ca efect sporirea consumului de spirt Industrial la 500 vagoane, în al doilea semestru al anului 1930. înşişi fabricanţii de spirt au declarat că noua lege nu va spori consumul decât cu cel mult 250 de vagoane pe ultimul semestru al anului 1930, ceea ce reprezintă pentru stat un venit în plus de 300 milioane lei. Acest plus de încasări însă nu va acoperi nici măcar prevederile bugetare ale articolului respectiv, care sunt de 880 milioane iei, dat fiind că în primele şase luni ale anului taxa pe spirt a dat un deficit de 192 milioane lei, necum să fie întrebuinţate la acoperirea deficitelor a altor articole bugetare. Pe de altă parte, garda financiară va înghiţi pe 6 luni cel puţin 80 milioane iei din acel plus de încasări. Urcarea taxelor de consumaţie pe zahăr, lămâi, untdelemn, curmaleetc., nu va contribui la acoperirea golului bugetar general, întrucât sunt destinate a compensa golul ce lasă în buget reducerea taxelor de export la cereale, care reducerea urcă la minimum 500 milioane lei. Sporurile mai însemnate de altfel s-au adus fructelor exotice, al cărui consum este redus şi se va reduce prin efectul taxelor şi mai mult. De altfel, consumaţia acestor fructe începe de-abia în iarnă, deci şi prevederile sporite la încasări se vor putea obţine eventual la iarnă, adică în bugetul anului viitor. In orice caz, prevederea bugetară este numai de 225 milioane lei şi nu s-a acoperit cota-parte a primelor şase luni, aşa că plusul în cazul cel mai bun, va servi la acoperirea golului bugetar de la acest articol. Cât priveşte taxa pe zahăr, urcată dela 7 la 10 lei, fiind dat consumul redus al acestui aliment şi umflarea evaluărilor dela 450 milioane lei in 1929, la 900 milioane lei în 1930, surplusul de încasări este foarte proble- ■ matic, dată fiind consumaţiunea redusă, după cum o dovedesc încasă- rile din primele şase luni, care se ridică la 300 milioane lei numai. 3) Nu vedem cum se va reduce bugetul cu 2 juri. miliarde lei de actualul guvern. Nu există nici un indiciu de voinţă fermă de a stăvili cheltuelile de personal mai ales. Dovadă că articolele 98 şi 101 din care se plătesc indemnităţi şi diurne la ministerul de finanţe a fost epuizat încă din luna Aprilie, iar acum guvernul trimite la congresul interparlamentar din Londra 45 de deputaţi şi senatori. Dar chiar dacă în mod real guvernul ar rectifica bugetul, reducându-l cu 2 jum. miliarde lei, deficitul nu va putea fi înlăturat. In primul rând pentru că deficitul de încasări al întregului an 1930 este evaluat, după o statistică secretă, ce mi-am putut procura chiar de la oficiul de studiu al ministerului de finanțe, la peste 5 miliarde lei, defi- Continuarea în pag. 2-a