Viitorul, decembrie 1930 (Anul 22, nr. 6849-6872)

1930-12-02 / nr. 6849

o­ piii lor în şcoli, procurându-le cărţi şi plătind din greu taxele. (Aşa este! Jos guvernul! Să le fie ruşine). S’au desfiinţat şcoli normale din Basarabia, unde este aşa mare nevoie de lumină, s’a desfiinţat liceul din Zălău creiat cu atâta jertfe într’un centru unde se simte mai ales lipsa unei astfel de şcoli, s-a luat şcoala normală din Satul Mare, în fine se anunţă că tot cu inima uşoară se vor desfiinţa şi ale şcoli. Partidul naţio­­nal-ţără­nesc, care pentru o econo­mie meschină de 50 milioane lei, a săvârşit tristul act de destrămare a culturii româneşti, în loc de a des­fiinţa directoratele ministeriale şi consiliile de administraţie ale Case­lor autonome inutile şi costisitoare, acest partid se poate cu drept cuvânt numi partidul întunericului şi al anal­fabetismului. (Vii aplauze). Oratorul insistă asupra politicei de risipă a guvernului actual şi consta­tă că, după ce el a pus dări peste dări, a numit apoi fel de fel de func­ţionari specialişti plătiţi cu sute de mii de­­lei pe lună, a creiat servicii de presă şi oficii de studii, plătite cu cea mai mare nesocotinţă şi după ce a creiat cumulul tot el, acuma însăr­cinează pe cei mai mari cumularzi ai săi să pregătească o lege contra cumulului. Cerem cu toată energia ca guver­nul actual să plece cât mai grabnic de la cârma statului şi ţara să fie che­mată a se pronunţa, prin alegeri ge­nerale, fără voinici şi fără gărzi ce­tăţeneşti. (Ovaţiuni). D. RADU SAVEANU în numele organizaţiei partidului naţional-libe­­ral din jud. Putna, — al cărui şef d. N. Chirculescu spre cel mai mare re­gret al său s’a văzut împiedicat de a lua parte la această grandioasă ma­­nifestaţiune., — spune: Mare însufleţire, mare număr, dar şi o mare durere citesc în ochii dvs. Şi cum să nu fie durere când atât de dureros apasă asupra­­ întregei ţări guvernarea unui partid împovărat de atâtea păcate. D. Radu Săveanu arată cu preci­­ziune şi ironie cam­ sunt rezultatele ponticei naţional-ţărăniste în dife­rite domenii de activitate. Pretutin­deni risipă, pretutindeni păcăleli, pre­tutindeni dezastru. Guvernarea naţional-ţărănistă imi face impresia unui taifun, iar mize­ria şi suferinţa, ce lasă în urmă, din Valea Tisei în cea a Bârsei din Ba­nat până’n Hotin şi din Vrancea lui Ştefan Vodă până la Marea cea mare a lui Mircea cel Bătrân, ne face să auzim, în loc de imnul de slavă al românilor de pretutindeni uniţi, doi­na cea de jale a României celei mari sărăcită şi înşelată de o guvernare nelegiuită. ( Vpl.I. D. AVRAM IMBROANE, aduce sa­lutul Banatului. D-sa este fericit să constate că îm­potriva guvernului este mobilizarea sufletească a tuturor românilor. D-l AL. DONESCU: Acestui im­punător congres, ţin să aduc şi eu salutul frăţesc al luptătorilor libe­rali neînfricoşaţi şi neodihniţi din capitala ţării. Entusiasmul domniilor voastre, pentru partidul liberal şi dragostea ce-o manifestaţi faţă de şeful dv.,­­viteazul comandant al trupelor ro­mâne din timpul războiului şi neo­bositul animator de energii din timpul păcii ne dau nouă aceia ce am avut întotdauna atâta încredere în forţa acestui partid, nou şi pu­ternic stimulent în lupta ce-o du­cem cu toţii pentru refacerea vieţii de Stat a­­României întregite. Suntem un organism politic cu reale şi trainice legături în ţară, cetăţenii s-au convins de seriozita­tea noastră şi au înţeles desigur că nu suntem un partid de aventură sau speculaţii demagogice. De aceia popularitatea partidului naţional­­liber­al creşte atât de vădit pe fie­care zi. Poporul de pretutindeni îşi pună astăzi toate nădejdiile în acest partid­ şi în şeful iubit V. Brătia­­nu şi în marele şi nepreţuitul său colaborator I. G. Duca. M­ai curând sau mai târziu vom fi chemaţi să conducem această ţară. Vom avea însă o sarcină grea. Fiindcă în dru­mul nostru vom găsi ruina unei societăţi demoralizate şi sărăcite, Guvernul de mâine, va avea deci nu să îndrepte câteva greşeli, ci va avea să construiască din nou între­gul edificiu al statului român. Prima grijă însă pentru reface­rea şi consolidarea României e să distrugem vrajba dintre fraţi, pa­tronată până în prezent de partidul de la cârma ţării. Prea au fost mari jertfele celor de dincolo şi de din­coace de Carpaţi pentru unirea noastră a tuturora, ca să nu înţele­gem că noul stat român s’a con­struit din dragostea puternică ce unea de mult sufletele românilor de pretutindeni. Prea e mult sânge de ardeleni, de bucovineni, de bănăţeni şi de moldoveni şi de munteni la temelia Statului român mărit, pentru ca nouă să ne fie îngăduit să-l mân­jim cu certurile noastre meschine şi inutile. Spuneţi dv. oare locuiţi atât de aproape de hotarul de vest al ţării, cât de urât ne judecă străinii că nu suntem în stare să realizăm un efort comun pentru salvarea ţării din impasul în care se găseşte as­tăzi. Şi spuneţi cât de mulţi sunt du­şmanii ce ne pândesc pe la toate colţurile ţării şi voesc să ne di­­stugă viaţa noastră întreagă. Primejdia ce ne ameninţă nu sunt mizeria şi foametea, ci perica noa­stră ca stat independent şi respec­tat, dacă nu se începe o viaţă pu­blică nouă în care să predomine o muncă încordată şi cinstită pentru încadrarea României în ritmul Sta­telor civilizate. Dorinţa sinceră a unei prefaceri a vieţii societăţii noastre se mani­festă hotărât şi puternic aci la dv., ca şi la noi, în Capitală şi în tot restul ţării. Sub drapelul glorios al partidu­lui liberal cată­­ astăzi adăpost ro­mânii de pretutindeni, îngroziţi de ziua de mâine. Se cuvine aşa­dar să înălţăm dra­pelul nostru cât mai sus, să conti­nuăm cu mai mult curaj şi mai multă energie lupta noastră pentru întronarea unei ordini mai cu sea­mă morale în viaţa publică româ­nească. Izbânda va fi a noastră ! (Ovaţii). D-l TEOFIL DRAGOŞ sublinia­ză încrederea pe care Ardealul o pune în partidul liberal. _ Transmiteţi d-lui Vintilă Brătia­­nu — se adresează d-sa d-lui Duca, •— că aci în nordul şi vestul ţarei se găseşte o armată pusă cu însufle­ţire în slujba partidului liberal. Unim glasul nostru cu glasul ce­lorlalte organizaţii adresându-ne M. S. Regelui spre a aduce la gu­vern partidul liberal care şi în alte vremuri grele a scos ţara din li­man. D-l MARCUS subliniază devota­mentul populaţiei ardelene pentru conducătorii partidului liberal. Dacă guvernul va avea îndrăz­neala să facă alegeri pentru locul de deputat vacant în Bihor, va a­­­vea să înregistreze o ruşinoasă în­frângere. D-l OBEDEANU: Partidul na­ţional din Ardeal nu mai continuă azi opera înaintaşilor lui, mari şi înfocaţi patrioţi. D-l general RADULESCU : Până ori, 40 de ani ca soldat, mi-am ser­vit Coroana şi neamul, îmi fac şi azi mai departe datoria, luptând din toată inima şi cu toată energia pentru partidul naţional-liberal, în conştiinţă că numai aşa servesc bi­nele public. De doi ani ne găsim sub un re­gim de ocupaţie duşmană care ne-a făcut de râs în străinătte şi ne-a sărăcit. Partidul naţional-liberal, loial faţă de Coroană, strigă : jos cu gu­vernul sperţarilor! D-l MEDREA, reprezentând tine­retul liberal din Ardeal, spune că îndreptarul sufletesc al tinerimei este azi partidul liberal, unde nu flutură demagogia, ci intelectuali­tatea creatoare. Promitem solemn să ne facem dac­toria. Lozinca noastră, înainte. D-l col. CALOTESCU aduce sa­lutul organizaţiei din Argeş, judeţ în care se odihnesc de veci cei doi regi întemeetori ai ţărei: Carol I şi Ferdinand I. Adunarea păstrează câteva mo­mente de pioasă reculegere. Mai departe scoate în evidenţă rolul partidului liberal, de care singur depinde îndreptarea deza­strului în care ne sbatem toţi. D. prof. BURILEANU arată că de doi ani ţara suferă un adevărat martiriu de pe turma asociaţiei de afaceri, care este partidul naţoinal-ţărănist. Desmeticită, populaţia întreagă s’a ri­­delat la glasul partidului liberal. tional-ţărănişti făgădueli neînde­plinite. Noi nu vrem să le aducem făgă­dueli, ci fapte. Atât pot spune. Noi avem încre­dere în ele şi ele să arate faţă de Statul român realitatea pe care o datoresc. In al doilea rând, în lume se ac­centuează azi o pornire pentru re­vizuirea tratatelor. Ţin de la această graniţă trasă cu sângele neamului nostru să răs­pund acestor porniri: Noi, Româ­nii, vom apăra până la ultima pi­cătură. România Mare şi întregită, împreună cu aliaţii noştri, vom face total ca să dejucăm aceste manopere interesate, această în­drăzneaţă tentativă de a distruge dreptatea victoriei. Prin pretenţii­le nedreptăţite ale învinşilor. „Mă despart azi de d-voastră con­vins că într’un gând şi o simţire cu noi, veţi duce biruitoare înain­te, lupta mântuitoare pentru defi­nitiva consolidare şi pentru apăra­rea neînfrântă a României între­gite. * La orele 2/45 întrunirea a luat sfârşit în mijlocul unei însufleţiri generale. Miile de săteni au făcut o nouă şi caldă manifestaţie fruntaşilor partidului liberal la eşirea din sala intrunirei. Banchetul La orele 3­0 f. a­., a avut loc un ban­chet de 200 de tacâmuri la Palace. Cel dintâi a luat cuvântul d. gen. Mo­şoiu, închinând pentru M. S. Regie Ca­rol al II-lea (asistenţa a ovaţionat în picioare). „Partidul naţional-liberal este pro­fund dinastic — a spus d-sa — şi va sta totdeauna în ajutorul Coroanei, spre a salva ţara din situaţia grea Î11 care SG . D. prof.­ BOGDAN IONESCU închi­nă pentru şeful partidului naţional-libe­­ral, d. Vintilă Brătianu, care a dat în­treaga lui putere de muncă partidului (ovaţii îndelungate). Nimeni nici chiar dintre duşmanii lui, nu are curajul să conteste patriotismul acestui mare bărbat de stat. D. PETRESCU-CHERCEA ridică paharul în sănătatea d-lui I. G. Duca, spunând cuvinte pline de căldură la a­­dresa distinsului bărbat politic. D. dr. BARLA închină pentru d-nii Inculeţ şi gen. Otoiu ; d. Păcală închi­nă pentru d. N. N. Săveanu; d. Gh. Bota pentru oaspeţii congresului ; d. Al. Donescu pentru d. gen. Moşoiu ; d. O­­bedeanu pentru d-nii Vintilă Brătianu şi Duca. Mai toastează d-nii Medrea şi col. Calotesci. D-l DUCA închpe seria toasturi­lor, închinând pentru d-l general Moşoiu si colaboratorii săi din or­ganizaţia national-liberală din Bi­hor, cari prin munca depusă au făcut dovada că Ardealul natio­­nal-tărănist nu mai există azi. Or, acesta e foarte mult . Din cauză că mii de oameni n’au avut loc în sală, s’a vorbit din bal­con și publicului din stradă. Cuvântarea d-lui Al. Lapedatu Aduc salutul călduros al orga­nizaţiei liberale din Cluj, salut cu atât mai călduros cu cât ce mi-a fost dat să văd la Cluj şi la Sibiu văd azi în Bihor. Mii şi mii de săteni ardeleni au alergat sub steagul liberal, după ce au fost înşelaţi de demagogia naţionali­­tărăniştilor. Azi sătenii au înţeles în sfârşit să preţuiască la justa valoare gu­­ra este târzie, dar înălţătoare. S’a deşteptat conştiinţa naţio­nală — şi cunoaşte datoria ce are de urmat. Trăim de doi ani o viaţa de ade­vărată nenorocire. Suntem pe pragul­­ falimentului agricol, economic, industrial, fi­nanciar, cultural şi moral. In mijlocul acestui dezastru, par­tidul liberal se aseamănă cu farul care opreşte vasele pe mare să rătăcească drumul sau să se lo­vească de stânci. Guvernul Mironescu nu-i decât surogatul guvernului Maniu. Vor naţional-ţărăniştii să mic­şoreze bugetul ? Dar cine Va spo­rit cu atâta inconştienţă ? (Apl.). Vor să desfiinţeze cumulul !i Dar cine şi-a bătut joc de­ banul pu­blic şi a numit mii şi mii de sinecu­­rişti şi cumularzi dacă nu ei? Cu legea admnistrativă au des­­organizat şi anarhizat administra­ţia ţărei. Au împărţit ţara în re­giuni când suntem toţi o singură suflare, când avem toţi aceiaş simţire când aceiaşi sunt străbu­nii, limba şi aceleaşi şi aspiraţiile vernările liberale, acum după ce au simţit pe pielea lor dezastrul regimului Maniu. In faţa entuziasmului d-voastră, conducătorii liberali pot spune că nicăeri din aceste ţinuturi n’a pă­truns ca aci ideea liberală. Luptaţi mai departe cu aceiaş bărbăţie pentru mântuirea ţarei româneşti.­­. . . noastre de viitor. (Aplauze, ovaţii). Să fim un singur suflet, suflet cu adevărat românesc. Au spus în Parlament zilele tre­cute că se vor da singuri la o parte când se vor ivi alţii mai des­toinici. Fac şi eu o întrebare: „ Se găseşte oare pe lume­ un gu­vern mai incapabil decât acest guvern ? Trăim azi un ceas din cele mai grele pentru ţara noastră. Nemulţumirea e generală. Acea­stă nemulţumire se poate uşor transforma în furtună dacă nu se vor lua măsuri de îndreptare. Ori ele nu pot veni decât dela partidul naţional-liberal. (Ovaţii). SĂTEANUL NICOLAE CORBU în­­tr’o foarte sugestivă cuvântare arată că românul munceşte azi pe nimic. Naţional-ţărăniştii ne-au purtat cu vorba la ani, iar azi ne calcă in picioare. Dările sunt mari. Ni se scot perinele în vânzare. Am rămas goi şi de râsul streinilor. Scăparea noastră se cheamă d. Virg­tilă Brătianu, (lb.pl). Cuvântarea d-lui N. N. Săveanu Declaraţiile d-lui Duca Situaţia politică se poate rezu­ma în câteva cuvinte: un guvern în agonie şi o ţară care îşi pune toate nădejdile în partidul naţio­nal-liberal. Lupta e în plină desfăşurare, re­zultatul final nu poate fi decât unul, oricare ar fi incidentele tre­cătoare , biruinţa noastră a parti­dului naţional liberal. Fiindcă această lupta e lupta în­tre ordine şi anarhie, între price­pere şi nepricepere, între democra­ţie şi demagogie, între economia şi jaf, între consolidarea României Mari şi destrămarea ei sistema­tică, . . , V’au vorbit atâtea oratori as afară e atâta lume, care aşteaptă şi ea cuvântul nostru încât nu-mi rămâne decât să vă cer tot spriji­nul, pentru a putea ajunge cât mai curând la ţinta propusă.^ Cu aceste vorbe, aşi încheiat cu­vântarea mea, dacă, fiind aci la graniţa de vest, nu aşi vrea să mai adaug următoarele: întâi aşi vrea să asigur elemen­tele minoritare, atât de numeroase să trăească cu ele o frăţească şi în această parte a ţării, că parti- armonică convieţuire, dul naţional liberal doreşte sincer Minorităţile au primit dela na­tuiia aşi vrea sa asigur cliricu­ D-l DUCA RADIO 384 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 13 Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30 Informatiuni, bursa de efec­­te, bursa cerealelor, cota apelor Du­nării și semnal orar. 13.50 Muzică vocală (plăci de gra­mofon. 17 Orchestra Radio: Verdi: Uver­tură la „Ioana d’Arc; Lumbye Vals; Thomas: Balet din opera „Hamlet“ ; Popper : Gavota: C. O- dino : Fra i bambu-oanzone-Tango. 18 D. O. Gane: Teatrul şi cine­matograful. 18.15 Informatiuni, meteorul şi semnul orar. 18.30 Orchestra Radio : Tschaikow­sky; Elegie; Giordano : Fantezie din „Fedra“; Dvorak: Dans­slav No. 1: A. Leoni: Luba vals boston. UNIVERSITATEA RADIO 19 D. prof. dr. Hurmuzescu: Cer­cetarea ştiinţifică şi importantele descoperiri în fizică. 19.20 D. prof. Severin: Fierul. 19.40 D. ing. Şerban: Aplicaţiile moderne ale radiotechnicei. PROGRAM DE SEARA 20 Muzică de dans (plăci de gra­­mofoia). 20.30 D. prof. Maurer: Lecţie de limba germană. 21. D. Broască-clarinet: Soohr: A’dagio din concertul No. 2; G. U­­nia: Clopotul din sat — nocturnă. Doină; Weber: Concertino. 21.30 D. Perpessicius : Cărţi noui: M. Sadoveanu : „Baltagul“; G. Ga­­laction: ,,Roxana“. 21.45 D. Emil Deşliu-tenor; Vasi­­lescu :­­ Smaranda; Brediceanu : Bade, zău, o fi păcat; Brediceanu : Cine­­ m’aude cântând ; Batorin : Lângă cămin ; Ferm­e: Pe sub fe­reastră curge un râu. 22.15 Muzică de cameră (quarte­­tul Theodorescu) Gustave Sama­­zellilli: Quartet. 22.45 Informaţiuni. 69 m. ŞCOALA POLITEHNICA 30 w. In fiecare zi la orele 16 afar­s, de Marti şî Vineri si la orele 22, plăci de gramofon. 263 m. MOR. OSTRAVA 10 kw 959 kHz. 20.15 Trans, din Praga. 20.20 Trans, din Brno. 21.20 Trans, din Praga. 23.15 Programul zilei urmă­toare. Teatre. 23.20 Concert de orch. dirijat de d. Tvrdy. 517 m. VIENA 18.5 kw. ! „ 581 kHz. 20 Scrisori artistice. Pictorii ’din secolul al XlX-lea în Franţa, conf. de dr. Max Esler..20.30 Ora, meteo­rul. 20.35 Concert distractiv. 21.30 CINEMA’ CAPITOL șl ROXI. — Copoiul cu Hans Albers, Charlote Suza­­­s, » CINEMA TRIANON. — îngerul al­bastru cu Emil Jannings şi Marlene Dietrich. CINEMA REGAL. — No, No, No nette cu Alexander Gray, Bernice Claire şi Louis Fazenda. CINEMA VOX. (Eforie). _ Sim­­phonic, Jazz-Poem (Cabaretul negru). Revista neagră cu patruzeci artiști negri. CINEMA FEMINA. _ Totul pentru bărbaţi cu Coolen Moore şi o comedie sonoră Broscăreanu bărbier. CINEMA SELECT şi BULEVARD PALACE. — Parada Paramount cu Ion Iancovescu, Paula Iliescu, Mau­rice Chevalier şi complectări. CINEMA CORSO. — Troika cu Olga Tschekova şi A. von Schletow, acompaniat de cor și balalaici. CINEMA RAHOVA. — La noapte, eventual... Film sonor și cântat, cu Jenny Jugo, Siegfried Arno, Fritz Schulz. CINEMA’ MARNA. — Cornelia Du­­reru cu Helene Costello, Vamer Olar­­do <-,i trjjpa de reviste Tănase. CINEMA MARCONI. — Regele Pa­risului cu Ivan Petrovici, film vorbit în limbra franceză. CINEMA A. R. P. A. ,Sara Fran­klin). — Intre ură şi dragoste cu Adelimi Miliar şi Maria Maris-Trans, din Belgrad, concert interna­ţional. 23.30 Ştiri. 23.30 Concert. 1412 m. VARŞOVIA 20 kw. 213 kHz. 20.10 Coresp. agricolă. 20.25 Con­cert de plăci de gramofon. 21 Ora literară. 21.30 Concert internaţio­nal, trans. din Belgrad. 23 Feuille­ton. 23.15 Concert de plăci de gra­mofon. 24 Muzici de dans. 550 m. BUDAPESTA 20 kw. 545 kHz. 20.10 Feuilleton. 20.30 Concert executat de orch. filarmonică de la opera regală ungară CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­­piei). — Marec reporter cinematogra­fic cu Buster Keaton (Malec) şi Mar­celine Day. CINEMA ROMA. — Regele aerului cu Tom Mix şi trupa Scannon. CINEMA VOLTA BUZEŞTI.— Pe frontul de Vest. CINEMA JUPITER. (Sala complet renovată). —Pe frontul de Vest. In­trarea lei 10, 15, 20 și 25. CINEMA FILANTROPIA. — Ne­vinovata cu William Haines, Anitta Page și­­0 completare. CINEMA OMNIA. — Femeia vam­pir cu Greta Garbo și o completare. CINEMA TOMIS. — Masca de fier cu Douglas Fairbanks. CINEMA CERCUL SUBOFITERI­LOR. (Str. Uranus, vis-a-vis de Ar­senal). — Un regat pentru o femee cu Conrad Vogel si Dolores Costelo. Comp'ectare și o comedie. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL. — Flacăra gfo ri fă I ■ § ' TEATRUL VENTURA. — Grand Hotel și Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Vi­jelia. TEATRUL MAJESTIC. (Pasajul Comedia). — Două inimi într’un pat, revistă. TEATRUL ELITE. — Revista „E­­lita-Express" și filmul „Figaro*“. HEMENTO CINEMA-RADIO Programele zilei de azi Luni CINEMA VIITORUL ----------------------------------— Un nou Congres al salariaţilor D­olici Federaţia generală a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici din România, faţă de situaţia foarte gra­vă a salariaţilor publici, ameninţaţi cu suspendarea statutului şi cu su­primarea slujbaşilor de carieră, a ho­tărât să ţină un nou congres Dumi­nică, 7 Decembrie, orele 8 dimineaţa, în sala cinematografului „Maria“ din calea Griviţei No. 80. Vor participa salariaţii publici de stat, judeţe, comune şi de la Regiile autonome, precum şi numeroase de­­legaţiuni din ţară. fl.S.P. Principesa Ileana la Cernăuţi A. S. R. Principesa Ileana a fost ori la Cernăuţi, unde a prezidat depunerea legământului cohortei de cercetare „Domniţa Ruxandra“. In gară a fost întâmpinată de şefii autorităţilor şi un mare public, care a ovaţionat. De la gară Prin­cipesa Ileana s’a dus la catedrală, unde s’a oficiat un serviciu divin de mitropolitul Nectarie. De aci A. S. Regală s’a dus în piaţa Unirei, unde a avut loc sfinţirea drapelu­lui şi baterea ţintelor. Cercetarele au depus apoi jurământul în faţa clerului ortodox, greco-catolic, ca­tolic, şi mozaic. Principesa Ileana a ţinut o cu­vântare, scoţând în relief scopul or­­ganizărei cercetaşelor. A. S. Rega­lă a fost vin­ovaţionată de marea asistenţă. Cercetaşa Vrânceanu a mulţu­mit A. S. Regale. A vorbit apoi rt. general Tănăsescu, după care a ur­mat defilarea cercetaşelor, în frun­te cu muzica reg. 8 vânători. Principesa Ileana s’a dus de aci în comuna Rarancea, unde s’a fă­cut sfinţirea Treptei ridicată în a­­mintirea eroilor români, căzuţi pentru întregirea neamului. La ora 1 juni, s’a dat un ban­chet la cercul militar în onoarea Principesei Ileagia. După masă a vizitat căminul cercetașelor și cer- p­r LA VECHEA CASA DE ÎNCREDERE 1. BRE­ZOI GRSITI ULTIMELE CREATIUNI M­ITI MOBILIERULUI 5, STRA­DA BREZOIANU, S (vis-i-vis­i re Strada Sărindar) - BUCUREŞTI — CERETI gratuit prospectul pentru excursiuni de Crăciun organizate de Soc. HAPAG în interiorul Europei ADRESAJI-VA PERSONAL SAU IN SCRIS Soc. HAMBURG—AMERICA—LINIE BUCUREŞTI TIMIŞOARA Str. Mercy 2 Calea Victoriei 84 Telefon 304­­­581 In conformitate cu jurnalul Con­siliului de Miniştri No. 1709 publi­cat în Monitorul Oficial No. 263 din 21­ Noembrie 1930, toate Autorităţile din tară, sunt obligate a remite Soc, an. româ. „Orient Radio (Rador)“ cu începere dela 1 Decembrie 1930, toate publicaţiunile lor, destinate a fi înserate cu plată în ziare şi re­viste. Orice publicaţiune se va trimite cu indicaţia precisă a ziarului sau ziarelor în care se doreşte publi­carea. Publicaţiunile pentru ziarele din Capitală vor fi trimese direct Con­_______________________ ___ Iralei Societăţei pe adresa „Orient cetaşilor şi reşedinţa mitrouMita­­j Radio (Rador)“ S. A. R„ Bucureşti­nă, unde a avut loc un ceaiu oferit strada Matei Millo, No. 10 iar pil­de mitropolitul Nectarie. Cheatrie pentru ziarele din pr0-La orele 6 a avut loc la Teatrul t­yrc.le­v­or fi remise reprezentanţi- National o şezătoare cercetăşească, j­­or 1003­1 ai Societăţii, iar la orele 8, Principesa Ileana a I „ORIENT RADIO (RADOR) S.A.R. părăsit oraşul Cernăuţi.--------------------------------------. CONGRESUL SFATURILOR NEGUSTOREŞTI din ŢARA Duminică a început în sala „Fras­cati“ din calea Victoriei, marele congres al comercianţilor din în­treaga ţară, convocat de „Sfatul negustoresc“ central. Congresul s-a deschis la 9 dimi­neaţa în prezenţa unei ţnari asis­tenţe şi­ a unor numeroase delega­­ţiuni din provincie şi profesionale. A prezidat d-l Toma Dobrescu. Câţiva agitatori au încercat să zădărnicească congresul. Au fost insă reduşi la tăcere de protestă­rile congresiştilor. D-l prof. BOTEZ preşedintele Camerei de comerţ din Iaşi, face apel la negustorime să se prezinte m­ită pentru apărarea intereselor ei. Duşmanii negustorilor se ames­tecă spre a le sfărâma solidarita­tea şi a le compromite cauza. Dacă cei din Bucureşti au chestii perso­nale, nu aci e locul să şi le dea în vileag. D-l TOMA DOBRESCU anunţă pe congresişti că preşedintele „Sta­turilor negustoreşti“ fiind bolnav, nu poate participa la congres , apoi declară congresul deschis. Nerespectarea asigurărilor for­male ce ni s’au dat de factorii răs­punzători ne-a adunat într’o mani­festaţie de protestare care trebue să dea de gândit oricui se îngri­jeşte de soarta ţării. Am venit aci să ne unim glasul cu al industriaşlor şi producăto­rilor din toată ţara şi, îndreptân­­du-ne privirea către factorul su­prem care stă deasupra partidelor în care se pun în ceasul din urmă speranţele noastre spre o grabnică îndreptare. Ne adresăm acum M. S. Regelui. Sala aplaudă în picioare. Ne adresăm M. S. Regelui cu ur­mătoarele cereri: modificarea re­gimului impozitelor directe şi în­fiinţarea patentei fixe, abrogarea legii drumurilor, reducerea enor­melor taxe pe brevete, desfiinţarea taxelor pe contractele de locaţiune, înfiinţarea creditului comercial, etc. etc. Să se pună capăt jafului în banul public, să se înlăture legiurile de clasă şi să se inaugureze o politică de prevederi şi realizări pozitive, care să pună capăt crizei econo­mice şi să asigure posibilităţi de refacere şi desvoltare a comerţului şi industriei. Salutul provinciilor D-NII B­ALTATE­ANU - BOTO­ŞANI, R. TUFFLI-CLUJ, BORZA­­GALAŢI, ARHITECT ENESCU IFISLER-BAOA tr. aduc salutul pro­vinciilor alipite. D. DAMIANOV (T.­Severin) a re­levat că negustorimea din acel o­­raş, trimiţând în consiliul comu­nal 14 comercianţi, a reuşit să des­fiinţeze taxa locativă, bâlciurile şi târgurile judeţene. Negustorimea ataca violent pe d. Mad­gearu Oratorul arată apoi că d. Mad­­gearu a trădat interesele negusto­rim­ii. VOCI: Jos cu trădătorul, jos cu Madgearu ! (Se naşte violente schimburi de cuvinte între congresişti). D. preşedinte cere oratorului să­­şi retragă cuvântul. D. Damianov refuzând, se naşte iarăş tumult. Toată sala strigă: Jos Madgearu ! D. Damianov se ridică apoi con­tra caraeter, care acum o lună a făcut la Turnu-Severin o nouă vic­timă: fostul comerciant Marin Va­­silescu, în vârstă de 60 de ani, s-a împuşcat din cauza situaţiei dis­perate în care l-a dus camăta băn­cilor. D. BADESCU (Buzău) critică le­gile aduse contra comerţului. D-l ANDREESCU (Craiova): Până şi precupeţii din piaţă şi-au închis barăcile. Propune să se ceară o lege, tran­zitorie cu un articol unic prin care, prin derogare de la art. 52 din legea contribuţiilor directe, întreprinde­­nle comerciale, industriale şi me­seriaşii,­­ constituiţi în finne indi­viduale, societăţile în nume colec­tiv sau în comandită simplă cu o vechime mai mare de trei ani, — să fie scutite de a se prezenta co­misiilor de impunere pentru impo­zitul comercial şi industrial pentru anul 1931. Impunerea să se facă din oficiu, socotindu-se ca venit impozabil 80 la sută din media veniturilor im­puse definitiv în ultimii ani. In cazul când nu se poate obţine o asemenea lege, comercianţii din toată ţara să nu mai deschidă ma­gazinele după 1 ianuarie. Micii industriaşi în­chid atelierele D-l N. NICOLAU, adminstrato­­rul-delegat al „Uniunii micilor in­­dustriaşi“, spune, că negustorii şi micii industriaşi, nu mai pot sum­­porta impozitele. Şedinţa de la Casa Sfatului Şedinţa se deschide la orele 4 d. m., în localurile Sfaturilor negu­storeşti. Aicea iau cuvântul d-nii: ADAM POPESCU PROFESOR EM. AN­­TONESCU, R. CRUCEANU, CON­­STANTIN­ BUCURESTI, T. RO­­SCA, D. BUŢUREANU, SANDU­LESCU-SEVERIN, senator POPA şi O. PORTARESTI după care d-l NICULESCU-RITZ citeşte următoa­rea moţiune : Datoriile acumulate cu dobânzi să fie eşalonate pe un termen lung. Sporirea circulaţiei financiare la nivelul nevoilor reale ale produc­ţiei şi circulaţiei bunurilor din ţară; înfiinţarea creditului comercial. Urgenta regulamentare a comer­ţului de bancă şi a funcţionării consiliilor de administraţie. Reorganizarea Băncii Naţionale spre a fi instrumentul practic şi util de îndrumare al economiei na­ţionale. Desfiinţarea dobânzei la impo­zite. Crearea patentei fixe pentru co­merţ. Desfiinţarea taxelor pe brevete, a taxei din legea drumurilor a tutu­ror taxelor prevăzute în legea ma­ximului şi a cifrei de afaceri. Legiferarea camerei. Stabilirea unui tarif vamal ra­ţional pentru o industrie activă şi desfiinţrea trusturilor. Stabilitatea în legislaţia ţării în chestiunile ce privesc economia na­ţională. Confiscarea averilor — acumu­late în mod oneros — ale foştilor demnitari şi funcţionari ai statu­tului. Desfiinţarea comerţului ambu­lant, închiderea magazi­nelor In urma politicei, pe care guver­­nul o duce faţă de negustorime, bi­roul congresului hotărăşte închide­­rea magazinelor pentru azi dimi­neaţă, Luni, până la orele 3 d. a. Se exceptează restaurantele în timpul prânzului, precum şi far­maciile. Audienta la M. S. Regele S’a stabilit ca la Suveran să se ducă o comisiune, compusă din d-nii Toma Dobrescu, Botez, Nicu­­lescu-Ritz, Andreescu, Apostol Po­pa Michelsohn şi V. Dumitrescu- Militari. Şedinţa se ridică la orele 8 jun. seara, anunţându-se pentru azi, la orele 8 dimineaţa, continuare des­­baterilor. LEMNE de FOC CĂRBUNI, C­OCS, BRICHETE GREUTATE GARANTATA red MM1­­0 Calea Victoriei 128 Strada C Bnzaşi. 1 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 43337/930 a ju­decătoriei ocol III Bucureşti, se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Decemvrie 1930, de la ora 12 din zi, se va vinde la licitaţie pu­blică la loc. str. Columb No. 5, ave­rea mobilă a d-lui D. Pisau, care se compune din una cartonieră ameri­cană de stejar şi altele specificate în procesul-verbal de urmărire pentru despăgubirea soc. Rahova. Şeful Portăreilor, Indescifrabil, Secretar, Indescifrabil. No. 97051, 1930 Noemvrie 26. CORPUL PORL TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 28526/930 a tri­bunalului Ilfov s. II corn., se publi­că spre­ cunoştinţa generală că în zi­ua da 1 Decemvrie 1930, dela ora 12 din zi, se va vinde la licitaţie pu­blică la loc. str. Negoi No. 9, averea mobilă d-lui G. Moisescu, compusă din patru bufete de lemn nuc, ne­terminate, din­tre două bufete şi două servante furnir şi altele specifi­cate în procesul-verbal de urmărire pentru despăgubirea d-lui H. Heiler şi fiu. Şeful Portăreilor, Indescifrabil. Secretar, Indescifrabil. No. 97206, 1930 Noemvrie 26. ----------------»»»$°..—-■ ■ ■ ....... Circ. 6 Polifie­ Bucureşti Publicaţiune de vânzare Se aduce la cunoştinţa generală că d. jude al Ocolului II Urban Bucureşti, prin adresa cu No. 33.815 din 1930, a fixat ziua de 5 Decem­­brie 1930, orele 0, pentru vânzarea averei mobile, compusă din obiecte casnice, a debitorului Nicolae So­­fian din Parcul Domenii, b-dul B. Lotul 224, în folosul creditorului Gh. Focşa, sechestrată în baza, căr­ţii de judecată No. 4327/929, înves­tită cu formula executărei No. 3046 din 1929. Vânzarea va avea loc la domici­liul debitorului în București, Par­cul Domenii, Lotul 224, b-dul B. p. Comisar-șef, I. Lăzăresch­. No. 12.012 29 Noembrie, 1930 CORPUL~PORT.CfmB. ILFOV PUBLICAȚIE In baza adresei No. 68502/1930 a judec. Ocol I Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Decemb. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în corn. Colentina, Şos. Şte­­făneşti, azi Regina Maria averea mo­bilă urmărită a d-lui D-tru Exarhu care se compune din un cântar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubi­rea credit. Banca Crisoveleni. .Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95144, 1930 Noemb. 20. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAȚIE In baza adresei No. 75209/930 a judec. Ocol 8, București se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Dec. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti str. Viorele 45, a­­verea mobilă urmărită a d-lui Ilie Niculescu, care se compune din 100 dl. vin alb şi alte anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Crisove- Ieni. ..! Şeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95030. 1930 Noemb. 22. CORPUL PORL.TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 28191/930 a Trib. Ilfov, sec. II Com. se public? spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Decemb. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, Moara Ciurel, a­­verea mobilă urmărită a debit. Th. Popescu, care se compune din una pianină Lubitz Berlin şi altele anu­­m­e specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Banca Crisoveleni. , Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95037. 1930 Noemb. 22.

Next