Viitorul, decembrie 1930 (Anul 22, nr. 6849-6872)
1930-12-02 / nr. 6849
o piii lor în şcoli, procurându-le cărţi şi plătind din greu taxele. (Aşa este! Jos guvernul! Să le fie ruşine). S’au desfiinţat şcoli normale din Basarabia, unde este aşa mare nevoie de lumină, s’a desfiinţat liceul din Zălău creiat cu atâta jertfe într’un centru unde se simte mai ales lipsa unei astfel de şcoli, s-a luat şcoala normală din Satul Mare, în fine se anunţă că tot cu inima uşoară se vor desfiinţa şi ale şcoli. Partidul naţional-ţărănesc, care pentru o economie meschină de 50 milioane lei, a săvârşit tristul act de destrămare a culturii româneşti, în loc de a desfiinţa directoratele ministeriale şi consiliile de administraţie ale Caselor autonome inutile şi costisitoare, acest partid se poate cu drept cuvânt numi partidul întunericului şi al analfabetismului. (Vii aplauze). Oratorul insistă asupra politicei de risipă a guvernului actual şi constată că, după ce el a pus dări peste dări, a numit apoi fel de fel de funcţionari specialişti plătiţi cu sute de mii delei pe lună, a creiat servicii de presă şi oficii de studii, plătite cu cea mai mare nesocotinţă şi după ce a creiat cumulul tot el, acuma însărcinează pe cei mai mari cumularzi ai săi să pregătească o lege contra cumulului. Cerem cu toată energia ca guvernul actual să plece cât mai grabnic de la cârma statului şi ţara să fie chemată a se pronunţa, prin alegeri generale, fără voinici şi fără gărzi cetăţeneşti. (Ovaţiuni). D. RADU SAVEANU în numele organizaţiei partidului naţional-liberal din jud. Putna, — al cărui şef d. N. Chirculescu spre cel mai mare regret al său s’a văzut împiedicat de a lua parte la această grandioasă manifestaţiune., — spune: Mare însufleţire, mare număr, dar şi o mare durere citesc în ochii dvs. Şi cum să nu fie durere când atât de dureros apasă asupra întregei ţări guvernarea unui partid împovărat de atâtea păcate. D. Radu Săveanu arată cu preciziune şi ironie cam sunt rezultatele ponticei naţional-ţărăniste în diferite domenii de activitate. Pretutindeni risipă, pretutindeni păcăleli, pretutindeni dezastru. Guvernarea naţional-ţărănistă imi face impresia unui taifun, iar mizeria şi suferinţa, ce lasă în urmă, din Valea Tisei în cea a Bârsei din Banat până’n Hotin şi din Vrancea lui Ştefan Vodă până la Marea cea mare a lui Mircea cel Bătrân, ne face să auzim, în loc de imnul de slavă al românilor de pretutindeni uniţi, doina cea de jale a României celei mari sărăcită şi înşelată de o guvernare nelegiuită. ( Vpl.I. D. AVRAM IMBROANE, aduce salutul Banatului. D-sa este fericit să constate că împotriva guvernului este mobilizarea sufletească a tuturor românilor. D-l AL. DONESCU: Acestui impunător congres, ţin să aduc şi eu salutul frăţesc al luptătorilor liberali neînfricoşaţi şi neodihniţi din capitala ţării. Entusiasmul domniilor voastre, pentru partidul liberal şi dragostea ce-o manifestaţi faţă de şeful dv.,viteazul comandant al trupelor române din timpul războiului şi neobositul animator de energii din timpul păcii ne dau nouă aceia ce am avut întotdauna atâta încredere în forţa acestui partid, nou şi puternic stimulent în lupta ce-o ducem cu toţii pentru refacerea vieţii de Stat aRomâniei întregite. Suntem un organism politic cu reale şi trainice legături în ţară, cetăţenii s-au convins de seriozitatea noastră şi au înţeles desigur că nu suntem un partid de aventură sau speculaţii demagogice. De aceia popularitatea partidului naţionalliberal creşte atât de vădit pe fiecare zi. Poporul de pretutindeni îşi pună astăzi toate nădejdiile în acest partid şi în şeful iubit V. Brătianu şi în marele şi nepreţuitul său colaborator I. G. Duca. Mai curând sau mai târziu vom fi chemaţi să conducem această ţară. Vom avea însă o sarcină grea. Fiindcă în drumul nostru vom găsi ruina unei societăţi demoralizate şi sărăcite, Guvernul de mâine, va avea deci nu să îndrepte câteva greşeli, ci va avea să construiască din nou întregul edificiu al statului român. Prima grijă însă pentru refacerea şi consolidarea României e să distrugem vrajba dintre fraţi, patronată până în prezent de partidul de la cârma ţării. Prea au fost mari jertfele celor de dincolo şi de dincoace de Carpaţi pentru unirea noastră a tuturora, ca să nu înţelegem că noul stat român s’a construit din dragostea puternică ce unea de mult sufletele românilor de pretutindeni. Prea e mult sânge de ardeleni, de bucovineni, de bănăţeni şi de moldoveni şi de munteni la temelia Statului român mărit, pentru ca nouă să ne fie îngăduit să-l mânjim cu certurile noastre meschine şi inutile. Spuneţi dv. oare locuiţi atât de aproape de hotarul de vest al ţării, cât de urât ne judecă străinii că nu suntem în stare să realizăm un efort comun pentru salvarea ţării din impasul în care se găseşte astăzi. Şi spuneţi cât de mulţi sunt duşmanii ce ne pândesc pe la toate colţurile ţării şi voesc să ne distugă viaţa noastră întreagă. Primejdia ce ne ameninţă nu sunt mizeria şi foametea, ci perica noastră ca stat independent şi respectat, dacă nu se începe o viaţă publică nouă în care să predomine o muncă încordată şi cinstită pentru încadrarea României în ritmul Statelor civilizate. Dorinţa sinceră a unei prefaceri a vieţii societăţii noastre se manifestă hotărât şi puternic aci la dv., ca şi la noi, în Capitală şi în tot restul ţării. Sub drapelul glorios al partidului liberal cată astăzi adăpost românii de pretutindeni, îngroziţi de ziua de mâine. Se cuvine aşadar să înălţăm drapelul nostru cât mai sus, să continuăm cu mai mult curaj şi mai multă energie lupta noastră pentru întronarea unei ordini mai cu seamă morale în viaţa publică românească. Izbânda va fi a noastră ! (Ovaţii). D-l TEOFIL DRAGOŞ subliniază încrederea pe care Ardealul o pune în partidul liberal. _ Transmiteţi d-lui Vintilă Brătianu — se adresează d-sa d-lui Duca, •— că aci în nordul şi vestul ţarei se găseşte o armată pusă cu însufleţire în slujba partidului liberal. Unim glasul nostru cu glasul celorlalte organizaţii adresându-ne M. S. Regelui spre a aduce la guvern partidul liberal care şi în alte vremuri grele a scos ţara din liman. D-l MARCUS subliniază devotamentul populaţiei ardelene pentru conducătorii partidului liberal. Dacă guvernul va avea îndrăzneala să facă alegeri pentru locul de deputat vacant în Bihor, va avea să înregistreze o ruşinoasă înfrângere. D-l OBEDEANU: Partidul naţional din Ardeal nu mai continuă azi opera înaintaşilor lui, mari şi înfocaţi patrioţi. D-l general RADULESCU : Până ori, 40 de ani ca soldat, mi-am servit Coroana şi neamul, îmi fac şi azi mai departe datoria, luptând din toată inima şi cu toată energia pentru partidul naţional-liberal, în conştiinţă că numai aşa servesc binele public. De doi ani ne găsim sub un regim de ocupaţie duşmană care ne-a făcut de râs în străinătte şi ne-a sărăcit. Partidul naţional-liberal, loial faţă de Coroană, strigă : jos cu guvernul sperţarilor! D-l MEDREA, reprezentând tineretul liberal din Ardeal, spune că îndreptarul sufletesc al tinerimei este azi partidul liberal, unde nu flutură demagogia, ci intelectualitatea creatoare. Promitem solemn să ne facem dactoria. Lozinca noastră, înainte. D-l col. CALOTESCU aduce salutul organizaţiei din Argeş, judeţ în care se odihnesc de veci cei doi regi întemeetori ai ţărei: Carol I şi Ferdinand I. Adunarea păstrează câteva momente de pioasă reculegere. Mai departe scoate în evidenţă rolul partidului liberal, de care singur depinde îndreptarea dezastrului în care ne sbatem toţi. D. prof. BURILEANU arată că de doi ani ţara suferă un adevărat martiriu de pe turma asociaţiei de afaceri, care este partidul naţoinal-ţărănist. Desmeticită, populaţia întreagă s’a ridelat la glasul partidului liberal. tional-ţărănişti făgădueli neîndeplinite. Noi nu vrem să le aducem făgădueli, ci fapte. Atât pot spune. Noi avem încredere în ele şi ele să arate faţă de Statul român realitatea pe care o datoresc. In al doilea rând, în lume se accentuează azi o pornire pentru revizuirea tratatelor. Ţin de la această graniţă trasă cu sângele neamului nostru să răspund acestor porniri: Noi, Românii, vom apăra până la ultima picătură. România Mare şi întregită, împreună cu aliaţii noştri, vom face total ca să dejucăm aceste manopere interesate, această îndrăzneaţă tentativă de a distruge dreptatea victoriei. Prin pretenţiile nedreptăţite ale învinşilor. „Mă despart azi de d-voastră convins că într’un gând şi o simţire cu noi, veţi duce biruitoare înainte, lupta mântuitoare pentru definitiva consolidare şi pentru apărarea neînfrântă a României întregite. * La orele 2/45 întrunirea a luat sfârşit în mijlocul unei însufleţiri generale. Miile de săteni au făcut o nouă şi caldă manifestaţie fruntaşilor partidului liberal la eşirea din sala intrunirei. Banchetul La orele 30 f. a., a avut loc un banchet de 200 de tacâmuri la Palace. Cel dintâi a luat cuvântul d. gen. Moşoiu, închinând pentru M. S. Regie Carol al II-lea (asistenţa a ovaţionat în picioare). „Partidul naţional-liberal este profund dinastic — a spus d-sa — şi va sta totdeauna în ajutorul Coroanei, spre a salva ţara din situaţia grea Î11 care SG . D. prof. BOGDAN IONESCU închină pentru şeful partidului naţional-liberal, d. Vintilă Brătianu, care a dat întreaga lui putere de muncă partidului (ovaţii îndelungate). Nimeni nici chiar dintre duşmanii lui, nu are curajul să conteste patriotismul acestui mare bărbat de stat. D. PETRESCU-CHERCEA ridică paharul în sănătatea d-lui I. G. Duca, spunând cuvinte pline de căldură la adresa distinsului bărbat politic. D. dr. BARLA închină pentru d-nii Inculeţ şi gen. Otoiu ; d. Păcală închină pentru d. N. N. Săveanu; d. Gh. Bota pentru oaspeţii congresului ; d. Al. Donescu pentru d. gen. Moşoiu ; d. Obedeanu pentru d-nii Vintilă Brătianu şi Duca. Mai toastează d-nii Medrea şi col. Calotesci. D-l DUCA închpe seria toasturilor, închinând pentru d-l general Moşoiu si colaboratorii săi din organizaţia national-liberală din Bihor, cari prin munca depusă au făcut dovada că Ardealul national-tărănist nu mai există azi. Or, acesta e foarte mult . Din cauză că mii de oameni n’au avut loc în sală, s’a vorbit din balcon și publicului din stradă. Cuvântarea d-lui Al. Lapedatu Aduc salutul călduros al organizaţiei liberale din Cluj, salut cu atât mai călduros cu cât ce mi-a fost dat să văd la Cluj şi la Sibiu văd azi în Bihor. Mii şi mii de săteni ardeleni au alergat sub steagul liberal, după ce au fost înşelaţi de demagogia naţionalitărăniştilor. Azi sătenii au înţeles în sfârşit să preţuiască la justa valoare gura este târzie, dar înălţătoare. S’a deşteptat conştiinţa naţională — şi cunoaşte datoria ce are de urmat. Trăim de doi ani o viaţa de adevărată nenorocire. Suntem pe pragul falimentului agricol, economic, industrial, financiar, cultural şi moral. In mijlocul acestui dezastru, partidul liberal se aseamănă cu farul care opreşte vasele pe mare să rătăcească drumul sau să se lovească de stânci. Guvernul Mironescu nu-i decât surogatul guvernului Maniu. Vor naţional-ţărăniştii să micşoreze bugetul ? Dar cine Va sporit cu atâta inconştienţă ? (Apl.). Vor să desfiinţeze cumulul !i Dar cine şi-a bătut joc de banul public şi a numit mii şi mii de sinecurişti şi cumularzi dacă nu ei? Cu legea admnistrativă au desorganizat şi anarhizat administraţia ţărei. Au împărţit ţara în regiuni când suntem toţi o singură suflare, când avem toţi aceiaş simţire când aceiaşi sunt străbunii, limba şi aceleaşi şi aspiraţiile vernările liberale, acum după ce au simţit pe pielea lor dezastrul regimului Maniu. In faţa entuziasmului d-voastră, conducătorii liberali pot spune că nicăeri din aceste ţinuturi n’a pătruns ca aci ideea liberală. Luptaţi mai departe cu aceiaş bărbăţie pentru mântuirea ţarei româneşti.. . . noastre de viitor. (Aplauze, ovaţii). Să fim un singur suflet, suflet cu adevărat românesc. Au spus în Parlament zilele trecute că se vor da singuri la o parte când se vor ivi alţii mai destoinici. Fac şi eu o întrebare: „ Se găseşte oare pe lume un guvern mai incapabil decât acest guvern ? Trăim azi un ceas din cele mai grele pentru ţara noastră. Nemulţumirea e generală. Această nemulţumire se poate uşor transforma în furtună dacă nu se vor lua măsuri de îndreptare. Ori ele nu pot veni decât dela partidul naţional-liberal. (Ovaţii). SĂTEANUL NICOLAE CORBU într’o foarte sugestivă cuvântare arată că românul munceşte azi pe nimic. Naţional-ţărăniştii ne-au purtat cu vorba la ani, iar azi ne calcă in picioare. Dările sunt mari. Ni se scot perinele în vânzare. Am rămas goi şi de râsul streinilor. Scăparea noastră se cheamă d. Virgtilă Brătianu, (lb.pl). Cuvântarea d-lui N. N. Săveanu Declaraţiile d-lui Duca Situaţia politică se poate rezuma în câteva cuvinte: un guvern în agonie şi o ţară care îşi pune toate nădejdile în partidul naţional-liberal. Lupta e în plină desfăşurare, rezultatul final nu poate fi decât unul, oricare ar fi incidentele trecătoare , biruinţa noastră a partidului naţional liberal. Fiindcă această lupta e lupta între ordine şi anarhie, între pricepere şi nepricepere, între democraţie şi demagogie, între economia şi jaf, între consolidarea României Mari şi destrămarea ei sistematică, . . , V’au vorbit atâtea oratori as afară e atâta lume, care aşteaptă şi ea cuvântul nostru încât nu-mi rămâne decât să vă cer tot sprijinul, pentru a putea ajunge cât mai curând la ţinta propusă.^ Cu aceste vorbe, aşi încheiat cuvântarea mea, dacă, fiind aci la graniţa de vest, nu aşi vrea să mai adaug următoarele: întâi aşi vrea să asigur elementele minoritare, atât de numeroase să trăească cu ele o frăţească şi în această parte a ţării, că parti- armonică convieţuire, dul naţional liberal doreşte sincer Minorităţile au primit dela natuiia aşi vrea sa asigur cliricu D-l DUCA RADIO 384 m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 13 Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30 Informatiuni, bursa de efecte, bursa cerealelor, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50 Muzică vocală (plăci de gramofon. 17 Orchestra Radio: Verdi: Uvertură la „Ioana d’Arc; Lumbye Vals; Thomas: Balet din opera „Hamlet“ ; Popper : Gavota: C. O- dino : Fra i bambu-oanzone-Tango. 18 D. O. Gane: Teatrul şi cinematograful. 18.15 Informatiuni, meteorul şi semnul orar. 18.30 Orchestra Radio : Tschaikowsky; Elegie; Giordano : Fantezie din „Fedra“; Dvorak: Dansslav No. 1: A. Leoni: Luba vals boston. UNIVERSITATEA RADIO 19 D. prof. dr. Hurmuzescu: Cercetarea ştiinţifică şi importantele descoperiri în fizică. 19.20 D. prof. Severin: Fierul. 19.40 D. ing. Şerban: Aplicaţiile moderne ale radiotechnicei. PROGRAM DE SEARA 20 Muzică de dans (plăci de gramofoia). 20.30 D. prof. Maurer: Lecţie de limba germană. 21. D. Broască-clarinet: Soohr: A’dagio din concertul No. 2; G. Unia: Clopotul din sat — nocturnă. Doină; Weber: Concertino. 21.30 D. Perpessicius : Cărţi noui: M. Sadoveanu : „Baltagul“; G. Galaction: ,,Roxana“. 21.45 D. Emil Deşliu-tenor; Vasilescu : Smaranda; Brediceanu : Bade, zău, o fi păcat; Brediceanu : Cine m’aude cântând ; Batorin : Lângă cămin ; Ferme: Pe sub fereastră curge un râu. 22.15 Muzică de cameră (quartetul Theodorescu) Gustave Samazellilli: Quartet. 22.45 Informaţiuni. 69 m. ŞCOALA POLITEHNICA 30 w. In fiecare zi la orele 16 afars, de Marti şî Vineri si la orele 22, plăci de gramofon. 263 m. MOR. OSTRAVA 10 kw 959 kHz. 20.15 Trans, din Praga. 20.20 Trans, din Brno. 21.20 Trans, din Praga. 23.15 Programul zilei următoare. Teatre. 23.20 Concert de orch. dirijat de d. Tvrdy. 517 m. VIENA 18.5 kw. ! „ 581 kHz. 20 Scrisori artistice. Pictorii ’din secolul al XlX-lea în Franţa, conf. de dr. Max Esler..20.30 Ora, meteorul. 20.35 Concert distractiv. 21.30 CINEMA’ CAPITOL șl ROXI. — Copoiul cu Hans Albers, Charlote Suzas, » CINEMA TRIANON. — îngerul albastru cu Emil Jannings şi Marlene Dietrich. CINEMA REGAL. — No, No, No nette cu Alexander Gray, Bernice Claire şi Louis Fazenda. CINEMA VOX. (Eforie). _ Simphonic, Jazz-Poem (Cabaretul negru). Revista neagră cu patruzeci artiști negri. CINEMA FEMINA. _ Totul pentru bărbaţi cu Coolen Moore şi o comedie sonoră Broscăreanu bărbier. CINEMA SELECT şi BULEVARD PALACE. — Parada Paramount cu Ion Iancovescu, Paula Iliescu, Maurice Chevalier şi complectări. CINEMA CORSO. — Troika cu Olga Tschekova şi A. von Schletow, acompaniat de cor și balalaici. CINEMA RAHOVA. — La noapte, eventual... Film sonor și cântat, cu Jenny Jugo, Siegfried Arno, Fritz Schulz. CINEMA’ MARNA. — Cornelia Dureru cu Helene Costello, Vamer Olardo <-,i trjjpa de reviste Tănase. CINEMA MARCONI. — Regele Parisului cu Ivan Petrovici, film vorbit în limbra franceză. CINEMA A. R. P. A. ,Sara Franklin). — Intre ură şi dragoste cu Adelimi Miliar şi Maria Maris-Trans, din Belgrad, concert internaţional. 23.30 Ştiri. 23.30 Concert. 1412 m. VARŞOVIA 20 kw. 213 kHz. 20.10 Coresp. agricolă. 20.25 Concert de plăci de gramofon. 21 Ora literară. 21.30 Concert internaţional, trans. din Belgrad. 23 Feuilleton. 23.15 Concert de plăci de gramofon. 24 Muzici de dans. 550 m. BUDAPESTA 20 kw. 545 kHz. 20.10 Feuilleton. 20.30 Concert executat de orch. filarmonică de la opera regală ungară CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Marec reporter cinematografic cu Buster Keaton (Malec) şi Marceline Day. CINEMA ROMA. — Regele aerului cu Tom Mix şi trupa Scannon. CINEMA VOLTA BUZEŞTI.— Pe frontul de Vest. CINEMA JUPITER. (Sala complet renovată). —Pe frontul de Vest. Intrarea lei 10, 15, 20 și 25. CINEMA FILANTROPIA. — Nevinovata cu William Haines, Anitta Page și0 completare. CINEMA OMNIA. — Femeia vampir cu Greta Garbo și o completare. CINEMA TOMIS. — Masca de fier cu Douglas Fairbanks. CINEMA CERCUL SUBOFITERILOR. (Str. Uranus, vis-a-vis de Arsenal). — Un regat pentru o femee cu Conrad Vogel si Dolores Costelo. Comp'ectare și o comedie. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL. — Flacăra gfo ri fă I ■ § ' TEATRUL VENTURA. — Grand Hotel și Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Vijelia. TEATRUL MAJESTIC. (Pasajul Comedia). — Două inimi într’un pat, revistă. TEATRUL ELITE. — Revista „Elita-Express" și filmul „Figaro*“. HEMENTO CINEMA-RADIO Programele zilei de azi Luni CINEMA VIITORUL ----------------------------------— Un nou Congres al salariaţilor Dolici Federaţia generală a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici din România, faţă de situaţia foarte gravă a salariaţilor publici, ameninţaţi cu suspendarea statutului şi cu suprimarea slujbaşilor de carieră, a hotărât să ţină un nou congres Duminică, 7 Decembrie, orele 8 dimineaţa, în sala cinematografului „Maria“ din calea Griviţei No. 80. Vor participa salariaţii publici de stat, judeţe, comune şi de la Regiile autonome, precum şi numeroase delegaţiuni din ţară. fl.S.P. Principesa Ileana la Cernăuţi A. S. R. Principesa Ileana a fost ori la Cernăuţi, unde a prezidat depunerea legământului cohortei de cercetare „Domniţa Ruxandra“. In gară a fost întâmpinată de şefii autorităţilor şi un mare public, care a ovaţionat. De la gară Principesa Ileana s’a dus la catedrală, unde s’a oficiat un serviciu divin de mitropolitul Nectarie. De aci A. S. Regală s’a dus în piaţa Unirei, unde a avut loc sfinţirea drapelului şi baterea ţintelor. Cercetarele au depus apoi jurământul în faţa clerului ortodox, greco-catolic, catolic, şi mozaic. Principesa Ileana a ţinut o cuvântare, scoţând în relief scopul organizărei cercetaşelor. A. S. Regală a fost vinovaţionată de marea asistenţă. Cercetaşa Vrânceanu a mulţumit A. S. Regale. A vorbit apoi rt. general Tănăsescu, după care a urmat defilarea cercetaşelor, în frunte cu muzica reg. 8 vânători. Principesa Ileana s’a dus de aci în comuna Rarancea, unde s’a făcut sfinţirea Treptei ridicată în amintirea eroilor români, căzuţi pentru întregirea neamului. La ora 1 juni, s’a dat un banchet la cercul militar în onoarea Principesei Ileagia. După masă a vizitat căminul cercetașelor și cer- pr LA VECHEA CASA DE ÎNCREDERE 1. BREZOI GRSITI ULTIMELE CREATIUNI MITI MOBILIERULUI 5, STRADA BREZOIANU, S (vis-i-visi re Strada Sărindar) - BUCUREŞTI — CERETI gratuit prospectul pentru excursiuni de Crăciun organizate de Soc. HAPAG în interiorul Europei ADRESAJI-VA PERSONAL SAU IN SCRIS Soc. HAMBURG—AMERICA—LINIE BUCUREŞTI TIMIŞOARA Str. Mercy 2 Calea Victoriei 84 Telefon 304581 In conformitate cu jurnalul Consiliului de Miniştri No. 1709 publicat în Monitorul Oficial No. 263 din 21 Noembrie 1930, toate Autorităţile din tară, sunt obligate a remite Soc, an. româ. „Orient Radio (Rador)“ cu începere dela 1 Decembrie 1930, toate publicaţiunile lor, destinate a fi înserate cu plată în ziare şi reviste. Orice publicaţiune se va trimite cu indicaţia precisă a ziarului sau ziarelor în care se doreşte publicarea. Publicaţiunile pentru ziarele din Capitală vor fi trimese direct Con_______________________ ___ Iralei Societăţei pe adresa „Orient cetaşilor şi reşedinţa mitrouMitaj Radio (Rador)“ S. A. R„ Bucureştină, unde a avut loc un ceaiu oferit strada Matei Millo, No. 10 iar pilde mitropolitul Nectarie. Cheatrie pentru ziarele din pr0-La orele 6 a avut loc la Teatrul tyrc.levor fi remise reprezentanţi- National o şezătoare cercetăşească, jor 10031 ai Societăţii, iar la orele 8, Principesa Ileana a I „ORIENT RADIO (RADOR) S.A.R. părăsit oraşul Cernăuţi.--------------------------------------. CONGRESUL SFATURILOR NEGUSTOREŞTI din ŢARA Duminică a început în sala „Frascati“ din calea Victoriei, marele congres al comercianţilor din întreaga ţară, convocat de „Sfatul negustoresc“ central. Congresul s-a deschis la 9 dimineaţa în prezenţa unei ţnari asistenţe şi a unor numeroase delegaţiuni din provincie şi profesionale. A prezidat d-l Toma Dobrescu. Câţiva agitatori au încercat să zădărnicească congresul. Au fost insă reduşi la tăcere de protestările congresiştilor. D-l prof. BOTEZ preşedintele Camerei de comerţ din Iaşi, face apel la negustorime să se prezinte mită pentru apărarea intereselor ei. Duşmanii negustorilor se amestecă spre a le sfărâma solidaritatea şi a le compromite cauza. Dacă cei din Bucureşti au chestii personale, nu aci e locul să şi le dea în vileag. D-l TOMA DOBRESCU anunţă pe congresişti că preşedintele „Staturilor negustoreşti“ fiind bolnav, nu poate participa la congres , apoi declară congresul deschis. Nerespectarea asigurărilor formale ce ni s’au dat de factorii răspunzători ne-a adunat într’o manifestaţie de protestare care trebue să dea de gândit oricui se îngrijeşte de soarta ţării. Am venit aci să ne unim glasul cu al industriaşlor şi producătorilor din toată ţara şi, îndreptându-ne privirea către factorul suprem care stă deasupra partidelor în care se pun în ceasul din urmă speranţele noastre spre o grabnică îndreptare. Ne adresăm acum M. S. Regelui. Sala aplaudă în picioare. Ne adresăm M. S. Regelui cu următoarele cereri: modificarea regimului impozitelor directe şi înfiinţarea patentei fixe, abrogarea legii drumurilor, reducerea enormelor taxe pe brevete, desfiinţarea taxelor pe contractele de locaţiune, înfiinţarea creditului comercial, etc. etc. Să se pună capăt jafului în banul public, să se înlăture legiurile de clasă şi să se inaugureze o politică de prevederi şi realizări pozitive, care să pună capăt crizei economice şi să asigure posibilităţi de refacere şi desvoltare a comerţului şi industriei. Salutul provinciilor D-NII BALTATEANU - BOTOŞANI, R. TUFFLI-CLUJ, BORZAGALAŢI, ARHITECT ENESCU IFISLER-BAOA tr. aduc salutul provinciilor alipite. D. DAMIANOV (T.Severin) a relevat că negustorimea din acel oraş, trimiţând în consiliul comunal 14 comercianţi, a reuşit să desfiinţeze taxa locativă, bâlciurile şi târgurile judeţene. Negustorimea ataca violent pe d. Madgearu Oratorul arată apoi că d. Madgearu a trădat interesele negustorimii. VOCI: Jos cu trădătorul, jos cu Madgearu ! (Se naşte violente schimburi de cuvinte între congresişti). D. preşedinte cere oratorului săşi retragă cuvântul. D. Damianov refuzând, se naşte iarăş tumult. Toată sala strigă: Jos Madgearu ! D. Damianov se ridică apoi contra caraeter, care acum o lună a făcut la Turnu-Severin o nouă victimă: fostul comerciant Marin Vasilescu, în vârstă de 60 de ani, s-a împuşcat din cauza situaţiei disperate în care l-a dus camăta băncilor. D. BADESCU (Buzău) critică legile aduse contra comerţului. D-l ANDREESCU (Craiova): Până şi precupeţii din piaţă şi-au închis barăcile. Propune să se ceară o lege, tranzitorie cu un articol unic prin care, prin derogare de la art. 52 din legea contribuţiilor directe, întreprindenle comerciale, industriale şi meseriaşii, constituiţi în finne individuale, societăţile în nume colectiv sau în comandită simplă cu o vechime mai mare de trei ani, — să fie scutite de a se prezenta comisiilor de impunere pentru impozitul comercial şi industrial pentru anul 1931. Impunerea să se facă din oficiu, socotindu-se ca venit impozabil 80 la sută din media veniturilor impuse definitiv în ultimii ani. In cazul când nu se poate obţine o asemenea lege, comercianţii din toată ţara să nu mai deschidă magazinele după 1 ianuarie. Micii industriaşi închid atelierele D-l N. NICOLAU, adminstratorul-delegat al „Uniunii micilor industriaşi“, spune, că negustorii şi micii industriaşi, nu mai pot sumporta impozitele. Şedinţa de la Casa Sfatului Şedinţa se deschide la orele 4 d. m., în localurile Sfaturilor negustoreşti. Aicea iau cuvântul d-nii: ADAM POPESCU PROFESOR EM. ANTONESCU, R. CRUCEANU, CONSTANTIN BUCURESTI, T. ROSCA, D. BUŢUREANU, SANDULESCU-SEVERIN, senator POPA şi O. PORTARESTI după care d-l NICULESCU-RITZ citeşte următoarea moţiune : Datoriile acumulate cu dobânzi să fie eşalonate pe un termen lung. Sporirea circulaţiei financiare la nivelul nevoilor reale ale producţiei şi circulaţiei bunurilor din ţară; înfiinţarea creditului comercial. Urgenta regulamentare a comerţului de bancă şi a funcţionării consiliilor de administraţie. Reorganizarea Băncii Naţionale spre a fi instrumentul practic şi util de îndrumare al economiei naţionale. Desfiinţarea dobânzei la impozite. Crearea patentei fixe pentru comerţ. Desfiinţarea taxelor pe brevete, a taxei din legea drumurilor a tuturor taxelor prevăzute în legea maximului şi a cifrei de afaceri. Legiferarea camerei. Stabilirea unui tarif vamal raţional pentru o industrie activă şi desfiinţrea trusturilor. Stabilitatea în legislaţia ţării în chestiunile ce privesc economia naţională. Confiscarea averilor — acumulate în mod oneros — ale foştilor demnitari şi funcţionari ai statutului. Desfiinţarea comerţului ambulant, închiderea magazinelor In urma politicei, pe care guvernul o duce faţă de negustorime, biroul congresului hotărăşte închiderea magazinelor pentru azi dimineaţă, Luni, până la orele 3 d. a. Se exceptează restaurantele în timpul prânzului, precum şi farmaciile. Audienta la M. S. Regele S’a stabilit ca la Suveran să se ducă o comisiune, compusă din d-nii Toma Dobrescu, Botez, Niculescu-Ritz, Andreescu, Apostol Popa Michelsohn şi V. Dumitrescu- Militari. Şedinţa se ridică la orele 8 jun. seara, anunţându-se pentru azi, la orele 8 dimineaţa, continuare desbaterilor. LEMNE de FOC CĂRBUNI, COCS, BRICHETE GREUTATE GARANTATA red MM10 Calea Victoriei 128 Strada C Bnzaşi. 1 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 43337/930 a judecătoriei ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Decemvrie 1930, de la ora 12 din zi, se va vinde la licitaţie publică la loc. str. Columb No. 5, averea mobilă a d-lui D. Pisau, care se compune din una cartonieră americană de stejar şi altele specificate în procesul-verbal de urmărire pentru despăgubirea soc. Rahova. Şeful Portăreilor, Indescifrabil, Secretar, Indescifrabil. No. 97051, 1930 Noemvrie 26. CORPUL PORL TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 28526/930 a tribunalului Ilfov s. II corn., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua da 1 Decemvrie 1930, dela ora 12 din zi, se va vinde la licitaţie publică la loc. str. Negoi No. 9, averea mobilă d-lui G. Moisescu, compusă din patru bufete de lemn nuc, neterminate, dintre două bufete şi două servante furnir şi altele specificate în procesul-verbal de urmărire pentru despăgubirea d-lui H. Heiler şi fiu. Şeful Portăreilor, Indescifrabil. Secretar, Indescifrabil. No. 97206, 1930 Noemvrie 26. ----------------»»»$°..—-■ ■ ■ ....... Circ. 6 Polifie Bucureşti Publicaţiune de vânzare Se aduce la cunoştinţa generală că d. jude al Ocolului II Urban Bucureşti, prin adresa cu No. 33.815 din 1930, a fixat ziua de 5 Decembrie 1930, orele 0, pentru vânzarea averei mobile, compusă din obiecte casnice, a debitorului Nicolae Sofian din Parcul Domenii, b-dul B. Lotul 224, în folosul creditorului Gh. Focşa, sechestrată în baza, cărţii de judecată No. 4327/929, învestită cu formula executărei No. 3046 din 1929. Vânzarea va avea loc la domiciliul debitorului în București, Parcul Domenii, Lotul 224, b-dul B. p. Comisar-șef, I. Lăzăresch. No. 12.012 29 Noembrie, 1930 CORPUL~PORT.CfmB. ILFOV PUBLICAȚIE In baza adresei No. 68502/1930 a judec. Ocol I Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Decemb. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în corn. Colentina, Şos. Ştefăneşti, azi Regina Maria averea mobilă urmărită a d-lui D-tru Exarhu care se compune din un cântar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Crisoveleni. .Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95144, 1930 Noemb. 20. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAȚIE In baza adresei No. 75209/930 a judec. Ocol 8, București se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Dec. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti str. Viorele 45, averea mobilă urmărită a d-lui Ilie Niculescu, care se compune din 100 dl. vin alb şi alte anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Crisove- Ieni. ..! Şeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95030. 1930 Noemb. 22. CORPUL PORL.TRIB. ILFOV PUBLICAŢIE In baza adresei No. 28191/930 a Trib. Ilfov, sec. II Com. se public? spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Decemb. 1930 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Moara Ciurel, averea mobilă urmărită a debit. Th. Popescu, care se compune din una pianină Lubitz Berlin şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Banca Crisoveleni. , Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 95037. 1930 Noemb. 22.