Viitorul, aprilie 1931 (Anul 23, nr. 6946-6969)

1931-04-01 / nr. 6946

Asociaţia „Cultul Patriei"* a or­ganizat pentru Duminică la orele 4 d. a. comemorarea împlinirii unei jumătăţi de veac de la ridicarea pincipatului român la rangul de regat. Adunarea a fost prezidată de d-l profesor Marin Ştefănescu, pre­şedintele asociaţiei „Cultul Pa­triei“, care a amintit condiţiunile­­istorice în care România a fost proclamată regat la 14 Martie 1881. D-sa a arătat cu o rară elocinţă că deşi redusă ca teritoriu şi încă neorganizată, România de la 1881 era totuş mare prin patriotismul conducătorilor, cari lucrau, însu­fleţiţi, la întărirea conştiinţii uni­­­frăţii româneşti.­­ Acest adevăr istoric trebue preamărit mai ales acum, când­ ţara trece din umilire în umilire, întrucât conducerea de după răz­boi ne-a adus îngenuncherea eco­nomică şi morală şi ne pregă­teşte prăbuşirea. După d-l Marin Ştefănescu a luat cuvântul distinsul profesor universitar de la Cluj, d-l C. Că­­tuneanu din partea „Ligii apă­rării naţionale“ arătând că în vre­murile de umilire prin care trece neamul, comemorarea marilor în­făptuiri istorice are un puternic rol educativ. Generaţia unirii de la 1859 şi a independenţii ţării, a fost carac­terizată prin hotărâre, printr-o ui­mitoare încredere în puterile nea­mului şi în destinele lui istorice. Fără a se supune injocţiiunilor streine ea a înţeles să rezolve problema evreească în spiritul na­ţional. Politica de azi faţă de mi­noritari este o politică de abdi­care de la drepturile suverani­tăţii naţionale. Minoritarii s’ar fi apropiat de noi, cari suntem stă­pâni străvechi şi neclintiţi ai a­­cestui pământ, dacă n’ar fi inter­­venit: supralicitaţia criminală a politicianilor şi concesiunile lor cari au sacrificat patrimoniul na­ţional, intereselor de gaşcă. Oamenii altor generaţii Odată cu independenţa regatu­lui, marii patrioţi ai­­ trecutului ne-au lăsat moştenire în indepen­denţa economică. Azi însă se înstrăinează prin concesiuni nejustificate avuţiile ţării, pregătindu-ni-se robia eco­nomică. Nu s’a făcut nimic pentru vrednica noastră armată, fiindcă grelele împrumuturi, cu care a fost încărcată ţara, n’au servit decât la căpătuirea partizanilor politici. In timp ce Ion Brătianu, Ko­­gălniceanu, Titu Maiorescu şi alţii au murit săraci, lăsând o ţară bogată, conducătorii de azi se ilustrează numai prin zecile de milioane pe care se întrec să le depună în Elveţia. Oamenii de azi Neavând cinste, conducătorii de azi nu pot concepe nici demni­tatea naţională. In timp ce Titu Maiorescu prezidentul păcii din 1913, refuza să stea de vorbă în timpul ocupării Bucureştilor, cu atotputernicul mareşal von Ma­­kensen, biruitorul fronturilor, pentru a-l învăţa să cunoască ast­fel demnitatea micei noastre ţări, înfrânte însă demnă, d-l Tuliu Maniu, tot fiu al Ardealului, ca prim-ministru al României între­gite, alerga în grabă la Bucureşti a Cluj, ca să stea de vorbă cu von Seeckt, şeful de stat-major al ar­matelor germane. Să recunoaştem că nu merităm prin nimic atâta umilinţă. Nu se mai poate Fiindcă în conducerea de astăzi a Statului român­, predomină,, a­­gresivă, numai tendinţa de distru­gere şi străinism , pentru că ţara evită în însuşi principiul existen­ţei ei se prăbuşeşte, cu grija şi durerea pe care o avem pentru ţara noastră strigăm răspicat- Ajunge! Ceea ce s’a făcut până acum nu mai merge. O spunem cu durere şi hotărâre, încredinţaţi că dure­rea nestăpânită a unui popor u­­milit şi sărăcit, va fi cunoscută şi ascultată de M. Sa Regele. D-l general I. Popescu-Sanitari a arătat într’o documentată cu­vântare, ilustrată prin pilde vii din timpul războiului, că din ma­rile încercări, prin care a trecut neamul nostru, l-au mântuit răb­darea şi mai ales încrederea în Dumnezeu şi în soarta lui. Cunoscător al sufletului româ­nesc pot spune, că proverbialul curaj al neamului nostru, nu s’a pierdut încă. Pe la orele 0.30 d­a., după termi­narea Intrunirei, studenţii şi mace­donenii s’au grupat în faţa Ateneu­lui, voind să manifesteze pe calea Victoriei şi în faţa palatului regal. In fruntea manifestanţilor, în nu­măr de aproape 1000, se afla d. prof. Marin ştefănescu, preşedintele soc. „Cultul Patriei“. In faţa str. Ştirbei Vodă un cordon de gardieni publici a oprit înainta­rea manifestanţilor. D. col. Călătorescu, chestorul sectorului I de poliţie, a comunicat d-lui prof. Ştefănescu că manifesta­ţi­a de stradă e interzisă conform dispoziţiunilor ordonanţei în vi­goare. D-sa, însă, a înaintat, urmat de­ manifestanţi, reuşind astfel să rupă primul cordon. Câţiva metri în urmă erau încă două cordoane şi când a încercat să le rupă şi pe acestea s’a produs încă­­erarea. Câţiva macedoneni au reuşit să smulgă din mâinile gardienilor ba­stoanele de cauciuc şi au început să lovească. Era un vacarm de nedescris. Un manifestant, care flutura în aer teaca săbiei unui plutonier de gardieni îi îndemna pe ceilalţi să înainteze însă întâmpinase rezi­stenţa jandamilior. Astfel că busculada ameninţă să ia proprorţii dacă n’ar fi sosit la timp d-nii Codin Ştefănescu, prin Alte cuvântări D-l colonel invalid Virgil Sto­­enescu, a arătat că toate foloa­sele biruinţei câştigate prin vred­nicia armelor se pierd din cauza lipsei de cinste şi pricepere a con­ducătorilor şi din cauza lor Ro­mânia pierde războiul economic. D-1 I. Popescu-Botoşani preşe­dintele „Uniunii naţionale a stu­denţilor români”, într’o frumoasă şi convingătoare cuvântare, a a­­rătat că deşi s’ar părea para­doxal, în România Mare se prăz­­nueşte România mică cu sufletul mare şi nemuritorul ei ctitor, Re­gele Carol, a cărui lungă domnie de 48 de ani a fost închinată numai organizării economice şi politice a regatului rom­â­n. Declară că studenţimea română, consecventă tradiţiilor ei de na­ţionalism integral, nu va înceta să lupte pentru triumful cauzei româneşti. Mulţumind pentru marea însu­fleţire şi numărul participanţilor, d-l prof. Marin Ştefănescu, a ară­tat în cuvinte emoţionante că ţara vrea ca M. S. Regele să cunoască dorinţele şi suferinţele ei. Şi anume: să nu se mai facă împrumuturi care se irosesc pră­dalnic, să înceteze opera nefastă a înstrăinărilor care tind la ro­bia economică. Cer asistenţei să meargă la pa­lat pentru a manifesta dragostea şi încrederea ţării pentru Di­­­­nastie, şi a spune Suveranului n- a­devărul asupra stării de spirit a ţării. Imul procuror şi col. Gabriel Ma­­­rinescu, prefectul poliţiei. Cu multă greutate spiritele au­­ putut fi domolite şi manifestanţii­­ determinaţi să se împrăştie. Câţiva gardieni şi manifestanţi au fost mai grav loviţi, însă n’au avut nevoe de îngrijiri medicale. Vreo 500 manifestanţi au pornit pe Str. Franklin şi B-dul I. C. Brătianu, oprindu-se la statuia Mi­lvni Viteazu. După ce s’au ţinut din nou cu­vântări, d-­ i prof. Marin Ştefăne­­scu a pornit în fruntea manife­stanţilor. In faţa Str. Academiei cordoa­nele de jandarmi i-au oprit şi s’a născut o nouă încăerare. In câteva minute manifestanţii au fost împrăştiaţi, astfel că nu sa mai făcut uz de bastoanele de cauciuc.­­ In învălmăşeală unui student i s’a făcut rău şi dus în nesimţire la o farmacie din apropiere, însă in urma îngrijirilor date şi-a re­venit. La Tjara­ de Nord Grupuri mici de manifestanţi au entreerat apoi străzile din centrul oraşului, încercând să se grupeze au fost din nou împrăştiaţi de jandarmi. La prefectura poliţiei au fost aduşi studenţii Davidescu şi Ur­sache şi ţinuţi arestaţi în cursul nupţii. * Deasemenea la circumscripţiile de­­politiei, au fost arestaţi alţi manifestanţi. Aseară la orele 10 vre-o 150 stu­denţi s’au dus în gara de Nord şi au făcut o manifstaţie de simpa­tie d-lui prof. Cătuneanu, care pleca la Cluj. Au pornit apoi pe calea Grivi­c­ei, însă la întretăerea cu strada Buzeşti au fost opriţi de jandarmi şi încercuiţi. Studenţi au cântat aproape o jumătat­­e oră, după care au fost lăsaţi să plece în grupuri mici în diferite direcţii. Nu s’au produs niciun Incident. In cursul nopţii manifestanţii a­­restaţi au fost puşi în libertate, în urma ordinului d-lui colonel Gabriel Marinescu, prefectul po­liţii, după ce li s’a luat câte o de­claraţie. Comemorarea „Cultului patriei ANIVERSAREA PROCLAMĂRII REGATULUI ROMÂNIEI Manifestaţia de la Ateneul Român.­ Slujitorii de odinioară ai Ţării şi cei de astăzi. Ciocniri între politie si manifestant ! « REGELE CAROL I MIHAIL KOGALNICEANU ­ TEATRU TEAT­­UL NAŢIONAL. — Tran­dafirii roşii. OPERA ROMANA. Trubadurul. TEATRUL REGINA MARIA. — Prima soţie. TEATRUL MARIA VENTURA. — Roxy. CINEMA CINEMA CAPITOL. — Maroc cu Marlene Dietrich, Gary Cooper şi Adolphe Menjou. CINEMA TRIANON. — Fraţii Ka­ramazov cu Ana Sten şi Fritz Kort­ner. Film vorbit şi cântat în limba germană. CINEMA VOX. — Cafeneaua cea mică cu Maurice Chevalier. CINEMA FEMINA. — Anny, Anny ce dulce eşti? cu Anny Ondra, Sieg­­frid Arno, Felix Bressart. CINEMA REGAL. — Charlie Cha­­plin în luminile oraşului şi o com- Mectare. CINEMA ROXY. — Maroc. CINEMA SELECT. — Adulter cu Tans Stuewe, Claire Hommer, etc. CINEMA COR­SO. - Pat şi Pala­dion în delegaţii congresului şi două complectări sonore. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Dansatoarea de revistă cu Dima Grala, Wermer Fucherer şi Haller Revue. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­­piei). — Şoricelul Albastru cu Jenny Jugo, Hary Halm, Albert Paulig, etc. CINEMA VOLTA’ BUZEŞTI. — Enigmaticul cu Adolph Menjou. CINEMA MARIA.— Sonor, cântat No No Nanette. Revista de contra­bandă cu Grof. Giugarul Sandi Huşi şi Lizica Petrescu. CINEMA RAHOVA — Prinţ şi ţigan, sonor şi vorbitor. CINEMA TERRA. — Patima iubirii cu Lupe Velez şi artişti. CINEMA JUPITER. — Iadul amo­rului şi trupa rusă „Liliacul“. CINEMA MARCONI. — Vagabon­dul nemuritor şi trupa de reviste. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERI­LOR. — Drumul Morţii şi o come­die. CINEMA OMNIA. — Fraţi de Cruce cu Ronald Colman, Ralph For­bes şi o complectare. CINEMA ROMA. — Satana (film sonor) şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA FILANTROPIA. — Ve­nus cu Constance Talmadge, André Roane, Jean Murat şi o completare. CINEMA EMINESCtr. — Scara morţii. Dramă în 10 acte cu P­annon Novaro, Alice Pery, Lewis Stone. Co­medie Moritz face pe nebunul. MEMENTO TEATRO-CINEMA EXPOZIŢII /* D-na pictor Eugenia Filotti-Ata­­nasiu deschide la 1 Aprilie a. c. la Ateneul Român o splendidă expo­ziţie de pictura. Pe lângă Horii, pe care ma extra lor, le redă pe pluză în mod neîntrecut, artista mai ex­pune un număr remarcabil da pey­­sage, naturi moarta din care sa re­levă talentul d-sale viguros. Toată luna Aprilie, cunoscătorii şi amatorii de artă lină vor putea vi­zita expoziţia d-nei Eugenia Filotti Atanasîn, la Ateneu. * Expoziţia de pictură Maria Iones­cu-Bacaloglu de la Ateneul Român se închide Duminică. * Pictorul Apostol N. Mănciulescu și-a deschis expoziţia in atelierul său din calea Victn­iai 33 VIITORUL Aceasta statistica arată în procente progresul în producţia automobilelor Nash faţă de 14 din cele mai importante mărci concurente, cu toată descreşterea în producţia mondială c­c automobile. PEN­T­RU CE vânzarea automobilelor Nash sporeşte din an în an în lumea întreaga ? PENTRU CE vânzarea automobilelor Nash în România ocupă locul de frunte faţă de mai norocoşi din concurenţii săi d­ic cei ...Pentru că nici o maşină de preţ egal sau superior nu întruneşte atâtea avantaje technice ca un Nash. Motor de 8 cilindri pe 9 paliere; Gresaj central automat al Ia­şiului. Dublă aprindere şi supape în cap (la modelele mari). ...Pentru că un Nash durează de cel puţin 2 ori mai mult ca orice altă maşină de ace­­laş preţ. ...Pentru că linia fiecărui Nash e de o fru­museţe excepţională iar demarajul şi acce­leraţia lui sunt într’adevăr impresionante. ...Pentru că constructorul acestor minunate maşini este D-l Charles W. Nash unul din cei mai experimentaţi constructori de au­tomobile din Statele Unite. ...Pentru că orice posesor de automobile Nash are siguranța de a găsi oricând pie­sele de schimb necesare la preţuri cu 25—30% mai eftine. In 1931 Nash prezintă o serie complectă de maşini (3 tipuri de 8 şi unul de 6 cilindri) la preţuri realmente ieftine, faţă de alte maşini inferioare din toate punctele de vedere. Opriţi alegerea Dv. la un NASH şi veţi obţine ca şi în trecut: „Automobilul cel mai bun pentru preţul plătit"­. Reprezentant General­­ GARAJUL MIHĂESCU BUCUREȘTI Bulevardul I. C. Brătianu, 44 Catedrele vacante In învăţământul secundar La ministerul instrucţiunii se lu­crează la alcătuirea tabloului de ca-­ tedre vacante in învăţământul se-­ cundar de toate categoriile. La întocmirea acestui tablou se are in vedere, in primul rând, de necesi­tatea plasării tuturor profesorilor cari au fost transferaţi în urma des­fiinţărilor de şcoli. Numai după ce se va fi aranjat si­­tuaţiunea acestor profesori se va stabili numărul de catedre vacante. Ele vor fi publicate zilele acestea în „Monitorul Oficial“, iar cererile de transferare se vor face in termen de o lună de la publicarea lor. PRIMAIUL din Comuna sub­urbană „Marele Voevod Mihai“ Mai mulţi locuitori şi consilieri co­munali din comuna suburbană Ma­rele Voevod Mihai, au reclamat au­torităţilor superioare contra prima­rului Ilie Vasilescu care se dedă la acte reprobabile. Faţă de cele reclamate şi dovedite, cabinetul II de instrucţie al Trib. Ilfov a dispus suspendarea din func­ţie a numitului­ primar, cu adresa 8432 din 30 Septembrie 1930. Deşi au trecut de atunci şease luni, totuşi adresa de suspendare n’a fost nici până acum adusă la Înde­plinire. Iată cum se execută un ordin sub guvernul poreclit al „democraţiei“ şi „legalităţei“. Numiri in învăţământul superior Ministerul instrucţiunii a făcut următoarele numiri în Învăţământul superior: La universitatea din Bucureşti. D. dr. Gh. Buttu, chimist la clini­ca boalelor nervoase de la facultatea de medicină; D-r. Virginia Vasiliu, dr. în litere şi filosofie, asistentă la catedra de storia evului mediu şi modern de la facultatea de litere; D-na dr. P. Nicolau, şefă de lucrări definitivă la clinica oftalmologică a facultăţii de medicină. La universitatea din Iaşi: D. dr. Marcel Capri, şef de lucrăr la laboratorul de fiziologie a facul­tăţii de medicină; D. dr. Adrian Scur­taru asistent cu litiu provizoriu la clinica II-a chirurgicală dela aceiași facultate; D. dr. Gr. Iamandi asistent la laboratorul de parazitologie dela aceeași facultate. Farmaciile de serviciu Al. Komornik­i, calea Victoriei 36, Telef. 336/42; Al. Roşu (La Galeri), calea Griviţei 74, Telef. 324/39 ; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50 ; C. Vaieni, calea Do­robanţilor 17 ; I. Vespremeanu, ca­lea Şerban Vodă 47; Ştefan Cor­nea (M. Grünbaum), calea Văcă­reşti 83 (colț cu str. Cantelair) ; Evlampia Gheorghiu, calea 13 Sep. 2. Telef. 306/02 ; Maria Niculescu- Stanescu, B-dul Pake 31; Al. Ce­­pleanu (Farm. Flora), str. Carol 41, Telef. 358­ IS ; I. Feingold, str. Regală 3. Telef 320/16; Al. Leist, str. dr. Felix 67 ; Gh. Gavriliu, soseaua Pantelimon 221. 4 CONTABIL bilanzier, româna, franceza, germana, liber câte­va ore pe zi, cauţi de lucru. Oferte la ziar sub A. N. J­ CAPITALA Accident de automo­bil Din noapte s’a întâmplat un ac­cident de automobil pe d-dul Ba­sarab. Alexandru Vâlsan, bucătar la spitalul Filantropia, a fost sur­prins în mijlocul străzii de un automobil şi călcat. Victima s’a ales cu piciorul stâng fracturat şi a fost internată la spitalul Filantropia. Numărul automobilului nu s’a putut lua, întrucât a trecut în goană nebună cu farurile stinse. Rănire Fetiţa Maria Pătraşcu din str. Poliţiei 3, a fost bătută ori în faţa casei de un măurător şi rănită grav la cap. Mica victimă a fost pansată la „salvare” de internul Gheorghiu şi apoi transportată acastă. * Deasemenea d. Ignat Gheorghe, student, domiciliat în str. C. A. Rosetti 16, a fost victima unei a­­gresiuni în plata teatrului naţio­nal. Un necunoscut l-a lovit cu ba­stonul, rănindu-l grav. A fost pansat la „Salvare” de internul Prie Grigore. înjunghiere Băiatul Niţă Dumitrescu din calea Rahovei 186 a făcut aseară chef împreună cu mai mulţi prie­teni. S-a certat cu ei şi unul l-a în­junghiat cu cuţitul. Rănitul a fost internat la spita­lul Filantropia. Criminalul şi complicii lui au fost arestaţi. * Grefa Trib­­ilfov Secţia 2 c. c. EXTRACT D-na Roza Schwartz, din Bucureşti strada Episcopul Radu No. 2, prin petiţia înregistrată la No. 22473­­­930 a intentat, acţiune de divorţ contra soţului său Leiba Schwartz, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil in etate de 2 ani, anume Zenda Schwartz. Soţi­a reclamantă se serveşte de certi­ficat de paupertate. Soţii n'au avere. Termen pentru admiterea in principiu s’a fixat la 31 Martie 1931 in şedinţa pu­blică. Prezentul extract se publică prin zia­rul Viitorul conform art. 285 cod civil. No. 14638 1931 Martie 24 Grefier Indescifrabil. AM­B­ROS­. FISCH­E­R&CO aiud-judaika CATALOGUL general de Vite al­toite, Vite americane, Pomi, Arbori de alee, Trandafiri etc., se trimite la cerere gratuit. PREFECT. POLIŢIEI CAPITALEI Circ. 16 Poliţie PUBLICAŢIUNE Se publică spre cunoştința gene­rală că de jude al ocol IV Bucureşti cu adresa No. 12811/931 a fixat data de 4 Aprilie 1939 pentru vânzarea averii mobile a debit. I. Bolintinea­­nu din str. Costa Foru 4 pentru des­păgubirea creditorului N. Cioboata et. Comp. din București, avere se­chestrată prin procesul verbal de că­tre acest comisariat. Vânzarea va avea loc în Piato Hala Traian la orele legale. p. Comisar şef, Indescifrabil No. 2797. 1931 Martie 24. GREFA TRÍB. PRAHOVA s. IV-a EXTRACT D-na Maria V. R. Cucu din Poiana Slobozia cu petiţia înregistrată la No. 7650/929, a intentat divorţ soţu­lui său Vasile R. Cucu. Din căşlio-­­­ie a rezultat copii Aurel de 17 ani, Alexandru de 15 ani, Constantin d­e 12 ani, Elisabeta de 6 ani şi Vasile de 4 ani. Soţul posedă 11­ A pogoane pământ şi casă în Poiana Slobozia. Prezentul se publică în ziarul „Vii­torul“ din Bucureşti. Grefier: Indescifrabil No. 9686. 1931 Martie 21. GREFA TRIB. ARGEŞ s. II-a EXTRACT Conform art. 285 cod. civil se pu­blică că d. Gheorghe Nicolae Din Ma­­stoc, din comuna Ciocăneşti Argeş, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Andriana Gh. N. D. Mastoc, pen­tru motive arătate de lege Din că­sătoria lor a rezultat copilul Ton de şapte luni. Grefier, Indescifrabil GREFA TRIB. ILFOV s. II-a EXTRACT D-na Floarea Gh. Rădulescu din comuna Moara Săracă, jud. Ilfov, prin petiţia inreg. sub No. 667 din 1931, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Gh. Rădulescu din Prelungirea Floreasca No. 100 Bu­cureşti, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Constantin Gh. Rădulescu. Soţii nu au avere. Soţia reclamantă se serveşte ex­act de paupertate. Termen pentru a doua conciliere s-a fixat pentru ziua de 3 Aprilie 1931, în camera de consiliu. Prezentul extract se publică de noi prin ziarul „Viitorul“, conform art. 285 cod. civil. ( ■ Grefier, Indescifrabil No. 14.648. Dosar No. 165/931, art _ „X­­IL .COZONACI FRUMOŞI FAINA DE AUR HERDAN , MEDIAŞ-TRANSILVANIA VIŢE ALTOITE ŞI PORT ALTOI AMERIC. ----------- CEREȚI CATALOG

Next