Viitorul, aprilie 1931 (Anul 23, nr. 6946-6969)
1931-04-01 / nr. 6946
Asociaţia „Cultul Patriei"* a organizat pentru Duminică la orele 4 d. a. comemorarea împlinirii unei jumătăţi de veac de la ridicarea pincipatului român la rangul de regat. Adunarea a fost prezidată de d-l profesor Marin Ştefănescu, preşedintele asociaţiei „Cultul Patriei“, care a amintit condiţiunileistorice în care România a fost proclamată regat la 14 Martie 1881. D-sa a arătat cu o rară elocinţă că deşi redusă ca teritoriu şi încă neorganizată, România de la 1881 era totuş mare prin patriotismul conducătorilor, cari lucrau, însufleţiţi, la întărirea conştiinţii unifrăţii româneşti. Acest adevăr istoric trebue preamărit mai ales acum, când ţara trece din umilire în umilire, întrucât conducerea de după război ne-a adus îngenuncherea economică şi morală şi ne pregăteşte prăbuşirea. După d-l Marin Ştefănescu a luat cuvântul distinsul profesor universitar de la Cluj, d-l C. Cătuneanu din partea „Ligii apărării naţionale“ arătând că în vremurile de umilire prin care trece neamul, comemorarea marilor înfăptuiri istorice are un puternic rol educativ. Generaţia unirii de la 1859 şi a independenţii ţării, a fost caracterizată prin hotărâre, printr-o uimitoare încredere în puterile neamului şi în destinele lui istorice. Fără a se supune injocţiiunilor streine ea a înţeles să rezolve problema evreească în spiritul naţional. Politica de azi faţă de minoritari este o politică de abdicare de la drepturile suveranităţii naţionale. Minoritarii s’ar fi apropiat de noi, cari suntem stăpâni străvechi şi neclintiţi ai acestui pământ, dacă n’ar fi intervenit: supralicitaţia criminală a politicianilor şi concesiunile lor cari au sacrificat patrimoniul naţional, intereselor de gaşcă. Oamenii altor generaţii Odată cu independenţa regatului, marii patrioţi ai trecutului ne-au lăsat moştenire în independenţa economică. Azi însă se înstrăinează prin concesiuni nejustificate avuţiile ţării, pregătindu-ni-se robia economică. Nu s’a făcut nimic pentru vrednica noastră armată, fiindcă grelele împrumuturi, cu care a fost încărcată ţara, n’au servit decât la căpătuirea partizanilor politici. In timp ce Ion Brătianu, Kogălniceanu, Titu Maiorescu şi alţii au murit săraci, lăsând o ţară bogată, conducătorii de azi se ilustrează numai prin zecile de milioane pe care se întrec să le depună în Elveţia. Oamenii de azi Neavând cinste, conducătorii de azi nu pot concepe nici demnitatea naţională. In timp ce Titu Maiorescu prezidentul păcii din 1913, refuza să stea de vorbă în timpul ocupării Bucureştilor, cu atotputernicul mareşal von Makensen, biruitorul fronturilor, pentru a-l învăţa să cunoască astfel demnitatea micei noastre ţări, înfrânte însă demnă, d-l Tuliu Maniu, tot fiu al Ardealului, ca prim-ministru al României întregite, alerga în grabă la Bucureşti a Cluj, ca să stea de vorbă cu von Seeckt, şeful de stat-major al armatelor germane. Să recunoaştem că nu merităm prin nimic atâta umilinţă. Nu se mai poate Fiindcă în conducerea de astăzi a Statului român, predomină,, agresivă, numai tendinţa de distrugere şi străinism , pentru că ţara evită în însuşi principiul existenţei ei se prăbuşeşte, cu grija şi durerea pe care o avem pentru ţara noastră strigăm răspicat- Ajunge! Ceea ce s’a făcut până acum nu mai merge. O spunem cu durere şi hotărâre, încredinţaţi că durerea nestăpânită a unui popor umilit şi sărăcit, va fi cunoscută şi ascultată de M. Sa Regele. D-l general I. Popescu-Sanitari a arătat într’o documentată cuvântare, ilustrată prin pilde vii din timpul războiului, că din marile încercări, prin care a trecut neamul nostru, l-au mântuit răbdarea şi mai ales încrederea în Dumnezeu şi în soarta lui. Cunoscător al sufletului românesc pot spune, că proverbialul curaj al neamului nostru, nu s’a pierdut încă. Pe la orele 0.30 da., după terminarea Intrunirei, studenţii şi macedonenii s’au grupat în faţa Ateneului, voind să manifesteze pe calea Victoriei şi în faţa palatului regal. In fruntea manifestanţilor, în număr de aproape 1000, se afla d. prof. Marin ştefănescu, preşedintele soc. „Cultul Patriei“. In faţa str. Ştirbei Vodă un cordon de gardieni publici a oprit înaintarea manifestanţilor. D. col. Călătorescu, chestorul sectorului I de poliţie, a comunicat d-lui prof. Ştefănescu că manifestaţia de stradă e interzisă conform dispoziţiunilor ordonanţei în vigoare. D-sa, însă, a înaintat, urmat de manifestanţi, reuşind astfel să rupă primul cordon. Câţiva metri în urmă erau încă două cordoane şi când a încercat să le rupă şi pe acestea s’a produs încăerarea. Câţiva macedoneni au reuşit să smulgă din mâinile gardienilor bastoanele de cauciuc şi au început să lovească. Era un vacarm de nedescris. Un manifestant, care flutura în aer teaca săbiei unui plutonier de gardieni îi îndemna pe ceilalţi să înainteze însă întâmpinase rezistenţa jandamilior. Astfel că busculada ameninţă să ia proprorţii dacă n’ar fi sosit la timp d-nii Codin Ştefănescu, prin Alte cuvântări D-l colonel invalid Virgil Stoenescu, a arătat că toate foloasele biruinţei câştigate prin vrednicia armelor se pierd din cauza lipsei de cinste şi pricepere a conducătorilor şi din cauza lor România pierde războiul economic. D-1 I. Popescu-Botoşani preşedintele „Uniunii naţionale a studenţilor români”, într’o frumoasă şi convingătoare cuvântare, a arătat că deşi s’ar părea paradoxal, în România Mare se prăznueşte România mică cu sufletul mare şi nemuritorul ei ctitor, Regele Carol, a cărui lungă domnie de 48 de ani a fost închinată numai organizării economice şi politice a regatului român. Declară că studenţimea română, consecventă tradiţiilor ei de naţionalism integral, nu va înceta să lupte pentru triumful cauzei româneşti. Mulţumind pentru marea însufleţire şi numărul participanţilor, d-l prof. Marin Ştefănescu, a arătat în cuvinte emoţionante că ţara vrea ca M. S. Regele să cunoască dorinţele şi suferinţele ei. Şi anume: să nu se mai facă împrumuturi care se irosesc prădalnic, să înceteze opera nefastă a înstrăinărilor care tind la robia economică. Cer asistenţei să meargă la palat pentru a manifesta dragostea şi încrederea ţării pentru Dinastie, şi a spune Suveranului n- adevărul asupra stării de spirit a ţării. Imul procuror şi col. Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei. Cu multă greutate spiritele au putut fi domolite şi manifestanţii determinaţi să se împrăştie. Câţiva gardieni şi manifestanţi au fost mai grav loviţi, însă n’au avut nevoe de îngrijiri medicale. Vreo 500 manifestanţi au pornit pe Str. Franklin şi B-dul I. C. Brătianu, oprindu-se la statuia Milvni Viteazu. După ce s’au ţinut din nou cuvântări, d- i prof. Marin Ştefănescu a pornit în fruntea manifestanţilor. In faţa Str. Academiei cordoanele de jandarmi i-au oprit şi s’a născut o nouă încăerare. In câteva minute manifestanţii au fost împrăştiaţi, astfel că nu sa mai făcut uz de bastoanele de cauciuc. In învălmăşeală unui student i s’a făcut rău şi dus în nesimţire la o farmacie din apropiere, însă in urma îngrijirilor date şi-a revenit. La Tjara de Nord Grupuri mici de manifestanţi au entreerat apoi străzile din centrul oraşului, încercând să se grupeze au fost din nou împrăştiaţi de jandarmi. La prefectura poliţiei au fost aduşi studenţii Davidescu şi Ursache şi ţinuţi arestaţi în cursul nupţii. * Deasemenea la circumscripţiile depolitiei, au fost arestaţi alţi manifestanţi. Aseară la orele 10 vre-o 150 studenţi s’au dus în gara de Nord şi au făcut o manifstaţie de simpatie d-lui prof. Cătuneanu, care pleca la Cluj. Au pornit apoi pe calea Grivicei, însă la întretăerea cu strada Buzeşti au fost opriţi de jandarmi şi încercuiţi. Studenţi au cântat aproape o jumătate oră, după care au fost lăsaţi să plece în grupuri mici în diferite direcţii. Nu s’au produs niciun Incident. In cursul nopţii manifestanţii arestaţi au fost puşi în libertate, în urma ordinului d-lui colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţii, după ce li s’a luat câte o declaraţie. Comemorarea „Cultului patriei ANIVERSAREA PROCLAMĂRII REGATULUI ROMÂNIEI Manifestaţia de la Ateneul Român. Slujitorii de odinioară ai Ţării şi cei de astăzi. Ciocniri între politie si manifestant ! « REGELE CAROL I MIHAIL KOGALNICEANU TEATRU TEATUL NAŢIONAL. — Trandafirii roşii. OPERA ROMANA. Trubadurul. TEATRUL REGINA MARIA. — Prima soţie. TEATRUL MARIA VENTURA. — Roxy. CINEMA CINEMA CAPITOL. — Maroc cu Marlene Dietrich, Gary Cooper şi Adolphe Menjou. CINEMA TRIANON. — Fraţii Karamazov cu Ana Sten şi Fritz Kortner. Film vorbit şi cântat în limba germană. CINEMA VOX. — Cafeneaua cea mică cu Maurice Chevalier. CINEMA FEMINA. — Anny, Anny ce dulce eşti? cu Anny Ondra, Siegfrid Arno, Felix Bressart. CINEMA REGAL. — Charlie Chaplin în luminile oraşului şi o com- Mectare. CINEMA ROXY. — Maroc. CINEMA SELECT. — Adulter cu Tans Stuewe, Claire Hommer, etc. CINEMA CORSO. - Pat şi Paladion în delegaţii congresului şi două complectări sonore. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Dansatoarea de revistă cu Dima Grala, Wermer Fucherer şi Haller Revue. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Şoricelul Albastru cu Jenny Jugo, Hary Halm, Albert Paulig, etc. CINEMA VOLTA’ BUZEŞTI. — Enigmaticul cu Adolph Menjou. CINEMA MARIA.— Sonor, cântat No No Nanette. Revista de contrabandă cu Grof. Giugarul Sandi Huşi şi Lizica Petrescu. CINEMA RAHOVA — Prinţ şi ţigan, sonor şi vorbitor. CINEMA TERRA. — Patima iubirii cu Lupe Velez şi artişti. CINEMA JUPITER. — Iadul amorului şi trupa rusă „Liliacul“. CINEMA MARCONI. — Vagabondul nemuritor şi trupa de reviste. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Drumul Morţii şi o comedie. CINEMA OMNIA. — Fraţi de Cruce cu Ronald Colman, Ralph Forbes şi o complectare. CINEMA ROMA. — Satana (film sonor) şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA FILANTROPIA. — Venus cu Constance Talmadge, André Roane, Jean Murat şi o completare. CINEMA EMINESCtr. — Scara morţii. Dramă în 10 acte cu Pannon Novaro, Alice Pery, Lewis Stone. Comedie Moritz face pe nebunul. MEMENTO TEATRO-CINEMA EXPOZIŢII /* D-na pictor Eugenia Filotti-Atanasiu deschide la 1 Aprilie a. c. la Ateneul Român o splendidă expoziţie de pictura. Pe lângă Horii, pe care ma extra lor, le redă pe pluză în mod neîntrecut, artista mai expune un număr remarcabil da peysage, naturi moarta din care sa relevă talentul d-sale viguros. Toată luna Aprilie, cunoscătorii şi amatorii de artă lină vor putea vizita expoziţia d-nei Eugenia Filotti Atanasîn, la Ateneu. * Expoziţia de pictură Maria Ionescu-Bacaloglu de la Ateneul Român se închide Duminică. * Pictorul Apostol N. Mănciulescu și-a deschis expoziţia in atelierul său din calea Victniai 33 VIITORUL Aceasta statistica arată în procente progresul în producţia automobilelor Nash faţă de 14 din cele mai importante mărci concurente, cu toată descreşterea în producţia mondială cc automobile. PENTRU CE vânzarea automobilelor Nash sporeşte din an în an în lumea întreaga ? PENTRU CE vânzarea automobilelor Nash în România ocupă locul de frunte faţă de mai norocoşi din concurenţii săi dic cei ...Pentru că nici o maşină de preţ egal sau superior nu întruneşte atâtea avantaje technice ca un Nash. Motor de 8 cilindri pe 9 paliere; Gresaj central automat al Iaşiului. Dublă aprindere şi supape în cap (la modelele mari). ...Pentru că un Nash durează de cel puţin 2 ori mai mult ca orice altă maşină de acelaş preţ. ...Pentru că linia fiecărui Nash e de o frumuseţe excepţională iar demarajul şi acceleraţia lui sunt într’adevăr impresionante. ...Pentru că constructorul acestor minunate maşini este D-l Charles W. Nash unul din cei mai experimentaţi constructori de automobile din Statele Unite. ...Pentru că orice posesor de automobile Nash are siguranța de a găsi oricând piesele de schimb necesare la preţuri cu 25—30% mai eftine. In 1931 Nash prezintă o serie complectă de maşini (3 tipuri de 8 şi unul de 6 cilindri) la preţuri realmente ieftine, faţă de alte maşini inferioare din toate punctele de vedere. Opriţi alegerea Dv. la un NASH şi veţi obţine ca şi în trecut: „Automobilul cel mai bun pentru preţul plătit". Reprezentant General GARAJUL MIHĂESCU BUCUREȘTI Bulevardul I. C. Brătianu, 44 Catedrele vacante In învăţământul secundar La ministerul instrucţiunii se lucrează la alcătuirea tabloului de ca- tedre vacante in învăţământul se- cundar de toate categoriile. La întocmirea acestui tablou se are in vedere, in primul rând, de necesitatea plasării tuturor profesorilor cari au fost transferaţi în urma desfiinţărilor de şcoli. Numai după ce se va fi aranjat situaţiunea acestor profesori se va stabili numărul de catedre vacante. Ele vor fi publicate zilele acestea în „Monitorul Oficial“, iar cererile de transferare se vor face in termen de o lună de la publicarea lor. PRIMAIUL din Comuna suburbană „Marele Voevod Mihai“ Mai mulţi locuitori şi consilieri comunali din comuna suburbană Marele Voevod Mihai, au reclamat autorităţilor superioare contra primarului Ilie Vasilescu care se dedă la acte reprobabile. Faţă de cele reclamate şi dovedite, cabinetul II de instrucţie al Trib. Ilfov a dispus suspendarea din funcţie a numitului primar, cu adresa 8432 din 30 Septembrie 1930. Deşi au trecut de atunci şease luni, totuşi adresa de suspendare n’a fost nici până acum adusă la Îndeplinire. Iată cum se execută un ordin sub guvernul poreclit al „democraţiei“ şi „legalităţei“. Numiri in învăţământul superior Ministerul instrucţiunii a făcut următoarele numiri în Învăţământul superior: La universitatea din Bucureşti. D. dr. Gh. Buttu, chimist la clinica boalelor nervoase de la facultatea de medicină; D-r. Virginia Vasiliu, dr. în litere şi filosofie, asistentă la catedra de storia evului mediu şi modern de la facultatea de litere; D-na dr. P. Nicolau, şefă de lucrări definitivă la clinica oftalmologică a facultăţii de medicină. La universitatea din Iaşi: D. dr. Marcel Capri, şef de lucrăr la laboratorul de fiziologie a facultăţii de medicină; D. dr. Adrian Scurtaru asistent cu litiu provizoriu la clinica II-a chirurgicală dela aceiași facultate; D. dr. Gr. Iamandi asistent la laboratorul de parazitologie dela aceeași facultate. Farmaciile de serviciu Al. Komorniki, calea Victoriei 36, Telef. 336/42; Al. Roşu (La Galeri), calea Griviţei 74, Telef. 324/39 ; V. M. Birmănescu, calea Rahovei 50 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; I. Vespremeanu, calea Şerban Vodă 47; Ştefan Cornea (M. Grünbaum), calea Văcăreşti 83 (colț cu str. Cantelair) ; Evlampia Gheorghiu, calea 13 Sep. 2. Telef. 306/02 ; Maria Niculescu- Stanescu, B-dul Pake 31; Al. Cepleanu (Farm. Flora), str. Carol 41, Telef. 358 IS ; I. Feingold, str. Regală 3. Telef 320/16; Al. Leist, str. dr. Felix 67 ; Gh. Gavriliu, soseaua Pantelimon 221. 4 CONTABIL bilanzier, româna, franceza, germana, liber câteva ore pe zi, cauţi de lucru. Oferte la ziar sub A. N. J CAPITALA Accident de automobil Din noapte s’a întâmplat un accident de automobil pe d-dul Basarab. Alexandru Vâlsan, bucătar la spitalul Filantropia, a fost surprins în mijlocul străzii de un automobil şi călcat. Victima s’a ales cu piciorul stâng fracturat şi a fost internată la spitalul Filantropia. Numărul automobilului nu s’a putut lua, întrucât a trecut în goană nebună cu farurile stinse. Rănire Fetiţa Maria Pătraşcu din str. Poliţiei 3, a fost bătută ori în faţa casei de un măurător şi rănită grav la cap. Mica victimă a fost pansată la „salvare” de internul Gheorghiu şi apoi transportată acastă. * Deasemenea d. Ignat Gheorghe, student, domiciliat în str. C. A. Rosetti 16, a fost victima unei agresiuni în plata teatrului naţional. Un necunoscut l-a lovit cu bastonul, rănindu-l grav. A fost pansat la „Salvare” de internul Prie Grigore. înjunghiere Băiatul Niţă Dumitrescu din calea Rahovei 186 a făcut aseară chef împreună cu mai mulţi prieteni. S-a certat cu ei şi unul l-a înjunghiat cu cuţitul. Rănitul a fost internat la spitalul Filantropia. Criminalul şi complicii lui au fost arestaţi. * Grefa Tribilfov Secţia 2 c. c. EXTRACT D-na Roza Schwartz, din Bucureşti strada Episcopul Radu No. 2, prin petiţia înregistrată la No. 22473930 a intentat, acţiune de divorţ contra soţului său Leiba Schwartz, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil in etate de 2 ani, anume Zenda Schwartz. Soţia reclamantă se serveşte de certificat de paupertate. Soţii n'au avere. Termen pentru admiterea in principiu s’a fixat la 31 Martie 1931 in şedinţa publică. Prezentul extract se publică prin ziarul Viitorul conform art. 285 cod civil. No. 14638 1931 Martie 24 Grefier Indescifrabil. AMBROS. FISCHER&CO aiud-judaika CATALOGUL general de Vite altoite, Vite americane, Pomi, Arbori de alee, Trandafiri etc., se trimite la cerere gratuit. PREFECT. POLIŢIEI CAPITALEI Circ. 16 Poliţie PUBLICAŢIUNE Se publică spre cunoştința generală că de jude al ocol IV Bucureşti cu adresa No. 12811/931 a fixat data de 4 Aprilie 1939 pentru vânzarea averii mobile a debit. I. Bolintineanu din str. Costa Foru 4 pentru despăgubirea creditorului N. Cioboata et. Comp. din București, avere sechestrată prin procesul verbal de către acest comisariat. Vânzarea va avea loc în Piato Hala Traian la orele legale. p. Comisar şef, Indescifrabil No. 2797. 1931 Martie 24. GREFA TRÍB. PRAHOVA s. IV-a EXTRACT D-na Maria V. R. Cucu din Poiana Slobozia cu petiţia înregistrată la No. 7650/929, a intentat divorţ soţului său Vasile R. Cucu. Din căşlio-ie a rezultat copii Aurel de 17 ani, Alexandru de 15 ani, Constantin de 12 ani, Elisabeta de 6 ani şi Vasile de 4 ani. Soţul posedă 11 A pogoane pământ şi casă în Poiana Slobozia. Prezentul se publică în ziarul „Viitorul“ din Bucureşti. Grefier: Indescifrabil No. 9686. 1931 Martie 21. GREFA TRIB. ARGEŞ s. II-a EXTRACT Conform art. 285 cod. civil se publică că d. Gheorghe Nicolae Din Mastoc, din comuna Ciocăneşti Argeş, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Andriana Gh. N. D. Mastoc, pentru motive arătate de lege Din căsătoria lor a rezultat copilul Ton de şapte luni. Grefier, Indescifrabil GREFA TRIB. ILFOV s. II-a EXTRACT D-na Floarea Gh. Rădulescu din comuna Moara Săracă, jud. Ilfov, prin petiţia inreg. sub No. 667 din 1931, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Gh. Rădulescu din Prelungirea Floreasca No. 100 Bucureşti, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Constantin Gh. Rădulescu. Soţii nu au avere. Soţia reclamantă se serveşte exact de paupertate. Termen pentru a doua conciliere s-a fixat pentru ziua de 3 Aprilie 1931, în camera de consiliu. Prezentul extract se publică de noi prin ziarul „Viitorul“, conform art. 285 cod. civil. ( ■ Grefier, Indescifrabil No. 14.648. Dosar No. 165/931, art _ „XIL .COZONACI FRUMOŞI FAINA DE AUR HERDAN , MEDIAŞ-TRANSILVANIA VIŢE ALTOITE ŞI PORT ALTOI AMERIC. ----------- CEREȚI CATALOG