Viitorul, mai 1931 (Anul 23, nr. 6970-6994)
1931-05-01 / nr. 6970
ŞTIRI din ŢARA ------------------------------------------— FALIMENT. — Comerciantul Aron Buc.~a, solicitând tribunalului aprobare de concordat şi neîntrunind condiţiunile cerute de lege, a fost declarat în stare de faliment. STRANGULAT. — Locuitorul Nae Şerban, în etate de 62 ani, din comuna Grădiştea, s'a strangulat. Sinucigaşulsuferea de o boală incurabilă. # Indivizii Mişu zis Darie Cucu, Costea D.Cucu, Neculai I. Cucu şi Stelian Grigorescu, toţi din satul ValeaPuţului, comuna Merei, au împuşcat pe tânărul Grigore Al. Dumitrescu, fiul unui distins viticultor din oraşul nostru. Din cercetările făcute rezultă că autorul principal al crimei este individul Mişu zis Darie Cucu, şi că frativul ar fi răsbunarea. Criminalul s’a prezentat d-lui prim-procuror Grigore Dobrovici, mărturisindu-şi fapta, Costea D. Cucu, Teculai D. Cucu şi Stelian Grigorescu, au dispărut. Parchetul a dat severe ordine pentru prinderea şi arestarea lor. La autopsia cadavrului s’a constacă corpul victimei a fost perforat de 6 gloanţe de revolver. PARASTAS. — Duminică s’a oficiat un parastas pentru pomenirea regretatului Constantin D. Surlă fost decan al baroului. ADUNAREA DE LA FEDERALA.— Duminică 20 Aprilie crt. a avut loc adunarea generală a federalei „Buzăul“ la care a participat un număr de 56 unităţi din 70 care aveau dreptul conform statutelor. Procedându-se la alegerea membrilor eşiţi la sorţi, au fost aleşi în unanimitate, membrii în consiliul de administraţie d-nii: Iuliu Mihalcea, din Buzău, N. Ghica, din Meteleu, Jalbă, din Sarânga, I. Lupu, din Bozioru şi Marin Zamfirescu din Greteanca. Cenzori au fost aleşi d-nii: preotul Constantin Preotu, din Berea, Victor Sburlan din Mărăcineni şi C. Guriţă dinVadu Paşii. Supleanţi au fost aleşi d-nii: preotul Gh. O. Vasile din Cislău şi Alexandru Alexandrescu din Cioranca. „POPULARITATEA“. — D. Pompi- Jiu Ioniţescu, fostul subsecretar de stat şi şeful organizaţiei naţionalţărăniste din Buzău, a căzut în diserrcţia organizaţiei. Ultimii partizani motivează această ignorare şi lupta ascunsă ce dau contra d-lui Pompiliu Ioniţescu ca o urmare a faptului că în calitatea sa de deputat şi subsecretar de stat, a refuzat să se intereseze de soarta Buzăului şi de nevoile organizaţiei şi că dintre toţi naţional-ţărăniştii numai d. pretor Gregorescu, fostul primar, s’a bucurat de „avantajiile influenţii“ d-lui Ioniţescu. CERCUL’ STUDENŢESC. — Cercul studenţesc buzoian a înregistrat un nou succes cu ocazia ceaiului dansant dat în sala Palatului Comunal în ziua este 18 Aprilie şi care poate fi locotit ca o completare a succesului obţinut la festival, ce in bună parte se datoreşted-lui maior Mitrofan şi d-lui prof. Mişu Rădulescu, care au alcătuit, programul. SPORTIVE. — In cursul lunei Mai va avea loc cea mai interesantă gală de box. Scrimă şi lupte romane, organizată de amatorii buzoieni ai soc. Mic educaţie fizică „Regele Carol al ÎI-lea“, care se va măsura cu reprezentanţii sportivi ai oraşelor Galaţi şi Brăila. CINE VA FI NOUL PRIMAR ? Se dă ca sigură numirea d-lui Radu Mirhan, comerciant fost institutor, ca preşedinte al comisiei interimare a oraşului Buzău. SERBARE. — Soc. culturală „Floarea Tinereţii“ din Pănătău a dat o reuşită serbare. S-a jucat piesa „Ah, măritaţi-mă!“ şi au fost diferite coruri, declamaţii, cuplete, etc. Meritul succesului material şi moral al acestei serbări revined-lui Anghel Georgescu, învăţător diriginte şi d-relor Coca Georgescu şi Nicolescu şi d-lor Plăeşu şi Costică. Constanţa , KANUTE MISTERIOASA, Inaţii locuinţei sale din JB-dul Ferdinand 78, a fost descoperită şidusă la spital pentru a fi pansată femeia Irina Petrescu care prezintă lni grave pe corp. întrebată asupra provenienţei rănilor, ea a refuzat să dea vreo lămurire. EVACUARI FORŢATE.— Cetăţeanul Vasile Boianco din şoseaua Mangaliei 1 a reclamat poliţiei că în lipsa sa de acasă, d-naPascalidis proprietăreasă, i-a luat uşile și ferestrele imobilului, pentru a-l sili să plece. Cu acest prilej servitorii d-nei Pascalidis au maltratat pe mama și sora reclamantului. — Un guard public a găsit într’o casă din str. Bolintineanu 11, o femee bătrână și bolnavă, din spusele căreia reese că proprietarul i-a luat ferestrele şi spart uşa domiciliului, pentru a o evacua. FURT.— Măcelarul Vanghele Dumitru din piaţa Griviţei a reclamat poliţiei că necunoscuţi s’au Introdus printr’un geam pe care l’au spart, furându-i patru miei. DIVERSE — Din cauza terasamentului slab, un vagon al unui tren de piatră ce venea deja Ma- Tnaia, a alunecat de pe linie, în ’dreptul Tăbăcăriei. Linia a suferit stricăciuni pe mică distanță. DE LA CONSILIUL DE RĂZBOI.— Consiliul de război a condamnat pe soldatul Tusmen Asan din reg. 40 Călugăreni la 3 luni închisoare, pentru risipire de efecte militare. Cernăuţi BURSA.—n urma disolvărei comitetului Bursei de mărfuri şi cereale în frunte cu d-l dr. Eusebie Hotinceanu, s-a numit o comisie interimară în cap cu d-nul Lazăr fost subdirector al băncii Comercială Naţională din Cernăuţi, care mai bine de 10 ani trăieşte in localitate, bucurându-se de stimă şi încrederea populaţiei Comisia interimară a fost instalată de către d-l ing. Răşcanu, comisar al guvernului, care se compune din d-nii Lazăr ca preşedinte, Mathiss Roll, Held. "]. jemns ş. a. membri. o-"- ’ B O GROAZNICA NENOROCIRE s’a întâmplat în gura Adâncată Femeia Ana Tocăricie cu fetita ei, voind să traverseze șinele în apropiere de stâfiă Adâncată, a fost surprinsă de un treil de marfă. Femeia a fost grav rănită iar fetița omorâtă pe loc. Pașcani MAREA MANIFESTAŢIE NAŢIONAL LIBERALA. In ziua de 23 Aprilie c., cu trenul rapid de Bucureşti a sosit in Paşcani d. Ştefan C. Ioan, şeful organizaţiei naţional-liberale de sub conducerea d-lui Duca. D sa, a fost întâmpinat în gara Paşcani de toţi şefii organizaţiei a partidului naţional-liberal din Imprejurimeie Tg.-lui Paşcani şi peste 500 de cetăţeni, făcându-i-se o frumoasă primire. După ce d-sa, a stat de vorbă cu cetăţenii a plecat în Tg. Paşcani la sediul clubului unde a avut loc o consfătuire şi la care, a vorbit d. ştefan C. Ioan şi alţii ,şi după care a plecat la Fălticeni. Cu această ocazie d. Ştefan C. Ioan a făcut o dare de seamă a partidului naţional ţărănesc care a plecat de la putere, arătând starea mizerabilă în care a lăsat tura şi cerând ca cetăţenii să aibă încredere în partidul naţional-liberal de sub conducerea d-lui Duca. ANCHETA. — A sosit în localitate d. A. Blându, prefect administrativ de Baia, care împreună cu d. D. Crivăţ prim pretor al plăşei Paşcani a făcut o anchetă ,contra primarului Enache Rusu din Stolniceni-Prăjescu care prin mijloace nepermise şi-a însuşit suma de 27.000 (douăzeci şi şapte mii) lei, dresându-se actele de dare în judecată. Tot odată s’a orânduit şi o anchetă contra notarului aceleiaşi comuni, care se spune că lua câte 500 lei de fiecare cununie. Se cunoaşte acum roadele ce le au dat partidul naţional-ţărăesc care a plecat dela putere. Alte anchete sunt în curs în judeţ. PENTRU P. DIRECTOR GENERAL AL C. I. R. — Cu toate dispoziţiunile date de ministerul comunicaţiilor nici până astăzi nu s’au dat carnetele de nutriment pentru personalul C. F. R. din staţia Paşcani. Ori şi acele, carnete care se dau se dau numai pentru lucrători nu şi pentru funcţionari şi acele carnete se dau numai pentru o distanţă de 60 km., ori până la Iaşi este o distanţă de 76 km. Acest lucru a produs o mare nemulţumire printre personalul C. P. R. Se mai aduce la cunoştinţă că tot personalul C. F. R. eşti la pensie pe ziua de 1 Aprilie c., cu toate că a depus actele nici până astăzi nu s’a trimis la Casa Muncei pentru rezolvare, — acesta priveşte pe lucrătorii C. F. R. din Paşcani. O anchetă în această privinţă nu ar strica, dinand, s’a ivit un puternic incendiu. Graţie ajutoarelor date de câţiva bărbaţi focul a fost localizat. Acest interidiu a isbucnit din neglijenţa comerciantului. PASTORALE. — In parohia Bagrineşti, s-a ţinut o conferinţă pastorală, a subcercului pastoral „Floreşti“, sub preşedinţia protoereului Nic. Macarescu. CĂLĂTORIE. — P. S. Visarion, episcop al Hotinului de sărbătorile Sf. Paşti a plecat, însoţit de păr. Arhimandrit, dr. Filaret Jocu din Sf. Mitropolie-Bucureşti, la locurile sfinte din Ierusalim. Timişoara ALEGEREA DE PREOT DIN MEHALA. — Duminică 26 ort. a fost alegerea de preot în Mehala, în locul rămas vacant, prin moartea pr. Plavoşin. Alegerea a fost prezidată de dprotopop al Timişoarei dr. P. Tiucra. Dintre 28 candidaţi câţi se anunţaseră la început, până în ziua alegerii au mai rămas 6. La votarea primă s-au exprimat în total 507 voturi, dintre cari preotul Virgil Popovici a obţinut 242, protopopul Ciprian 144, pr. T. Iercaşan 59, pr. V. Medrea 51, pr. Brancu 5, pr. Alb Todan 3 şi 3 bile albe. Declarându-se balotaj între pr. V. Popovici şi protopoul Ciprian, votarea s-a repetat pe loc, in urma căreia a fost declarat ales pr. Virgil Popovici, preot şi profesor la liceul Piarist rom. cat. din Timişoara, cu 319 voturi faţă de protopopul Ciprian, care nu a întrunit decât 167 voturi. Noul ales se bucură de toată stima cercurilor româneşti din Timişoara. Alegerea, care la început se credea a fi foarte agitată, a decurs în cea mai perfectă ordine, graţie spiritului de conducere a simpaticului protopop al Timişoarei dr. P. Ţiucra. « LIPSA DE MANDATE POŞTALE INTERNAŢIONALE. » La oficiul poştal de 2 săptămâni nu se mai găsesc mandate poştale pentru traficul internaţional. Cei cari au de expediat bani în străinătate, sunt îndrumaţi de organele P. T. T. să remită banii prin bancă, deoarece ei nu dispun de mandate poştale şi cu toate cererile făcute la Bucureşti, direcţia P. T. T. nu le trimite astfel de mandate. Credem că nu este în interesul instituţiei, ca din neglijenţa organelor centrale să piardă un beneficiu și în acela? timp să cauzeze locuitorilor greutăți de a nu se putea servi de acest mijloc de remitere. vamă* Slatina CRIMA. — Locuitorul Constantin Apostol din comuna Potcoava-Olt, în stare de ebrietate a pătruns în locuinţa lui Ilie Velea şi cu o piatră a aplicat o puternică lovitură fiicei acestua, Irina, omorând-o pe loc. REBELIUNE. — Pe când jandarmii Voinea Constantin şi Andronache Gheorghe se aflau în executarea unui mandat de arestare în comuna Oporelu, au fost atacaţi de indivizii: Florea Marin, Ilie Marin şi Gheorghe Marin, silindu-i să se retragă. CRIMA. Pe când Niţă Pătru şi Ion Niţă Pătru se aflau în grădina lui Marin Pătru, au fost atacaţi de acesta şi intervenind şi o fetiţă a acestuia în vârstă de 12 ani, a fost, lovită cu un arac de vie atât de puternic încât copila a murit pe loc. BATAIE. — Din cauza unei vechi uri, G. Mitu primarul satului Dienci împreună cu cumnatul său Nicolae Gună au bătut grav pe Nicolae Mitu şi pe sofia acestuia Dumitra. FURTURI. — Necunoscuţi făcător de rele s’au introdus în localul cooperativei .(Vintilă Brătianu“ din comuna Duminîreşti furând timbre şi mărfuri în valoare de peste 15.100 lei. ■— Indivizi rămaşi necunoscuţi s’au introdus în locuinţa lui Marin Cojocaru din Poiana furându-i două vase cu ţuică şi o garnită cu untură. SPORTIVE. — Societatea sportivă „Imca“ organizează pentru Duminică 3 Maiu 1931 un concurs de ciclism pe distanţa Slatina-Curtişoara şi retour (16 km.) Plecarea se va da la orele opt dimineaţa din faţa grădinii publice. Primilor trei clasaţi li se vor oferi premii. Pe lângă societatea „Imca“ s-a înfiinţat, şi secţiunile de: Basket-ball şi Waley-ball. Obrejiţa-R.-Sărat CULTURALLE. L Iiga Culturală a ţinut în localul şc. primare, o mare serbare, urmată de jocuri româneşti. In program: Imnul regal, poezii, snoave, dialoguri, piesa „Sfârşitul Beţivului“ de C. Georgescu-ziarist, conferinţa agricolă a d-lui prof. Gherda şi alte producțiuni care au fost dirijate cu multă iscusinţă de d-ra L. Dumitrescu, învăţătoare. PENTRU D. DIRECTOR GEN. C. F. I. — Manevrantul de vagoane, d. Toma Boldeanu din staţia Focşani, în stare deebrietate, a insultat cu expresii jicnitoare „Liga Culturală.“ INCENDIU. — Din neglijenţa unui copil, care a umblat cu focul, i-a cis gospodarului Ilie Ichinoiu, mai multe şire cu nutreţ. Focul a fost localizat de autorităţi. Tg.-Fioreşti-Soroca RAL. — In sala casei de educaţie „Regina Elisabeta“ a avut loc un frumos bal dat de societatea I. O. V. pentru ajutorarea orfanilor şi văduvelor de războiu. SINUCIDERE. — Tânărul Dumitru Ciochirea în etate de 28 ani, pentru că furase o pereche de boi, a fost urmărit de şeful postului de jandarmi Mărculeşti, care venise acasă la el, spre a-l aresta. Dânsul recunoscând greşala, s’a retras în altă cameră a luat briciul şi şi-a tăiat beregata. Intr’un lac de sânge, fu internat la spitalul Floreşti, unde a fost cercetat şi îngrijit de către d. dr. Vasile Romanescu. După șapte zile de chin încetă din viață. INCENDIU. — La prăvălia comerciantului Papis din «*r, Rege'-’ «fer- Criza agricola la D0H0H01 Adunarea de la Cassa de credit a agricultorilor Duminică 26 Aprilie a avut loc la Cassa de credit a agricultorilor din judeţul Dorohoiu. A prezidat d-1 Nicu Stoeanovici, fost deputat. Făcând un mic istoric al acestei institutiuni, d-1 Nicu Stoeanovici arată timpurile de criză ce au lovit agricultura dorohoiană, implicit şi Cassa de credit a agricultorilor. Din anul 1925 această instituţiune nu a protestat nici o poliţă, însă în ultimul timp din cauza crizei enorme prin care trece agricultura, a fost nevoită să facă sforţări uriaşe pentru a-i veni în ajutor. In acest scop s-a hotărât ca membrii consiliului de administraţie şi funcţionarii băncei să renunţe la tantieme, iar acţionarii să renunţe la dividende, astfel ca din acest fond să se amortizeze o serie de debitori ajunşi în mare suferinţă. Vorbitorul arată apoi că se vor face toate sforţările pentru a se veni în ajutorul clasei agricultorilor, care în acest an nu au reuşit să-şi scoată nici cheltuelile. încheie discursul propunând agricultorilor să dea o telegramă d-lui Dinu Brătianu, directorul general al Creditului Rural, prin care să i se aducă mulțumiri pentru sprijinul mare ce a acordat acestei instituțiuni. încă un Incendiu RafdaTS La proprietatea d-lui Herman Berenstein din str. Mazepa 21, a izbucnit un violent incendiu, la o magazie de scânduri în care proprietarul avcii a depozitat „lemne de foc. Pompierii au localizat focul după 2 ore. ‘ •A ara pe lângă magazie şi o marchiză tot de scânduri a locuinţelor de la etaj, precum şi nişte războaie de ţesut covoare persiene şi alte materiale proprietatea chiriaşului Dertel Misaniun. Se crede că focul a provenit din neglijenţa unei servitoare care a stins cărbuni în magazie. Pagubele se cifrează la 190.000 lei, iar proprietarul era asigurat pentru 1.200.000. ) De la Societatea Acadamisă „Amicii Italie**1 •Intre 8 Iulie și 8 August anul crt. Soc. Academică „Amicii Italiei“ a organizat o escursie de studii în Italia cu următorul itinerariu: București plecarea 8 Iulie, orele 8, Jimbolia-Zagreb, Liubliana-Postumia Grote-Venezia (Lido, Murano, Burano), Bologna-Ravenna-Florenţa (Fiesole) Napoli (Ins. Capri, Pompei, Puozolli, Solfatari-Palermo) Roma (Ostia, Frascati, Tivoli) Pisa Genova-Milano (Lacul Como en Bellagio) Verona - Inslauck-Viemi - Budapesta- Episcopia Bihorului, Bucureşti sosirea 8 August orele 7. Informatiuni şi înscrieri până la 1 Iunie la sediul Societăţii, strada general Berthelot Nr. 18 IS. S R.) în fiecare Joi, orele 8 jum.— 9 luna. seara, Sâmbăta orele 2 jum.—3 jum. d. a şi Dumineca orele 9 jum.—10 '"m. dim’'u£aţa Zr.üjtók PROGRAMUL sfinţire! DrapeSuloi Asociaţîi „Virtutea Mi&Sîarâjte Bazei“ In ziua de 3 Mai a. c., va avea loc solemnitatea Sfinţirei şi Botezul Drapelului „Asociaţiei Virtutea Militară de Război“. Naş al drapelului este Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. In acest scop asociaţia a alcătuit următorul program: Ora 8.15 : Adunarea şi încolonarea purtătorilor medaliei „Virtutea Militară de Război“ veterani din campaniile 1877—78, 1913 şi 1916-1919. Ora 8.30 : încolonarea în urma societăţilor de foşti luptători şi plecarea cu muzica militară, în cap, spre Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din Bulevardul Principesa Maria. Ora 9.45 : începerea Sfintei Letirrghii. * Ora 10 : Sfinţirea apei şi te-deumul, botezul Drapelului, ţintuirea şi cuvântări. Ora 11.15 : Procesiunea la Mormântul Eroului Necunoscut, unde se va depune jurământul de credinţă către Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Ora 1.15: Masa anuală a purtătorilor Medaliei „Virtutea Militară de Război“. D. preşedinte al Consiliului de miniştri a acordat o permisie de 3 zile. 24 Mai, eroilor decoraţi, astăzi funcţionari la stat, iar d. ministru al armatei un concendiu de 3 zile acelorași eroi aflaţi astăzi sub drapel pentru a putea lua parte la această solemnitate. ------------------------------------------- Eri, la orele 3 d. a. d-l N. Iorga, preşedintele consiliului, a primit pe delegaţii la conferinţa „Micii înţelegeri a Presei“. D-sa le-a adresat următoarele cuvinte : Aţi venit în această casa mică, unde însă este loc .Anenrmi mulţi prieteni. Trebue să mă acuz că nu am venit să vă salut la conferinţa ziariştilor, dar sunt supraîncărcat de muncă. Am păstrat toate vechile mele ocupaţiuni, îmi fac cursurile şi conferinţele şi noua mea sarcină îmi impune noul o obligaţiuni. Primesc zilnic 400 de scrisor, pe cari trebue să le văd şi la cari trebue să răspund personal. Abia termin cu o serie şi pofta mă aduce alta“. Adresându se ziariştilor cehoslovaci, d-l prim-ministru le-a arătat cât de buna cunoaşte ţara lor şi cât o iubeşte. De 10 zile este ceva schimbat in ţara noastră . Nu se mai fac discursuri. Cu cât se vorbeşte mai mult, cu atât se lucrează mai puţin. Aţi auzit, că nu am un program. E drept. Dar Ţara are un program, pe care eu îl accept. E mai bine aşa, decât dacă eu aş avea un program şi ţara altul. E greu, de altminteri, să se ceară un program de la mine. Vă mulţumesc că aţi venit să mă vedeţi şi sunt bucuros că mă găsesc în mijlocul d-voastră Salut&s! delegaţiei C£h©SÍ©V£€Ö D-1 V. Svihovsky, în numele delegaţiei cehoslovace, spune: Domnule preşedinte de consiliu, sunt cu deosebire fericit de a saluta în domnia voastră, o înaltă gândire, care stăluceşte dincolo de frontierele ţării sale. Opera dr., este bine cunoscută de elita intelectuală cehoslovacă. Numele „Nicolae Iorga“ evocă la noi nu numai un savant şi un scriitor de prim rang, care excelează cu măestrie fără egal în toate domeniile artei litrae, — ci şi un istoric genial, care, scriind istoria trecutului, face el însuşi istoria prezentului. Noi, ziariştii, avem un litiu special de a vă saluta ,respectuos, fiindcă în matere de ziaristică dv. sunteţi cel mai bun dintre cei mai buni zi cu zi, de lungi decenii, dv. înregistraţi istoria pe măsură ce se produce. Explicând, comentând şi analizând faptele, domnia voastră derugaţi sensul prezentului, subliniind influenţa în viitor, şi sunteţi astfel unul dintre cei mai fericiţi însufleţitori a opiniei publice. In numele acestei opinii publice, în numele întregei prese cehoslovace, să-mi fie îngăduit să prezint Urările noastre bune pentru aniversarea domniei voastre şi, odată cu ele, omagiile noastre cele mai respectuoase. Iorga Răspunzând preşedintelui delegaţiei cehoslovace, d-l prim-ministru Iorga arată că jurnalismul, pe care-l practică de 43 ani, e una din principalele sale ocupaţii. „Cred“ — spune d-sa — „că jurnalismul desvoltă mai mult decât orice simţul pentru nevoile momentului şi că, în cosecinţă, este cea mai bună pregătire pentru omul de stat, pentru că, spre a guverna, este nevoie de oameni cari să poată lua decizii imediate. Ca şi ziaristul, omul de stat, daca-l deştepţi la miezul nopţii, trebue să se îmbrace într’o clipă, să răspundă imediat tuturor chestiunilor, să ia o hotărâre la tecul unde ea trebue executată. Ziaristica dă simţul actualului şi putinţa hotărârilor imediate. E-35 iugoslav D-1 Mihailo Zivanovici, directorul ziarului „Vreme“ şi preşedinte al comitetului iugoslav, spune : Deşi eu sunt obişnuit să lucrez, nu să vorbesc, totuşi nu pot pierde prin acest prilej de a saluta nu numai pe eminentul istoric, despre care de curând „Times“ a spus, că este un adevărat Titus Livius al României, ei mai cu seamă, şi pe un mare amic al Iugoslaviei şi a-i mulţumi pentru marile servicii făcute poporului nostru, atât înainte cât şi în timpul războiului TV d mnule preşedinţie, prin activitatea domnieivoastre, ca luptător pentru dreptate şi ideal, aţi contribuit la realizarea idealului nostru naţional. Mica înţelegere a Presei are ea datorie de a ajuta Mica Antantă în opera ei de păstrare a pildii. C.r această politică va rămâne şi se va întări, guvernul dv. şi de special domnii-voastră, prin întregul domniei-voastre trecut, construesc cea mai puternică garanţie. Pentru toate acestea, presa iugoslavă vă mulţumeşte şi, prin mine, vă prezintă salutul ei respectuos“. If-Lui Iorga Aţi avut dreptate spunând, că nu e nevoe să-mi cereţi programull. Sunt vieţi cari încep printr’un program. Programul meu este rezumatul vieţii mele. Am fost totdeauna un prieten al Iugoslaviei, încă de pe vremea, când Serbia mică lupta pentru drepturile ei. Am suferit de suferinţele ei şi m’am bucurat de bucuriile ei. Rămân credincios acestor sentimente. * D-l prim ministru s’a întreţinut apoi cu ziariştii şi în deosebi cu Abatele Dvornik, distinsul bizantinolog şi redactor al ziarului „Lidovo Listy“. Azi la orele 5 d. a., delegaţii Micei înţelegeri a presei vor fi primiţi în audienţă de M. S. Regele, fie azi dimineaţă Astăzi s’a ţinut ultima şedinţă, în care s’a redactat următoarea rezoluţiune : Conferinţa Micei Antante a presei finută în zilele de 27, 28 şi 29 Aprilie Şi-a terminat cu succes lucrările. S-a constatat din vou perfecta solidaritate a presei celor trei ţări cu privire la scopurile politice şi profesionale ale Micei Antante. A fost realizat un acord asupra tuturor chestiunilor la ordinea zilei iar deciziunile luate marchează un nou progres în evoluţia organizaţiei. Viitoarea, conferinţă, va atlea loc, anul viitor în Iugoslavia. "'Seaf-loft Motors — P eresei . Curtea de apel din Bucureşti secţia III a început ori desbaterea procesului în contencios, pornit de d-l D. Burilianu împotriva dnsărcinărei sale abuzive şi ilegale din funcţiunea de guvernator al Băncii Naţionale. La interogatorul ce i s’a luat fostul guvernator a arătat că a lucrat totdeauna în conformitate cu legea de organizare a Băncii Naţionale, executând întocmai dispoziţiunile consiliului de administraţie al ei. In ce priveşte răspunsul la telegrama din 8 Martie a guvernatorului Băncei Franţei el a fost dat cu înlăturarea condiţiunilor propuse lăturalnic. Dl Burillianu declară apoi că s’a opus la prelungirea mandatului expertului francez, obiectând că s’ar fi primejduit grav opera de consolidare a finantei nationale, deoarece mandatul expertului expirând la 1932, orice prelungire ar fi însemnat recunoașterea nerealizărei planului de stabilizare. La întebarea, dacă a citit și verificat textele telegamelor, d-1 Burillianu răspunde că verificarea s’a făcut numai asupra actelor dela dosar. Or, condițiunea prelungirei controlului era cuprinsă într’o scrisoare inexistentă la dosar, necunoscută chiar de fostul prim ministru, dar aparţinând unor persoane străine de Banca Naţională. Curtea la cererea reprezentantului ministerului de finanţe, a dispus amânarea procesului pentru a se cere Băncii Franţei originalul sau cel puţin copia scrisorii expediate de d. Burillianu. Judecata s’a amânat la 29 Mai. CgQBiica judiciară Procesul în contencios al d-lui D. BUrlLLIANU Fostul guvernator al Băncei Naţionale cere anularea decretului prin care a fost desărcinat din funcţiune DOCTORUL TIBERIU HRHSTRSIU Medic extern spit, de copii Boli de copii și Interne B-lul Pake 62. Telefon 367267 Manifestaţiile Partidului Liberal în Tara (Continuare din pagina 1-a) Duca (mare), care in cursul acestor tratative a lucrat în numele nostru cu priceperea înaltă a adevăratului om de stat si, stăpânit numai, de calde si înalte sentimente de iubire de tară, punând la dispoziţia M. S. Regelui în mod, real şi dezinteresat serviciile partidului nostru. Guvernul de coaliţie cu naţional-ţărăniştii nu ar fi fost primit, de partidul nostru decât, dacă s’ar fi dat satisfacţie sentimentelor de cinste şi legalitate, care vă însufleţesc, adică aplicându-se în primul rând sancţiunile legale contra celor ce au înfrânt şi legea şi morala. De aceea am cerut pedepsirea, celor ce au abuzat în mod nedemn de puterea lor numai în folosul lor, dar în paguba intereselor statului. Am mai cerut dizolvarea corpurilor legiuitoare, a consiliilor comunale şi judeţene si alegeri pe liste separate. Ţărăniştii au refuzat insă. S'a ajuns astfel la acest guvern, care trebue să tugăduiască, prin alegeri perfect libere, exprimarea voinţei ţării. Examinând situaţia diferitelor partide politice atât în vuietul nostru cât şi pe întreg cuprinsul tarii pot afirma că numai partidul nostru se bucură astăzi de sprijinul şi încrederea ţării. Ţor actea cred că pot afirma că se deschide astăzi partidului nostru drumul spre putere, prin alegeri. Guvernarea de pomină Ţărăniştii au tipărit un manifest în care nu se sfiesc să afirme că au, îndreptat situaţia în ţară, cât timp au guvernat şi vă crivaturile, pentru a reveni la putere. Ei frec însă sub facere toaie feţele aduse hi tară dr. guvernarea lor. Nu vorbesc nimic despre risipa făcută prin înfiinţarea celor 31 regii autonome, despre jaful practical falis in averea statului, despre greutatea birurilor, pe cari le-au sporit, de atâtea ori, despre ridicarea bugetului dela 30.310.000.000, cât era dela plecarea] noastră dela putere, atat pentru stat cât și pentru actualele regii autonme, mai întâi larl.din fana in 192ft și. apoi la 3f5.~fil.3l5.ii.1•'» 1930. Nu amintre despre risipa făcută neutru căpătuirea parlizaonilor, despre pensiile de m/L'e'f"’ plătite ungurilor, despre at(lr" afaceri necinstite, făcute sus s' jos și care au pecetluit dcfhrfiv piatra așezată pr wormârtul lor. Un ormam di --»oîivita’n D-sa arată ea r sinii fr pterr- rfip trecut ale partidului nu'ionnt-lihrral pe care se Intern i ' \ pentru a revendica puterea. Partidul nn'-iru In-' "' •• ■l'-fr'1. este chemat 1' ”r grea eerf’ă dr restaurație, ne«re ji’o geale înfăptui ctre-'t c" puncă ■.ico'ins'tr. sacri fentă yApira ful croșete .'tetului si trecând despre gr. te' interes pffirnnt Conștiința inustră colăfchrcusră ar spune. că iu situația polWeă cetnel1' / dereseie personate sa" dr pcrțUl. vu-xi -W găsi pif! o legitimare. V’airi chemat ('•■ hidemuăut x" COnimnir.fi oricra dr tr.ar u ; ennedptmito- drraitr S'’“'r va rugăm sX i, îndrum"1' dr - dată să yn y'i) dea pici ini "al țărani-filor Ninnet t'ra dgmdrrc o" î id elen si rea' ăt‘lr x'fuaf'"' r ă știu să ant'ee ci "-pf'r.u '''■ i sane'i”vilr earr C'e crier er a' amari ,î, îirse!„l S' nu rwi du în promis'unic lor arv''cr'e as fazi eu riscul dr a e ir fi'-ar•.... creasi a ne erre nu ei rii creiat-'' si a cărei păstrare și înGari 'e rie dată ÎU ay'ja îvrrl r nt ulu i pn-ty" Rege Carol al lura fu-alpi și a pe-asfr'tî a h'tu'-r.v ('" 1 y„„„i-„" siră, va fi o pildă vie de cinste, cum a fost şi în vremea când oconducea Vintilă Brătianu, a cărui figură răsare totdeauna în mintea noastră, ca icoană, pilduitoare de virtuţi. Munca aceasta va fi o adevărată operă de apostolat pe care o întreprindem nu în folosul nostru ci al ţării. Partidul nostru care a creiat, o tradiţie de glorie în această ţară sub regii Carol şi Ferdinand. Vi şii astăzi să se reazeme cu încredere pe sprijinul nelimitat ce l acordaţi, spre a fi slujitor devota, al M. S. Regelui Carol al 11-lea şi spre a ridica ţara, din situaţie grea în care a aruncat-o nepriceperea naţional-ţărăniştilor. In mintea, în inima şi în braţele noastre — cum stă scris pe statuia lui Ion Brătianu — vom găsi şi priceperea de a concepe o operă de adevărată restaurare politică, tenacitatea necesară pentru a o desăvârşi şi dragostea de a ne sacrifica numai ei. Entuziasmul nostru în această luptă isi are istorul său. în dragostea cu care înconjurăm pe şeful nostru iubit d. Duca. în încrederea neţărmurită pe care o avem in forţele creatoare de care dispune. în exemplul strălucit de muncă desinteresată. jertfită timp dr' ?.5 de ani pentru interesele țărei, pe care exemplu îl reprezintă în viata voastră politică activitatea d-lui Duca. îl găsim exemplaritatea unică a atâtor calităţi, care fac din d-sa un conducător priceput si capabil de mari înfăptuiri. (Urale). Alte cuvântri n. HONORIU BANESCU, fost secretar general, desminte în termeni clari , lapidari. insinuaţiunDe făcute" de dizidenţa georgisti, că d-.ş ar intenţiona să plece rrin partidu liberal. D-sa se ocupă apoi de serviciile aduse ţări de partidul liberal, prin dărâmarea gilvermuiTui tii fiorin 1-f,Stănesc Arată apoi că M Regele a netezit domnii! spre vepiren nai btd.i lui national Hbr-ral la piilerr ’ rnn pr-r.ip.iiili ca alegerilor ce \or .veri' Inti te ' ihranlă perorați". E. bin. apel la o erUUziast'i niij.alTare .1.,formelor liberale, pentru n, as'"Uru nnf Gelului libera! un stteres d.; vâi'-'î D să ai atii eă fere î i nene ;isf?b toata în'ndere'.i în 1Ui i f ii'nl nil' 10 rial liber;*' :■ 'i In'll* vele 1 i.y" 11 -* care uni-'i-'-iT ti:i‘ * f . ,.,;,( ,.qJ-privii ca uViim-, - .-teide de hidre" tace vi a tr-t te viun ’«ti re i'C(tc la putere \ ă.lui eair-rii '-ot■ âf vî neteif:H î|i credi-'ete *’va-e vi-, ed. lem. -■ · t,.-asini.Pe ai!■,, 1,, o r i-.-i1: o 1 iu iiiiimida f• -r• -■ 1 • ■ ?- ,t 1’■......b, te„(. s-iiI) V VSH I- î \ • \ f d-ruii- ‘. .....' ' ,:· r1 *)t ■ ,v.-. . r ., fn (. , , f t. ■ r f. .’ . - n IUI ‡■'‡ · n- ‘,. f ll . I. tm, - ob-î di. .• t...Illrr r-jrf. .. ■ f* ■ le Ic- : ” c* „ • V,'i, , ’,,! 1* ț îi, .........i..........» f •• 1 X rTv « .1 -fX ' perle poepy. . ••••. te. *!»’.. . r-rt'- fx, ■ yA rMfy ru'--x a..... f ■'! .--fM fîl Ct C.. i'p'-'-irePoOp ci-.. f • • 1 r «■ î f, i • r pi'-fi l‘m;d I • w- '«■■( ] ’ți Ky, î T ri-vlofte.l, r nt' • tăceți ț ii f N fo j* PpVj'e',,1il r ! "rnomn' Prin usoi 1 - T'Vrl ni ’. r r Jf/'resC.U ct,H~. ,,,, *„„-fi --* " • • î (’îl- •v? . ., I ii •«• . r * » - 1 ‘.-I-.. ... • • ‘ ’ IU rn — îl• *-» ( .■UUm, i rrorm'78t'e! Natsonal-Litera) ch Ialomiţa După adunările ţinute în Urziceni şi Călăraşi s’au ţinut consfătuiri politice cari au hiat cavaeter, de mari întruniri nulitice în cen- trele Sloboziai Feteşti in zilele de 25 Aprilie la Slobozia şi Duminică 26 Aprilie la Feteşti. La toate aceste adunări cu caracter de organizare şi propagandă au luat parte preşedintele activ al organizaţiei judeţene d-l Marius Roşea fost deputat, împreună cu toţi amicii şi fruntaşii noştri din Ialomiţa, d-nii Gh. Christodorescu fost senator şi primar al oraşului Călăraşi, N. Popescu Băleni fost deputat. I. Popescu fost prefect de Ialomiţa. I. Niculescu Dormărunt fost deputat, Atanasie Popescu-Ulmeni, fost primar. Radu Polîzu Micşuneşti avocat şi agricultor. C. Athanasovici dr. în drept şi mare proprietar. I. Paraschivoseu fost inspector şcolar, colonel Pruşan Ion consilier comunal. Nicu Dragomirescu fost ajutor de primar şi consilier comunal. Miron Petrescu fost preşedinte al Camerei de agricultură. N. Dănilă avocat, Luca Cristescu mare comerciant. Miltiade Iteodorit agricultor fost pirimar al oraşului Urziceni. C. lonescu-Speleni. Grigore Bolintineanu, Iancu lenescu. Gil. Grigoriu, Gh. Vasilescu. Tudor Poenaru. Oncescu, Tomescu Cocargeanu. Gh. Miu. Buzoianu. Aurel Deliu, prof. Mateescu. Ion lonescu Bodârlanu. Constantin Petrescu-Nisip. Adrian Popescu-Băleni. Nicu Filipescu. Leonida Petrescu. Robert Leopold. Gh. Bncin. Anghel Popescu, Tudorică Stelian. Lazăr Gh. Ivan. Gh. Culea. Vărzaru învăţător. Gh Gornea, Mitică Niculescu. Vasile Gătulescu. Maxim Stoicescu. Mitică Dumitrescu. Tonel Vasilescu şi Buzoianu învăţători, preotul I. Rădulescu. Radu Martinovich Anton Popescu. Stamate Stănescu. Gh. Diac Ionescu.Voten T. Dumitru. Fană Tudorache învățător, preotul Mitea Popescu. Iancu Ticu Manu, preotul Gh. Teodorescu. Vasile Ene. Ion Butu. Niculae Sorescu. Dumitru S. Ilie, Gh. Ungă. Niculae Stoica. Vasile Dragnea Nae Petruş, Ion Florescu, Dumitril Voiculescu, D. Panait, C. Valahie, Stan Enescu, Fraţii Lelu Borduşeni, I. Tomescu Spirea Tomescu. I. Manea, Alex. Marinescu, Voicu Draghicescu , Z. Mitrteseu. T. Town, preotul Virgil Anneescu. I. Săndulescu toţi şefii organizaţii comunale. Fraţii Klriazi comercianţi. Iîuzatu. avocat Cribu. avocat D Bătrânu. avocat Jean Manoleseu. P. Constantinescu. D. Bratu. Tache Gheorghiu, avocat Stelian Tudorică. T. Andreescu Horia. T-Tristea Fundărieanu. Tănase Manea. Ștefănescu Lehliu. Cicnliescu Axintele, Claudiu Panaitescu, avocat Ciochina. Gogu Mihăilescu. Valeriu Aron, Berlesen. Dufoitresen-Jilavele. Rădulescu Manasia, Barbu Popescu. Oprescu învățător etc. etc. In fata poporului IUWMUiMlimiUlUIIKUWl» *» Toate aceste adunări au fost presidate de către d. Marius Roşea preşedintele organizaţiei Ialomiiene, care peste tot a făcut un expozeu al politicei generale şi o amănunţită dare de seamă a organizaţiei judeţene, felicitând şi încurajând şefii de sectoare şi organizaţiunilor comunale că a ştiut să fie cu demnitate steaga partidului liberal, înfruntând toate presiunile fostului şef C Banii, care fără nici un motiv a părăsit conducerea partidului , care ademenea, cadrele să-l urmeze în aventura lebaudistă, tot însă au rămas neclintiţi şi devn taţi partidului şi şefului supren d-l T. Gh. Duca. Toţi prieteni noştri în cuvântările ţinute au arătat care este tăria partidului Liceral şi tot ce a făcut acest partid pentru ţară, actele sale confundându-se cu organizarea României Mari. întinsul judeţ al Ialomîţei a fost aproape în întregime vizitat de fruntaşii noştri, care au anunţat consfătuiri la Ciocăneşti, Ulmui, Ţândărei, Chioara şi Surbi ultimile sectoare ce au rămas să fî revizuite. O unanimă încredere se manifestă în tot judeţul pentru partidul naţional liberal, singurii! Păr firi în care massele au complet încredere pentru a salva tara du. marginea prăpastiei. aşteptaUi ziua când prin votul obştesc sev pronunţa. NISIP I -----------------'.te.*.-----------