Viitorul, mai 1931 (Anul 23, nr. 6970-6994)

1931-05-01 / nr. 6970

ŞTIRI din ŢARA ------------------------------------------— FALIMENT. — Comerciantul Aron Buc.~a, solicitând tribunalului apro­bare de concordat şi neîntrunind condiţiunile cerute de lege, a fost de­clarat în stare de faliment. STRANGULAT. — Locuitorul Nae Şerb­an, în etate de 62 ani, din comu­na Grădiştea, s'a strangulat. Sinu­cigaşul­­suferea de o boală incura­bilă. #­ Indivizii Mişu zis Darie Cucu, Co­­stea D.­Cucu, Neculai I­. Cucu şi Ste­­lian Grigorescu, toţi din satul Valea­­Puţului, comuna Merei, au împuşcat pe tânărul Grigore Al. Dum­itrescu, fiul unui distins viticultor d­in ora­şul nostru. Din cercetările făcute rezultă că autorul principal al crimei este indi­­­vidul Mişu zis Darie Cucu, şi că frativul ar fi răsbunarea. Criminalul s’a prezentat d-lui prim-procuror Grigore Dobrovici, măr­turisindu-şi fapta, Costea D. Cucu, Teculai D. Cucu şi Stelian Grigorescu, au dispărut. Par­chetul a dat severe ordine pentru prinderea şi arestarea lor. La autopsia cadavrului s’a consta­­că corpul victimei a fost perforat de 6 gloanţe de revolver. PARASTAS. — Duminică s’a ofi­ciat un parastas pentru pomenirea regretatului Constantin D. Surlă fost decan al baroului. ADUNAREA DE L­A FEDERALA.— Duminică 20 Aprilie crt. a avut loc adunarea generală a federalei „Bu­­zăul“ la care a participat un număr de 56 unităţi din 70 care aveau drep­tul conform statutelor. Procedându-se la alegerea membri­lor eşiţi la sorţi, au fost aleşi în una­nimitate, membrii în consiliul de administraţie d-nii: Iuliu Mihalcea, din Buzău, N. Ghica, din Meteleu, Jalbă, din Sarânga, I. Lupu, din Bo­­zioru şi Marin Zamfirescu din Gre­­teanca. Cenzori au fost aleşi d-nii: preotul Constantin Preotu, din Berea, Victor Sburlan din Mărăcineni şi C. Guriţă din­­Vadu Paşii. Supleanţi au fost aleşi d-nii: preotul Gh. O. Vasile din Cislău şi Alexandru Alexandrescu din Cioranca. „POPULARITATEA“. — D. Pompi- Jiu Ioniţescu, fostul subsecretar de stat şi şeful organizaţiei naţional­­ţărăniste din Buzău, a căzut în dis­­errcţia organizaţiei. Ultimii partizani motivează această ignorare şi lupta ascunsă ce dau contra d-lui Pompiliu Ioniţescu ca o urmare a faptului că în calitatea sa de deputat şi subse­cretar de stat, a refuzat să se inte­reseze de soarta Buzăului şi de ne­voile organizaţiei şi că dintre toţi na­­ţional-ţărăniştii numai d. pretor Gregorescu, fostul primar, s’a bucu­rat de „avantajiile influenţii“ d-lui Ioniţescu. CERCUL’ STUDENŢESC. — Cercul studenţesc buzoian a înregistrat un nou succes cu ocazia ceaiului dan­sant dat în sala Palatului Comunal în ziua este 18 Aprilie şi care poate fi locotit ca o completare a succesului obţinut la festival, ce in bună parte se datoreşte­­d-lui maior Mitrofan şi d­-lui prof. Mişu Rădulescu, care au alcătuit, programul. SPORTIVE. — In cursul lunei Mai va avea loc cea mai interesantă gală de box. Scrimă şi lupte romane, or­ganizată de amatorii buzoieni ai soc. Mic educaţie fizică „Regele Carol al ÎI-lea“, care se va măsura cu repre­zentanţii sportivi ai oraşelor Galaţi şi Brăila. CINE VA FI NOUL PRIMAR ? Se dă ca sigură numirea d-lui Radu Mir­han, comerciant fost institutor, ca preşedinte al comisiei interimare a oraşului Buzău. SERBARE. — Soc. culturală „Floa­rea Tinereţii“ din Pănătău a dat o reuşită serbare. S-a jucat piesa „Ah, măritaţi-mă!“ şi au fost diferite co­ruri, declamaţii, cuplete, etc. Meritul succesului material şi moral al aces­­tei serbări revine­­d-lui Anghel Geor­­gescu, învăţător diriginte şi d-relor Coca Georgescu şi Nicolescu şi d-lor Plăeşu şi Costică. Constanţa , KANUTE MISTERIOASA,­­ In­­aţii locuinţei sale din JB-dul Fer­dinand 78, a fost descoperită şi­­dusă la spital pentru a fi­ pansată femeia Irina Petrescu care pre­zintă l­­ni grave pe corp. întrebată asupra provenienţei rănilor, ea a refuzat să dea vre­o lămurire. EVACU­ARI FORŢATE.— Ce­tăţeanul Vasile Boianco din şo­seaua Mangaliei 1 a reclamat po­liţiei că în lipsa sa de acasă, d-na­­Pascalidis proprietăreasă, i-a luat uşile și ferestrele imobilului, pen­tru a-l sili să plece. Cu acest pri­lej servitorii d-nei Pascalidis au maltratat pe mama și sora recla­mantului. — Un guard public a găsit în­tr’o casă din str. Bolintineanu 11, o femee bătrână și bolnavă, din spusele căreia reese că proprieta­rul i-a luat ferestrele şi spart uşa domiciliului, pentru a o evacua. FURT.— Măcelarul Vanghele Dumitru din piaţa Griviţei a re­clamat poliţiei că necunoscuţi s’au Introdus printr’un geam pe care l’au spart, furându-i patru miei. DIVERSE — Din cauza terasa­­mentului slab, un vagon al unui tren de piatră ce venea dej­a­ Ma- Tnaia, a alunecat de pe linie, în ’dreptul Tăbăcăriei. Linia a sufe­­­­rit stricăciuni pe mică distanță. DE LA CONSILIUL DE RĂZ­BOI.— Consiliul de război a con­damnat pe soldatul Tusmen Asan din reg. 40 Călugăreni la 3 luni în­chisoare, pentru risipire de efecte militare. Cernăuţi BURSA.—­­n urma disolvărei comitetului Bursei de mărfuri şi cereale în frunte cu d-l dr. Euse­­bie Hotinceanu, s-a numit o comi­sie interimară în cap cu d-nul Lazăr fost subdirector al băncii Comercială Naţională din Cer­năuţi, care mai bine de 10 ani trăieşte in localitate, bucurându-se de stimă şi încrederea populaţiei­ Comisia interimară a­ fost insta­lată de către d-l ing. Răşcanu, comisar al guvernului, care se compune din d-nii Lazăr ca pre­­şedinte, Mathiss Roll, Held. "]­­. jemns ş. a. membri. o-"- ’ B O GROAZNICA NENOROCIRE s’a întâmplat în gura Adâncată Femeia Ana Tocăricie cu fetita ei, voind să traverseze șinele în a­­propiere de stâfiă Adâncată, a fost surprinsă de un treil de marfă. Femeia a fost grav rănită iar fe­tița omorâtă pe loc. Pașcani MAREA MANIFESTAŢIE NAŢIO­NAL LIBERALA.­­ In ziua de 23 A­­prilie c., cu trenul rapid de Bucu­reşti a sosit in Paşcani d. Ştefan C. Ioan, şeful organizaţiei naţional-libe­rale de sub conducerea d-lui Duca. D sa, a fost întâmpinat în gara Paş­cani de toţi şefii organizaţiei a parti­dului naţional-liberal din Imprejuri­­meie Tg.-lui Paşcani şi peste 500 de cetăţeni, făcându-i-se o frumoasă pri­mire. După ce d-sa, a stat de vorbă cu cetăţenii a plecat în Tg. Paşcani la sediul clubului unde a avut loc o consfătuire şi la care, a vorbit d. şte­fan C. Ioan şi alţii ,şi după care a ple­cat la Fălticeni. Cu această ocazie d. Ştefan C. Ioan a făcut o­­ dare de seamă a partidului naţional ţărăn­esc care a plecat de la putere, arătând sta­rea mizerabilă în care a lăsat tura şi cerând ca cetăţenii să aibă încredere în partidul naţional-liberal de sub conducerea d-lui Duca. ANCHETA. — A sosit în localitate d. A. Blându, prefect administrativ de Baia, care împreună cu d. D. Cri­văţ prim pretor al plă­şei Paşcani a făcut o anchetă ,contra primarului Enache Rusu din Stolniceni-Prăjescu care prin mijloace nepermise şi-a însuşit suma de 27.000 (douăzeci şi şapte mii) lei, dresându-se actele de dare în judecată. Tot odată s’a orân­duit şi o anchetă contra notarului a­­celeiaşi comuni, care se spune că lua câte 500 lei de fiecare cununie. Se cu­noaşte acum roadele ce le au dat par­tidul naţional-ţără­­esc care a plecat dela putere. Alte anchete sunt în curs în judeţ. PENTRU P. DIRECTOR GENE­RAL AL C. I­. R. — Cu toate dispozi­­ţiunile date de ministerul comunica­ţiilor nici până astăzi nu s’au dat carnetele de nutriment pentru perso­nalul C. F. R. din staţia Paşcani. Ori şi acele, carnete care se dau se dau numai pentru lucrători nu şi pentru funcţionari şi acele carnete se dau numai pentru o distanţă de 60 km., ori până la Iaşi este o distanţă de 76 km. Acest lucru a produs o mare ne­mulţumire printre personalul C. P. R. Se mai aduce la cunoştinţă că tot personalul C. F. R. eşti la pensie pe ziua de 1 Aprilie c., cu toate că a de­pus actele nici până astăzi nu s’a trimis la Casa Muncei pentru rezol­vare, — acesta priveşte pe lucrăto­rii C. F. R. din Paşcani. O anchetă în această privinţă nu ar strica, dinand, s’a ivit un puternic incen­diu. Graţie ajutoarelor date de câţiva bărbaţi focul a fost localizat. Acest interidiu a isbucnit din neglijenţa comerciantului. PASTORALE. — In parohia Ba­grineşti, s-a ţinut o conferinţă pa­storală, a subcercului pastoral „Flo­­reşti“, sub preşedinţia protoereului Nic. Macarescu. CĂLĂTORIE. — P. S. Visarion, e­­piscop al Hotinului de sărbătorile Sf. Paşti a plecat, însoţit de păr. Arhimandrit, dr. Filaret Jocu din Sf. Mitropolie-Bucureşti, la locurile sfin­te din Ierusalim. Timişoara ALEGEREA DE PREOT DIN MEHALA. — Duminică 26 ort. a fost alegerea de preot în Meh­ala, în locul rămas vacant, prin moar­tea pr. Plavoşin. Alegerea a fost prezidată de d­­protopop al Timişoarei dr. P. Tiu­­cra. Dintre 28 candidaţi câţi s­e a­­nunţaseră la început, până în ziua alegerii au mai rămas 6. La votarea primă s-au exprimat în total 507 voturi, dintre cari pre­otul Virgil Popovici a obţinut 242, protopopul Ciprian 144, pr. T. Ier­­caşan 59, pr. V. Medrea 51, pr. Brancu 5, pr. Alb­ Todan 3 şi 3 bile albe. Declarându-se balotaj între pr. V. Popovici şi protopoul Ci­prian, votarea s-a repetat pe loc, in urma căreia a fost declarat ales pr. Virgil Popovici, preot şi profesor la liceul Piarist rom. cat. din Ti­mişoara, cu 319 voturi faţă de pro­topopul Ciprian, care nu a întrunit decât 167 voturi. Noul ales se bucură de toată stima cercurilor româneşti din Ti­mişoara. Alegerea, care la început se cre­dea a fi foarte agitată, a decurs în cea mai perfectă ordine, graţie spi­ritului de conducere a simpaticului protopop al Timişoarei dr. P. Ţiucra. « LIPSA DE MANDATE POŞTALE INTERNAŢIONALE. » La oficiul poştal de 2 săptămâni nu se mai gă­sesc mandate poştale pentru trafi­cul internaţional. Cei cari au de expediat bani în străinătate, sunt îndrumaţi de organele P. T. T. să remită banii prin bancă, de­oarece ei nu dispun de mandate poştale şi cu toate cererile făcute la Bucu­reşti, direcţia P. T. T. nu le tri­mite astfel de mandate. Credem că nu este în interesul instituţiei, ca din neglijenţa orga­nelor centrale să piardă un bene­ficiu și în acela? timp să cauzeze locuitorilor greutăți de a nu se pu­tea servi de acest mijloc de remi­tere. vamă* Slatina CRIMA. — Locuitorul Constantin Apostol din comuna Potcoava-Olt, în stare de ebrietate a pătruns în lo­cuinţa lui Ilie Velea şi cu o piatr­ă a aplicat o puternică lovitură fiicei a­­cestua, Irina, omorând-o pe loc. REBELIUNE. — Pe când jandar­mii Voinea Constantin şi Androna­­che Gheorghe se aflau în executarea unui mandat de arestare în comuna Oporelu, au fost atacaţi de indivizii: Florea Marin, Ilie Marin şi Gheorghe Marin, silindu-i să se retragă. CRIMA.­­ Pe când Niţă Pătru şi Ion Niţă Pătru se aflau în grădina lui Marin Pătru, au fost atacaţi de acesta şi intervenind şi o fetiţă a a­­cestuia în vârstă de 12 ani, a fost, lo­vită cu un arac de vie atât de puter­nic încât copila a murit pe loc. BATAIE. — Din cauza unei vechi uri, G. Mitu primarul satului Dienci împreună cu cumnatul său Nicolae Gună au bătut grav pe Nicolae Mitu şi pe sofia acestuia Dumitra. FURTURI. — Necunoscuţi făcător de rele s’au introdus în localul coo­perativei .(Vintilă Brătianu“ din co­muna Dumin­îreşti furând timbre şi mărfuri în valoare de­ peste 15.­100 lei. ■— Indivizi răm­aşi necunoscuţi s’au introdus în locuinţa lui Marin Cojo­­caru din Poiana furându-i două vase cu ţuică şi o garnită cu untură. SPORTIVE. — Societatea sportivă „Imca“ or­ganizează­ pentru Duminică 3 Maiu 1931 un concurs de ciclism pe distanţa Slatina-Curtişoara şi retour (16 km.) Plecarea se va da la orele opt di­mineaţa din faţa grădinii publice. Primilor trei clasaţi li se vor oferi premii. Pe lângă societatea „Imca“ s-a în­fiinţat, şi secţiunile de: Basket-ball şi Waley-ball. Obrejiţa-R.-Sărat CULTURALLE. L I­iga Culturală a ţinut în localul şc. primare, o mare serbare, urmată de jocuri ro­mâneşti. In program: Imnul regal, poezii, snoave, dialoguri, piesa „Sfârşitul Beţivului“ de C. Georgescu-ziarist, conferinţa agricolă a d-lui prof. Gh­erda şi alte producț­iuni care au fost dirijate cu multă iscusinţă de d-ra L. Dum­itrescu, învăţătoare. PENTRU D. DIRECTOR GEN. C. F. I­. — Manevrantul de vagoane, d. Toma Boldeanu din staţia Focşani, în stare de­­ebrietate, a insultat cu expresii jicnitoare „Liga Culturală.“ INCENDIU. — Din neglijenţa unui copil, care a umblat cu focul, i-a cis gospodarului Ilie Ichinoiu, mai mul­te şire cu nutreţ. Focul a fost localizat de autorităţi. Tg.-Fioreşti-Soroca RAL. — In sala casei de educaţie „Regina Elisabeta“ a avut loc un fru­mos bal dat de societatea I. O. V. pentru ajutorarea orfanilor şi vădu­velor de războiu. SINUCIDERE. — Tânărul Dumi­tru Ciochirea în etate de 28 ani, pen­­tru că furase o pereche de boi, a fost urmărit de şeful postului de jan­darmi Mărculeşti, care venise acasă la el, spre a-l aresta. Dânsul recunoscând greşala, s’a retras în altă cameră a luat briciul şi şi-a tăiat beregata. Intr’un lac de sânge, fu internat la spitalul Floreşti, unde a fost cerce­tat şi îngrijit de către d. dr. Vasile Romanescu. După șapte zile de chin încetă din viață. INCENDIU. — La prăvălia comer­ciantului Papis din «*r, Rege'-’ «fer- Criza agricola la D0H0H01 Adunarea de la Cassa de credit a agricultorilor Duminică 26 Aprilie a avut loc la Cassa de credit a agricultorilor din judeţul Dorohoiu. A prezidat d-1 Nicu Stoeanovici, fost deputat. Făcând un­­ mic istoric al acestei institutiuni, d-1 Nicu Stoeanovici arată timpurile de criză ce au lo­vit agricultura doroh­oiană­, im­plicit şi Cassa de credit a agri­cultorilor. Din anul 1925 această instituţi­­une nu a protestat nici o poliţă, însă în ultimul timp din cauza crizei enorme prin care trece a­­gricultura, a fost nevoită să facă sforţări uriaşe pentru a-i veni în ajutor. In acest scop s-a hotărât ca membrii consiliului de admi­nistraţie şi funcţionarii băncei să renunţe la tantieme, iar acţionarii să renunţe la dividende, astfel ca din acest fond să se amortizeze o serie de debitori ajunşi în mare suferinţă. Vorbitorul arată apoi că se vor face toate sforţările pentru a se veni în ajutorul clasei agriculto­rilor, care în acest an nu au reuşit să-şi scoată nici cheltuelile. încheie discursul propunând a­­gricultorilor să dea o telegramă d-lui Dinu Brătianu, directorul general al Creditului Rural, prin care să i se aducă mulțumiri pen­tru sprijinul mare ce a acordat a­­cestei instituțiuni. încă un Incendiu Ra­­fd­­aTS La proprietatea d-lui Herman Be­­renstein din str. Mazepa 21, a izbuc­nit un violent incendiu, la o magazie de scânduri în care proprietarul a­­vcii a depozitat „lemne de foc. Pompierii au localizat focul după 2 ore. ‘ •A ara pe lângă magazie şi o mar­chiză tot de scânduri a locuinţelor de la etaj, precum şi nişte războaie de ţesut covoare persiene şi alte ma­teriale proprietatea chiriaşului Der­tel Misa­niun. Se crede că focul a provenit din neglijenţa unei servitoare care a stins cărbuni în magazie. Pagubele se cifrează la 190.000 lei, iar proprietarul era asigurat pentru 1.200.000. ) De la Societatea Acada­misă „Amicii Italie**1 •Intre 8 Iulie și 8 August anul crt. Soc. Academică „Amicii Italiei“ a or­ganizat o escursie de studii în Italia cu următorul itinerariu: București plecarea 8 Iulie, orele 8, Jimbolia-Zagreb, Liubliana-Postumia Grote-Venezia (Lido, Mu­rano, Bura­­no), Bologna-Ravenna-Florenţa (Fie­­sole) Napoli (Ins. Capri, Pompei, Puozolli, Solfatari-Palermo) Roma (Ostia, Frascati, Tivoli) Pisa Geno­va-Milano (Lacul Como en Bellagio) Verona - Insla­uck-Viemi - Budapesta- Episcopia Bihorului, Bucureşti sosi­rea 8 August orele 7. Informatiuni şi înscrieri până la 1 Iunie la sediul Societăţii, strada ge­neral Berthelot Nr. 18 IS. S R.) în fiecare Joi, orele 8 jum.— 9 luna. seara, Sâmbăta orele 2 jum.—3 jum. d. a şi­ Dumineca orele 9 jum.—10 '"m. dim’'u£aţa Z­r.üjtók PROGRAMUL sfinţire! DrapeSuloi Asociaţîi „Virtutea Mi&Sîarâjte Bazei“ In ziua de 3 Mai a. c., va avea loc solemnitatea Sfinţirei şi Botezul Dra­pelului „Asociaţiei Virtutea Milita­ră de Război“. Naş al drapelului este Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. In acest scop asociaţia a alcătuit următorul program: Ora 8.15 : Adunarea şi încolonarea purtătorilor medaliei „Virtutea Mili­tară de Război“ veterani din campa­niile 1877—78, 1913 şi 1916-1919. Ora 8.30 : încolonarea în urma so­cietăţilor de foşti luptători şi pleca­rea cu muzica militară, în cap, spre Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din Bu­levardul Principesa Maria. Ora 9.45 : începerea Sfintei Letir­r­ghii. * Ora 10 : Sfinţirea apei şi te-deu­mul, botezul Drapelului, ţintuirea şi cuvântări. Ora 11.15 : Procesiunea la Mormân­tul Eroului Necunoscut, unde se va depune jurământul de credinţă către Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Ora 1.15: Masa anuală a purtăto­rilor Medaliei „Virtutea Militară de Război“. D. preşedinte al Consiliului de mi­niştri a acordat­ o permisie de 3 zile. 2­4 Mai, eroilor decoraţi, astăzi funcţionari la stat, iar d. ministru al­ armatei un concendiu­ de 3 zile ace­lorași eroi aflaţi astăzi sub drapel pentru a putea lua parte la această solemnitate. -------------------------------------------­ Eri, la orele 3 d. a. d-l N. Iorga, preşedintele consiliului, a primit pe delegaţii la conferinţa „Micii înţelegeri a Presei“. D-sa le-a a­­dresat următoarele cuvinte : Aţi venit în această casa mică, unde însă este loc .Anenrmi mulţi prieteni. Trebue să mă acuz că nu am ve­nit să vă salut la conferinţa zia­riştilor, dar sunt supraîncărcat de muncă. Am păstrat toate ve­chile mele ocupaţiuni, îmi fac cursurile şi conferinţele şi noua mea­ sarcină îmi impune noul o o­­bligaţiuni. Primesc zilnic 400 de scrisor, pe cari trebue să le văd şi la cari trebue să răspund personal. Abia termin cu o serie şi pofta mă aduce alta“. Adresându se ziariştilor ceho­slovaci, d-l prim-ministru le-a a­­rătat cât de buna cunoaşte ţara lor şi cât o iubeşte. De 10 zile este ceva schimbat in ţara­ noastră . Nu se mai fac dis­cursuri. Cu cât se vorbeşte mai mult, cu atât se lucrează mai puţin. Aţi auzit, că nu am un pro­gram. E drept. Dar Ţara are un program, pe care eu îl accept. E­­ mai bine aşa, decât dacă eu aş avea un program şi ţara altul. E greu, de altminteri, să se ceară un program de la mine. Vă mulţumesc că aţi venit să mă vedeţi şi sunt bucuros că mă gă­sesc în mijlocul d-voastră Salut&s! delegaţiei C£h©SÍ©V£€Ö D-1 V. Svihovsky, în­ numele de­legaţiei cehoslovace, spune: Domnule preşedinte de consiliu, sunt cu deosebire fericit de a sa­luta în domnia voastră, o înaltă gândire, care stăluceşte dincolo de frontierele ţării sale. Opera dr., este bine cunoscută de elita intelectuală cehoslovacă. Numele „Nicolae Iorga“ evocă la noi nu numai un savant şi un scriitor de prim rang, care exce­lează cu m­ăestrie fără egal în toate domeniile artei lit­rae, — ci şi un istoric genial, care, scriind istoria trecutului, face el însuşi istoria prezentului. Noi, ziariştii, avem un litiu spe­cial de a vă saluta ,respectuos, fiindcă în matere de ziaristică dv. sunteţi cel mai bun dintre cei mai buni zi cu zi, de lungi decenii, dv. înregistraţi istoria pe măsură ce se produce. Explicând, comen­tând şi analizând faptele, domnia voastră derugaţi sensul prezentu­lui, subliniind influenţa în viitor, şi sunteţi astfel unul dintre cei mai fericiţi însufleţitori a opiniei publice. In numele acestei opinii publice, în numele întregei prese cehoslo­vace, să-mi fie îngăduit să prezint Urările noastre bune pentru ani­versarea domniei voastre şi, odată cu ele, omagiile noastre cele mai respectuoase. Iorga Răspunzând preşedintelui dele­gaţiei cehoslovace, d-l prim-mi­­nistru Iorga arată că jurnalismul, pe care-l practică de 43 ani, e una din principalele sale ocupaţii. „Cred“ — spune d-sa — „că jurna­lismul desvoltă mai mult decât orice simţul pentru nevoile mo­mentului şi că, în cosecinţă, este cea mai bună pregătire pentru omul de stat, pentru că, spre a gu­verna, este nevoie de oameni cari să poată lua­ decizii imediate. Ca şi ziaristul, omul de stat, daca-l deştepţi la miezul nopţii, trebue să se îmbrace într’o clipă, să răs­pundă imediat tuturor chestiuni­lor, să ia o hotărâre la tecul unde ea trebue executată. Ziaristica dă simţul actualului şi putinţa hotărârilor imediate. E-35 iugoslav D-1 Mihailo Zivanovici, direc­torul ziarului „Vreme“ şi preşe­dinte al comitetului iugoslav, spune : Deşi eu sunt obişnuit să lucrez, nu să vorbesc, totuşi nu pot pierde prin acest prilej de a saluta nu numai pe eminentul istoric, des­pre care de curând „Times“ a spus, că este un adevărat Ti­tus Livius al României, ei mai cu seamă, şi pe un mare amic al Iu­goslaviei şi a-i mulţumi pentru marile servicii făcute poporului nostru, atât înainte cât şi în tim­pul războiului TV d m­nule preşe­dinţie, prin activitatea domniei­­voastre, ca luptă­tor pentru drep­tate şi ideal, aţi contribuit la rea­lizarea idealului nostru naţional. Mica înţelegere a Presei are ea datorie de a ajuta Mica Antantă în opera ei de păstrare a pil­di­i. C.r această politică va rămâne şi se va­ întări, guvernul dv. şi de spe­cial domni­i-voastră, prin între­gul domniei-voastre trecut, con­­struesc cea mai puternică ga­ranţie. Pentru toate acestea, presa iu­goslavă vă mulţumeşte şi, prin mine, vă prezintă salutul ei res­pectuos“. If-Lui Iorga Aţi avut dreptate spunând, că nu e nevoe să-mi cereţi progra­mull. Sunt vieţi cari încep prin­­tr’un program. Programul meu este rezumatul vieţii mele. Am fost totdeauna un prieten al Iugoslaviei, încă de pe vremea, când Serbia mică lupta pentru drepturile ei. Am suferit de sufe­rinţele ei şi m’am bucurat de bu­curiile ei. Rămân credincios aces­tor sentimente. * D-l prim ministru s’a întreţinut apoi cu ziariştii şi în deosebi cu Abatele Dvornik, distinsul bizan­tinolog şi redactor al ziarului „Li­­dovo Listy“. Azi la orele 5 d. a., delegaţii Mi­cei înţelegeri a presei vor fi pri­miţi în audienţă de M. S. Regele, fie azi dimi­neaţă Astăzi s’a ţinut ultima şedinţă, în care s’a redactat următoarea rezoluţiune : Conferinţa Micei Antante a presei finută în zilele de 27, 28 şi 29 Aprilie Şi-a terminat cu succes lucrările. S-a constatat din vou perfecta solidaritate a presei celor trei ţări cu privire la­ scopurile poli­tice şi profesionale ale Micei An­tante. A fost realizat un acord asupra tuturor chestiunilor la ordinea zi­lei iar deciziunile luate marchea­ză un nou progres în evoluţia or­ganizaţiei. Viitoarea, conferinţă, va atlea loc, anul viitor în Iugoslavia.­ ­ "'S­ea­­f-loft Mo­tors — P­ eresei . Curtea de apel din Bucureşti sec­ţia III a început ori desbaterea procesului în contencios, pornit de d-l D. Buril­ianu împotriva dnsăr­­cinărei sale abuzive şi ilegale din funcţiunea de guvernator al Băncii Naţionale. La interogatorul ce i s’a luat fo­stul guvernator a arătat că a lu­crat totdeauna în conformitate cu legea de organizare a Băncii Na­ţionale, executând întocmai dispo­­ziţiunile consiliului de administra­ţie al ei. In ce priveşte răspunsul la tele­grama din 8 Martie a guvernato­rului Băncei Franţei el a fost dat cu înlăturarea condiţiunilor pro­puse lăturalnic. D­l Burillianu declară apoi că s’a opus la prelungirea mandatului expertului francez, obiectând că s’ar fi primejduit grav opera de consolidare a finantei nationale, de­oarece mandatul expertului expi­rând la 1932, orice prelungire ar fi însemnat recunoașterea nerealiză­­rei planului de stabilizare. La întebarea, dacă a citit și veri­ficat textele telegamelor, d-1 Buril­lianu răspunde că verificarea s’a făcut numai asupra actelor dela dosar. Or, condițiunea prelungirei controlului era cuprinsă într’o scrisoare inexistentă la dosar, ne­cunoscută chiar de fostul prim ministru, dar aparţinând unor persoane străine de Banca Naţio­nală. Curtea la cererea reprezentantu­lui ministerului de finanţe, a dis­pus amânarea procesului pentru a se cere Băncii Franţei originalul sau cel puţin copia scrisorii expe­diate de d. Burillianu. Judecata s’a amânat la 29 Mai. CgQBiica judiciară Procesul în contencios al d-lui D. BUrlLLIANU Fostul guvernator al Băncei Naţionale cere anularea decretului prin care a fost desărcinat din funcţiune ­ DOCTORUL TIBERIU HRHSTRSIU Medic extern spit, de copii Boli de copii și Interne B-lul Pake 62. Telefon 367267 Manifestaţiile Partidului Liberal în Tara (Continuare din pagina 1-a) Duca (m­are), care in cursul ace­stor tratative a lucrat în numele nostru cu priceperea înaltă a ade­văratului om de stat si, stăpânit numai, de calde si înalte sentimen­te de iubire de tară, punând la dis­poziţia M. S. Regelui în mod, real şi­ dezinteresat serviciile partidu­lui nostru. Guvernul de coaliţie cu naţional-ţărăniştii nu ar fi fost primit, de partidul nostru decât, dacă s’ar fi dat satisfacţie senti­mentelor de cinste şi legalitate, care vă însufleţesc, adică aplicân­­du-se în primul rând sancţiunile legale contra celor ce au înfrânt şi legea şi morala. De aceea am ce­rut pedepsirea, celor ce au abuzat în mod nedemn de puterea lor nu­mai în folosul lor, dar în paguba intereselor statului. Am mai cerut dizolvarea corpurilor legiuitoare, a consiliilor comunale şi judeţene si alegeri pe liste separate. Ţărăniştii au refuzat insă. S'a ajuns astfel la acest guvern, care trebue să tu­­găduiască, prin alegeri perfect li­bere, exprimarea voinţei ţării. Examinând situaţia diferitelor partide politice atât în vuietul no­stru cât şi pe întreg cuprinsul ta­rii pot afirma că numai partidul nostru se bucură astăzi de spriji­nul şi încrederea ţării. Ţor actea cred că pot afirma că se deschide astăzi partidului nostru drumul spre putere, prin alegeri. Guvernarea de pomină Ţărăniştii au tipărit un mani­fest în care nu se sfiesc să afirme că au, îndreptat situaţia în ţară, cât timp au guvernat şi vă cri­vaturile, pentru a reveni la pu­tere. Ei frec însă sub facere toaie feţele aduse hi tară dr. guverna­rea lor. Nu vorbesc nimic despre risipa făcută prin înfiinţarea ce­lor 31 regii autonome, despre ja­ful practical falis in averea sta­tului, despre greutatea birurilor, pe cari le-au sporit, de atâtea ori, despre ridicarea bugetului dela 30.310.000.000, cât era dela plecarea] noastră dela putere, at­at pentru stat cât și pentru actualele regii auton­m­e, mai întâi la­­rl.d­in f­­ana in 192ft și. apoi la 3f5.~fil.3l5.ii.1•'» 1930. Nu amintr­e despre risipa făcută neutru căpătuirea parlizao­nilor, despre pensiile de m/L'e'f"’ plătite ungurilor, despre at(lr" afaceri necinstite, făcute sus s' jos și care au pecetluit dcfhrfiv piatra așezată pr wormârtul lor. Un ormam di --»oîivita’n D-sa arată ea r sinii fr pterr- rfip trecut ale partidului nu'ionnt-lihr­­ral pe care se Intern i ' \ pentru a revendica puterea. Partidul nn'-iru In-' "' •• ■l'-fr'1. este chemat 1' ”r grea eerf’ă dr restaurație, ne­­«re ji’o geale în­făptui ctre-'t c" pu­ncă ■.ico'ins'tr. sacri fentă yApira ful croșete .'te­­tului si trecând despre gr. te' in­­teres pffirnnt Conștiința inustră colăfchrcusră ar spune. că iu si­tuația polWeă cetnel1' / dereseie personate sa" dr pcrțUl. vu-xi -W găsi pi­f! o legitimare. V’airi chemat ('•■ hidemuăut x" COnimn­ir.fi oricra dr tr.a­r u ; ennedptmito- d­­rraitr S'’“'r va rugăm sX i, îndrum"1' dr - dată să yn y'i) dea pici ini "al ță­rani-filor Ninnet t'ra dgmdrrc o" î id elen si rea' ăt‘lr x'fuaf'"' r ă știu să ant'ee ci "-pf'r.u '''■ i sane'i”vilr earr C'e crier er a' amari­ ,î, îirse!„l S' nu rwi du în promis'unic lor arv''cr'e as fazi eu riscul dr a e ir fi'-a­r•.... creasi a ne erre nu ei rii creiat-'' si a cărei păstrare și înGari 'e­ r­ie dată ÎU ay'ja îvrrl r nt ulu i pn-ty" Rege Carol al lu­ra fu-alpi și a pe-asfr'tî a h'tu'-r.v ('" 1 y„„„i-„" siră, va fi o pildă vie de cinste, cum a fost şi în vremea când o­conducea Vintilă Brătianu, a că­rui figură răsare totdeauna în mintea noastră, ca icoană, pildui­toare de virtuţi. Munca aceasta va fi o adevărată operă de apostolat pe care o întreprindem nu în fo­losul nostru ci al ţării. Partidul nostru care a creiat, o tradiţie de glorie în această ţară sub regii Carol şi­ Ferdinand­­. Vi­ şii astăzi să se reazeme cu încre­dere pe sprijinul nelimitat ce l a­cordaţi, spre a fi slujitor devota, al M. S. Regelui Carol al 11-lea şi spre a ridica ţara, din situaţie grea în care a aruncat-o neprice­per­ea naţional-ţărăniştilor. In mintea, în inima şi în braţele noastre — cum stă scris pe statuia lui­ Ion Brătianu — vom găsi şi priceperea de a concepe o operă de adevărată restaurare politică, tenacitatea necesară pentru a o desăvârşi şi dragostea de a ne sa­crifica numai ei. Entuziasmul nostru în această luptă isi are istorul său. în dra­gostea cu­ care înconjurăm pe şe­ful nostru iubit d. Duca. în încre­derea neţărmurită pe care o a­vem­ in forţele creat­oare de­ care dis­pune. în exemplul strălucit de muncă desinteresată. jertfită timp dr' ?.5 de ani pentru interesele ță­­rei, pe care exemplu îl reprezintă în viata voastră politică activita­tea d-lui Du­ca. îl găsim exempla­ritatea unică a atâtor calităţi, care fac din d-sa un conducător price­put si capabil de mari înfăptuiri. (Urale). Alte cuvântri n. HON­OR­IU BAN­ESC­U, fost se­cretar general, desminte în termeni clari , lapidari. insinuaţiun­De fă­cute" de di­zidenţa georgisti, că d-.ş ar intenţiona să plece rrin partidu liberal. D-sa se ocupă apoi de serviciile a­duse ţăr­i de partidul liberal, prin dărâmarea gilvermuiTui tii fiorin 1-f,S­tănesc Arată apoi că M Regele a netezit domnii! spre vepiren nai btd.i lui national Hbr-ral la piilerr ’ rnn pr-r.ip.iiili ca alegerilor ce \or .veri' Inti te ' ihranlă perorați". E. bin. apel la o erUUziast'i niij.alT­are .1.,for­melor liberale, pentru n, as'"Uru nnf Gelului libera! un stteres d.; vâi'-'î D să ai atii eă fere î i nene ;isf?b toata în­'­ndere'.i în 1Ui i f ii'nl nil' 10 rial liber;*' :■ 'i In'll* vele 1 i.y" 11 -* care uni-'i-'-iT ti:i‘ * f . ,.,;,( ,.qJ-privii ca uViim-, - .-teide de hidre" tace vi a tr-t te viun ’«ti re i'C(tc la putere \ ă.­­lui eair-rii '-ot■ âf vî netei­f:H î|i credi-'ete *’v­a-e vi-, ed. lem. -■ · t,.-asini.Pe ai!■,, 1,, o r i-.-i1: o 1 iu iiiiim­ida f• -r• -■ 1 • ■ ?- ,t 1’■......b, te„(. s-iiI) V VSH I- î \ • \ f d-ruii- ‘. .....' ' ,:· r1 *)t ■ ,v.-. . r ., fn (. , , f t. ■ r f. .’ . - n IUI ‡■'‡ · n- ‘,. f ll . I. tm, - ob-î di. .• t...Illrr r-jrf. .. ■ f* ■ le Ic- : ” c* „ • V,'i, , ’,,! 1* ț îi, .........i..........» f •• 1 X rTv « .1 -fX '­­ perle poep­­y. . ••••. te. *!»’.­. . r-rt'- fx, ■ yA rMfy ru'--x a..... f ■'! .--fM fîl Ct C.. i'p'-'-irePoOp ci-.. f • • 1 r «■ î f, i • r pi'-fi l‘m;d I • w- '«■■( ] ’ți Ky, î T ri-vlofte.l, r nt' • tăceți ț ii f N f­o j* PpVj'e',,1il r ! "rnomn' Prin usoi 1 - T'Vrl ni ’. r r Jf/'resC.U ct,H~. ,,,, *„„-fi --­* " • • î (’îl- •v? . ., I ii •«• . r * » - 1 ‘.-I-.. ... • • ‘ ’ IU rn — î­l• *-» ( .■UUm, i rrorm'78t'e! Natsonal-Litera) ch Ialomiţa După adunările ţinute în Urzi­­ceni şi Călăraşi s’au ţinut consfă­tuiri politice cari au hiat cavaeter, de mari întruniri nulitice în cen-­ trele Slobozia­­i Feteşti in zilele de 25 Aprilie la Slobozia şi Du­minică 26 Aprilie la Feteşti. La toate aceste adunări cu ca­racter de organizare şi propa­gandă au luat parte preşedintele activ al organizaţiei judeţene d-l Marius Roşea fost deputat, împre­ună cu toţi amicii şi fruntaşii noş­tri din Ialomiţa, d-nii Gh. Christo­­dorescu fost senator şi primar al oraşului Călăraşi, N. Popescu Bă­­leni fost deputat. I. Popescu fost prefect de Ialomiţa. I. Niculescu Dormărunt fost deputat, Atanasie Popescu-Ulmeni, fost primar. Radu Polîzu Micşuneşti avocat şi agricultor. C. Athanasovici dr. în drept şi mare proprietar. I. Pa­ra­schi­voseu fost inspector şcolar, colonel Pruşan Ion consilier co­munal. Nicu Dragomirescu fost a­­jutor de primar şi consilier comu­nal. Miron Petrescu fost preşe­dinte al Camerei de agricultură. N. Dănilă avocat, Luca Cristescu mare comerciant. Miltiade Iteo­dorit agricultor fost pirimar al o­­raşului Urziceni. C. lonescu-Spe­­leni. Grigore Bolintineanu, Iancu lenescu. Gil. Grigoriu, Gh. V­asi­­lescu. Tudor Poenaru. Oncescu, Tomescu Cocargeanu. Gh. Miu. Buzoianu. Aurel Deliu, prof. Ma­teesc­u. Ion lonescu Bodârlanu. Con­stantin Petrescu-Nisip. Adrian Popescu-Băleni. Nicu Filipescu. Leonida Petrescu. Robert Leo­pold. Gh. Bncin. Anghel Popescu, Tudorică Stelian. Lazăr Gh. Ivan. Gh. Culea. Vărzaru învăţător. Gh Gornea, Mitică Niculescu. Vasile Gătulescu. Maxim Stoicescu. Mi­tică Dum­itrescu. Tonel Vasilescu şi Buzoianu învăţători, preotul I. Rădulescu. Radu Martinovich An­ton Popescu. Stamate Stănescu. Gh. Diac Ionescu.­­Voten T. Dumi­tru. Fană Tudorache învățător, preotul Mitea Popescu. Iancu Ticu Manu, preotul Gh. Teodorescu. Va­sile Ene. Ion Butu­. Niculae So­rescu. Dumitru S. Ilie, Gh. Ungă. Niculae Stoica. Vasile Dragnea Nae Petruş, Ion Florescu, Dumi­tril Voiculescu, D. Panait, C. Va­lahie, Stan Ene­scu, Fraţii Lelu Borduşeni, I. Tomescu Spirea To­m­escu. I. Manea, Alex. Marinescu, Voicu Draghicescu , Z. Mitrt­­eseu. T. Town, preotul Virgil An­­n­­eescu. I. Săndulescu toţi şefi­i organizaţii comunale. Fraţii Kl­riazi comercianţi. Iîuzatu. avocat Cribu. avocat D Bătrânu. avocat Jean Man­ole­seu. P. Constanti­­nescu. D. Bratu. T­ache Gheorghiu, avocat Stelian Tudorică. T. An­­d­re­esc­u Horia. T-Tristea Fundă­ri­ea­nu. Tănase Manea. Ștefănescu Lehliu. Cicn­­liescu Axintele, Clau­­diu Panaitescu, avocat Ciochina. Gogu Mihăilescu. Valeriu Aron, Berlesen. Dufoitresen-Jilavele. Ră­­dulescu Manasia, Barbu Popescu. Oprescu învățător etc. etc. In fata poporului IUWMUiMlimiUlUIIKUWl» *» Toate aceste adună­ri au fost presidate de către d. Marius Roşea preşedintele organizaţiei Ialomi­­iene, care peste tot a făcut un ex­pozeu al politicei generale şi o a­mănunţită dare de seamă a orga­nizaţiei judeţene, felicitând şi în­curajând şefii de sectoare şi or­­ganizaţiunilor comunale că a ştiut să fie cu demnitate steaga partidului liberal, înfruntând toate presiunile fostului şef C Banii, care fără nici un motiv a părăsit conducerea partidului , care ademenea, cadrele să-l ur­meze în aventura lebaudistă, tot însă au rămas neclintiţi şi devn taţi partidului şi şefului supren d-l T. Gh. Duca. Toţi prieteni noştri în cuvântările ţinute au a­rătat care este tăria partidului L­iceral şi tot ce a făcut acest partid pentr­u ţară, actele sale confun­dându-se cu organizarea României Mari. întinsul judeţ al Ialomîţei a fost aproape în întregime vizitat de fruntaşii noştri, care au anunţat consfătuiri la Ciocăneşti, Ulmui, Ţândărei, Chioara şi­ Surb­i­ ulti­mile sectoare ce au rămas să fî revizuite. O unanimă încredere se mani­festă în tot judeţul pentru parti­dul naţional liberal, singurii! Păr firi în care massele au complet încredere pentru a salva tara du. marginea prăpastiei. aşteptaUi ziua când prin votul obştesc sev pronunţa. NISIP I -----------------'.te.*.-----------­

Next