Viitorul, decembrie 1931 (Anul 23, nr. 7151-7174)
1931-12-02 / nr. 7151
Miercuri 2 Decembrie 1931 _____ZI _ r: ^"| final Bl deui’Zeci și treilea No. 7151 LEI ES. In ȚARA 6 LEI EX.În STRAINATATE abonamente IN TARA Un an----- 700 lei Șase luni — — 350, Trei luni----- 250, In streinAtate Un an — — HC0 lei Șase luni — — 700 , Trei luni----- 400 , D Aadministrația BUCUREȘTI STRADA EDGAR QUINET No. 2 STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcție 3 - 58.17. Redacția și Administrația 3—49.23 .£ ZMA anunciuri comerciale Se primesc direct la Administrația ziarului, Strada R. Poincare 17 și la toate Agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug. 3 LEI «■ IN TARA 6 LEI EXID STRĂINĂTATE Prea multă politică fără partide Unul din argumentele prin carei unde este mult lăudatul iere guvernul actual își motiva și ritul unui, guvern fără obligații susținea dreptul lui de-a fi la cârma țărei, este că în momente grele, partidele cu organizarea cu trecutul, cu disciplina lor internă, nu pot da maximum de bine pentru țară, ci treime inventat și pus în lucrare, mecanismul „tehnicienilor“. Desigur acești tehnicieni, văzuți de aproape, nu erau atâta de clar indicați pentru locurile ocupate, intrucât erau și sunt produși ei înșiși a celorlalte partide prin care au trecut, și în care nu au putut pentru motive diverse asta. Tehnicienii erau astfel mai mult oameni cari trecuseră prin mai multe partide, sau avusese bunul gând a le părăsi, în momente puțin fericite. Dar nu insistăm aci asupra acestui aspect cel prezintă noul tip din istoria politică actuală , tipul „tehnicianului“, ci voim a ne opri asupra pretențiunei că un guvern ești din afară de partide, ar fi principial la adăpostul sectarismului, pasiunei de partid. Un guvern fără partid, ar fi fost astfel un fel de organ pur de competențe, neînfluențabile și © influențate de nici una din contingențele vieței politice de partid. Totuși s’a dovedit prin faptele de până acuma, că un guvern fără obligațiile față de partidul cel represintă, este mai expus tentațiilor, mai înclinat spre acte de favoritism, mai lipsit de imparțialitate, mai mult robit diferitelor contingente și sugestii decât un mult criticat „guvern de partid“. Activitatea guvernului actual — ori enüt de scurtă este, — este ,omușt suficientă ca să verifice cele afirmate de noi aoi. Astfel un guvern care nu avea obligații față de partide, nu a știut să facă acea operă de purificare și asanare morală, care începe cu marea operă a sancțiunilor. Unde este seria pedepselor exemplare dată celor răi, celor ce au abuzat de situația lor politică, pentru a confunda banul titular, salvante principiilor de ordine și cu banii lor proprii?legalitate de la basa statului de partid dacă ?î este mai puțin liber în acțiunile lui decât un guvern de partid ? Dar acest guvern venit să moralizeze țara, venit să arate partidelor că nu mai au ee căîita în această țara, a dovedit el oare că știe să facă economii fără gândul de a-și favoriza prietenii ? E de ajuns să ne uităm la atâtea creații de subsecretariate de stat „onorifice“, la atâtea dubluri de slujbe (câte doi secretari generali, etc.) pentru a ne convinge de distanța ce desparte făgăduiala de realitate ! In fine, sub regimul unui guvern fără partid, s’au putut introduce influențele personale, și schimbările ciudate într’o mare instituție financiară, la Banca Națională. A trebuit să vină un guvern de demagogie ca cel național-țărănesc, și a trebuit să vină un guvern fără partid, ca cel actual, pentru ca în instituția ce trebue să fie înconjurată de respectul și de încrederea tuturor, sa se introducă nestatornicia in conducerea marei instituții de credit și emisiune. De la înființarea Băncii Naționale până in anii din urmă, nu s'a pomenit ca guvernatorul ei să fie o jucărie a vânturilor politice și să se transforme funcția de conducător al unei Bănci Naționale — depozitară a creditului public și chezașea monedei liberatorii — într-un provizorat dăunător. Guvernul tehnicianilor, guvernul eșit din afară de partide, pentru a le învăța cum să conducă țara, ne dă tocmai exemplul celui mai urât amestec de sugestii personale, de favoritism, de contigențe, mai mult sau mai puțin imorale, în actele lui de guvernă* milit. ,i, ■ . Guvernarea actuală servește astfel perfect de bine teoria că ' guvernările ce se întemeiază fără de partide, sunt mai expuse, decât guvernele de partid, ca să ca Niciodată un guvern n'a dat dovadă de mai putină unitate și de mai multă inconsecvență. Chiar in chestiuni importante, șefii de departamente își fac o glorie de-a lucru fiecare... după inspirația momentului, fără a coordona «fetiunea lor cu acea a întregului cabinet. Ceeace e mai straniu, nici Președintele de consiliu nu cunoaște azi legiuirile ce va avea să le apere mâinie, in Parlament. Dovadă ca la Paris a dat un interview în care arată ca nu se va face conversiunea datoriilor agricole iar, la București, a mită acte de favoritism, să nu ! aflat că o are un programul de imerespecte legile, și să fie astfel di NOTE DOCTORUL de CASA tianarui” Doctorulu' Yget ■Un sfat vechi pe care medicii il dau pacienților este: „Nu citiți cărțile de medicină, !" Acest sfat ,dc o concluzie a unei experiențe folositor pentru sănătatea omenească ,si cât „specialiștii“ chemați in ultimul moment pentru a da sentința: „Nu mai e nimic de făcut stolul medicului de casă îl poate ține și. Dicționarul doctorului Ygrec. E cea mai dreaptă recomandare. ce i-o putem aduce. PETRONIUS uită la noi, unde igiena publică și privată este încă în leagăn, în țările străine in Franța mai ales, se practică obiceiul „medicului... de Studenții la începutul carierei, lor familie"1. E medicul care nu espe. medicale, se cred atinși de toate cialist, dar cunoaște a fond, o boalele, pentu că sunt sub impre ,o familie, hereditatea, ei. Este ofieșiunea cărților de patologic. "Doctonul casei, e igienistul mereu prezan), Ygrec s’a singularizat. Nu s'a sent. Un astfel de medic este mai temut de influența neurastenizantă, a cărței de, medicina și, de acea a dat și profanilor pe „Medicul nostru“ — un dicționar frumos culustrații expresive și Unele artistice, cu articole concise, cu sfaturi mizic.„ A făcut bine doctorul Y grec că nu s-a temut de legendă. Nimic nu e mai scump decât sănătatea, și deci, nimic nu poate fi mai prețios decât cunoașterea de toată lumea, a simptomelor feluritelor boale. „Un homme prévenu vaut deux". De ce să nu fim deci dublu de bine înarmați, contra durerei și contra morței, prin cunoașterea boalelor și a mijloacelor de a, ne apăra ? De multe ori oamenii se îmbolnăvesc, pentru că nu știu cum să se apere de-o boală, precum nu știu si le fie frică atunci când trebue, adică la începutul unei boale, curabă în marea majoritate a cazurilor, în debutul ei. Șf. doctorul Y grec a știut să imprime dicționarului său, o, coloratură, literară, amănunte și legătură cu viața estetică și socială, încât cartea, voluminoasa carte, cu titlul „Medicul nostru" devine o lectură plăcută, scrisă in cadrul Vremei, și cu știința actualității sufletului nostru. Desigur vor fi neurastenici cari să dea aparența că devin ipohondriaci, cetind acest dicționar medical, precum se pot găsi și nevropați cari să se sinucidă... prin persuasiunea, lecturii unui roman! Dar cred că un spondriac nu se face, ci este mai dinainte făcut: nu este un om care se îmbolnăvește, ci este un bolnav cu adevărat. Pentru massa mare a cetitorilor cu mintea echilibrată, pentru mama ce se preocupă de sănătatea copilului, pentru omul ce se îngrijește de sănătatea sa ; i pentru omul cult, adică , plin de f Curiozitate, pentru toți dicționarul, lipsit de ■pedanterie, al doctorului Marce este o contribuție binevenită la opera de profilaxie Individuală și socială, caracteristică epocilor den reală civiliiație. Dar o calde de popularizare științifică, variată, interesantă, dar »exisă, este «« »nu* mai bine ne Aniversarea Ln’rei sârbo-croato-muntene, prano-slaviscă Se împlinesc mâine 13 ani, de când în ședință solemnă Senpcina a proclamat Unirea sârbo-croato muntenegreano-slovacă, — unire pe care ultimele evenimente din țaza aliată nouă au consolidat-o puternic. La această sărbătoare a aliaților noștri, poporul român ia parte din tot sufletul și cu toată satisfacția. REGELE ALEXANDRU 1 4 Pegim SFATURI CETATIAMUIL: — A venit Iarna, n’avim leine. D. DES**. D3BHSS..W: -- Fă ca mine: citit pâră cât buni. f ••'--ra'caora Confuzii și inconsecvențe taxă de consumație egală cu scade tuturor ramurilor de activitate rea de preț obținută! Fără program, fără imitare, fără la fața acestei babilonii te in Putere de muncă și capacitate, gutrebi urile poate, duce țara in astfel veniul este in funcție de împrejude guvern. Și opinia publică se întari,rătăcind tara cârma si multu treabă cu atât mai mult, cu cât uiindu-se sa trăiască de la zi la zi, privind cum scad încasările Statului, cum se dezorganizează întreaga administrație, cum se fărâmițează ultimele resurse. Este guvernul „bunelor intenții“ redus la capacitatea unor miniștri cari pentru prima oară fac administrație și politică, cari lucrează izolat, fară a simți nevoia să se constatuiască și să se pună de acord, cari știu totul, dau soluții tuturor problemelor și se culcă azi, fără sa bănuiască ce-i așteaptă mâine. Dar toți, fără excepție, cred că au dreptul la o eternă recunoștință din partea țării pentru că au făcut sacrificiul, imensul sacrificiu, de a se așeza pe fotoliile ce le ocupă și de a se folosi de automobilele și trenurile ministeriale, cari n’au intrat aici în „economiile“ bugetului pe I932. Și totuși cu acest minim sacrificiu s’ar fi putut salva câteva școli, la granița țării! Dar Dibuia in cele mici, ca și in cele mari, o continuitate, aceea a contradicției, diate realizări, pentru că așa a voit d-l Argetoianu. In alte chestiuni importante aceiași dezorientare. De pildă d. Vasileșteu-Carpen, ministrul industriei, acuză pe fabricanții de zahăr că realizează beneficii exagerate, pe când d. Argetoianu acuză Statul, care pune taxe „îngrozitoare“ pe zahăr,astfel că împiedecă ostenirea acestui aliment de prima necesitate Aceasta nu împiedecă uici pe d. Vasilescu-Carp în nici pe d. A.gentele din contradicțiile guvernamentale lovesc direct în existența tuturor claselor sociale. Astfel, scăzând salariile funcționarilor publici și impunând impozitul excepțional de confiscare pe salariile funcționarilor particulari, — guvernul a motivat măsurile luate prin necesitatea scăderea standardului de viață S’a garantat o oftenire a tuturor articolelor de primă necesitate. Ori acestea s’au scumpit și era firesc să se întâmple astfel când Statul sporește impozitele și totodată dă singur exemplul speculei, scumpinde produsele regiilor sale autonome. Așadar prin această flagrantă inconsecventă Se lovește în existența tuturor claselor sărace. Ele nu vor putea rezista multă vreme unui regim atât de vitreg. In domeniul politic, contrazicerile guvernului au dus la un haos. In domeniul economic, duc la pauperizarea tuturor claselor sociale și lar««~■*» »a juma o uuua o adevărată paralizie progresivă a Politica Externă — Germania și executarea planului Young — Textul memorandului german făcute de experți cerând urgența, adresat, Băncei aranjamentelor, in decizioni ca, să, se asigure Gerinței naționale, și guvernelor semimâniei și lamei întregi ajutorul notare a înțelegerilor de la Huge,] de care are nevoe, este așa cum de mult se aștepta Cabinetul german cere convocarea comitetului consultativ prevăzut prin planul Ybásig, ca să cerceteze situația în maimublßW. ei.. Este în acest mromorand tentativa de a lega datoriile de despăgubiri și datoriile particulare pentru a asigura prioritatea celor particulare asupra datoriilor de despăgubiri. Documentul german conține toate argumentele de fapt și de drept, dar nu face nici o aluzie la răspunderile Germaniei prin politica ce a avut de a recurge mereu la credite, exterioare, numai în scop de a plăti despăgubirile cu bani de împrumut și a cheltui peste, mijloacele de care dispunea Acesta este totuși un argument de ordin moral și nu e. drept să fie neglijat când se începe disentarea sinceră a acestei grave probleme — scrie „Le Temps" — și dacă germanii au interes să evite, creanțierii Germaniei nu se poate să nu o ia în considerație când li se fac din nou să salveze Germania făcând nouă sacrificii. Cabinetul din Berlin declară că a ajuns la convingerea din luna iunie că cu toate reducerile fiscale, Germania nu va putea continua plata anuităților planului Young deoarece chiar atunci situația financiară și economică, era serios amenințată. Moratoriul Hoover nu poate înlătura pericolul, ci a adus doar o ușurare apreciabilă. Tot astfel și deciziile întrunirii de la Londra relative la prelungirea creditului de reesconla Reichsultativ trebue să examineze des-a considera s băncei și deciziunea, din Bassel laziunea în ansamblul ei ținând cont , lucru lichidat. Ori pe acest teren menținerea creditelor bancare n’au de toate elementele,nu se poate câtuși, de puțin intra avut decât importanta masurilor Chestiunea ce se pune acum este în discuție. Dacă ar fi naționaliștii provizorii, expedientei menite la aceea a împuternicirilor reale ale la guvern, nu ar putea adapta afifacă față momentului comitetului consultativ, cari nu e ciar acest punct de vedere, căci pră, prevăzută prin planul Young de bușirea iremediabilă a Germaniei Guvernul german se întemeiază cât pentru examinarea situației din , nu ar mai putea fi evitată, in, cererile sale din constatările, punct de vedere al repmațmnilor. Aceasta este baza cererei de convocare a comitetului consultativ, stăruind asupra faptului că în decursul ultimilor luni, situația Germaniei s-a agravat la extrem, simptomele fiind foarte serioase. Guvernul german stătne asupra faptului că a ajuns la clara concluzie că schimbul Germaniei ca și viața ei economică poate fi serios amenințată prin transferarea parțială sau totală, a părței diferite a anuităților, așa cum o cere planul Young. Din această cauză comitetul con. —-----*—*•<•••-—------—— ,pe când acum s’ar căuta un examen general al situației și a datoriilor particulare. Ziarele germane arată că memorandul nu a fost remis oficial, la Bassel decât după ce a fost aprobat de guvernul francez și deci ea nu trebue să i se opună ca acel comitet, să-și întindă activitatea în senzul cerut de Germania. Această interpretare nu este exactă — spune ziarul francez,— documentul german este doar o declarație germană in care Franța nu are nici o parte de răspundere și față de care își păstrează toată libertatea de acțiune. __ Teza franceză rămâne neștirbită: în nici un caz nu se poate admite o prioritate de fapt pentru datoriile particulare asupra celor a despăgubirilor. Pot fi luate in considerație actualele dificultăți ale Germaniei cauza creditelor pe termen scurt cari trebuic lichidate, sau consolidate înainte de luna Februarie, e altceva, hia, pretinde cu să fie subordonate, reparațiile aranjării datoriilor particulare. Ar însemna ca Franța să cedeze la o manoperă de multă aranjată pentru ca despăgubirile de război să fie desființate. Controversele, asupra procedurei sunt premature ; se va vedea în decursul desvoltării tratativelor dacă e vorba de o soluție definitivă, sau numai de un aranjament provizoriu. Ar însemna să se complice lucrurile cerându-se acum soluții radicale și absolute Naționaliștii germani susțin că din cauza, crizei mondiale și a politicei financiare și comerciale a statelor creantiere, Germania poate planul Young ca, un D-I dr BRUENING O pioasă aniversare IN AMINTIREA IuI ION I. C. BRATIANI) La Capela din Florica și la Biserica Albă din Caitala s'au săvârșit eri rugăciuni pentru pominrea marelui Român Ion I. C. Brătianu. wmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmm Intr’o atmosferă de pioasă reculegere s’au săvârșit, eri, la Florica, și la Biserica Albă din București, serviciile religioase pentru comemorarea a patru ani de la moartea aceluia care a fost Ion I. C Brătianu. La cele două parastase au asistat membrii familiei, un mare număr de bărbați politici, foști colaboratori și prieteni ai ilustului bărbat de Stat, precum și alți numeroși membrii ai partidului național liberal.Atât la București cât și la Florica domnea la mijlocul asistenței acea înălțătoare atmosferă de adâncă venerație pentru memoria bărbatului de Stat care a închinat țarei sale toate gândirile și puterile unei vieți vrednice și rodnice intre toate. Toți cei cari au iubit și au admirat pe acela care a fost Ion I. C. Brătianu, și-au plecat frunțile îndurerate de nedreptatea soartei care l-a răpit fără de vreme tarei sale." Lăsăm să urmeze mai jos darea de seamă a pioasei comemorări; Parastasul dela Florica Eri dinii mată la orele 10 jura. în capela dela Florica, intr’o atmosferă impresionantă s’a oficiat serviciul divin pentru odihna sufletului marelui român Ion I. L. Brătianu. Slujba religioasă a fost săvârșită de preoții Croitoru din Florica și Tănăsescu din Vedea Mare. In afară de o imensă mulțime formată din prietenii și foștii colaboratori ai ilustrului deficiter și o mare mulțime de țărani, au asistat membrii familiei marelui dispărut: doamnele Eliza Ion C. Brătianu, Sabina Cantacuzino, doamna Constantin I. C. Brătianu, doamna Maria Pilat, d-na Niculescu-Dorobanțu, d-na Piei Al. Alimăneșteanu, d-na. George Balș, Sarmiza Alimăneșteanu, d-nii Dinu Brătianu, George Balș, Alex. Alimăneșteanu, Const. I. C. Brătianu, Niculescu-Dorobanțu, Ion Pilat, ing. D. Alimăneșteanu și Gheorghe I. Brătianu. Din Capitală au participat fruntașii vieței noastre publice d-nii: dr. Angelescu, Tancred Constantinescu, N. N. Săveartu, Gheorghe Tatarescu, Ion Inculeț, dr. Alex. Lapedatu, General Traian Moșoiu, Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, Vasile Sassu, Gheorghe Cipăianu, foști miniștri. Alexandru lonescu, Arțărcariu Th DUn,, Victor Slăvescu, Nicu Budurescu, Stefan Ioan, N. N. Botez, dr. Tașcu-Precrea, Mihail Condrus, N. Racotia, dr. Ion Manolescu-Strunga, I. Botez, profesor universitar. Emăhail Dan. Partenie. Dan. Emil. Labontiu, Gherman Pantra. August Opra». Protopopescu- Argeș. Petrescu C. Emil, Zaharat\ Paiu Angelescu, Tudor Ion. părintele Prestescu-Pitesti. Generalul Rădulescu. Gernar Crețeanu. director Bancă Românească, Nicu Nice4.au fost gref «ei de Muscel. Ion. Plessia. Dumitrescu, profesor Jazăe Vătimăreanu. Anton Negulici. Gh. Mari rescu. Ion I. Pircăreanu deputat. Honoriu Bănescu. Vasile I. Vălsănescu, fost deputat, N.loanU-escfost prefect, Nicolae Bobâncu, for madst. Hugo . Midzec industriaș. Stelian Rădulescu maj. av. loan Naumescu invocat, Calottcl C. Calotescu I. Scărlătescu meseriaș, Niculescu N. Bobancu tavmrtcist. Niulae Păunescu, comerciant, Ilie Preda comerciant. 1 râuri Ztrmfirescu avocat. Minai Boiangiu director bancă, C. Dan avocat, Dem.11. Grigorescu avocat. N. G. Dtrescu, G. Ilarinescu, Nor Popescu, G. Udriescu, General Popescu Saultarul, Al. Russi, Emanoil Dah,General Rosetti, Colonel Stefan Slăniceanu, Colonel Calotescu, etc. Omagiul partidului național liberal in numele partidului national lberal d. D Arțureanu, deputat a depus o coroană de flori naturale. După serviciul religes preoți au mai rostit rugăciuni pentru Ion C. Brătianu și Vintilă _Brătianu, precum și pentru toți ace ce odihnesc în ■. această istorie scriptă După terminarea serviciulu divin, asistența s’a desprins în grupuri, amintind cu recunoștință momente din viața lui Ion I. C. Brătianu și operile ce le-a prezidat acest eminent fiu al României. S’a vizitat apoi casa istorică din Florica, acea splendidă locuință de muncă și de reculegere, în cuprinsul cătreia au trăit oei trei oameni mari ai românismului, cari au fost Ion C. Brătianu cu fiii săi Ion I. C. Brătianu și Vintilă Brătianu. ST. V. ION I. C. BRATIANU Serviciul divin de la Biserica Albă Un parastas a avut loc origini, la orele 10 jum. la Biserica dihna sufletului celui dispărut. * Serviciul divin a fost oficiat de către preoții : Tacian Rădulescu și Vintilescu, răspunsurile religioase fiind date de corul bisericei sub conducerea d-lui T. Istrătescu. * Au participat: d-na Lya Brătianu, 'd-nii Puaux, minstrul Franței la București. L. Mrazec, N. D.Chirculescu. Const. Dimitriu, Const. Xehi, 1 Const. Mitilmeu, generalii Mărdărescu și Paul Angelescu, foști 'miniștri.'" • D-nii Iuliu Valaori, fost secretar general de minister ;; generalii: Petala, Davidoglu, Ștefan’ Ștefănescu, Nicoleanu -Eracle, D-nii Mircea Djuvara, Tony Iliescu, dr. I. Costinescu Aristide Blank, P. Gârboviceanu, Const. 0- pram ing. **Al.‘Cutescu, G. Popescu, directorul „Creditului funciar"; - I. Simionescu, Dragomir I Iurmuzescu, arh. Petre Antonescu, Mihail Berceanu,‘'-Bl. Dumitrescu, profesori universitari * •' Const. Neamțu, Mitiță Ghii Startinescu, Rusa Abrudeanu, lordache Minciulescu, Botez Caucăr, prof. Giurescu, Valeriu Roman, Eugen Titeanu, D. Mociornița, Sever Paschievici, Dumitru lanculescu, ing. I. Săbăreanu, Poenaru Bordea. primarul sectorului II (negrii) ; Gr. Dumitrescu, C. Bursan, dr. Bercovitz. directorul ziarului ..Iondépendance Roumaine“. Gr. Tăușan, Aurel Marcu, R. Culianu, A. Săndulescu, A. Savela, redactori ai ziarului „Viitorul“ Elefterie Ionescu, doctor Manelescu, colonel Cristea, fost comisar regal, etc. etc. Comemorarea lui I. I. C. Brătianu la Brașov BRAȘOV. Din inițiativa organizației partidului Național-Liberal din Brașov, s’a oficiat un parastas pentru odihna sufletului celui care a fost marele bărbat d Stat Ion I. C. Brătianu în biserica Sfintei Adormiri din piața Sfatului. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de trei preoți în frunte cu preotul Mireț, parohul bisericei preotul Prișcu de la Biserica Sfântul Nicolae și preotul Stinghe. Pe lângă numeroșii membri ai organiației a mai luat parte un numeros publi, din orașul și județul Brașov. Printre asistență am remarca, pe domnii : general de rez. Couățeanu, dr. Bordea, Ionel Strat fos, prefect de județ, preot. Octavian Giurgiu,dr. Ioachim Ciurea, inginer Gelles, dr. Prișcu, dr. Radu, Zafiiu, mare comerciant, colonel Pomponiu, Tănase inspector la C. F. R. Gălășescu șef de serviciu C. F. R. Dumitrescu avocat,Al. Gancovic, medicul primar al orașului, dr. Bogdan, dr. Glăjaru, Mușetescu, Rau Stratiu avocat, dr. Prede. Iu. Hartea, Petrache Purcărea, Voicu și numeroase doamne. Mt. IiI