Viitorul, decembrie 1931 (Anul 23, nr. 7151-7174)

1931-12-02 / nr. 7151

Miercuri 2 Decembrie 1931 _____ZI _ r: ^"| final Bl deui’Zeci și treilea No. 7151 LEI ES. In ȚARA 6 LEI EX.În STRAINATATE abonamente IN TARA Un an----- 700 lei Șas­e luni — — 350, Trei luni----- 250, In streinAtate Un an — — HC0 lei Șase luni — — 700 , Trei luni----- 400 , D Aadministrația BUCUREȘTI STRADA EDGAR QUINET No. 2­­ STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcție 3 - 58.17. Redacția și Administrația 3—49.23 .£ ZMA anunciuri comerciale Se primesc direct la Administrația ziarului, Strada R. Poincare­ 17 și la toate Agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se­­ distrug. 3 LEI «■ IN TARA 6 LEI EX­­ID STRĂINĂTATE Prea multă politică­­ fără partide Unul din argumentele prin ca­­r­ei unde este mult lăudatul ie­­re guvernul actual își motiva și rit­ul unui, guvern fără obligații susținea dreptul lui de-a fi la cârma țărei, este că în momente grele, partidele cu organizarea cu trecutul, cu­ disciplina lor in­ternă, nu pot da maximum de bine pentru țară, ci treime in­ventat și pus în­ lucrare, mecanis­mul „tehnicienilor“. Desigur acești tehnicieni, vă­zuți de aproape, nu erau atâta de clar indicați pentru locurile ocu­pate, intru­cât erau și sunt pro­duși ei înșiși a celorlalte partide prin care au trecut, și în care nu au putut p­entru motive diverse a­sta. Tehnicienii erau astfel mai mult oameni cari trecuseră prin mai multe partide, sau avusese bunul gând a le părăsi, în momente pu­țin fericite. Dar nu insistăm aci asupra a­­cestui aspect cel prezintă noul tip din istoria politică actuală , tipul „tehnicianului“, ci voim a ne opri asupra pretențiunei că un guvern ești din afară de partide, ar fi principial la adăpostul sec­tarismului, pasiunei de partid. Un gu­­vern fără partid, ar fi fost astfel un fel de organ pur de com­­petențe, neînfluențabile și­­ © in­fluențate de nici una din contin­­gențele vieței politice de partid. Totuși s’a dovedit prin faptele de până acuma, că un guvern fă­ră obligațiile față de partidul cel represintă, este mai expus tenta­țiilor, mai înclinat spre acte de favoritism, mai lipsit de impar­țialitate, mai mult robit diferi­telor contingente și sugestii de­cât un mult criticat „gu­vern de partid“. Activitatea guvernului actual — ori enüt­ de­­ scurtă este, — este ,­omușt suficientă ca să verifice cele afirmate de noi aoi. Astfel u­n guvern care nu avea obligații față de partide, nu a știut să facă acea operă de purifi­care și asanare morală, care în­cepe cu marea operă a sancțiu­nilor. Unde­ este seria pedepselor e­­xemplare dată celor răi, celor ce au abuzat de situația lor politică, pentru a confunda banul titular, salvante principiilor de ordine și cu banii lor proprii?­­legalitate de la basa statului­ de partid dacă ?î este mai puțin liber în acțiunile lui de­cât un guvern de partid ? Dar acest guvern venit să mo­ralizeze țara, venit să arate par­tidelor că nu mai au ee căîita în această țara, a dovedit el oare că știe să facă economii fără gândul de a-și favoriza prietenii ? E de ajuns să ne uităm la atâ­tea creații de subsecretariate de stat „onorifice“, la atâtea dubluri de slujbe (câte doi secretari gene­­rali, etc.) pentru a ne convinge de distanța ce desparte făgăduia­­la de realitate ! In fine, sub regimul unui gu­vern fără partid, s’au putut intro­duce influențele personale, și schimbările ciudate în­tr’o mare instituție financiară, la Banca Națională. A trebuit să vină un guvern de demagogie ca cel națio­nal-țărănesc, și a trebuit să vină un guvern fără partid, ca cel ac­tual, pentru ca în instituția ce trebue să fie înconjurată de res­pectul și de încrederea tu­tu­r­or, sa se introducă nestatornicia in con­ducerea marei instituții de credit și emisiune. De la înființarea Băncii Națio­nale până in anii din urmă, nu s'a pomenit ca guvernatorul ei să fie o jucărie a vânturilor politi­ce și să se transforme funcția de conducător al unei Bănci Națio­nale — depozitară a creditului public și chezașe­a monedei libe­ratorii — într-un provizorat dău­nător. Guvernul tehnicianilor, guver­nul eșit din­ afară de partide, pen­tru a le învăța cum să conducă­ țara, ne dă tocmai exemplul celui mai urât amestec de sugestii personale, de favoritism, de con­­tigențe, m­ai mult sau mai puțin imorale, în actele lui de guvernă* milit. ,i­,­ ■ . Guvernarea actuală servește­­ astfel perfect de bine teoria că ' guvernările ce se întemeiază fără de partide, sunt mai expuse, de­cât guvernele de partid, ca să ca Niciodată un guvern n'a dat do­vadă de mai putină unitate și de mai multă inconsecvență. Chiar in chestiuni importante, șefii de de­partamente își fac o glorie de-a lu­cru fiecare... după inspirația momen­tului, fără a coordona «fetiunea lor cu acea a întregului cabinet. Ceea­­ce e mai straniu, nici Președintele de consiliu nu cunoaște azi legiui­rile ce­ va avea să le apere m­âinie, in Parlament. Dovadă ca la Paris a dat un interview în care arată ca nu se va face conversiunea dato­riilor agricole iar, la București, a mită acte de favoritism, să nu ! aflat că o are un programul de ime­respecte legile, și să fie astfel di­ NOTE DOCTORUL de CASA tianarui” Doctorulu' Yget ■Un sfat vechi pe care medicii il dau­­ pacienților este: „Nu citiți cărțile de medicină, !" Acest sfat ,dc o concluzie a unei experiențe folositor pentru sănătatea ome­nească ,si­ cât „specialiștii“ che­mați in ultimul moment pentru a da sentința: „Nu mai e nimic de făcut stolul medicului de casă îl poate ține și. Dicționarul doctorului Ygrec. E cea mai dreaptă reco­mandare. ce i-o putem aduce. PETRONIUS uită la noi, unde­ igiena publică și privată este încă în leagăn, în ță­rile străine in Franța mai ales, se practică obiceiul „medicului... de Studenții la începutul carierei, lor familie"1. E medicul care nu e­spe. medicale, se cred atinși de toate cialist, dar cunoaște a fond, o boalele, pentu­ că sunt sub impre­ ,o familie, hereditatea, ei. Este ofie­­șiunea cărților de patologic. "Doc­­tonul casei, e igienistul mereu pre­zan), Ygrec s’a singularizat. Nu s'a sent. Un astfel de medic este mai­­ temut de influența neu­rastenizantă, a­ cărței de, medicina și, de acea a dat și profanilor pe „Medicul nos­tru“ — un dicționar frumos cu­­­lustrații expresive și Unele artis­tice, cu articole concise, cu sfaturi mizi­c.„ A făcut bine doctorul Y grec că nu s-a temut­­ de legendă. Nimic nu e mai scump de­cât sănătatea, și deci, nimic nu poate fi mai pre­țios de­cât cunoașterea de toată lumea, a­ simptomelor feluritelor boale. „Un hom­me prévenu vaut deux". De ce să nu fim deci dublu de bine înarmați, contra durerei și contra morței, prin cunoașterea boalelor și­ a mijloacelor de a, ne apăra ? De multe­ ori oamenii se îmbolnăvesc, pentru că nu știu cum să se apere de-o boală, pre­­cum nu știu si­ le fie frică atunci când trebue, adică la începutul unei boale, curab­ă în marea­ ma­joritate a cazurilor, în debutul ei. Șf. doctorul Y grec a știut să im­prime dicționarului său, o, colora­tură, literară, amănunte și legă­tură cu viața estetică și socială, încât cartea, voluminoasa carte, cu titlul „Medicul nostru" devine o lectură plăcută, scrisă in cadrul Vremei, și cu știința actualității sufletului nostru. Desigur vor fi neurastenici cari să dea aparența că de­vin ipoh­on­­driaci, cetind acest dicționar me­dical, precum se pot găsi și ne­vropați cari să se sinucidă... prin persuasiunea, lecturii unui ro­man! Dar cred că un spondriac nu se face, ci este mai dinainte făcut: nu este un om care se îm­bolnăvește, ci este un bolnav cu a­­devărat. Pentru massa mare a ce­titorilor cu mintea echilibrată, pentru mama ce se preocupă de sănătatea copilului, pentru omul ce se îngrijește de sănătatea sa ; i pentru omul cult, adică , plin de f Curiozitate, pentru toți­ dicționa­rul, lipsit de ■pedanterie, al doc­torului M­arce este o contribuție bine­venită la­ opera de profilaxie Individuală și socială, caracteris­tică epocilor den reală civiliiație. Dar o calde de popularizare ști­­ințifică, variată, interesantă, d­ar »exisă, este «« »nu* mai bine ne­ Aniversarea L­n’rei sârbo-croato-muntene, prano-slaviscă Se împlinesc mâine 13 ani, de când în ședință solemnă Senpcina a proclamat Unirea sârbo-croato muntenegreano-slovacă, — unire pe care ultimele evenimente din țaza aliată nouă au consolidat-o pu­ternic. La această sărbătoare a aliaților noștri, poporul român ia parte din tot sufletul și cu toată satisfacția. REGELE ALEXANDRU 1 4 Pegim SFATURI CETATIAMUIL: — A venit Iarna, n’avim lei­ne. D. DES**. D3BHSS..W: -- Fă ca mine: citit pâră cât buni. f ••'--ra'caora Confuzii și inconsecvențe taxă de consumație egală cu scade­ tuturor ramurilor de activitate rea de preț obținută! Fără program, fără imitare, fără la fața acestei babilonii te in­ Putere de muncă și capacitate, gu­­trebi urile poate, duce țara in astfel veniul este in funcție de împreju­­­de guvern. Și opinia publică se în­­­tari,­rătăcind ta­ra cârma si multu treabă cu atât mai mult, cu cât uiindu-se sa trăiască de la zi la zi, privind cum scad încasările Sta­tului, cum se dezorganizează în­treaga administrație, cu­m se fărâ­mițează ultimele resurse. Este guver­nul „bunelor intenții“ redus la ca­pacitatea u­nor miniștri cari pentru prima oară fac administrație și politică, cari lucrează izolat,­­ fară a simți nevoia să se­ constatuiască și să se pună de acord, cari știu to­tul, dau soluții tuturor problemelor și se culcă azi, fără sa­­ bănuiască ce-i așteaptă mâine. Dar toți, fără excepție, cred că au dreptul la o eternă recunoștință din partea țării pentru că au făcut sacrificiul, imen­sul sacrificiu, de a se așeza pe foto­liile ce le ocupă și de­ a se folosi de automobilele și trenurile ministe­riale, cari n’au intrat aici­ în „eco­nomiile“ bugetului pe I932. Și totuși cu acest minim sacrificiu s’ar fi putut salva câteva școli, la gra­nița țării! Dar Dibuia in cele mici, ca și in cele mari, o continuitate, aceea a contradicției, diate realizări, pentru că așa a voit d-l Argetoianu. In alte chestiuni importante ace­iași dezorientare. De pildă d. Vasi­­leșteu-Carpen, ministrul industriei, acuză pe­ fabricanții de zahăr că realizează beneficii exagerate, pe când­ d. Argetoianu acuză Statul, care pune taxe „îngrozitoare“ pe zahăr,­­astfel că împiedecă ostenirea acestui aliment de prima necesitate Aceasta nu împiedecă uici pe d. Vasilescu-Carp în nici pe d. A.ge­ntele din contradicțiile guverna­mentale lovesc direct în existența tuturor claselor sociale. Astfel, scă­zând salariile funcționarilor publici și impunând impozitul excepțional de confiscare pe salariile funcționa­rilor par­ticulari, — guvernul a mo­tivat măsurile luate prin­ necesita­tea scăderea standardului de viață S’a garantat o oftenire a tuturor articolelor de primă necesitate. Ori acestea s’au scumpit­ și era firesc să se întâmple astfel când Statul sporește impozitele și totodată dă singur exemplul speculei, scumpind­e produsele regiilor sale autonome. Așa­dar prin această flagrantă in­­consecventă Se lovește în existența tuturor claselor sărace. Ele nu vor putea rezista multă vreme unui re­gim atât de vitreg. I­­­n domeniul politic, contrazicerile guvernului au dus la un haos. In domeniul economic, duc la pauperi­zarea tuturor claselor sociale și la­r««~­­­■*» »a juma o uuua o adevărată paralizie progresivă a Politica Externă — Germania și executarea planului Young — Textul memorandului germ­a­n făcute de experți cerând urgența, adresat, Băncei aranjamentelor, in decizioni ca, să, se asigure Ger­­inț­ei naționale, și guvernelor sem­imâniei și lamei întregi ajutorul notare a înțelegerilor de la Huge­,] de care­ are nevoe, este așa cum de mult se aștept­a Cabinetul german cere convoca­rea­ comitetului consultativ pre­văzut prin planul Ybásig, ca să cerceteze situația în maimublßW. ei.. Este în acest mromorand tenta­tiva de a lega datoriile de despă­gubiri și datoriile particulare pen­tru a asigura prioritatea celor­ particulare asupra datoriilor de despăgubiri. Documentul german con­ține toate argumentele de fapt și de drept, dar nu face nici o aluzie la răspunderile Germaniei prin­ politica ce a avut de a recurge mereu la credite, exterioare, nu­mai în scop de a plăti despăgubi­rile cu bani de împrumut și a cheltui peste, mijloacele de care di­spunea Acesta este totuși un ar­gument de ordin moral și nu e. drept să fie neglijat când se începe di­sent­area sinceră a acestei grave probleme — scrie „Le Temps" — și dacă germanii au interes să evite, creanțierii Germaniei nu se poate să nu o ia în considerație când li se fa­c din nou să­ salveze Germania făcând nouă sacrificii. Cabinetul din Berlin declară că a ajuns la convingerea din luna iunie că cu t­oate reducerile fiscale, Ger­­mania nu va putea continua plata anuităților planului Young de­oarece chiar atunci situația finan­ciară și­ economică, era serios ame­nințată. Moratoriul Hoover nu poate înlătura pericolul, ci­ a adus doar o ușurare apreciabilă. Tot astfel și deciziile întrunirii de la Londra relative la prelungi­rea­ creditului de reesconl­a Reich­­­sultativ trebue să examineze d­es-a considera­­ s băncei și deciziunea, din Bassel la­­ziunea în ansamblul ei ținând cont , lucru lichidat. Ori pe acest teren menținerea creditelor bancare n’au d­e toate elementele,­­nu se poate câtuși, de puțin intra avut de­cât importanta masurilor Chestiunea ce se pune acum este în discuție. Dacă ar fi naționaliștii provizorii, expedientei menite la aceea a împuternicirilor reale ale la guvern, nu ar putea adapta afi­facă față moment­ulu­i comitetului consultativ, cari nu e ciar acest punct de vedere, căci pră­, prevăzută prin planul Young de bușirea iremediabilă a Germaniei Guvernul german se întemeiază cât pentru examinarea situației din , nu ar mai putea fi evitată, in, cererile sale din constatările, punct de vedere al repm­ațmnilor. Aceasta este baza cererei de con­vocare a comitetului consultativ, stăruind asupra faptului că în de­cursul ultimilor luni, situația Ger­maniei s-a agravat la extrem, sim­­­ptomele fiind foarte serioase. Guvernul german stătne asupra faptului că a­ ajuns­­ la clara con­cluzie că schimbul Germaniei ca și viața ei economică poate fi serios amenințată prin transferarea par­țială sau totală, a părței diferite a anuităților, așa cum o cere planul Young. Din această cauză comitetul con. —-----*—*•­<•••-—------—— ,pe când acum s’a­r căuta un­ exa­men general al situației și a dato­riilor particulare. Ziarele germane arată că memo­randul nu a fost remis oficial, la Bassel decât după ce a fost apro­bat de guvernul francez și deci ea nu trebue să i se opună ca acel co­­mitet, să-și întindă activitatea în senz­ul cerut de Germania. Această interpretare nu este exactă — spune ziarul francez,— do­cumentul german este doar o de­clarație germană in care Franța nu are nici o parte de răspundere și față de care își păstrează toată li­bertatea de acțiune. __ Teza franceză rămâne neștirbită: în nici un caz nu se poate admite­­ o prioritate de fapt pentru dato­riile particulare asupra celor a de­spăgubirilor. Pot­ fi luate in considerație ac­tualele dificultăți ale Germaniei cauza creditelor pe termen scurt cari trebu­ic lichidate, sau conso­lidate înainte de luna Februarie, e altceva, hi­a, pretinde cu să fie subordonate, reparațiile aranjării datoriilor particulare. Ar însem­na ca Franța să cedeze la o manoperă de multă aranjată pentru ca despă­gubirile de război să­ fie desfiin­țate. Controversele, asupra procedurei sunt premature ; se va vedea în de­cursul desvoltării tratativelor dacă e vorba de o soluție definitivă, sau numai de un aranjament provizo­riu. Ar însemna să se complice lu­crurile cerându-se acum soluții ra­dicale și absolute Naționaliștii germani susțin că din cauza, crizei mondiale și a po­liticei financiare și comerciale a statelor creantiere, Germania poate planul Young ca, un D-I dr BRUENING O pioasă aniversare IN AMINTIREA IuI ION I. C. BRATIANI) La Capela din Florica și la Biserica Albă di­n Ca­­itala s'au săvârșit eri rugăciuni pentru pomin­­rea marelui Român Ion I. C. Brătianu. wmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmm Intr’o atmosferă de pioasă reculegere s’au săvârșit, eri, la Flo­­rica, și la Biserica Albă din București, serviciile religioase pentru comemorarea a patru ani de la moartea aceluia care a fost Ion I. C Brătianu. La cele două parastase au asistat membrii familiei, un mare nu­măr de­­ bărbați politici, foști colaboratori și prieteni ai ilustului bărbat de Stat, precum și alți numeroși membrii ai partidului na­țional liberal.­­Atât la București cât și la Florica domnea la mijlocul asistenței acea înălțătoare atmosferă de adâncă venerație pentru memoria bărbatului de Stat care a închinat țarei sale toate gândirile și pute­­rile unei vieți vrednice și rodnice intre toate. Toți cei cari au iubit și au admirat pe acela care a fost Ion I. C. Brătianu, și-au plecat frunțile îndurerate de nedreptatea soartei care l-a răpit fără de vre­me tarei sale." Lăsăm să urmeze mai jos darea d­e seamă a pioasei comemorări; Parastasul dela Florica Eri dinii mată la orele 10 jura. în capela dela Florica, intr’o at­mosferă impresionan­tă s’a oficiat serviciul­ divin pentru odihna su­fletului marelui român Ion I. L. Brătianu. Slujba religioasă a fost săvârși­tă de preoții Croitoru din Florica și Tănăsescu din Vedea Mare. In afară de o imensă mulțime formată din prietenii și foștii co­laboratori ai ilustrului deficiter și o mare mulțime de țărani, au a­sistat membrii familiei marelui dispărut: doamnele Eliza Ion C. Brătianu, Sabina Cantacu­­zino, doamna Constantin I. C. Brătian­u, doamna Maria Pilat, d-na Niculescu-Dorobanțu­, d-na Piei Al. Alimăneșteanu, d-na. Geor­ge Balș, Sarm­iza Alim­ăneștean­u, d-nii Dinu Brătianu, George Balș, Alex. Alimăneșteanu, Const. I. C. Brătianu, Nicu­lescu-Dorobanțu, I­on­ Pilat, ing. D. Alim­ăneșteanu și Gheorghe I. Brătianu. Din Capitală au participat frun­tașii vieței noastre publice d-nii: dr. Angelescu, Tancred Constanti­ne­scu, N. N. Săveartu, Gheorghe Tatar­escu, Ion Inculeț, dr. Alex. Lapedatu, General Traian Moșoiu, Stelian Popescu, directorul ziaru­lui „Universul“, Vasile Sassu, Gheorghe Cipăianu, foști miniștri. Alexandru lonescu, Arțărcariu Th DUn,, Victor Slăvescu, Nicu Budu­rescu, Stefan Ioan, N. N. Botez, dr. Tașcu-Precrea, Mihail Con­dru­s, N. Racot­ia, dr. Ion Mano­lescu-Strunga, I. Botez, profesor universitar. Emăhail Dan. Parte­­nie. Dan. Emil. Labont­iu, Gherman Pantra. August Opra». Protopo­­pescu- Argeș. Petre­scu C. Emil, Zaharat\ Paiu Angelescu, Tu­dor Ion. părintele Prestescu-Pi­testi. Generalul Rădulescu. Gern­ar Crețeanu. director Bancă Româ­nească, Nicu Nice4.au­ fost gref «ei de Muscel. Ion­­. Plessia. Dumi­­trescu, profesor J­azăe Vătimărea­­nu. Anton Ne­gulici. Gh. Mari res­cu­. Ion I. Pi­rcăreanu deputat. Honoriu­ Bănescu. Vasile I. Văl­­sănescu, fost deputat, N.loanU-esc­­fost prefect, Nicolae Bobâncu, for madst. Hugo . Midzec industriaș. Stelian Rădulescu maj. av­. loan Naumescu invocat, Calottcl C. Calo­tescu I. Scărlătescu meseriaș, Ni­culescu N. Bobancu­­ tavmrtcist. Ni­­ulae Păune­scu, comerciant, Ilie Preda comerciant. 1­ râuri Ztrmfi­rescu avocat. Minai Boiangiu di­rector bancă, C. Dan avocat, Dem.1­1. Gr­igorescu avocat. N. G. D­t­res­­cu, G. I­larinescu, Nor Popescu­, G. Udriescu, General Popescu Saul­tarul, Al. R­ussi, Emanoil Dah,­­Ge­neral Rosetti, Colonel Stefan Slă­­niceanu, Colonel Calotescu, etc. Omagiul partidului național liberal in numele partidului national l­beral d. D­ Arțureanu, deputat a depus o coroană de flori natu­rale. După serviciul religes preoți au mai rostit rugăciuni pentru Ion C. Brătianu și Vintilă _Bră­tianu, precum și pentru toți ace ce odihnesc în ■. această istorie s­­criptă După terminarea­ serviciulu divin, asistența s’a desprins în grupuri, amintind cu recunoștin­ță momente d­in viața lui Ion I. C. Brătianu și operile ce le-a pre­zidat acest eminent fiu al Româ­niei. S’a vizitat apoi casa istorică din Florica, acea splendidă locu­ință de muncă și de reculegere, în cuprinsul cătreia au trăit oei trei oameni mari ai românismului, cari au fost Ion C. Brătianu cu fiii săi Ion I. C. Brătianu și Vin­­tilă Brătianu. ST. V. ION I. C. BRATIANU Serviciul divin de la Biserica Albă Un parastas a avut loc ori­gini, la orele 10 jum. la Biserica dihna sufletului celui dispărut. * Serviciul divin a f­ost­ oficiat de către preoții : Tacian Rădulescu și Vintilescu,­­­ răspunsurile religi­oase fiind date de corul bi­sericei sub conducerea d-lui T. Istrătescu. * Au participat­: d-na Lya Brătia­nu, 'd-nii Puaux, minstrul­ Franței la București. L. Mrazec, N. D.­Chir­culescu. Const. Dimitriu, Const. Xehi, 1 Const.­­ Mitilmeu, generalii Mărdăre­scu și Paul Angelescu, foști 'miniștri.'" • D-nii Iuliu Valaori, fost secretar general de minister ;; generalii: Petala, Davidoglu, Ștefan’ Ștefăne­scu,­ Nicoleanu -Eracle, D-nii Mircea Djuvara, Tony Ilie­scu, dr. I. Costinescu­­ Aristide Blank, P. Gârbovicea­nu, Const. 0- pram­­ ing. **Al.‘Cutescu,­ G. Po­­pescu, directorul­ „Creditului fun­ciar"; - I. Simionescu, Dragomir I­ Iur­muzescu, arh. Petre­­ Antonescu, Mihail Berceanu,‘'-Bl. Dumitrescu, pro­fesori­­ universitari * •' Const. Neamțu, Mitiță Ghii Star­tin­escu­, Rusa Abrudeanu, lordache Minciu­lescu, Botez Caucăr, pr­of. Giu­rescu, Valeriu Roman, Eugen Titeanu, D. Mociornița, Sever Paschievici, Du­mitru lanculescu, ing. I. Săbăreanu, Poenaru Bordea. primarul sectoru­lui II (negrii) ; Gr. Dumitrescu, C. Bursan, dr. Bercovitz. directorul ziarului ..Iondépendance Roumai­ne“.­ Gr. Tăușan, Aurel Mar­cu, R. Culianu, A. Săndulescu, A. Savela,­­ redactori ai ziarului „Viitorul“­ Elefterie Ionescu, doctor Manele­­scu, colonel Cristea, fost comisar regal, etc. etc. Comemorarea lui I. I. C. Brătianu la Brașov BRAȘOV.­­ Din inițiativa orga­nizației partidului Național-Libe­ral din Brașov, s’a oficiat un pa­rastas pentru odihna sufletului ce­lui care a fost­ marele bărbat d Stat Ion I. C. Brătianu în biserica Sfintei Adormiri din piața Sfa­tului. Serviciul religios a­ fost oficiat de un sobor de trei preoți în frunte cu preotul Mireț, parohul bisericei preotul Prișcu de la Biserica Sfân­tul Nicolae și preotul Stinghe. Pe lângă numeroșii membri ai organiației a mai luat parte un numeros publi, din orașul și ju­dețul Brașov. Printre asistență am remarca, pe domnii : general de rez. Couă­­țeanu, dr. Bordea, Ionel Strat fos, prefect de județ, preot. Octavian Giurgiu,­­dr. Ioachim Ciurea, ingi­ner Gelles, dr. Prișcu, dr. Radu, Za­fiiu, mare comerciant, colonel Pom­poniu, Tănase inspector la C. F. R­. Gălășescu șef de serviciu C. F. R. Dumitrescu avocat,­­Al. Gancovic, medicul primar al orașului, dr. Bog­dan, dr. Glăjaru, Mușetescu, Rau­ Stratiu avocat, dr. Prede. I­u. Hart­ea, Petr­ache Purcărea, Voicu și numeroase doamne. Mt. IiI

Next