Viitorul, decembrie 1931 (Anul 23, nr. 7151-7174)

1931-12-02 / nr. 7151

SITUAȚIA IN­TER­NAȚIONALĂ BULETINUL g AZI: Luni 30 Noembrie 1931 Tn Budapesta s’a răspândit știrea despre o cercare de instala­­re a lui Otto de Habsburg, care ar fi sosit pe neașteptate. Oficiali­tatea ungară dă nu­mai vestea că s’au dat de urmele unei afaceri criminale, cari n’are legătură cu politica. I). Briand a primit pe representantul Japoniei, care a declarat că în cazul fiind guvernul chinez ar retrage trupele sale din­ re­­giunea Cinceau, menținând num­ai admin­strația și poliția. Japo­nia ar fi dispusă să accepte ca trupele japoneze să nu pătrundă în zona evacuată de trupele chineze, decât în caz­ul unor inciden­te grave. Se anunță că trupele japoneze continuă totuși să îna­inteze asupra localității Cinceau. Ministrul de finanțe al Franței, d. Flandin a avut la Londra o întrevedere cu ministrul de externe al Angliei, în privința regi­mului vamal. In privința taxelor vamale engleze, se pare că guvernul fran­cez, va fi nevoit să ia măsuri represive, căci după calculele fran­ceze nouile taxe vor provoca reducerea exportului. Guvernul ger­man a propus celui englez începerea unor tratative în legătură cu aceste taxe. In Bulgaria se remarcă agitații contra tratatului de la Neuil* sy. Poliția nu a intervenit ca să oprească aceste manifestațiuni. Ultima oră telegrafică Este posibilă aplanarea conflictului din China? Paris, 30 (Rador).­­ In cercurile consiliului So­­cietății Națiunilor, sta­­diul actual al negocieri­lor pentru aplanarea con­flictului chino-japonez e judecat cu mai mult opti­mism. Oprirea înaintării trupelor japoneze în re­giunea Cinceau a evitat o agravare a conflictului.­­ Intervențiunile marilor puteri pe lângă guverne­le din Tokio și Nanking și sforțările de conciliere ale consiliului Societății Națiunilor au avut drept rezultat adoptarea­ unei atitudini mai conciliante din partea Chinei și Japo­niei. Se discută actual­mente organizarea unei zone neutre în Manciu­ria, pentru perioada în care va funcționa comi­­siunea de anchetă. Se speră că rezoluția consiliului Societății Na­țiunilor pentru institui­rea acestei comisiuni va putea fi adoptată înainte de sfârșitul acestei săp­tămâni. UN In Germania DISCURS AGRESIV al d-rului Schacht ■HOhab* Acțiunea contra impozitului de C­O­NFISCARE ___ Toate organizat unile funcțio­năr^ești__at^_pri^sfaț_eri din nou contra proiectului legii impo­diții^_asar^ salariilor part cur re — Eri s’au produs o nouă serie de proteste împotriva impozitului de confiscare a salariilor, plănuit de către guvern. Funcționarii de toate categoriile s’au întrunit pentru a apăra pâinea lor și a familiilor lor. Blocul național al funcționarilor particulari a convocat astfel trei mari întruniri publice, pentru a protesta contra impozitului excep­țional pe salariile funcționarilor particulari. „ Către orele 12 o mere massa de funcționari particulari ocupa pia­ța Palatului Ilegal. Grupuri, gru­puri, scurgându-se din diferite­­ di­recțiuni, funcționarii au alcătuit o mas­să impozantă, care, după schim­barea gărzii de la palat au intonat Imnul Regal strigând timp înde­lungat „Jos impozitele“. Goniți de poliție, mii de funcțio­nari se strâng în strada Sărindar și Brezoianu unde, împreună cu nu­meroase delegații din provincie, fac o grandioasă manifestație de simpatie în fața ziarelor. De asemenea „Uniunea Generală“ a funcționarilor particulari a­ ținut o mare întrunire împotriva impozi­tului de confiscare. Așa­dar, guvernul să ia aminte: cum n’a putut ori împiedeca pro­testele funcționarilor, tot așa nu-i va putea împiedeca de-a manifesta în fiecare zi, dacă va vota impozi­tul de confiscare. A ține strada și Parlamentul în­conjurate încontinuu de poliție, a aduce întreaga Siguranță pe culoa­rele Camerei, cum a făcut, zilele a­­cestea nu este a guverna ci a ataca direct ordinea și liniștea țării. D-l Duca, președintele partidu­lui național-liberal, este aproape restabilit, Mâine, d-sa își va putea relua ocupațiile. In *h*sVa a­provizio­narei arm­­ let «in M a 111 ~mw — înlăturarea cooperativelor s’a dovedit păgubitoare — Se cunoaște discuția care a avut loc deunăzi la Cameră în chestiunea aprovizionărei armatei cu cereale și furagii. Cooperativele și producătorii au fost înlăturați de la aproviziona­­re înființându-se sistemul licitațiilor publice. Or, confratele „Universul“ arată in­convenientul noului sistem. In ade­­văr, la licitația ținută în ziua de 26 Noembrie nu s'a prezentat nici un concurent la peste 60 de instituții militare, întrucât cooperativele s-au abținut de la licitație. De pe urma acestei situațiuni se afirmă că ministerul ar­mipi va suferi o pierdere de 140 de milioane lei, deoarece prețul la vagonul de grâu este acum mai mare cu 15.000 lei de­cât era atunci când aprovi­zionarea se făcea pr­i cooperativele sătești. Cine este răspunzător de a­­ceastă pierdere? Ministerul armatei mai are nevoie de aproximativ 4000 de vagoane de grâu și alte patru mii de furagii. Diferența de prețuri este de 140 mi­lioane de lei. Măsura luată de a se înlătura coo­perativele de la aprovizionarea ar­matei a avut astfel un îndoit efect nefavorabil: pe de o parte s’a dat o lovitură acestor instituțiuni de fo­los obștesc, iar pe de alta s’a pro­vocat o importantă j? .■»’•fiere mate­rială ministerului armatei. SCUMPETEA TRAIULUI Numai statul poate declanșa­ curesv­tul de enemie . Intr’un interview acordat unui ziar de dimineață, d. Victor Slă­­vescu își arată părerile asupra problemei estenicei traiului. D-sa arată că viața economică fiind legată strâns de buget, cu cât acesta va fi mai redus, cu a­­tât vor fi mai reduse veniturile publice, și ca urmare și viața de stat și cea economică se vor găsi in permanentă situație de criză. Statul însă trebue să fie anima­tor de viață economică, iar pentru aceasta trebue să se organizeze in consecință și să-și îndeplinească cum se cuvine rolul și activita­tea lui. Problema esteniței vieței are, din acest punct de vedere, două aspecte: unul monetar și altul de pură organizare economică. Din punct de vedere monetar este locul să se aplice teoria can­titativă, a monedei cu sensul ca împuținarea banilor să determine revalorizarea acestora adică spo­rirea puterei lor de cumpărare. La acest element monetar trebue să­­ se adauge celalt de organi­zare economică, unde însă, com­plexitatea este destul de mare. Statul trebue să pregătească și să ajute scăderea prețurilor, în­cepând prin reducerea prețurilor la articolele de monopol sau la serviciile furnizate de stat­in acelaș timp, industria să fie ajutată și degrevată, spre a putea reduce prețul de cost. Specula trebue înpedicată, iar consumatorul va trebui să știe să reziste. Statul însă va trebui să înțe­leagă că regimul nostru fiscal este detestabil așezat și detestabil organizat. Trăim sub o continuă urcare a impozitelor. Ori, numai printr'o reducere a impozitelor s’ar putea remedia în parte greaua situați­­ile astăzi, căci totdeauna cotele mici dau venituri mari. Odată co­tele reduse ar urma să se dea im­punere­ o mare atențiune spre a se stârpi cu totul evaziunea fis­cală. In felul acesta toate celulele vieței economice ar respira ușu­rate, ar putea produce mai­eftin și ar vinde mai­eftin. ’ Mai omenos în pretențiile lui fiscale statul ar avea mai mult de câștigat, fiindcă ar încasa tot atât de la mai mulți și ar deter­mina un curent de viață econo­mică sănătoasă. D. Slăvescu crede că aceasta este singura acțiune de cerut de la stat, pentru a declanșa curen­tul de often­ire a vieței. Taxe și biruri ilegale — O interpelare a d-lui or Costinescu — într una din ședințele Camerei, d. dr. Costinescu a anunțat o interpe­lare asupra diverselor taxe și biruri ilegale încasate de comuni, despre a căror existență, probabil că ministe­rul de interne nici n’are cunoștiință. Intr’adevăr, comunele încasează taxe de barieră, taxe de obor iar a­­nul trecut se încasau în unele jude­țe până și taxe de trecere peste po­duri. ✓ Această fiscalitate excesivă este sporită în tranzacțiile de cereale și de aceia a Camerelor de agricultură Camerelor de industrie și comerț și a diverselor sindicate locale, ce se întrețin în organizațiile lor prin ta­xele indirecte încasate. Cât grevează toate aceste taxe a­­supra comerțului de cereale, nu s’au alcătuit încă statistici, dar in orice caz, constituesc o pacoste pentru a­­gricultură. Guvernul n’a anunțat incă o re­formă a finanțelor locale pentru a se stabili cât și cum au dreptul jude­țele și comunele să încaseze. Măsuri de a se trece tot ce nu poate fi acoperit de stat pe seama jude­țelor și comunelor este o greșeala care se va răsfrânge asupra finan­țelor statului. Județele și comunele vor încerca toate mijloacele de a-și acoperi ne­voile mereu sporite, vor continua să inventeze noui taxe și biruri, is­tovind puterea de contribuție a ce­tățenilor față de stat. De ace­a, odată cu reforma admi­nistrativă ce s’a anunțat e necesar, că se aducă și proectm organizărei finanțelor locale, pentru a se pune capăt confuziei de azi când județele și comunele încasează de pe ce vor și cât găsesc că pot scoate mai mult. Iată de ce interpelarea d-lui dr. Costinescu, va prezenta un deosebit interes. Nici o adunare v­ am­ urma să se țină adunarea deponenților Băncii Blank. Potrivit principiului „nici o a­­dunare în afară de cele guverna­mentale“ ministerul de interne a interzis întrunirea. Au trebuit multe intervenții ca deponenții să capete autorizația de a se în­truni spre a discuta soarta lor. De teamă de... dezordini, guver­­nul a adus numeroase forțe poli­țienești și jandarmi. Natural că a domnit ce­a mai perfectă liniște cum ar fi fost și fără jandarmi. Trecem însă peste aceste chesti­uni de... amănunt spre a semnala situația grea a micilor deponenți. S’a cerut ori ca deponenții până l­­a 20.000 lei, să fie achitați mai întâi. E o cerere justă care va tre­bui luată în considerare. Astfel numeroși oameni săraci rămân fără un ban în toiul tem­ei. Astăzi la orele 10 dimineață, s-a ținut o ședință a consilierilor teh­nnici din ministerul instruc­țiunii sub preșidenția d-lui prof. N. Popescu, secretarul general al acestuli departament. și problemele inter­naționale Paris, '29 (Rador').­ D-l Herr­iot, șeful partidului radical-socialist, publică în ziarul „Le Democrate“ din Lyjon un articol prin care pre­cizează politica partidului său față de actualele probleme ex­terne. D-l Herr­iot se ridică împotriva ideei că Franța ar fi o națiune privilegiată în­ momentul de față. Partidul radical socialist, scrie d-l Harriot, se pronunță pentru politica de înțelegere internațio­nală, pentru economia controlată, pentru organizarea creditului. Par­tidul atrage însă atenția opiniei publice franceze asupra prime­jdiei acelei politici care pretex­tând că ajută națiunile vecine din nevoia solidarității, ar avea ca re­zultat să dea Germaniei arme su­plimentare. Astăzi Germania, care Șeful d-lui Otetelișanu, nu s’i­­ se declară în mizerie, bate în rea­litate Anglia, Statele Unite și Franța, la exportul produselor fa­­bricate. Este foarte bine să se a­­corde credit străinilor, dar se poate oare crede că industriașii și comercianții francezi nu au nevoie de credit ! Voim să împiedicăm de a muri pe producătorii străini, scrie d-l Harriet, dar voim să aju­tăm să trăiască pe producătorii francezi. „Solidaritatea, prin reciproci­tate­ — aceasta este doctrina noas­tră. „In momentul negocierilor fran­co-germane voim să ajungem, dacă putem, acele părți ale poporului german cari suferă. Nu voim însă să întărim monstrul industriali­­stului german, acest supra-capita­­lism care se folosește ac creditele căpătate din Franța pentru a pă­trunde in Rusia. Am fi avut poate mai multe avantagi­ dacă împru­mutam direct Sovietele, în schim­bul comenzilor sovietice în Franța. D-l Her­riot închee cu declarația că este inadmisibilă o politică­ în­șelătoare, al cărei rezultat ar fac­­ din Franța locul de concentrare al tuturor dumpingurilor. Construi Superior al armatei La ministerul armatei s’au sus­pendat ședințele consiliului supe­rior al generalilor de armată. Intre prezum fii­m 5 rea- Mareșalul Averescu, vizibil in­spirat de d-nii Otetelișanu și Tran­cu-Tași, în absența demonstrati­va a d-lui Octavian Goga, a vor­bit eri „poporului“ din Capitale mulțumit să atace numai actua­lul gu­vern, ci a făcut procesul tu­turor guvernelor de după război, a căror politică economică ar fi fost în afară de realitate, bine­în­­țeles, cu excepția formațiunilor ministeriale ce le-a prezidat d sa. S’ar putea crede că d. mareșal este prezumțios. In realitate, nu este decât perfect consecvent cu ei însăși. Considerându-se ca cel mai ma­re om politic al țării, susținând că gruparea d-sale este cea mai mare formațiune politică a Ro­mâniei și că ea constitue unica speranță a unor zile mai bune pentru această țară, d. Averescu nu poate să gândească și să vor­bească decât în ștanțe pejorative pentru alții și superlative pentru d-sa. Profesori universitarimspec­ MBUBBKSBB tor­ ai învățământului secundar ■aaMMH—BBBBMtawwinwiftwng vin­ymum Senatul universitar din Bucu­rești­, a făcut cunoscut ministeru­lui instrucțiuniii, că în conformi­tate cu noua lege de organizare a acestui departament, recomandă cu inspectarea științifică a ocoale­lor secundare pe următorii profe­sori universitari: Gh. Țițeica, I. Simionescu și N. Danailă, de la facultatea de știin­ță și pe d-ntii Ramiro Ortiz, /. N­ă­­dulescu-Pogoneanu și Gh. Opre­­scu, dela facultatea de litere. Românca a obținut cupa balcanica Eri a avut loc la Atena lupta decisivă pentru cupa balcanică între Grecia și România. Material s-a terminat cu 1 la 2, 2 la 2. Astfel România deține primul loc cu 10 puncte, Jugoslavia, Grecia și Bulgaria urmează cu câte 4 puncte. (Danub). D. Martin, a plecat aseară la Bădăcin, iar d. Lugoșeanu, inti­mul d-sale colaborator a plecat la Londra, ca purtător al unui mandat către d. Titulescu. Ministerul instrucțiunii a confirmat alegera d-lui profesor I. Valaori, ca membru în Senatul universității din București, pe termen de 2 ani, repre­zentând facultatea de litere. » VIITORUL Scopul călătoriei d-lui Flandra la Londra PARIS, 30. (Danub). — Ziarele re­latează cu multe detalii scopul călă­­ r I FLANDIN COLONIA, 29. (Ullstein). — Fostul largă a statului, președinte al Băncii Reich­ ului, dr. Vorbind despre situația generală • Schacht, a ținut aci, un nou discurs Germaniei, a arătat că dacă aceasta agresivă ar vrea, atitudinea ei ar putea să El a declarat, că în Germania e­ dea de gândit străinătății e­xistă o neînțelegere referitoare la Străinătatea nu trebue sa-si puie problema reparațiilor și anume, dacă mereu întrebarea: „Ce ziceți de ?­­Germania va plăti reparațiile și da­­cest lucru? Care sunt ordinele dv. ?“ că are datoria să facă acest lucru. Dacă se va continua cu aceasta Este o minciună afirmația, că Ger- metodă, situația din Germania n* mania nu vrea să-și plătească data- se va îndrepta. . . „.. . m­ile particulare. La sfârșitul discursului, d-rul Sa­m­ cel mai mare secret, o serie de A arătat apoi pericolul ce amenin­ Schacht a cerut să i se restitua Ger­­conferințe cu ministrul de extern­e . Reich-ul, dacă s’ar produce o maniei coloniile. Sir John Simon, cu ministrul de f­­ bol?evi­re sail o socializare mail —........— nanțe, Lord Chamberlain, și cu mi­nistrul comerțului, d. Runciman. După informațiunile presei franceze, s’ar fi discutat cu acest prilej toate chestiunile importante cari intere­­sează ambele State, și in special po­litica protecționistă a Angliei, precum și pagubele pe cari această politică le cauzează Franței. S’a exam­nat deasemeni problema reparațiunilor, și d. Flandin a încercat să câștige guvernul britanic pentru punctul de vedere francez, în ce privește priori­tatea reparațiunilor față de datoriile­ pe termen scurt ale Germaniei. D­lay a arătat că un front comun este ne­cesar între Franța și Anglia, deoare­­­­ce condițiunile pentru restabilirea încrederei sunt in primul rând de ordin politic. Dmji K­iradori ziare Bom­aț fi la Madrid MADRID, 2!» (Rador).­­ Poliția a descoperit o tipografie clandesti­nă în care se tipăreau două ziare dușmane guvernului republican. A fost ridicat un însemnat material tipografic. Patronii tipografiei au fost arestați. Deasemeni au fost a­­restați directorii prezumați ai celor­tori ai ministrului de Finanțe, d­e două ziare clandestine, Flandra, la Londra, unde a avut loc,' \ 95 Lovitura de Stat” de la BUDAPESTA Huria pesta. HO (Han ab). ----- După știrile oficiale, au mai fost reținute in a­­rest 40 de persoane din organizația secretă desco­perită Sâmbătă de poli­ție. După cum se pare, nici autoritățile din Budape­sta nu iau prea în serios lovitura de stat, proecta­­tă de această conspira­ție. S'a constatat că tot com­­plotul a fost pregătit cu o naivitate extraordi­nară. Organizatorii lui, e­­rau siguri că nu vor­ avea nevoe de­ arme pentru a-și atinge scopul, adică, BUDAPESTA, 30 (Rador) — Ere au continuat cercetările în afacerea penală care a dus în noaptea de Vineri spre Sâmbătă la mai multe arestări. Câteva ziare au afirmat că prin­tre cei arestați ar fi fostul depu­­­­tat Budavary, generalii în retra­gere Hajts și Rak­s și un mare­­ proprietar Francisc Kiss. Aceste­­ informații sunt false ; persoanele numite nu figurează printre ares­tați. De altfel nu este arestată nici o personalitate mai cunos­cută. In total sunt vreo 40 arestați, între cari mai mulți indivizi pe­pentru a ocupa edificiile publice și a proclama dic­­tatura militară. Organiza­ția nu avea legături cu personalități politice, și credea că, după procla­marea dictaturei și căde­rea guvernului actual, va obține concursul unor a­­numiți oameni politici, pentru formarea noului regim. Pentru ași asigu­ra influența asupra gu­vernului, organizația se­cretă, avea intențiunea să institue un așa zis „mare consiliu”, care să funcționeze pe lângă gu­vern, refuză pu­blicarea numelor de tip viitor tru delicte la începutul perioadei de consolidare, după 1920. Intre aceștia sunt un fost actor Zsabka, un șofeur și în general persoane cu totul neînsemnate. Din primele cercetări se des­prinde bănuiala că complotul a­­vea ca scop ocuparea unor insti­tuții, a căror jefuire ar fi însem­nat pentru participanți un profit material. Din interogatoriile lua­te se stabilește că deținuții voiau să dea faptelor lor aparența unei acțiuni politice. Ei proectau a fi pună stăpânire pe câteva clădiri publice, pentru a provoca astfel o perturbare în mersul normal al­depsiți in repetate rânduri pen- administrației și mari turburari. ȚĂRANII UCRAINIENI se opun la colectivizare Varșovia, 30 (Danub). — Lupta între guvernul sovietic și țărănimea din Ucraina continuă mereu. In ultimul timp țăranii au dat foc, in raio­nul Dobrovalicicova, localului în care s’a ținut ședința comitatului local cu delegați din partidul comunist. In alt raion țăranii au bătut crunt­ea membrii brigadei de lucrători trimiși de la Charcov pentru intensificarea strângerii cerealelor. In comuna Barza din districtul Podolia a fost omo­rât în timpul strângerii cerealelor președintele Comitetului țăranilor să­raci. Asasinii au fost arestați. In colectivul agricol din districtul Nico­­laev, unda colectivizarea este generală, agenții sovietici au descoperi u­n depozit clandestin de cereale. Ultima oră politică Disputfa jngenilorî și a legilor financiare și economice nu mai poate fi întârziată — nu se va tolera ca discuțiunea lor să se facă în câteva zile — — Importanța e­xcepționala a bmnehual și a legilor financiare șt economice necesuâ o aissafre amánanfttá — Parlamentul funcționează de două săptămâni și până la va­canța Crăciunului mai avem încă trei săptămâni. Care a fost bilanțul activitatei Corpurilor Legiuitoare, Într-o vreme când se găsesc depuse bu­ Mesajul Tronului, cei doi expo­nenți ai guvernului au absentat ostentativ de la Cameră și Senat. Ședințele se deschid târziu, co­municările și anunțările de inter­pelări se lungesc până la 5 luni.—­­i seara, rămânând pentru desba­getul general al Statului pe anul­­țarea Mesajului o oră, o oră și viitor, bugetele tuturor departa­ jumătate, în care, din cauză că­mentelor și instituțiilor autonome și un mare număr de legi, depen­dente de buget, legi de o impor­tanță excepțională pentru viața Statului nostru ? Fără îndoială, dintr’o sumară examinare a activităței Corpuri­lor Legiuitoare până acum, reese evident că guvernul ține cu tot dinadinsul ca bugetele și în special importantele legi financiare și e­­conomice, menite să aibă mari re­percusiuni în toate domeniile, să treacă fără discuție și in pripit. Căci altă interprtare nu-e posi­bilă. De două săptămâni ședințele Parlamentului continuă într’o at­mosferă lipsită de orice interes. In afară de prima zi a discuției la Am ținut să arătăm că tactica guvernului nu-i prea abilă spre a nu fi ușor și de toți înțeleasă, după cum nu este nimeni care s’o ad­mită. De asemenea, nici în comisiunile bugetare ca și în celelalte comisiuni mod legislative, nu există vreo activi­tate serioasă. Discuțiunile lâncezesc și aci, tot din pricina lipsei de la desbateri a d-lui ministru de fi­nanțe. In modul acesta vom ajunge ca in 8—1o zile. Adunarea deputaților exponenții responsabili ai guver­­nului nu sunt de fată, discuțiunile se urmează în așa­ fel încât pare că guvernul ar voi să le prelun­gească cât mai mult, să fie obligată să discute și să vo­teze toate bugetele, să analizeze po­litica financiară și economică a guvernului, să discute și să voteze legile financiare și economice, cu soluții care, dacă nu vor fi bine cer­­cetate spre a se vedea in ce măsură corespund situației grave în care ne găsim,, vor putea duce la o a­­gravare primejdioasă a acestei si­tuații îngrijorătoare. Crede guvernul că astfel va fi po­sibilă o examinare atentă și seri­oasă a unei legislații atât de impor­tante ? Nu-și am­itește acest regim re­zultatele nefaste ale votarei rapide în 2—3 zile a bugetului de azi de către naționali-ț țăniști, — buget care a contribuit la insurmontabilile greutăți de acum prin ușurința ne­­permisă cu care a fost alcătuit? Așa fiind credem că ar fi foarte nimerit ca gu­vernul să organizeze pro­gramul activității legisla­tive, spre a da putința să se înceapă cât mai urgent discuția bugetului viitor și a legilor financiare ca­re-l însoțesc. Țara trebue să știe da­că sacrificiile uriașe cari i se pretind sunt înteme­iate sau nu. Trebue să știe de aseme­nea dacă soluțiunile pre­conizate vor aduce la o îndreptare a situației și nu la o agravare primej­dioasă a ei. in ce­­ se privește vom afirma hotârît: nu vom­ accepta o discuție în pris­pă, o batjocorire a regi­mului parlamentar. Nu este nici în interesul insuș al guvernului sa for­țeze nota și să învenine­­­­ze raporturile. Parlamentul nu poate fi considerat un simplu bi­rou de înregistrare al tu­­turor fanteziilor și expe­­riențelor politice. *

Next