Viitorul, ianuarie 1932 (Anul 24, nr. 7175-7199)

1932-01-01 / nr. 7175

SITUAȚIA IMITIRWITTIOMft­l BULETINUL o. AZI: Miercuri 30 Decembrie 1931 Cercările politice din Statele­ Unite se preocupă de participa­rea Americei la conferința reparațiunilor. Subsecretarul de stat Mills a declarat că Statele­ Unite n’au primit o invitație pentru conferința de reparații și de aceea președintele Hoover încă nu s’a pronunțat, dar se pare că Statele­ Unite n’ar participa chiar dacă ar fi invitate. Atitudinea Statelor­ U­nite față de problema reparațiilor da naștere la felurite comentarii în presa străină. Ziarul german „Vorwaerts“ nu se sfiește de a declara că dacă toate statele euro­pene ar refuza plata datoriilor față de America, ea n’ar avea nici un mijloc de a reacționa. Aceste datorii — adaugă ziarul — sufocă statele europene și le aruncă în mizerie. De altă parte pe baza raportului comitetului consultativ de la Bule, Germania se va declara în imposibilitate de a plăti da­toriile de război. Ziarul „Daily Telegraph“ află că acordul franco­­englez pe chestia reparațiilor e pe cale a se încheia. In China se anunță că s-a constituit noul guvern naționalist, iar trupele japoneze continuă să înainteze în Manciuria. Starea spiritelor din India continuă să fie agitate. Autorități­le engleze au arestat mulți comuniști, cari ar fi pricinuitorii re­voltelor. Pe de altă parte Gandhi a cerut o audiență vice­regelui Angliei, în care șeful naționaliștilor indieni dorește a lămuri­ pe representantul Angliei, de felul cum înțelege a lupta în viitor pentru înfăptuirea desideratelor indiene. D. MacDonald­­ într-un in­terview își exprimă părerea că desideratele indiene vor fi împedi­­cate de a se realisa, tocmai prin agitațiile din India Care fac foar­te mult rău populațiunei de acolo. Ultime informatiuni Sovietele și România net sovietice, reese lim­pede, — și aceasta pentru prima dată de când exis­tă regimul actual în Ru­­sia, — intențiunea guver­nului sovietic de a ajun­ge la un acord cu Statul român. In cercurile diploma­tice sovietice se asigură chiar că nu este îndepăr­tat momentul când dele­gații români și ruși se vor putea întâlni la Riga,­tului, în fața comitetului I spre a începe negocierile central executiv al Unin-----—'—■•••*•---------------­Ne-am ocupat deunăzi de proectul unui pact de neagresiune intre Româ­nia și Rusia sovietică, — pact care n’ar putea fi ne­­afociat decât pe baza re­­cunoașterei de către gu­vernul din Moscova a gra­­­nițelor actuale ale Româ­niei. Din discursul rostit zi­lele trecute de d-l Molo­­toff, președintele consi­liului comisarilor popo­ PROBLEMA CONVERSIUNEI DATORIILOR AGRICOLE — „Neamul Românesc“ asigură că legea se va vota înainte de 15 Februarie 1932. Partidul liberal va da tot concursul său pentru îmb­inătiț^ea^fgggL,^ Oficiosul guvernamental Neamul Românesc, luând drept motiv îngrijorarea exprimată în unele ziare că legea conversiunii datorii­lor agricole nu ar putea fi votată până la 15 februarie 1932, da­tă la care expiră legea suspendării urmăririlor și executărilor si­lite , dă în ultimu­l număr unele asigurări in această privința. u Astfel ziarul primului ministru afirmă hotărât că temerea ca Legea nu va fi votată până la 15 Februarie este fără justificare. Se reamintește faptul că în comisiunea parlamentara alcătuita ad-h­oc, problema este cercetată cu atențiune deosebita tinandu-se seama de Cercurile guvernamentale cred că până la 1 Februarie, dată la care se va deschide sesiunea parlamentară, proectul va putea lua forma definitivă și că cincisprezece zile de dezbateri vor fi sufici­ente pentru discuțiuni. . , , , . Luăm act de bunele intențiuni ale guvernului în ce privește partidul național-liberal, el a dovedit prin atitu­dinea și acțiunea sa că nu face din rezolvarea acestei covârșitor de însemnate probleme o chestie de amor propriu de partid. Reprezen­tanții partidului liberal dau tot concursul la elaborarea unei legi care să armonizeze toate interesele legitime în­­ joc și contr­buesc prin activitatea lor ca această lege să fie cât mai bună și sa cores­pundă cât mai complect scopului pe care-l urmărește.­­ Partidul național-liberal va stărui deasemeni ca legea sa fie vo­tată la timp, spre a putea fi pusă în aplicare înainte de 15 Februa­rie când expiră suspendarea executărilor silite. VIITORUL New­ York, 30 (Danub).­­ Ziarul „Herald Tribune“ pro­pune ca singură soluție a cri­zei actuale, ca Statele europe­ne să indice între ele un a­­cord asupra tuturor probleme­lor economice mondiale la or­dinea zilei, și apoi să pună guvernul și congresul american în fața unui fapt îndeplinit, astfel ca Statele­ Unite să fie nevoite să adere la înțelegere Ultima oră telegrafică CUM AR TREBUI REZOLVATA CRIZA MONDIALA Împotriva ideologiei anti-comuniste Riga, 30 (Rador).— Presa sovie­­tică se ocupă de lucrări diferite apărute in edituri sovietice și in cari se manifestă o ideologie anti­­comuistă. Se afirmă că peste 50 la sută din cărțile editate în pri­mul semestru al anului 1931, sunt considerate ca in contrazicere cu doctrina oficială, deși toate aceste lucrări au trecut prin cenzură. Cifra aceasta se referă la lucră­rile literare. O situație asemănătoare se ma­nifestă în alte domenii. Din lucră­rile militare au fost interzise din aceleași motive 30 la sută, din căr­țile pentru Copii 10 la sută, din lu­crările social-politice 30 la sută, din domeniul medical 20 la sută. Chiar dintre cărțile cu caracter pur tehnică au fost interzise opt la sută. Pentru a duce lupta împotriva unor asemenea abateri ideologice, se intenționează introducerea în organele presei sovietice unei rubrici speciale permanente, închi­nată așa zisei „lipsei de ideologie“. POLITICA VAMALA a POLONIEI 30­ ,^actor^ ~ Moni­t­rată în procente asupra taxei nor­­tofi­­ Oficial publică azi patru de­­male sau maximale­­crete privitoare la politica vamală a Poloniei. Primul decret interzice importul unui număr de mărfuri pe timp de un an. Al doilea decret modifică par­țial tarifele vamale, introducând noul taxe asupra anumitor sporind taxele vechi. Al treilea decret reduce taxele va­male asupra unui număr de măr­furi cari nu sunt fabricate in Polo­­nia. R­educerea aceasta este expri­ lTM—­­■ [UNK]instaurați ftaichita«iaa»ăni. Acest decret este valabil până la 30 iunie 1932. Cel de al patrulea decret prevede rambursarea la exportul produselor manufacturate în Polonia, a taxelor vamale plătite pentru materiile pri­­me importate din străinătate ,­­in­­mărfuri și trebuințate pentru fabricarea acestor produse. Acest ultim decret este va­­labil până la noul ordine. Toate decretele intră în vigoare la 1 ianuarie 1932. D-l STIMSON „Viitorul” «a publica mâine, un interview cu d-l Duca. D-l președinte al parti­dului național-liberal va face importante declara­ții in legătură cu actua­lele probleme politice a­­le României. De la Palat M. S. Regele va sosi în Capitală în dimineața zilei de 1 Ianuarie spre a lua parte, împreună cu M. S. Voevodul Mihai la Te-Deumul de la Patriarhie. După Te-Deum Suveranul va pri­mi felicitările în Palatul Patriarhiei, după care se va înapoia la Sinaia, • „Partidele în ’*rî­mdiriie“­­ — îngrijorările „Neamului Ro­mânesc“ — Ziarul „Neamul Românesc“ a fost cuprins din nou de grija par­­tidelor politice care s’ar găsi, pur și simplu, „în primejdie“. Grija at­ât de insistentă pe care oficiosul guvernului o poartă par­tidelor politice este cel puțin inu­­tilă, dacă nu complect ridicolă. Intr’adevăr, lumea se întreabă unde mai poate găsi oficiosul d-lui prim ministru resurse de îngrijorare față de „primejdiile“ ce ar amenința partidele politice, când acelaș oficios se vede silit să dea zilnic comunicate liniști­toare asupra rosturilor călătoriei d-lui Argetoianu în străinătate ? Aceste comunicate trădează prea multă îngrijorare față de ceea ce se petrece în sânul guver­nului, pentru a mai fi loc la în­grijorări imaginare față de ceea­­ce s-ar fi petrecând la alții. Călătoria ministrului de finan­țe în străinătate constitue o sursă de suficientă îngrijorare pentru oficiosul primului ministru, In jurul unor UNIUNI VAMALE — Desinni­tre a svorturilor lansate­ de la ISu<.i.ape$ia—• necesitatea creerei de confuzii a­­mestecându-se în discuție numele statului ceho­slovac, pentru a se pu­tea constata impresia ce S’ar pro­duce în opinia publică internațio­nală. încă odată, desmințirile catego­rice au spulberat orice posibilitate de intrigă. La 20 Noembrie s’a întrunit la­­ Viena o conferință economică au­­stro-ungară în care s’a discutat po­sibilitatea unei uniuni vamale în­tre aceste două state. S’au format «omisiuni speciale care să discute toate chestiunile ce s’ar lega de o astfel de uniune și lucrările au fost terminate zilele trecute. Pentru a se provoca oarecare con­fuzie în statele micei înțelegeri, s’a profitat de faptul că d. BCUeș a fă­cut declarații unui ziar maghiar din Budapesta, pentru ca aceste de­clarații să fie transmise în mod tendențios, reeșind ca și ministrul de externe al Cehoslovaciei ar fi de acord cu o uniune vamală au­­stro-ungar­o-ceho-slovacă. Știrea așa cum a fost transmisă a provocat surprindere iar desmin­țirea ei s’a produs imediat și fără posibilitate de interpretări ero­nate. Dl Beneș s’a ocupat în declara­țiile făcute de gravitatea crizei eco­nomice și în special de aspectele ei în Europa Centrală preconi­zând învingerea prin forțe unite adică printr’o colaborare reciprocă. O astfel de colaborare, a spus d-sa trebue să fie așezată pe li­­ne parlamentară foarte încărcată, a plan precis și s’ar putea realiza pe­­ un concediu pe care-1 va utiliza calea _ convențiilor comerciale.­­ totdeodată și pentru a se informa a­ Deci nu poate fi în d*s­cuție_ even Supra stărilor și consecințelor crizei tualitatea unei uniuni vamale. In realitate, e vorba de un plan bine stabilit de a se creia confuzii și diversiuni, față de lucrările con­ferinței de la Viena. La întrunirea dela 20 Noembrie, s-a dat dispozi­­țiuni ca lucrările comisiunilor a­­cestei conferințe în toate încheie­rile lor să aibă în vedere și posibi­litatea realizarea uniunei austro­­germano-ungare. De aici se vede mondiale“. Ziarul „Mișcarea“, organ al aven­turii rebandiste nu mai apare de câteva zile. Să fie numai o sincopă sau chiar un deces ? Un comunicat al României din Paris £>. Dinu Cosiariu, ministrul țării în Franța, a dat ori presei din Pa­ris, următorul comunicat: „Legațiunea regală română din Paris desminte în mod formal svonu­­rile cari au circulat cu privire la un nou împrumut, precum și cele privi­toare la un moratoriu oricare ar fi el, fie intern, fie extern. Proectele de lege actualmente în discuția Parlamentului român au ca scop unic de a veni în ajutorul agri­cultorilor, favorizând acorduri între debitorii și creditorii agricoli. în ceea ce privește voiajul in străi­nătate al d-lui C. Argetoianu, minis­tru de finanțe, acesta după o sesiu­Plata salariilor rămâne o ches­tiune gravă pentru care ministerul de finanțe ar trebui să facă sforță­rile necesare in vederea salariilor in restanță pe câte 3--4 luni. Membrii ai corpului didactic din unele județe n’au primit salarii din Septembrie. In­ unele regiuni situațiunea aces­tora este disperată și pentru bunul­­ .­­ . ».„„„fai­mers al școalei și prestigiul corpu­c­ tit nZ- S lui « *«bUi să se găsească și pentru presa rezultatul este acelaș­i posib­ilități de plată -------------------------------------­ Guvernul și pensio­nările ilegale ■n amenonata „Neamul Românesc“ nu neagă Situațiunea nenorocită in care se găsesc pensionarii statului și gă­sește note duioase pe lira sa. „In­­tr’o țară — scrie ziarul primului ministru — unde așa de puțini își îndeplinesc datoria față de părinți, de rudele în vârstă, ne­plata punctuală a pensiilor e ca­tastrofală pentru aceia, așa de mulți, cari alt venit nu au“. După aceste constatări duioase, mărturisim că nu­ am avea nimic de adăugat, dar ziarul nu se mul­țumește cu lirismul melancolic ci adaugă : „Afară de disproporția scandaloasă a pensiilor, mai e și «surparea pensiei de cine de fapt n’are dreptul la dl­nsa sau măcar la cuantumul ei“. Dacă guvernul este convins că s’au acordat pensii la cine nu era în drept să le primească — și noi nu odată am dat alarma pe tim­pul guvernărei național-țărăniste — atunci el are datoria, are im­perioasa obligație, de a revizui a­­ceste pensiuni și aplica sancțiuni. Țara este sătulă de declarații platonice, iar pensionarii cari stau in mizerie, cu pensiile neplă­­tite, nu se pot mulțumi numai cu­­mărturisirea guvernului că ei n’au­ pâine, pentru că alții le-au luat-o pe nedrept. D. Victor Slăvescu, deputat, va ține la cercul de studii al partidului liberal din Cernăuți. Duminică 10 Ianuarie, ora 11 dim., o conferință despre „Probleme economice ac­tuale“. Plata sabriilor Noul condamnări la moarte în Prsia RIGA, 30. (Rador).­­ La Leningrad a luat sfârșit procesul împotriva ce­lor 49 de funcționari ai cooperației sovietice, învinuiți de falsificarea car­telelor de aprovizionare.­­ Patru dintre Inculpați au fost con­damnați la moarte, iar ceilalți de la doi până la opt ani închisoare. SITUAȚIA politică In Indii Bombay, 30 (Danub).— imediat, după sosirea sa în India, Gandhi a luat contact cu principalii con­ducători ai congresului naționa­list indian, pentru a discuta ches­tiunea dacă actuala politică a con­­gresului înseamnă o ruptură de­finitivă cu Anglia. In congresul central nu există o părere unitară și definitivă în această privință. Aripa radicală este pentru rup­tură, pe când Gandhi și Pate­ vor să mai aștepte rezultatul negocie­rilor cu vice­ regele, înainte de a proclama nesupunerea civilă. Moartea unui mare financiar german Berlin, 30 (Rador).­­­ Fostul di­rector de bancä Arthur von Gwin­­ner a încetat din viață, în vârstă de 76 ani, după o boală îndelun­gată. Von Gwinner a fost vreme îndelungată membru în consiliul de administrație la „Deutsche Bank“, iar în ultimul timp vice­președinte al comitetului de di­recție. Von Gwinner a fost una din personalitățle cele mai de seamă ale sumei financiare germane și în această calitate a participat la reorganizarea căilor ferate ameri­cane „Northern Pacific“, a fost unul dintre creatoriii căilor ferate din Anatolia și până la sfârșitul războiului a fost membru al Se­­natului prusian. In CHINA se întețesc Luptele Tokio, 30 (Rador). — înaintarea trupelor japo­neze în direcția K­upang- Tsu a început. Tancurile japoneze au atacat cun trupele chineze lângă lo­calitatea Pai-Cia-Pao. Câteva crucișătoare ja­poneze au părăsit aseară Port Artur cu o destina­ție necunoscută. UN ACORD franco-englez în chestiu­­nea reparațiilor Londra, 30. (Danub).­Ziarul „Daily Telegraph“ află că șansele unei în­țelegeri financiare între Franța și Anglia s’au ameliorat. Cele două puteri vor încheia un aranjament privitor la programul de lucru al conferinței reparațiunilor. Anglia do­rește ca probema reparațiunilor să fie definitiv regulată și este gata să susțină propunerile franceze. Franța insistă pentru ca apropiata conferin­ță să ia în discuție și chestiunea a­­coperirii aur și consimte la amâna­rea plății anuităților necondiționate pentru trei ani. A patra ordonanta vamală a guvernului britanic LONDRA, 30. (Danub). — Guver­nul englez a publicat Luni seara a patra ordonanță vamală pentru li­mitarea importului in Anglia. Aceax Pentru prevenirea războiului Londra, 30 (Rador).­­ Profeso­­rul Gilbert Murray, adresându-se studenților franco-britanici la o conferință, și-a exprimat părerea ca Europa nu va putea ajunge la securitate, fără dezarmare. D-sa a arătat că nu există garanții ma­teriale împotriva războiului și în deosebi împotriva atacurilor ae­riene. „Dumneavoastră puteți distruge Londra, iar noi putem distru­ge Paris­ul”, a spus d-l Murray, aeriană, „dar nici un oraș nu se poate a­­păra”. Chiar și Germania care nu dis­pune de avioane militare are sufi­ciente avioane comerciale pentru a distruge Paris­ul cu bombe. Ca încheere profesorul Murray a spus că primul pas pentru a garanta securitatea materială tre­bue să fie prohibirea aviației mi­­litare și internaționalizarea socie­tăților comerciale de navigație Statele­ Unite nu au fost invitate la conferința reparațiilor Washington, 29 (Rador).­­ D-l Stuart Mills a declarat azi presei, că Statele­ Unite nu au fost invitate, chiar pe cale neoficială, să asiste la conferința reparațiilor. D-sa a adăugat că Statele­ Unite nu vor participa la această con­ferință, chiar dacă vor fi invitate. întrebat dacă va pleca în scurt timp în Europa, d-l Mills a decla­rat că Iarna aceasta nu va vizita Europa. Amnistia politică în Bulgaria SOFIA, (Danulo). — Ședința spărție partidului democraticeschi parlamentului a ținut astăzi până Zgovor, sub conducerea fostului la ora 8 seara, discutându-se pro- președinte de consiliu Taucoff, a­cctul de lege pentru amnistia po­litică. După discursurile primu­lui ministru Mușanoff și al mi­nistrului de justiție Verdenoff, s’a votat la prima citire proectul de amnistie. In afară de comuniști și de câțiva țărăniști de extrema stân­gă, toate partidele au votat am­dilor Liapceff, generalul Ruseff, etc. Precum se știe amnistia politi­că este foarte largă și neamnesti­­ați nu rămân decât oamenii poli­tici condamnați pentru asasinate sau pentru delicte de drept co­mun. Votarea amnistiei a produs o­nestia politică, în frunte cu gra­­ excelentă impresie la Sofia. iMii K­îrc­i Mîiînfl­ăm ORAȘELE SOVIETICE amenințate de o criză de aprovizionare Riga, 30 (Danub).­­ In ultimele zile a avut loc o ședință a comi­tetului de ocrotire socială, care a discutat problema aprovizionării ora­șelor. Delegatul guvernului sovietic a declarat că până acum s’a executat numai 73 la sută din planul de aprovizionare și dacă domeniile Statului de ordonanță prevede taxe prohibit și „Colhos“-urile vor proceda și mai departe ca în trecut, în ca urm­aate live pentru introducerea în țară a predarea cerealelor și altor produse alimentare către Stat, o criză *de frect^nr1 APr»°«1»pfn­!.e’a a florilo r a aprovizionare amenință orașele Uniunii Sovietice. fructelor. Aceste taxe variază între «x on x •. « . * , so și 100 la sută, ordonanța va ti­ * a si se ceară guvernului să ia măsuri drastica, pentru tra în vigoare cu începere de la < ® ș,­i­sp­ectivele gospodărești rurale să predea rostul de cereala în ianuarie 1932, magazinele Statului. IN JURUL CĂLĂTORIEI d-lui C. ARGETOI­AU In STREINĂTATE - COMBINAȚII de POLITICA INTERNAI “ — Pesmintirea unor zvonuri tendențioase­­ tate a d-lui C. Argetoianu și-au făcut loc în presa noastră ca și în presa streină numeroase svo­­turi cu un dublu caracter­­ de politică internă și de politică fi­nanciară. Toate aceste sporturi, pline de tot felul de amănunte, unele ur­mărind sensațion­alul, altele ten­dențioase, au dat loc la o serie de comentarii din care multe au cre­­iat în străinătate — în deosebi în domeniul politicei financiare pe care guverul Iorga o duce, — o grea atmosferă creditului Sta­tului nostru. In ce privește latura de politică internă, s’a afirmat că d. D. Ar­getoianu se va întâlni cu d. N. Titulescu și că în această întâl­nire d-sa va propune ministrului nostru la Londra o nouă formulă de guvern. „Neamul Românesc“, oficiosul personal al d-lui președinte al con­siliului, n’a reușit să-și ascundă îngrijorarea, tradusă printr’o ne­­achitărea­tă de desmințire ca și printr’o ca­­lificare de intrigă pe care o astfel de știre ar voi s’o sape între cei doi protagoniști ai guvernului actual. Desigur că situațiunea în care se găsește guvernul și­­ificultă­­țile ce se înt­impînă în special mi­nistrul de finanțe din causa termi elenilor cu care este condamnat să lucreze ar putea legitima în In jurul călătoriei în streină­­grijorările și preocupările d-lui *­­­­* Argetoianu. Socotim, însă, că combin­ațiuni­­le, cu cam­ eventual d. D. Argeto­ianu se va fi dus, nu au șansă de reușită în împrejurările de azi și că conversațiunile cu d. N. Titulescu nu vor duce la nici un rezultat. Din acest punct de vedere în­grijorarea „Neamului Românesc“ apare exagerată, după cum cali­ficarea de intrigă constând o ca­lificare pripită.­­ Toate aceste declarațiuni au ră­mas fără replică din partea guver­nului. N Nimeni de pe banca ministerială vreo nu le-a relevat, nici nu le-a respins. De aci și consistența pe care decla­rațiile le-au găsit și corelația ce s’a făcut cu călătoria ministrului de fi­nanțe în străinătate, dându-se călă­toriei scopul de mai sus. Svonurile au produs consecințe neplăcute pen­tru creditul țării printr-o alarmă care se semna­lează in franța și Anglia. Ministrul României la Paris a arătat imediat te­lefonic guvernului nostru cât de serioasă este si­tuația. Spre a se pune capăt a­­cestei alarme, au avut loc eri conferințe la Banca N­ațională și la ministerul de finanțe. După conferințele ți­nute s’a dat de acord in­tre guvern și Banca Na­țională o desmințire cate­gorică pe care am publi­cat-o ori și în care se res­pinge ca absolut inexactă știrea relativă la un even­tu mult mai serioase sunt svonu­­rile lanseta asupra politicei finan­ciare a guvernului și noi trebue să subliniem hotărât că răspun­derea întinderea lor precum și a alarmei produsă în streinâ­­iste, revine pe de a întregul guvernului. Intr'adevăr, In timpul sesiunei parlamentare, și în special în preaj­ma vacanței de Crăciun, exponenți nu numai a unor grupuri opoziț­oni­­ste, dar și membri ai majoritar­ lor, au vorbit, în legătură cu marile difi­cultăți financiare ale Statului, de necesitatea imperioasă de a se re­vizui capacitatea de plată a țării. S’a adaugat chiar, ca soluție ce se impună, de a se cere un moratoriu extern, tual moratoriu al datorie externe. S’a adăogat de aseme­­nea ori plata cuponului fiind o obligație esențială pentru creditul și sănăta­tea finanțelor țării, mi­nisterul de finanțe a fă­cut deja vănsămintele ne­cesare acestei plăți până după 1 Martie 1932. Desmințire­a a fost c­o­municată ori la ora unu telefonic d-lui Cezianu ministrul României la Paris, precum și tuturor legațiilor noastre. Sperăm că alarma aa înceta și că ușu­rința ne­ permisă a guvernului de a nu lua atitudine când se produceau în Parla­ment declarațiuni ce lo­veau în creditul țării» nu va avea consecințe ire­parabile. Dar nu e mai puțin ade­vărat că vina guvernului rămâne întreagă și că greșelile ce l o face se a­­cumulează continuu.

Next