Viitorul, aprilie 1932 (Anul 24, nr. 7251-7275)

1932-04-01 / nr. 7251

Anul al doui*z€ci şi patrulea No. 7251 BUCUREŞTI REDACŢIA jj ADMINISTRAŢIA STRADA EDGAR QUINET No. 2 !! STRADA R. POINCARE No. 1? Telefoanele: Direcţia 3-58.17; Redacţia şi Administraţia 3-48.23 . ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug. A R O I I N Ţ A R A Un an ..........000 lei I Trei luni.........150 lei Şase luni....... 300 „ Un exemplar 2 „ Instituţiuni publica şi particulare 1000 lei anual Vineri 1 Aprilie 1932 E NTE IN STREINATATE Un an...........1400 lei I Trei luni .......400 lei Șase luni ... 700 „ I Un exemplar... 6 „ & DEZASTRUL In situaţiunea de astăzi, economică şi financiară, toată lumea se intreaba cu o adâncă îngrijorare : Unde mergem ? Ce ne aşteaptă ziua de mâine ? Pentru a judeca temeinicia acestor întrebări, este necesar să examinăm faptele şi împrejurările ce ne-au adus unde ne găsim. Este perfect adevărat că trecem printr-o criză ce îmbrăţişează lumea întreagă. Acest fapt, cunoscut mai de mult, trebuia să ne oblige, pe toţi, să fim cât mai prevăzători în conducerea treburilor publice şi să lucrăm cu cea mai mare energie pentru a întări autoritatea Statului şi în special a întări creditul privat şi pe cel public. Să vedem ce a făcut guvernul ei de „tehniciani“, prezidat de d-l prof. Horga. 1) Regimul naţional-ţărănist sporise foarte mult budgetul de cheltueli al Statului pe 1931, într’o măsură disproporţionată cu veniturile realizabile. Guvernul actual deşi cunoştea acest fapt, n’a luat la timp toate măsurile necesare pentru o chibzuită rectificare a bugetului, şi pentru reducerea cheltuelilor la cele strict indispensabile. Cu ocaziunea rectificare! budgetului pe 1931 şi a întocmirei celui pe 1932, nu s’au realizat toate economiile posibile, iar prin introducerea budgetului extraordinar. Şi prin unele legi financiare, nu s’a făcut decât să se continue risipa, să se ascundă realitatea, să lase ministerului de finanţe posibilitatea de a nu-şi plăti datoriile (casa de amortizare), etc. Nu s’a luat nici o măsură pentru a se pune capăt fraudelor cu spirtul, care se ridică la formidabila cifră de două miliarde ; s’a găsit în schimb cu cale, pe aceste vremuri grele, să se facă mari liberalităti din banii tării în favoarea unor anumite institutiuni private, cunoscute de toată lumea, liberalităţi ce se urcă la mai multe miliarde. Prin o scumpire nestudiatăşi inoportună a tutunului şi chibriturilor, consumul actual al acestui din urmă articol a scăzut cu aproape 60%, iar al tutunurilor cu aproape 25% şi s’a zdruncinat din temelie organizarea bună de odinioară a Regiei Monop. Statului. Se va reveni foarte gram la cantităţile ce se vindeau în trecut. Deficitul RMS va fi şi el destul de însemnat. 2) Paralel cu măsurile de mai sus, se pare că guvernul de „tehniciani“ şi-a pus în programul său distrugerea instituţiunilor de credit şi industriilor socotite „liberale“. Numai admiţându-se existenţa unui atare program ne putem explica faptul extraordinar şi de necrezut că două bănci, ambele cu bună reputaţie, au căzut în concordat pentru că ministrul de finanţe împreună cu guvernatorul Băncii Naţionale, n’au găsit putinţa de a le acorda la timp, uneia un credit de 70 milioane lei, iar alteia 300 milioane! Rezultatul a fost că la toate băncile din ţară s-au retras din depuneri peste zece miliarde lei în câteva zile, iar încrederea în atare instituţiuni a fost adânc zdruncinată. Din contra însă, când Banca Marmorosch, Blank & Comp., a fost in pericol, i s a putut da peste un miliard lei pentu un portofoliu putred ce trecea „fără obligo“ asupra Statului, s’au silit băncile mari să formeze un sindicat care să dea Băncii Blank, tot sub garanţia Statului, alte sute de milioane, şi s’a mers până acolo încăt Statul a garantat, cu fondul 1 din împrumutul de stabilizare, cecurile în valută străină emise de acea bancă fără acoperire, în valoare de aproape 400 milioane lei. Nu suntem de loc în contra principiului de a se ajuta băncile private în momente grele, din contra. Dar e locul să nimem întrebarea : Cum s’au găsit sume atât de mari pentru Banca Blank şi cum nu s’au găsit 370 milioane pentru două bănci la care nici Statul, nici Banca Naţională, n’ar fi perdut o centimă ? Pe lângă acestea trebue să observăm că dacă se ajutau la timp primele două bănci socotite „liberale“ nu se retrăgeau miliardele depuse la instituţiunile de credit şi, poate, nu se prăbuşea nici Banca Blank. Dar se pare că şi după aceste operaţiuni, „tehnicianii“ au socotit că nu şi-au îndeplinit programul. S-a anunţat atunci legea conversiunei datoriilor agricole şi au trecut-o prin Cameră deşi nu existau mijloace de finanţare. După această lege băncile ar putea să piardă mai mult decât capitalurile lor sociale şi rezervele, adunate la un loc. Din această cauză şi depunerile ce mai există la bănci sunt socotite de public ca grav periclitate, iar aceste institutiuni sunt considerate ca aflate în pragul prăbuşirii. Astfel s’a ajuns la desfiinţarea creditului privat. Nimeni nu mai depune astăzi un ban , nimeni nu mai are încredere în bănci. Am auzit la Adunarea generală a Băncii Naţionale din acest an. de unul din oratori, om serios, spunând în aplauzele unanime ale acţionarilor, că ..eine de mine un ban la o bancă nu-l mai vede“. Desigur că ar fi încă multe de observat asupra operei guvernului de ..tehnicieni“. Mă opresc însă aci fiindcă voesc să leac: concluziuni din faptele arătate mai sus . Care va fi urmarea acestei stări de lucruri ? Factorii de producţiune, agricultura, industria şi comerţul, pentru a putea lucra şi produce, au nevoe de credite destul de importante care se ridică la câteva, miliarde de lei, bani pe care până acum îi găseau cu înlesnire la bănci. Cine va da factorilor de productiune creditele de care au nevoie în acest an ? Băncile din ţară nu mai, au nici un mijloc. Depunerile s’au redus aproape de tot, iar Banca Naţională, pentru motive apreciate binecuvântate, a luat măsura de a restrânge creditele acordate instituţuuilor bancare, iar nu a le spori. Statul, în situaţia în care se găseşte, nu văd cum ar putea ajuta agricultura, industria Şi comerţul. El e dator sume foarte mari diferitelor industrii, deci indirect băncilor, pe care nu le plăteşte Şi pentru care nu achită nici măcar dobânzile cuvenite. Instituţiunile de credit străine cunosc situaţia noastră şi e greu de admis că ne vor ajuta. Au perdut şi ele încrederea în băncile Şi în industriile noastre prigonite de trei, patru ani. Aceste industrii nu numai că n’au rezerve lichide dar au mari datorii în tară şi în străinătate. In asemenea conditiuni agricultura, industria şi comerţul vor lâncezi. Şomajul va lua proportiuni şi mai mari; foarte multe întreprinderi vor trebui să înceteze orice activitate. Veniturile Statului vor scădea considerabil şi, cu siguranţă, nu se vor realza nici prevederile bugetului ordinar. Plata funcţionarilor, pensionarilor Şi furnisorilor statului va suferi Şi mai mult ca până acum. Ce va urma acestei stări de lucruri ? Ne abţinem deocamdată să facem profeţii, căci n’am perdut ultima speranţă de îndreptare. Cu toată această dezastruoasă stare de lucruri, se afirmă că guvernului de „tehnicieni“ de azi, îi va urma mâine un altul la fel. Nu avem mijlocul de a controla o atare afirmaţiune. Dar, dacă ea ar fi întemeiată, e justificat să ne întrebăm : le mergem 7 Ce ne aşteaptă ziua de mâine 7 Fiecare din cei ce cunoscsituaţiunea, care judecă şi care-şi iubesc ţara, trebue să fie, pe drept, adănc îngrijoraţi. TANCRED CONSTANTINESCU DIZOLVAREA GĂRZILOR de FIER Ministerul de interne a hotărât gida unui guvern pretins de ordi dizolvareti „gărzilor de fier”. Dini ne — începutul unei existente pe tot ce a făcut acest guvern e sip-1 Utice gumi lucru bun. Trebuia să’l facă hi să. delei început. In loc de aceastei am avut o întreagă perioadă în care guvernul a încurajat făţiş toate aceste Uni, sporadice de demagogie periculoasă şi de dezagregare, urmărind nu ştiu ce fel de demonstraţie împotriva partidelor şi a ideii de partid. In afară de faptul că toate întru tirite ,,gărzii de fier” au fost lăsate libere, că tipărirea manifestelor sediţioase şi care ideile comuniste îmbrăcau forme patriotice nu sufereau nici o împiedecare,, au venit împrejurări, politice precise în care acţiunea de încurajare a guvernului faţă de „Garda de fier” s’a demascat complect. Intâi la P. Neamţ. Aici, cu ocazia alegerii parţiale care e încă în memoria tuturor —ministerul de interne, prefectul şi întreg aparatul administrativ s’au pus în serviciul arhangheli-ştilor■ Ion Zelea Codreanu care are pe conştiinţa sa viaţa unui om — a intrat în parlament. Propagandistul violenţei cu orice preţ şi, al exproprierii totale după criterii de ură, a căpătat astfel — sub “.Au venit alegerile de la Tutova. Acelaş joc. Timp de trei săptămâni scutirii arhanghelului şi propovăduitorii asasinatului politic au entreerat satele in voc infestând spiritele cu propaganda lor de ură, de aţâţare şi de violenţă- Guvernul înregistra cu satisfacţie această întindere de pecingine a demagogiei. Guvernul părea să savureze lupta c oi mai grea a partidelor de ordine şi de guvernământ împotriva '• acestor curente periculoase prin ele înşile şi mai cu seamă prin consecinţele, lor posibile- Guvernul părea că nu pricepe fondul şi tactica acestei propagande criminale în care formulele pur comuniste şi de războiu civil se înveşmântau în tricolorul ţinut naţionalism ipocrit şi falsificat. Am spus-o -şi o repetăm: fondul patriotic şi tradiţionalist al massei noastre rurale respinge instinctiv propaganda ideilor moscovite■ Singura lor şansă de reuşita e prin camuflarea lor în formule de demagogie naţionalistă. ceea ce făcea, prin excelentă „Garda de fier”. Azi, în faţa pericolului pe care l'am denunţat în repetate rânduri,pe care lam precizat de atâtea ori în toate elementele sale, de posibilităţi viitoare, guvernul insfârşit s’a hotărât să reacţioneze. A dizolvat „Garda de fier”. Mai bine târziu decât niciodată. Greşala acestei întârzieri rămâne însă întreagă, fiindcă din încurajarea de altă dată suntem siguri că devn sate şi până în centrele universitare, tot au mai rămas fermenţii unor dezordini pe care le vom mai resimţi. Printr’un simplu jurnal al consiliului de miniştri nu se pune capăt di 24 de ore unei mişcări pe care timp de un an ministerul de interne a adăposti-o cu părintească grijă. .. In această chestiune a „Gărzii e fer” actul dizolvării e numai prima etapă a politicii de ordine pe care un guvern conștient trebue s'o practice în aceste grele, împrejurări. Din cauza, echivocului pe care l-a practicat guvernul va fi chemat, cu siguranţă, să se mai ocupe de această organizaţie legal dizolvată. E o lecţie pentru cei care vor să facă mici demonstraţii politice folosind agitatori fără scrupul şi bande de iresponsabili. Săgeţi Germania şi planul Tardien ^ Zlnrolp cOrmano onm ou nnol'nl I Ini'î nnnwlPtiLoln cnmn on 1 î o nu 4 •» Dor- Filipescu caracteriza astfel pe domnul George Brătianu : ,,E prost, îngâmfat, impertinent şi, fricos‘‘. Definiţia greşeşte prin lungime- Se putea opri la primul cuvânt, căci celelalte vin de la sine* vorba ca să se închidă căminele Poate că prin foame vor înceta studenţii să se mai dea la carte !n legea pentru organizarea agriculturei se prevede o zi, fixă de când să înceapă aratul. Tehnicienii sunt aşa de pricepuţi încât nu voesc să ştie că soarele, are şi el capriciile lui şi nu se supune legilor-lui Ionescu Siseşti! D Statin a fost tratat, de ir, medici ruşi, şi boala i s’a agravat■ Cum medicii ruşi, au fost formaţi în şcolile sovietice de, azi, este o minune că tiranul Rusiei, este încă în viaţă- Are şapte vieţi în pieptu-i de aramă! Ziarele germane care au apărut după Paşti, vorbesc cu multă sm- teri occidentale spre a discuta planul Tardieu. In cercurile oficiale germane se crede că în decurs de două zile se va fixa data şi locul acestei conferinţe. Deşi prezenţa cancelarului este necesară la Berlin din cauza balotajului pentru alegerea prezidenţială şi a alegerilor parlamentare din Prusia, totuşi Bruening se va duce la conferinţa de la Londra, căreia i se atribue în cercurile germane o importanţă cu totul deosebită. In ce priveşte planul unei întâlniri prealabile între d-nui MacDonald şi Tardieu ziarele germane sunt de părere că o» asemenea întrevedere ar complica situaţia. Italia Şi Germania s’ar găsi în faţa unor chestiuni discutate şi a unor hotărîri luate şi din această cauză cele două mari puteri n’ar punten fi reprezentate prin preşedinţii de consiliu sau miniştrii de externe ci numai prin simpli diplomaţi. Interesul de a realiza însă blocul economic al tarilor dunărene este atâtde mare,încât ne. E o parte despre invitaţia guvernului ces*tă ca preşedinţii de consiliu englez, ca Germania să participe să se adune Şi să discute această Kopyl, s’au răsculat cu mitra la conferinţa celor patru mari pu problemă. 1 icrele au fost ucişi pe loc 18 din / Broderie comunistă Un Joc primejdios ele V. G„ Bârcă Pe fiecare zî, vitrinele librăiilor se ornamentează cu noui scrieri asupra sovietelor», unele obiective altele infiltrând printre rânduri ideile comunist© şi puţine care descriu ororile din Uniunea sovietică. S’ar putea spune că această supra-abundentă »le volume asupra lumeii comuniste corespunde unor necesităţi de a cunoaşte cât mai amănunţit evoluţia stărilor de lucruri din această parte a lumei. De fapt, avalanşa cărţilor privitoare la rreglimul sovietic satisface şi o curioasă modă ce începe să prindă în mrejele ei pe câţi maimulţi snobi. In cafenea, pe stradă şi oriunde se întâlnesc oameni care vor să-şi arate rafinamentul intelectual, conversaţia începe de la lucruri obişnuite pentru a ajunge la schimbul de păreri asupra conţinutuilui nouilor reforme comuniste în cadrul actualelor împrejurări. Nu lipsesc adesea nici propunerile şi iniţiativele pe care această lume de „rafinament“ le-ar avea de făcut guvernanţilor, izvorâte totdeauna din concepţii ce li se par aplicabile stărilor burgheze, încetul cu încetul, din orgoliu sau distracţie, vânturându-se ideile şi planurile comuniste se ajunge la crearea unei mode, care poate avea pentru omul serios tot atâta valabilitate spirituală, cât are aşezarea penajului pe dreapta sau pe stânga pălăriilor feminine, într’un anumit anotimp. Şi nimenii nu poate contesta că trăim în plin snobism comunist, începând cu legiferatorii şi terminând cu toţi deţinătorii de planuri miraculoase de salvare a ţarei. Exemple 7 Sunt destule. Cine ar cerceta anumite dispoziţii de guvernământ şi anumite legi trecute prin parlament, ar putea observa că se încearcă cu deplină conştiinţă sau fără, o broderie de comunism pe fondul unei societăţi burgheze. Intervenţionism de stat exagerat, contribuţii excesive cerute cetăţenilor, afişarea bunului plac în unele acţiuni şi atâtea alte manifestări, sunt indicii că moda începe să lucreze de sus în jos ca întotdeauna. — Cine aplică astfel de măsuri o face dintr’o convingere că ar putea veni în ajutorul mulţimelor ce suferă prin mijloace de acestea când în realitate ele produc efecte conţii®ii decât cele urmărite. Cum îşi poate închipui cineva că unele crâmpee ale experienţei bolşevice, care în asamblul lor au dat rezultatele pe care le cunoaşte toată lumea civilizată, pot servi de leacuri suferinţelor societăţei burgheze .'!! ! !!' 1 . Sistemul de a legifera sub presiunea modei, acoperă de fapt lipsa de soluţii a conducătorilor actuali, fiindcă altfel nu s-ar explica această tendinţă la unii oameni cari pretind că reprezintă concepţiile conservatoare în forma lor cea mai reacţionară. Această realitate n’o poate desminţi nimeni, fiindcă s’a putut vedea în ultimul timp cum îşi însuşesc soluţii diferite în mod succesiv în aceiaş chestiune, nu izvorâte dintr’o profundă cercetare a realităţilor, ci culese dela răspântiile unde se vântură propuneri. Sunt alţii, care îş fac obiect de distracţie din a flutura pretutindeni şi a inspira chiar şi legile din experienţe sovietice. Invoacă adesea greutatea „tehnicalităţei“ în care sunt pregătiţi, pentru a da prilej unor experimentări nepotrivite mentalităţli poporului nostru. Deasemeni sunt oameni la locuri de răspundere care pretind că anticipează transformările linei societăţi şi o pregătesc pentru ziua de mâine pe care o cred că nu va avea nimic asemănător cu cea de azi. Chiar de pe banca ministerială s-a demonstrat cu prilejul unor discuţii asupra programelor şcolare, necesitatea lucrului manual care învaţă pe individ o meserie pentru vremea când societatea va fi altfel decât cea de azi şi când intelectualii vor trebui să fie pregătiţi şi pentru muncile manuale. Iată deci, atâtea dovezi care ne arată că moda de care am vorbit mai sus prinde în mrejele ei pe câţi mai mulţi, indiferent dacă ar avea efecte nenorocite. Societatea actuală nu poate eşi din criza în care se găseşte prin impregnarea acestei broderii comuniste pe un fond burghez. Soluţiile crizei actuale 7 Se găsesc, desigur, în solidaritatea conştientă a burgheziei, atitudine de care nu prea a dat dovadă nici pe planul intern nici mai cu seamă — ceea ce este mai important — pe planul internaţional, în ordinea economică. Atunci când în coasta Europei burgheze, se ridică, un stat de stranie concepţie nouă, ostil prin acţiunea şi spiritualitatea ce stă la baza lui, întregului patrimoniu de civilizaţie europeană, între statele continentale 1111 intervine nici o înţelegere şi de la războaiele vamale la revendicările teritoriale regăsim aceiaş linie de vrăjmăşie permanentă. Rusia, care e de patru ori cât Europa ca suprafaţă şi care mobilizează prin forţă şi teroare 160 milioane oameni, într’un efort unitar, are în faţa ei o Europă a cărei suprafaţă de patru ori mai mia£, e divizată între competiţiunile a douăzeci şi opt de state. Este momentul de a descifra nu numai ameninţarea realităţilor concrete, dar mai cu seamă de a creia un baraj de gândire burgheză înpotriva spiritualităţii comuniste, care câștigă teren sub diverse forme deghizate. TURIŞTII S’a depus la Cameră un proect de voesc să-i plătească poliţa, lege pentru organizarea turismului la noi în ţară. Autorii proectului nu sunt nici turişti nici n’au o deosebită atracţie pentru localităţile noastre climaterice. Dimpotrivă. Ei au lăsat la o parte, cantităţi neglijabile, toate cele 5 societăţi de turism româneşti, recunoscute de lege şi cari erau singurele în drept să fie consultate. In plus, în ce priveşte localităţile climaterice şi balneare, societatea de balneologie, care a făcut atât de mult pentru ele n’a fost nici ea întrebată. In schimb a fost consultată o societate comercială de turism, „România“, care se ocupă de escursii peste hotare! Dar „tehnicieni“ n’aveau nevoe să consulte pe nimeni. Ei ştiu totul şi pot totul. Proectul poartă astfel pecetea atotştiinţei omnipotente şi directorul societăţii „România“ nici nu trebuia să se mai deranjeze spre a face pe samsarul în culoarele Camerei; majorităţii, tot l-ar fi adoptat. Numai că d. Dimitriu Şoimu, leaderul majoritar care a depus din iniţiativă parlamentară acest proect, a făcut o mică greşală: a făcut pe cenzorul colegilor d-sale din majoritate, care au susţinut legea canibalică a loteriei de stat. Iar aceştia noi nu-l bănuim pe d. Dimitriu Şoimu, interesat personali în această afacere. Ferească Dum.Rr/'»n! Socotim dimpotrivă că d-sa este un pasionat turist, nu turist politic ca mulţi din colegii d-sale din majoritate, ci unul real, care iubeşte munţii şi apele noastre, văile şi pădurile. De aceia credem că faţă de vâlva făcută în jurul acestei chestiuni, faţă de protestele tuturor oamenilor de specialitate şi faţă de prezenţa insolită a unui director interesat în culoarele Camerei, va combate d-sa cel dintâi proectul depus. Dar nici nu-i cerem atât: e destul să fie consultate societăţile de turism şi să fie totodată şterse din proect taxele neruşinate ce s’au pus. Căci va recunoaşte eminentul leader majoritar că dacă fiscul ia şapte piei de pe cei vii, -z- nu e un motiv să se ia paisprezece de pe bolnavii cari vin In staţiile balneare. Guvernul a pus impozite pe cei sănătoşi, — majorităţile pun pe cei bolnavi. In curând nici morţii nu vor scăpa, — dacă până atunci ţara nu va fi scăpată de aşa părintească oblăduire. Şi totuş nu e un om inteligent, care să nu priceapă că contribuabilul nu mai poate fi stors, căci nu se poate încasa nici impozitele actuale. Puţini vor fi bolnavii cari să poată va fi înmormântat, să-şi caute sănătatea, la vară, într’o staţiune balneară. Şi vine d. Dimitriu Şoimu şi îi impune la taxe noul, pe ei, pe familiile lor, pe doctorii şi pe farmaciştii lor, pe cărăuşii cari ii transportă, pe hotelierii cari ii găzduesc şi restauratorii cari îi hrănesc, pe stabilimentele de băi, etc. E drept? Nu. După cum nu e drept ca d-sa să acuza de „interese personale“ tocmai pe acei caii au luptat până acum în societăţi de turism şi balneologie, să organizeze sîngurile noastre climaterice şi balneare. Căci aceştia n’au încasat taxe, nici n’au făcut un proect de lege care prevede diurne şi jetoane, directori numiţi de viaţă fonduri şi subvenţii de sute de milioane. Opinia publică priveşte,, judecă şi condamnă pe aceşti „turişti“ improvizaţi, cum a condamnat şi pe acei majoritari, cari s’au înhămat la careta de aur a loteriei şi a societăţii „Calculator“. Ea cere să se lichideze ambele aceste afaceri, cari au adus o atmosferă grea în Parlament, au creiat suspiciuni şi au provocat chiar în sânul majorităţilor o luptă demnă de o cauză mai bună. Avem convingerea că majoritarii turişti cari au semnat proectul, în urma disnuţiunilor din ultimele zile îşi vor retrage semnătura şi proectul Fantezia fiscală a tehnicienilor cari ne guvernează este inepuizabilă, sub ritmul nou forţa inventivă in materie de biruri a căpătat o amploare nebănuită. Zilnic se născocesc taxe şi timbre, ca şi când aceasta ar fi unica preocupre şi singura speranţă de îndreptare. Imaginaţia tehnicienilor, în continuă mişcare, s’a aplicat cu înverşunare pe domeniul mizeriei generale, căreia îi cere mereu şi cu tenacitate noui sacrificii. Nici o acţiune omenească nu este cruţată de timbru şi taxe. Nici un gest al cetăţeanului nu este dispensat de această povară. Tehnica este crudă şi nemiloasă. Ritmul nou şi-a fixat operaţiunile această direcţiune şi nimic nu-l poate convinge că a apucat-o greşit... Sunt comandamentele codului bunului tehnician, de la care nu înţelege nici unul să abdice, oricât de mică i-ar fi sfera d de acţiune şi oricât de rele sunt rezultatele la cari s’a ajuns cu acest sistem. Fiecare tehnician este de altfel mândru de ce a făcut şi atât de mare este această mândrie încât ea constitue şi pentru alţii un îndemn la imitaţie. Dacă unul vine cu un nou timbru fiscal, altul vine cu unul de aviaţie. Ceilalţi nu se lasă mai prejos şi completează seria. De aceea avem astăzi timbre peşte timbre: pe pâine, statistic, pe pledoarie, pe audienţe şi poate şi pentru turism. ‘ O petiţie poate fi luată astăzi drept expoziţie colorată ilustrând mai bine'" ca orice concepţia fiscală a celor cari ne conduc astăzi... Sistemul este comod pentru cei cari l-au născocit și aplicat. Dar povara este atât de mare încât se impune o degrevare neîntârziată. Imposibilitatea de a suporta greutatea ianteziei fiscale a tehnicienilor reclamă imperios abandonarea acestui mod necruţător de a alimenta veniturile statului din sărăcia generală de azi. ----------------------------------------- COMENTARII Fantezia fiscală Următoarea scrisoare trimeasâ de un observator foarte informat, de la frontiera polono-rusă, — demonstrează că nu numai pe malurile însângerate ale Nistrului, colectivizarea agricolă produce foamete, revoltă, exodul ţaranimei ,şi represiuni cumplite— scrie d. Verax în „Debats“. — „Nu sunt cuvinte pentru a exprima haosul ce est© viaţa in Rusia sovietică ,trebuesc văzuta cele ce se petrec acolo. Şi după ce le vezi te simţi cuprins nu numai de mânie, ci şi de ură contra celor cari făcând caz de idei abstracte, au sfârşit prin a reduce oamenii la un trai de animale, — a declarat un inginer străin, acelui corespondent imediat ce a ajuns pe peronul gării de la frontiera ruso-polonă. Ce se petrece acolo, nu e de închipuit şi nici n’a mai fost în lume. Cetăţenii sovietici ar trebui să fie luaţi cel puţin sub protecţia societăţilor pentru ajutorarea animalelor, dacă nicii o Ligă a drepturilor omului, nu poate face nimic pentru ei, a adăugat cel scăpat de pe teritoriul rusesc. Iată şi ce povestesc fugarii cari abia acum o săptămână au trecut graniţa refugiindu-se în Polonia. „Rusia Albă“ colectivizată, se singe literalmente de foame. Ţăranii expropriaţi şi înregimentaţi în Kolkhoz (fermele colective) se hrănesc cu cartofi. Nu au de loc, alimente grase, porcii fiind de mult tăiaţii. Au început să tae şi caii. In multe sate din regiunea Minsk, oamenii suferă de scorbut deoarece din Octombrie nu se mai găseşte pe acolo nici un praf de sare. Transporturile de grâne sunt atacate foarte adeseori; se întâmplă că escortele — soldaţii şi muncitori înarmaţi — să se predea fără luptă, şi dacă se opun, ţăranii îi prind şi-i spânzură cu funici împletite din pae. Ţăranii din satele Ghiriev şi din Golubşani — de pe lângă tre ei. In regiunea Kraisk, câteva sute de ţărani au atacat depozitul detaşamentului II de gr£ ideeri sovietici, l-au jefuit şi incendiat. Printre săteni circulă svonul că un ofiţer rus ar fi comandat executarea actelor teroristesăvârşite de curând în zona graniţei de un grup de partizani. La rândul lor ţărănimea răspunde cu aceleaşi fapte şi mişcarea pare că se întinde. Din această cauză funcţionarii Cekei din târguri şi sate se refugiază la oraşe. La 15 i. e. un grup de săteni a trecut graniţa polonă, lângă VT leiko cerând să cumpere de ale mâncarei şi mai ales untură pentru copiii din satul lor. Pe lângă Rodoskievia alt grup a trecut graniţa tot pentru alimente Aceste treceri se repetă pe toată linia de graniţă, de la Libnănia până la linia ferată Varşovia Moscova, mai ales în regiunii« Olesnoviei, Riubievţei şi Racov Pe unele locuri grănicerii şovincei trag asupra ţăranilor. Grăniceri sovietici de pe lângă Timcovici au fost ucişi de fugarii ţărani exasperaţi. Cei trecuţi în Polonia spun că lumea în Rusie nu mai poate răbda şi răscoalele au să fie tot mai mari cu cât o da în primăvară“. PESTE NISTRU REVOLTA ȚĂRANILOR din UCRAINA ECOURI ntre Neapole şi Castelani are,două valoraşe cu plecări la aceeaşi oră, îi fac o concurenţă neobişnuită. Călătoria costă 2 lire 50. Unul dintre concurenţi a redus taxa la 2 lire, celait a redus-o la 1.50. Preţul a scăzut la o liră, concurentul a redus-o la 50 centime. Furios, celălalt concurent transportă călătorii gratis. De la 14 i. c. se călătoreşte gratis pe un vaporaş, în plus călătorii primesc şi o ceaşcă cu cafea. Poliţia a trebuit să oprească năvala... clienţilor !... Direcţiunea generală a Casei naţionale a asigurărilor sociale din Italia, publicând statistica șomerilor, arată că la 31 Ianuarie, numărul de lei fără lucru era de 1.015.342, dar până la 28 Februarie a. c. numărul 1- a sporit la 1.147.943.