Viitorul, iunie 1932 (Anul 24, nr. 7300-7323)

1932-06-01 / nr. 7300

Anul al doua-test şi patrulea No. 7300 BUCUREŞTI REDACŢIA l1 ADMINISTRAŢIA STRADA EDGAR QUINET No. 1­1, STRADA R. POINCARE No. 13 Telefoanale: Direcţia 3—58.17; Redacţia şi Administraţia 3—49.23 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrata ilarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate ce distrug. A B IN TARA (Un an.......... 600 Iei I Trei luni...... 150 Iei Şase luni......300 „­­ Un exemplar 2 „ Instituţiuni publica si particulara 1030 lai anual N T E IN STREINATATE Un an.........1400 lai­­ Trei luni Şase Ioni ... 700 Miercuri i iunie 1332 .­..400 lei Un exemplify... 6­0 ACŢIUNEA PENTRU SALVAREA TARII STRĂLUCITĂ MANIFESTAŢIE POPULARA din BACAU Mii de cetateni mărturisesc încrederea in forţele Partidului National-Liberal ortante declaraţii ale d-lui DUCA Eri la orele 4 d. a. în sala „Al­cazar“ a avut loc întrunirea orga­nizaţiei national-liberale din Ba­­cău, de sub preşedinţia d-lui N. N. Botez, senator­ de drept. La această impunătoare şi stră­lucită manifestaţie politică la care a luat parte peste 8000 de cetăţeni a asistat şi d. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal, care a sosit ori la orele 3 d. a., fiind înto­vărăşit de d-nii dr. Ion Costinescu, general Traian Moşoiu, Leonte Moldovanu, Ştefan Ioan, George Assan, Manolescu­ Strunga, Victor Iamandi, Eduard Lăzărescu, Tâtă­­ranu, inginer P. Bejan, Atanasiu şi Vântu Ion. In gara Bacău, d. Duca, a fost în­tâmpinat de mii de cetăţeni ai a­­cestui frumos ţinut al ţării. Dela gară s’a format într’o or­dine desăvârşită un impresionant cortegiu, cu fanfare şi coruri ţără­neşti, parcurgând străzile până la locul întrunirei. Deschiderea întrunirei La orele 4 d. a. d-l N. N. Botez a deschis întrunirea. Sala fiind neîncăpătoare pentru marele număr al participanţilor, întrunirea a avut loc în grădină. In campania de salvare a ţăreii şi de răsturnare a guvernului pe­ care am întreprins-o am tiput sau răspund chemărei d-voastră, ca să vă manifest încă odată simţimîn­­tele cari mă leagă de acest judeţ, ne care sunt fericit că prin încre­derea d-voastră, am cinstea să-l reprezint în Parlament (Aplauze). Vă aduceţi aminte că acum un an, în timpul campaniei electorale, v-am spus că, pentru a răspunde unui apel al M. S. Regelui, ne am Având­ în vedere greutatea si­­tuaţiunei, am făcut un larg credit guvernului Iorga. Văzând însă că orice speranţă de îndreptare e de­şartă, am pornit lupta de răstur­­nare cu mai multă energie decât ori­cine şi de­cât ori-când, şi de­clar încă odată aci ceea ce am de­un impas financiar, fiind că vistieria statului e ţioa­lă, încasările nu se pot în­­plini potrivit necesităţil lor bugetare, iar funcţio-­ narii şi pensionarii sunt­ neplătiţi de luni de zile. O ţară nu poate trăi in a­Nechibzuinţa guvernului faţă de emoragia depozite­lor, faţă de chestia banca­ră în genere, iar acum în urmă, indolenţa lui în che­stia evasiunei caff Haliri­lor, dec­toraţiunile nesoco­tite pe cari n’a încetat de a le face şi cari au semă­nat neîncrederea înăun­tru şi în afară, în sfârşit, şi mai presus de toate, ne­norocitele dispozi,:"Şi ce s'au introdus, împotriva lin impas înfternaţiQvsai, fiindcă s’a cr­esat mai a- Ies în raporturile ess Frast­­ra, o stare de lucruri iinad­­misibilă și profund Ei?gs*e«» jiteare. I­nlr’adevăr, nu era adf­­mîsibil ca să se compromi­­tă cordialitatea raport«» Tilos* noastre cu o ţară de care ne leagă nu numai toate amintirile noastre trecute ci şi toate intere­sele noastre prezente. (Ovaţiuni). Este profund îngrijitor ca în momentul în care situaţiunea internaţională în genere este atât de tul­bure, în care tendinţele revizioniste iau proporţii hotărât să dăm guvernului tot con­cursul nostru electoral. Dar totdeodată am adăugat că noi nu avem nici un alt legământ cu gu­vernul, Ce-l aşteptăm la treabă şi că dacă va lucra în interesul ţărei îl vom sprijini, iar dacă nu va lucra ast­fel, nu va avea adversar mai ho­tărât decât partidul naţional-liberal Precum vedeţi, ne ţinem de cu­vânt. (Aplauze). clarat şi aiurea, că nu vom înceta lupta până când nu vom doborî în guvern care prin nepriceperea lui, constitue astăzi o adevărată primejdie naţională. (Aplauze).­­Nu mi place să exagerez şi să dau o notă prea pesimistă, semeni condițiuna. Un impas economic, fiind­că prin toată politica gu­vernului, viața economi­că este cu desăvârșire dezorganizată și parali­zată, avertismentelor noastre și a tuturor factorilor­ se­rioși, în legea conversi­­unei datoriilor agricole ne-au dus la distrugerea creditului intern și ex­tern. Nu mai e nevoie să s­un că dacă starea aceasta continuă, dacă nu se iau de urgenţă măsurile de îndrep­tare cuvenite, catastrofa care ne pândeşte va isbucni nu numai cu consec­nţe economice, dar şi cu toate consecinţele ei sociale. tot mai ameninţătoare, în cari un om ca contele Bethlen? se crede îndri­tuit să ţie Bimbagoul pe care l-a ţinut Duminica trecută la Budapesta, — este profund îngrijitor, zic, ca în asemenea cli­pe, inconştienţa unui gu­vern român să poată slă­bi alianţele tradiţionale ale ţărei şi să zdruncine întreaga noastră situaţie internaţională. Să mi spue guvernul ca e gata să dreagă ceea ce a stricat în poli­tica internă şi în politica externă. Nu e în stare s’o facă, n’are pen­tru aceasta nici priceperea, nici autoritatea necesară. (Aplauze). De aceea, încheind, vă invit să duceţi pretutin­deni cuvântul şi crezul nostru şi cu linişte dar cu toată hotărârea şi cu toa­tă însufleţirea să ne spri­jiniţi în lupta pe care o pucem, convinşi fiind că nu luptaţi astfel pen­tru interesele egoiste Răspunzând chemărei noastre marele şef al partidului liberal d. Duca, a venit în mijlocul nostru. Şi în faţa d-sale facem această mărturisire. Să ştiţi şi d-voastră d-le Duca, că atât în oraş, cât şi în întregul judeţ nu se găseşte un singur om, o singură energie care să se inti­mideze de gesturile neisbutite ale d-lui Iorga şi nici de aerele dicta­toriale ale d-lui Aristoianu. (A­­plauze). . Ori de câte ori împrejurările­­mă aduc prin aceste ţinuturi, al căror pământ a fost plămădit cu sâng­ele nost­ru, vărsat din belşug pentru­ întregirea Neamului, mă simt înălţat sufleteşte, aducân­­du-mi aminte de timpurile mari, când întâia oară la Oituz, i s’a spus năvălitorului inamic: „Pe aici nu se trece“. Această voinţă de fier a ostaşului român, pronun­ţată atât de lapidar, a fost impu­să inamicului, ale cărui eforturi au rămas neputincioase faţă de hotărârea dârză a Românilor. Ori­cât de perfecţionate erau mijloa­cele de luptă ale adversarului n’au putut înfrânge puterea sufletească a ostaşilor de pe frontul Carpaţi-­l­or, cari văzând pericolul de co­tropire a Moldovei au format­ în faţa vrăşmaşilor un val nebiruit de piepturi româneşti. Această înălţătoare pildă de jertfă pentru Neam, să ne călău­zească acţiunea în aceste timpuri de mizerie materială şi morală, în care a fost cufundată ţara de re­l şi trecătoare ale unui par­­tid, (ovaţiuni) ci pentru a­­părarea celor mai de sea­mă interese ale patriei noastre iubite, care trece azi prin ceasuri de du­rere şi de desnădejde pe care nu le merită (Ovaţi­­uni). Intr’o atmosferă de cald entu­ziasm d. N. N. Botez declară preşe­dinte al adunărei pe d. Duca. Să mulţumim graţios spune d. Botez strălucitului bărbat de stat şi şef al partidului nostru, d■ Duca pentru cinstirea pe care ne-o face astăzi. Dacă ne-am adunat aci este ca să protestăm cu toată tăria îm­potriva unui guvern, ce reprezintă ilegalitatea. Aşa­dar, sunteţi chemaţi la a­­ceastă întrunire, de protestare şi unii să putem desăvârşi o operă de înălţare- de refacere şi de biruin­ţă a neamului nebtiu. Căci nu se poate ca pentru jertfele ce le-am făcut şi pentru ca 5* 800.000 de fii ai neamului să compromitem o ţară din pricina incapacităţii „teh­nicienilor'' voştri Aşa­dar parti­dul naţionel liberal vă cheamă la luptă. Fiţi gata- Ceasul din urmă a sunt. (Aplauze). " Guvernul de astăzi a nimicit, a distrus economia naţională, a păl­muit clasele sociale, a îngenunchind învăţătorii şi profesorii şi sluji­­t­­orii altarelor. Tot aparatul func­ţionăresc, este într'o stare deplo- 3 abilă.­­ Sunt mari greutăţi, greutăţi însă pe care guvernul incapabil nu le-a putut birui. Avem o singură cre­dinţă, credinţa sfântă în partidul­­ naţional-liberal, în acţiunea lui vi­­­guroasă şi cerem hotărât înlătura­rea guvernului. (Aplauze). gimul tehnicienilor, care în loc de prosperitate, a adus sărăcia şi ja­lea la casa Românului. După un an de activitate nefa­stă, experţii streini chemaţi ca să stabilească bilanţul de câştig şi pierdere, au constatat nu numai pierderi pe toată linia, dar chiar distrugerea economică, financiară şi morală a Ţării. Câştig a fost doar numai pentru tehnicieni şi neamurile lor. Iată unde ne-a adus regimul bu­nului plac sau dictatorial, întro­nat de guvernul actual. Ne aducem cu toţii aminte cu câte emfază se instalase la putere tehnicienii si cu ce făgădueli au amăgit atunci poporul credul. în­tocmai ca national-tărăniştii, ei n’au tinut nici una, din făgăduelile făcute. In loc de belşug şi încre­dere au produs o crudă desamă­­gire. Opera de destrămare a guvernului Prin legiferări nechibzuite atât creditul Statului cât şi creditul particular au fost complect distu­­se. Fiind lăsat să-şi aplice progra­mul trâmbiţat, guvernul de tehni­cieni, în loc să creieze a început o operă de destrămare. In fata ruinei generale ,partidul national-liberal a retras creditul ce acordase guvernului şi şeful nostru a ridicat steagul de luptă pentru salvarea Ţării dela o apro­piată prăbuşire. După marile întruniri, dela Cer­năuţi şi Brăila, la cari au luat parte toate­­clasele sociale, fără deosebire de origine şi de idei po­litice, trezite de primejdiile ce ne ameninţă pe toţi deopotrivă, după strălucitul congres de la Cluj, for­mat din floarea intelectualităţii ardelene, am venit aici la Bacău în zona frontului să sorbim noi puteri de luptă şi să spunem răs­picat, atât regimului actual, cât şi acelora, cari ar v­oi să mai arunce Tara în alte aventuri, ceea ce au spus inamicului, la 1916, ostaşii dela Oituz. ..Pe aici nu se trece“. Ne vom opune întocmai că osta­şii depe frontul Moldovei, tuturor acelora cari din inconştienţă sau incapacitate vor să arunce Tara în prăpastie. După cum în timpul răsboiului de întregire, aveam d­atoria sfân­tă să luptăm pe frontul inamici­lor externi, astăzi avem aceeaşi datorie ca şi atunci să luptăm cu toate jertfele pe frontul intern, tot atât de periculos ca şi cel ex­tern. Ar fi de prisos să vă mai rea­mintesc pericolele prin cari tre­cem, deoarece toţi le simţim deo­potrivă. Din cauza incapacităţii tehni­cienilor, statul român care în tre­cut, se bucura de un mare presti­giu, astăzi este redus la neputinţă şi faliment nefiind în stare să-şi plătească nici slujbaşii şi pensio­narii. Eu c cred, că nu există nici un stat în lume, nici chiar în Africa, care să nu-şi plătească funcţiona­rii. Dictatura guverna­­mend­ala In această stare de neputinţă materială şi morală, a Statului tehnicienii­­pierzându-şi capul au introdus dictatura guvernamenta­lă, care, a devenit atât de insupor­tabilă încât a creat îngrijorări Şi adânci nemulţumiri în toate pătu­rile sociale. , Printr’un simplu Decret tehni­cienii In teama lor au explus m­as- tele mari populare dela admini­straţia judeţeană şi comunală. Rolul poporului în administra­ţia Tării a fost redus în mod siste­matic. , . In felul acesta Constituţia a fos sfâşiată şi cu totul înlăturată. Intr’un cuvânt, Tara este astăz înjosită şi pusă la jugul câtorva beneficiari. Toate instituţiile de bază al Tărei sunt sdruncinate din teme­lie. Din cauza acestor frământări cotinue, trăim într’o agitaţie per­manentă ,­­ iar nemulţumirile cresc pe zi ce merge şi devin a­­meninţătoare. Elementele extremiste ridică ca­pul având cel mai­­prielnic mediu pentru înfăptuirea planurilor lor criminale. Aici pe zona frontului, unde au fost sacrificaţi sute de mii din cei mai buni fii ai Ţării, avem şi noi dreptul să ne întrebăm, pentru ce s’au jertfit aceşti eroi ? Pentru ca astăzi, poporul român, să fie des­poiat de drepturile sale de către o mână de indivizi, cari n’au nici o rădăcină în Ţară ? Nu mai are oare acest popor oropsit, dreptul de control asupra guvernanţilor săi ? Datoria Partidului Liberal Partidul liberal, care a înfăp­tuit întregirea Neamului, refor­ma agrară şi votul obştesc, nu tre­bue să mai tolereze nici o clipă această stare de luc­ruri­ . El este dator să apere cu orice jertfă libertăţile publice şi drep­turile poporului. De aceea, pentru răsturnarea a­­cestui guvern nefast se impune în mod absolut, ca partidul nostru să cheme la luptă şi sacrificiu pe toţi bunii români. Cerem, ca la cârma statului să vină pe baza tradiţiei Constitu­ţionale, cel mai puternic organism politic din Ţară, care este parti­dul nostru cu rădăcini adânci în popor şi în toate straturile sociale. In aceste timpuri agitate numai partidul naţional-liberal poate stă­pâni situaţia. Când în timpurile primejdioase din 1907 vocea poporului româ­nesc cerea cu tărie aducerea libe­ralilor la cârma Statului, această voce divină a fost ascultată şi Ţara a fost mântuită de către gu­vernul naţional-liberal cu ajutorul Atot-Puternicului, care veghează la soartea popoarelor. Astăzi când trecem prin primej­dii şi mai mari, vocea poporului român de la Ceremus la Dunăre şi de la Nistru la Tisa, cere cu a­­ceeaşi tărie şi înţelepciune aduce­rea partidului naţional-liberal la guvern pentru salvarea României întregite. Credem că vocea poporului va fi­ şi de data aceasta ascultată, fiindcă este vocea lui Dumnezeu. Suntem adânc convinţi că întoc­mai ca şi în anul 1907, partidul naţional-liberal venind la p­utere va potoli agitaţiile, va­ înlătura nemulţumirile, şi va dirija căruii Statului pe făgaşul său firesc, fe­­rindu-l de prăbuşire. (Continuare în pas. 2-a) Preşedintele Partidului Naţionalîberal Situaţia este foarte gravă Partidul naţional-liberal a t­r­ut ori o întrunire la Bacău care datorită inpreju­rarilor în care se găseşte ţara a luat proporţiile unei manifestaţii a conştiinţei naţionale. Reprezentanţii tuturor categoriilor sociale şi a tuturor cetă­ţenilor de orice naţionalitate au participat la această m­anifes­­tafie, având convingerea nestrămutată că în faţa primejdiilor e­­ D­I­DU e­ conomice şi sociale ce frământă azi întreaga societate româneas­ca, singura forţă politică în măsură să stăvilească nenorocirile şi să preîntâmpine pe altele şi mai grave, e numai partidul na­­ţional-liberal. La Cernăuţi, Brăila­­şi Cluj, opinia publică românească din­­tr’un sentiment profund de mare răspundere în faţa istoriei a ge­neraţiei actuale, şi-a manifestat încrederea în autoritatea, patrio­tismul şi programul partidului naţional-liberal. La Bacău, ori s’a făcut încă odată dovada acestei încrederi. Mumeitorul flămând, prigonit şi suspectat, plugarul căruia i se stoarce vlaga pentru ca să aibă ce risipi guvernanţi ca cei de azi, negustorul aruncat de faliment în mijlocul drumului, pensio­narul zdrenţuit şi înfometat, slujbaşul asupra căruia ameninţă iz­­gonirea din funcţiune, neplata salariului, toţi se înfrăţesc în mi­zeria şi în durerea lor, prnvindu-şi speranţa de mai bine în parti­dul naţional-liberal care e o garanţie pentru ceiace a putut face in trecut şi pentru ceiace poate realiza azi. Miile de cetăţeni adunaţi ori la Bacău, stau ca dovadă prin prezenţa lor de clocotitoare nemulţumiri că salvarea ţarei, poate veni numai de la partidul naţional-liberal, întâmpinarea d-lui Duca Guvernul ne-a dus la un întreit impas, la un impas financiar, la un impas eco­nomic şi la un impas în ra-Bar ar fi să nesocotesc cele mai element­are da­torii ale mele, dacă n’aşî denunţa pericolul, şi da­că aşi tăgădui că situaţia, . . . . în care am ajuns este porturile noastre interna gravă. jţionale. g­aţa financiari şi economica în coffi­­nlpla dezorganizare să se aştepte niei la formule ma-1 drăznesc încăodată să afirm că ne gree. niei la miracole. Dar în li- i luăm întreaga răspundere a situa­­mitele posibilităţilor actuale. în-' tiei. (Aplauze). apărarea Patrie! noastre Osavâitarea si-Mi Leonida Binaitrescu Discursul d-lui general Moşoiu Declaraţiile d-lui DUCA Capra împotriva guvernului Creditul este distras Sl&latiiS® cp Franţa mm Gs&'cântarea d-lul M. N. Botez Ţara întreagă este cu noi. B-l NIKAKE BOTEZ D-I GENERAL MOŞOIU Guvernul trebue să plece Guvernul actual nu mai poate face fărei decât un singur servi­ciu: să plece și să plece cât mai neîntârziat. In starea în care am a­juns, orice zi, orice ceas care trece măreşte pericolul şi îngreuiază posibili­tăţile de îndreptare. Relintronarea regimuliai constituţional A­ud pe unii zicând : care e soluţia, crizei de astăzi ? Răspund răspicat : Nu e de­cât o singură soluţie : reintronarea sinceră, de­plină, în litera ca şi în spi­ritul lui, a regimului no­stru constituţional, şi ve­nirea la putere a partidu­lui naţional - liberal. (A­­plauze). Dealtminteri, aceasta nu o spun şi nu o cer eu, fiind­câ în vremuri de acestea numai inconştienţii pot dori sarcina puterei. O spune şi o care ţara, care vede în partidul Naţional- Liberal ultima ei rezervă. (Ova­ţiuni). O spune şi o cere ţara care ştie că de câte ori a fost în primejdia, salvarea s’a găsit în experienţa, în priceperea, în hotărârea şi în patriotismul partidului Naţional-liberal. (ova­ţiuni). Ceea ce acest partid a fost în stare sâ facă ori, este în stare să facă şi azi. (Ovaţiuni). Era improvizaţiilor şi a experienţelor, a trecut. încercările nu ne per­mit altele noi. Experiența a fost prea dureroasă și pericolul este prea iminent. in faţa greutăţilor de astăzi Sunt întrebat de unii şi de alţii dacă avem soluţiuni. Bineînţeles că avem. Dacă n’am avea, nu îic,am încumeta să revendicăm răspunde­rea unei situării aşa de grave. Programul nostru este cunoscut, şi afirm că situaţia de azi, oricât de gravă, poate fi îmbunătăţită şi îndreptată. Noi avem convingerea că avem soluţiile cerutei de împrejurări, că avem­ energia pentru a le adu­ce la îndeplinire, şi că mai mult de­cât ori­ce altă forţă politică, sun­tem în măsură de a resta­bili încrederea înăuntru şi in afară, fără de care nimic temeinic nu se poa­te reclădi. (Ovaţiuni). Fireşte, în mijlocul crizei mon­­datale de astăzi, nimeni nu trebue

Next