Viitorul, iunie 1932 (Anul 24, nr. 7300-7323)
1932-06-01 / nr. 7300
Anul al doua-test şi patrulea No. 7300 BUCUREŞTI REDACŢIA l1 ADMINISTRAŢIA STRADA EDGAR QUINET No. 11, STRADA R. POINCARE No. 13 Telefoanale: Direcţia 3—58.17; Redacţia şi Administraţia 3—49.23 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrata ilarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate ce distrug. A B IN TARA (Un an.......... 600 Iei I Trei luni...... 150 Iei Şase luni......300 „ Un exemplar 2 „ Instituţiuni publica si particulara 1030 lai anual N T E IN STREINATATE Un an.........1400 lai Trei luni Şase Ioni ... 700 Miercuri i iunie 1332 ...400 lei Un exemplify... 60 ACŢIUNEA PENTRU SALVAREA TARII STRĂLUCITĂ MANIFESTAŢIE POPULARA din BACAU Mii de cetateni mărturisesc încrederea in forţele Partidului National-Liberal ortante declaraţii ale d-lui DUCA Eri la orele 4 d. a. în sala „Alcazar“ a avut loc întrunirea organizaţiei national-liberale din Bacău, de sub preşedinţia d-lui N. N. Botez, senator de drept. La această impunătoare şi strălucită manifestaţie politică la care a luat parte peste 8000 de cetăţeni a asistat şi d. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal, care a sosit ori la orele 3 d. a., fiind întovărăşit de d-nii dr. Ion Costinescu, general Traian Moşoiu, Leonte Moldovanu, Ştefan Ioan, George Assan, Manolescu Strunga, Victor Iamandi, Eduard Lăzărescu, Tâtăranu, inginer P. Bejan, Atanasiu şi Vântu Ion. In gara Bacău, d. Duca, a fost întâmpinat de mii de cetăţeni ai acestui frumos ţinut al ţării. Dela gară s’a format într’o ordine desăvârşită un impresionant cortegiu, cu fanfare şi coruri ţărăneşti, parcurgând străzile până la locul întrunirei. Deschiderea întrunirei La orele 4 d. a. d-l N. N. Botez a deschis întrunirea. Sala fiind neîncăpătoare pentru marele număr al participanţilor, întrunirea a avut loc în grădină. In campania de salvare a ţăreii şi de răsturnare a guvernului pe care am întreprins-o am tiput sau răspund chemărei d-voastră, ca să vă manifest încă odată simţimîntele cari mă leagă de acest judeţ, ne care sunt fericit că prin încrederea d-voastră, am cinstea să-l reprezint în Parlament (Aplauze). Vă aduceţi aminte că acum un an, în timpul campaniei electorale, v-am spus că, pentru a răspunde unui apel al M. S. Regelui, ne am Având în vedere greutatea situaţiunei, am făcut un larg credit guvernului Iorga. Văzând însă că orice speranţă de îndreptare e deşartă, am pornit lupta de răsturnare cu mai multă energie decât oricine şi decât ori-când, şi declar încă odată aci ceea ce am deun impas financiar, fiind că vistieria statului e ţioală, încasările nu se pot înplini potrivit necesităţil lor bugetare, iar funcţio- narii şi pensionarii sunt neplătiţi de luni de zile. O ţară nu poate trăi in aNechibzuinţa guvernului faţă de emoragia depozitelor, faţă de chestia bancară în genere, iar acum în urmă, indolenţa lui în chestia evasiunei caff Halirilor, dectoraţiunile nesocotite pe cari n’a încetat de a le face şi cari au semănat neîncrederea înăuntru şi în afară, în sfârşit, şi mai presus de toate, nenorocitele dispozi,:"Şi ce s'au introdus, împotriva lin impas înfternaţiQvsai, fiindcă s’a cresat mai a- Ies în raporturile ess Frastra, o stare de lucruri iinadmisibilă și profund Ei?gs*e«» jiteare. Inlr’adevăr, nu era adfmîsibil ca să se compromită cordialitatea raport«» Tilos* noastre cu o ţară de care ne leagă nu numai toate amintirile noastre trecute ci şi toate interesele noastre prezente. (Ovaţiuni). Este profund îngrijitor ca în momentul în care situaţiunea internaţională în genere este atât de tulbure, în care tendinţele revizioniste iau proporţii hotărât să dăm guvernului tot concursul nostru electoral. Dar totdeodată am adăugat că noi nu avem nici un alt legământ cu guvernul, Ce-l aşteptăm la treabă şi că dacă va lucra în interesul ţărei îl vom sprijini, iar dacă nu va lucra astfel, nu va avea adversar mai hotărât decât partidul naţional-liberal Precum vedeţi, ne ţinem de cuvânt. (Aplauze). clarat şi aiurea, că nu vom înceta lupta până când nu vom doborî în guvern care prin nepriceperea lui, constitue astăzi o adevărată primejdie naţională. (Aplauze).Nu mi place să exagerez şi să dau o notă prea pesimistă, semeni condițiuna. Un impas economic, fiindcă prin toată politica guvernului, viața economică este cu desăvârșire dezorganizată și paralizată, avertismentelor noastre și a tuturor factorilor serioși, în legea conversiunei datoriilor agricole ne-au dus la distrugerea creditului intern și extern. Nu mai e nevoie să sun că dacă starea aceasta continuă, dacă nu se iau de urgenţă măsurile de îndreptare cuvenite, catastrofa care ne pândeşte va isbucni nu numai cu consecnţe economice, dar şi cu toate consecinţele ei sociale. tot mai ameninţătoare, în cari un om ca contele Bethlen? se crede îndrituit să ţie Bimbagoul pe care l-a ţinut Duminica trecută la Budapesta, — este profund îngrijitor, zic, ca în asemenea clipe, inconştienţa unui guvern român să poată slăbi alianţele tradiţionale ale ţărei şi să zdruncine întreaga noastră situaţie internaţională. Să mi spue guvernul ca e gata să dreagă ceea ce a stricat în politica internă şi în politica externă. Nu e în stare s’o facă, n’are pentru aceasta nici priceperea, nici autoritatea necesară. (Aplauze). De aceea, încheind, vă invit să duceţi pretutindeni cuvântul şi crezul nostru şi cu linişte dar cu toată hotărârea şi cu toată însufleţirea să ne sprijiniţi în lupta pe care o pucem, convinşi fiind că nu luptaţi astfel pentru interesele egoiste Răspunzând chemărei noastre marele şef al partidului liberal d. Duca, a venit în mijlocul nostru. Şi în faţa d-sale facem această mărturisire. Să ştiţi şi d-voastră d-le Duca, că atât în oraş, cât şi în întregul judeţ nu se găseşte un singur om, o singură energie care să se intimideze de gesturile neisbutite ale d-lui Iorga şi nici de aerele dictatoriale ale d-lui Aristoianu. (Aplauze). . Ori de câte ori împrejurărilemă aduc prin aceste ţinuturi, al căror pământ a fost plămădit cu sângele nostru, vărsat din belşug pentru întregirea Neamului, mă simt înălţat sufleteşte, aducându-mi aminte de timpurile mari, când întâia oară la Oituz, i s’a spus năvălitorului inamic: „Pe aici nu se trece“. Această voinţă de fier a ostaşului român, pronunţată atât de lapidar, a fost impusă inamicului, ale cărui eforturi au rămas neputincioase faţă de hotărârea dârză a Românilor. Oricât de perfecţionate erau mijloacele de luptă ale adversarului n’au putut înfrânge puterea sufletească a ostaşilor de pe frontul Carpaţi-lor, cari văzând pericolul de cotropire a Moldovei au format în faţa vrăşmaşilor un val nebiruit de piepturi româneşti. Această înălţătoare pildă de jertfă pentru Neam, să ne călăuzească acţiunea în aceste timpuri de mizerie materială şi morală, în care a fost cufundată ţara de rel şi trecătoare ale unui partid, (ovaţiuni) ci pentru apărarea celor mai de seamă interese ale patriei noastre iubite, care trece azi prin ceasuri de durere şi de desnădejde pe care nu le merită (Ovaţiuni). Intr’o atmosferă de cald entuziasm d. N. N. Botez declară preşedinte al adunărei pe d. Duca. Să mulţumim graţios spune d. Botez strălucitului bărbat de stat şi şef al partidului nostru, d■ Duca pentru cinstirea pe care ne-o face astăzi. Dacă ne-am adunat aci este ca să protestăm cu toată tăria împotriva unui guvern, ce reprezintă ilegalitatea. Aşadar, sunteţi chemaţi la această întrunire, de protestare şi unii să putem desăvârşi o operă de înălţare- de refacere şi de biruinţă a neamului nebtiu. Căci nu se poate ca pentru jertfele ce le-am făcut şi pentru ca 5* 800.000 de fii ai neamului să compromitem o ţară din pricina incapacităţii „tehnicienilor'' voştri Aşadar partidul naţionel liberal vă cheamă la luptă. Fiţi gata- Ceasul din urmă a sunt. (Aplauze). " Guvernul de astăzi a nimicit, a distrus economia naţională, a pălmuit clasele sociale, a îngenunchind învăţătorii şi profesorii şi slujitorii altarelor. Tot aparatul funcţionăresc, este într'o stare deplo- 3 abilă. Sunt mari greutăţi, greutăţi însă pe care guvernul incapabil nu le-a putut birui. Avem o singură credinţă, credinţa sfântă în partidul naţional-liberal, în acţiunea lui viguroasă şi cerem hotărât înlăturarea guvernului. (Aplauze). gimul tehnicienilor, care în loc de prosperitate, a adus sărăcia şi jalea la casa Românului. După un an de activitate nefastă, experţii streini chemaţi ca să stabilească bilanţul de câştig şi pierdere, au constatat nu numai pierderi pe toată linia, dar chiar distrugerea economică, financiară şi morală a Ţării. Câştig a fost doar numai pentru tehnicieni şi neamurile lor. Iată unde ne-a adus regimul bunului plac sau dictatorial, întronat de guvernul actual. Ne aducem cu toţii aminte cu câte emfază se instalase la putere tehnicienii si cu ce făgădueli au amăgit atunci poporul credul. întocmai ca national-tărăniştii, ei n’au tinut nici una, din făgăduelile făcute. In loc de belşug şi încredere au produs o crudă desamăgire. Opera de destrămare a guvernului Prin legiferări nechibzuite atât creditul Statului cât şi creditul particular au fost complect distuse. Fiind lăsat să-şi aplice programul trâmbiţat, guvernul de tehnicieni, în loc să creieze a început o operă de destrămare. In fata ruinei generale ,partidul national-liberal a retras creditul ce acordase guvernului şi şeful nostru a ridicat steagul de luptă pentru salvarea Ţării dela o apropiată prăbuşire. După marile întruniri, dela Cernăuţi şi Brăila, la cari au luat parte toateclasele sociale, fără deosebire de origine şi de idei politice, trezite de primejdiile ce ne ameninţă pe toţi deopotrivă, după strălucitul congres de la Cluj, format din floarea intelectualităţii ardelene, am venit aici la Bacău în zona frontului să sorbim noi puteri de luptă şi să spunem răspicat, atât regimului actual, cât şi acelora, cari ar voi să mai arunce Tara în alte aventuri, ceea ce au spus inamicului, la 1916, ostaşii dela Oituz. ..Pe aici nu se trece“. Ne vom opune întocmai că ostaşii depe frontul Moldovei, tuturor acelora cari din inconştienţă sau incapacitate vor să arunce Tara în prăpastie. După cum în timpul răsboiului de întregire, aveam datoria sfântă să luptăm pe frontul inamicilor externi, astăzi avem aceeaşi datorie ca şi atunci să luptăm cu toate jertfele pe frontul intern, tot atât de periculos ca şi cel extern. Ar fi de prisos să vă mai reamintesc pericolele prin cari trecem, deoarece toţi le simţim deopotrivă. Din cauza incapacităţii tehnicienilor, statul român care în trecut, se bucura de un mare prestigiu, astăzi este redus la neputinţă şi faliment nefiind în stare să-şi plătească nici slujbaşii şi pensionarii. Eu c cred, că nu există nici un stat în lume, nici chiar în Africa, care să nu-şi plătească funcţionarii. Dictatura guvernamendala In această stare de neputinţă materială şi morală, a Statului tehnicieniipierzându-şi capul au introdus dictatura guvernamentală, care, a devenit atât de insuportabilă încât a creat îngrijorări Şi adânci nemulţumiri în toate păturile sociale. , Printr’un simplu Decret tehnicienii In teama lor au explus mas- tele mari populare dela administraţia judeţeană şi comunală. Rolul poporului în administraţia Tării a fost redus în mod sistematic. , . In felul acesta Constituţia a fos sfâşiată şi cu totul înlăturată. Intr’un cuvânt, Tara este astăz înjosită şi pusă la jugul câtorva beneficiari. Toate instituţiile de bază al Tărei sunt sdruncinate din temelie. Din cauza acestor frământări cotinue, trăim într’o agitaţie permanentă , iar nemulţumirile cresc pe zi ce merge şi devin ameninţătoare. Elementele extremiste ridică capul având cel maiprielnic mediu pentru înfăptuirea planurilor lor criminale. Aici pe zona frontului, unde au fost sacrificaţi sute de mii din cei mai buni fii ai Ţării, avem şi noi dreptul să ne întrebăm, pentru ce s’au jertfit aceşti eroi ? Pentru ca astăzi, poporul român, să fie despoiat de drepturile sale de către o mână de indivizi, cari n’au nici o rădăcină în Ţară ? Nu mai are oare acest popor oropsit, dreptul de control asupra guvernanţilor săi ? Datoria Partidului Liberal Partidul liberal, care a înfăptuit întregirea Neamului, reforma agrară şi votul obştesc, nu trebue să mai tolereze nici o clipă această stare de lucruri . El este dator să apere cu orice jertfă libertăţile publice şi drepturile poporului. De aceea, pentru răsturnarea acestui guvern nefast se impune în mod absolut, ca partidul nostru să cheme la luptă şi sacrificiu pe toţi bunii români. Cerem, ca la cârma statului să vină pe baza tradiţiei Constituţionale, cel mai puternic organism politic din Ţară, care este partidul nostru cu rădăcini adânci în popor şi în toate straturile sociale. In aceste timpuri agitate numai partidul naţional-liberal poate stăpâni situaţia. Când în timpurile primejdioase din 1907 vocea poporului românesc cerea cu tărie aducerea liberalilor la cârma Statului, această voce divină a fost ascultată şi Ţara a fost mântuită de către guvernul naţional-liberal cu ajutorul Atot-Puternicului, care veghează la soartea popoarelor. Astăzi când trecem prin primejdii şi mai mari, vocea poporului român de la Ceremus la Dunăre şi de la Nistru la Tisa, cere cu aceeaşi tărie şi înţelepciune aducerea partidului naţional-liberal la guvern pentru salvarea României întregite. Credem că vocea poporului va fi şi de data aceasta ascultată, fiindcă este vocea lui Dumnezeu. Suntem adânc convinţi că întocmai ca şi în anul 1907, partidul naţional-liberal venind la putere va potoli agitaţiile, va înlătura nemulţumirile, şi va dirija căruii Statului pe făgaşul său firesc, ferindu-l de prăbuşire. (Continuare în pas. 2-a) Preşedintele Partidului Naţionalîberal Situaţia este foarte gravă Partidul naţional-liberal a trut ori o întrunire la Bacău care datorită inprejurarilor în care se găseşte ţara a luat proporţiile unei manifestaţii a conştiinţei naţionale. Reprezentanţii tuturor categoriilor sociale şi a tuturor cetăţenilor de orice naţionalitate au participat la această manifestafie, având convingerea nestrămutată că în faţa primejdiilor e DIDU e conomice şi sociale ce frământă azi întreaga societate româneasca, singura forţă politică în măsură să stăvilească nenorocirile şi să preîntâmpine pe altele şi mai grave, e numai partidul naţional-liberal. La Cernăuţi, Brăilaşi Cluj, opinia publică românească dintr’un sentiment profund de mare răspundere în faţa istoriei a generaţiei actuale, şi-a manifestat încrederea în autoritatea, patriotismul şi programul partidului naţional-liberal. La Bacău, ori s’a făcut încă odată dovada acestei încrederi. Mumeitorul flămând, prigonit şi suspectat, plugarul căruia i se stoarce vlaga pentru ca să aibă ce risipi guvernanţi ca cei de azi, negustorul aruncat de faliment în mijlocul drumului, pensionarul zdrenţuit şi înfometat, slujbaşul asupra căruia ameninţă izgonirea din funcţiune, neplata salariului, toţi se înfrăţesc în mizeria şi în durerea lor, prnvindu-şi speranţa de mai bine în partidul naţional-liberal care e o garanţie pentru ceiace a putut face in trecut şi pentru ceiace poate realiza azi. Miile de cetăţeni adunaţi ori la Bacău, stau ca dovadă prin prezenţa lor de clocotitoare nemulţumiri că salvarea ţarei, poate veni numai de la partidul naţional-liberal, întâmpinarea d-lui Duca Guvernul ne-a dus la un întreit impas, la un impas financiar, la un impas economic şi la un impas în ra-Bar ar fi să nesocotesc cele mai elementare datorii ale mele, dacă n’aşî denunţa pericolul, şi dacă aşi tăgădui că situaţia, . . . . în care am ajuns este porturile noastre interna gravă. jţionale. gaţa financiari şi economica în coffinlpla dezorganizare să se aştepte niei la formule ma-1 drăznesc încăodată să afirm că ne gree. niei la miracole. Dar în li- i luăm întreaga răspundere a situamitele posibilităţilor actuale. în-' tiei. (Aplauze). apărarea Patrie! noastre Osavâitarea si-Mi Leonida Binaitrescu Discursul d-lui general Moşoiu Declaraţiile d-lui DUCA Capra împotriva guvernului Creditul este distras Sl&latiiS® cp Franţa mm Gs&'cântarea d-lul M. N. Botez Ţara întreagă este cu noi. B-l NIKAKE BOTEZ D-I GENERAL MOŞOIU Guvernul trebue să plece Guvernul actual nu mai poate face fărei decât un singur serviciu: să plece și să plece cât mai neîntârziat. In starea în care am ajuns, orice zi, orice ceas care trece măreşte pericolul şi îngreuiază posibilităţile de îndreptare. Relintronarea regimuliai constituţional Aud pe unii zicând : care e soluţia, crizei de astăzi ? Răspund răspicat : Nu e decât o singură soluţie : reintronarea sinceră, deplină, în litera ca şi în spiritul lui, a regimului nostru constituţional, şi venirea la putere a partidului naţional - liberal. (Aplauze). Dealtminteri, aceasta nu o spun şi nu o cer eu, fiindcâ în vremuri de acestea numai inconştienţii pot dori sarcina puterei. O spune şi o care ţara, care vede în partidul Naţional- Liberal ultima ei rezervă. (Ovaţiuni). O spune şi o cere ţara care ştie că de câte ori a fost în primejdia, salvarea s’a găsit în experienţa, în priceperea, în hotărârea şi în patriotismul partidului Naţional-liberal. (ovaţiuni). Ceea ce acest partid a fost în stare sâ facă ori, este în stare să facă şi azi. (Ovaţiuni). Era improvizaţiilor şi a experienţelor, a trecut. încercările nu ne permit altele noi. Experiența a fost prea dureroasă și pericolul este prea iminent. in faţa greutăţilor de astăzi Sunt întrebat de unii şi de alţii dacă avem soluţiuni. Bineînţeles că avem. Dacă n’am avea, nu îic,am încumeta să revendicăm răspunderea unei situării aşa de grave. Programul nostru este cunoscut, şi afirm că situaţia de azi, oricât de gravă, poate fi îmbunătăţită şi îndreptată. Noi avem convingerea că avem soluţiile cerutei de împrejurări, că avem energia pentru a le aduce la îndeplinire, şi că mai mult decât orice altă forţă politică, suntem în măsură de a restabili încrederea înăuntru şi in afară, fără de care nimic temeinic nu se poate reclădi. (Ovaţiuni). Fireşte, în mijlocul crizei mondatale de astăzi, nimeni nu trebue