Viitorul, iulie 1932 (Anul 24, nr. 7324-7350)
1932-07-01 / nr. 7324
TEATRU-MUZICA Sieriacoje^ TEATRUL CĂRĂBUŞ. — La lozul — Parada Co-Cărăbuşului. TEATRUL COLOS, Jos.TEATRUL RIO. — „Rio Râde“ cu celebra trupă Braziliană Tropical Express. TEATRUL NOU. — Der Gazlen cu artistul american Ludwig Satz. GRADINA IZIBANDA (calea Vcăărești). — Trupa de operetă Stramer .Gnetsche Liebe.“ Teatrul Cărăbuş Compania de reviste a Teatrului „Cărăbuş“ prezintă in fiecare seară cea mai spirituală revistă a lui Kiriţescu „La Lozul Cărăbuşului“, revistă în 2 acte şi 32 tabloui, cu Elena Camora, Lizica Petrescu, Mia Aposolescu, Lulu Savu, Vera Violeta, Buzău, Giugaru, Muneanu, Miliari, Stroe Trodariu, Giovani, Angelescu. Cupletele, skechiurile, tablourile lin această revistă este de un spirit, și de o montare cum rar s’a văzut.Baletul. Boyssi toate dansurile lin această superbă revistă sunt în adevărat formidabile, iar dansatorii Rene Rame, acest cuplu de dansatori sunt ceva ce chiar nu ■’avărm. Numeroși spectatori admiră în fiecare seară, excelenta comedie Der Gazlen cu simpaticul și renumitul artist american Ludwig Satz, care se joacă în fiecare seară pe scena teatrului „Nou“ In această comedie Ludwig Satz are o creaţie desăvârşită. Nenumăratele situaţii de mare haz cu care este presărată comedia „Der Gazlen“ sunt aplaudate de publicul entuziasmat. pParada Colos^ Un triumfal succes obţine în fiecare seară revista „Parada Colos“ de d-nii N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Cupletele „Aşa e românul“, „Banii mei“, „Cine ne conduce“, „Vreau o păpuşa“, „Dezarmarea“ şi „Flirt surd“, sunt insistent bisate în fiecare seară, iar sketchurile „Mihalache la Geneva“, „Razele bleu“ şi formidabila romanţă a papugiilor sunt marile lovituri ale revistei , iar compoziţiunea excelentă a d-lui Vasilescu în romanţa papugiilor e cântată împreună cu publicul din grădină. Excelentul ansamblu : Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Vera Taco, Jeana Costea şi Const. Toneanu, I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, R. Rang, Micky Maziliu, C. Roman, etc. şi S. Siomin, Annie Siomin şi Snejinsky. Teatrul „Izbânda“ Pe scena din eleganta grădină a teatrului „Izbânda“ din calea Văcăreşti 21 unde joacă celebra trupă vieneză „Stramer“ , „Să nu uiţi“ cântat de Solomon Stramer cupletul „Am căzut“ cântat de Istrael Felldbaum şi monologul „Gneive“ spus cu multă măestrie de Iosef Karner, produc ropote de aplauze la scenă deschisă. D-nele Clara Stramer, Dina König şi Elsa Rabinovici contribue la succesul operetei „Gneivische Liebe“. B^bjioşraliî A apărut Nr. 23 al excelentei publicaţiuni „Săptămâna C. F. R.“ cu un sumar bogat şi cu numeroase clişee. Teatrul Nou ■MMM LITERE-ftRTE Critica literari pre ea ceea ce Edmond Jaloux scriu despre d-na Odintsoff (Părinți şi copii) •" «In niciunul din momentele cârtii nu o vezi în întregime si când ai închis romanul este de neuitat". Edvarda este elementul care descompune viaţa senină a lui Glahn, atingând însuş isvorul echilibrului: veselia clară şi elementară a acestui nomad amant al libertăţii şi spaţiurilor, deschise. Viaţa lui Glahn va fi otrăvită de ciudăţenia acestei atrăgătoare femei, care-i răscoleşte în suflet pasiunea întortochiata şi consumată a iubirii. Si locotenentul Glahn va muri într’o circumstanţă tragică, mai târziu, neputând să mai îndure amintirea chipului acesta chinuitor al Edwardei. Dar ceea ce captivează în Panca şi în celelalte romane ale lui Hamsun este ritmul încântat al povestirii, apropierea primitivă de natură, comuniunea fraternă şi generoasă cu toate lucrurile — trăsătură care-mi amintia Pe Walt Whitman — amestecul de vis şi viaţă şi mai ales transformările vieţii noastre interioare sub influenţa inexorabilă a timpului. Concluziile sunt totdauna minore şi caracteristice pentru neconcludentul şi straniul vieţii-O poezie proaspătă şi limpede aruncă lumini odihnitoare deasupra romanului lui Hamsun Amintesc episodul de o poezie atât de fină şi originală a iubirii mistice a lse linii şi a hi Dundas, care se apropie de ritmul poemului. E irezistibilă muzica interioară a acestui vagabond tandru si pasionat, a cărui viată se apropie atât de mult de regiunile visului■ Nu s’ar putea aRecunosi că nu sunt la page, iar cine poati să reziste evadărilor, lui Knui Hamsun ? Deși minunatele aventuri ale locotenentului Thomas Glahn, au apărut în Ianuarie Rieder, îndrăznesc să le amintesc atât de târziu pentru farmecul lor curios şi rar. Totdeauna când am descris orie de Hamsun am simţit dincolo pagini o chemare de larguri, pe spaţii întinse, inundată de soare şi viaţă liberă. Printr’o secretă asociaţie de rezonanţe stilul hamsunian în care filtrează virtuos esenţele atrăgătoare ale naturii şi ale libertăţii, îmi aduce în suflet ecord patetic al poeziei lui Whitman. Aceiaş esenţială apropiere din lumea exterioară, aceiaşi dispoziţie vagabondă şi visătoare. Locotenentul Glahn îşi petrecea timpul în tovărășia câinelui Esop, in Nordland într’o colibă în apropiere de Sinilund■ Viata lui este încântată de ziua perpetuă a verii nordlandeze, de pădurea unde vânează, de mișcarea subtilă si variată a naturii, căreia s’a integrat cu o voluptate păgână si rafinată. . Parfumul rădăcinilor şi al frunzelor mă umplea de veselie şi recunoştinţă la fel cu aroma bogată a spinului, care aminteşte mirosul măduvei; numai în pădure totule liniştea în mine, sufletul mi se i semnă Şi se dilată de putere nouă Mergeam zi după zi Pe colinele împădurite, cu Esop lângă mine si nu doriam nimic altceva decât să pot să merg mai departe zi după zi"... Viața lui Glahn evoluiază în ritmi magnific și nepăsător al ano 2?*.......v..... . ■impurilor și primele relații, pey t5JV V €♦*«--«C .. .. . ari le avem diespre această exis- J plica și lui Hamsun această mărturi. un element in-\risire a locotenentului Glahn? . — Iubesc trei lucruri, am spus atunci Iubesc un vis de iubire, pe care mi l-am urzit odată, te iubesc - - - ... -----------1. _j„ ■enţă, o prezintă ca un element in om confundat printre celelalte forme ale naturii. In această fericită scurgere a timpului se insinuiază insă figura capricioasă şi stranie a Edvardei. Edwarda aparţine acelei neuitate categorii de femei în care a excelat Turgheniev şi caracterul ei surprinzător de orgolios şi de -o culoare necontenit schimbătoare, asemenea nuanţelor mobile şi insezisabile ale mări — aminteşte de figurile femenine din Fum (Irina) şi „Apele primăverii“ (Gem. mo). Este o feminitate esenţială şi profundă în această Edwardă, creiată din indienii'.ni sumare şi răzleţe, neordonate într’un tablou sintetic Şi definitiv■ S’ar putea spune desl/U» O IIVV v wviiv -v - —„ _ pe tine şi iubesc colţul acesta de pământ. — Si ce iubeşti mai mult î — Visul". Si este într’adevăr ceea ce atrage mai mict imaginaţia noastră de citadini• condamnaţi la ceruri şi spaţiuri limitate Este viaţa liberă, vagabondă, în continuă schimbare, in căutare de ţărmuri noui, necunoscute. Este sufletul nomad al evadărilor, al eliberării de tipare apăsătoare, de vremuri stereotipe, care ne fură neaşteptat în romanul hamsunian M. FARCAŞEANU CINEMA CAPITOL. — Alteţa sa cocheteazză, cu Ivan Petrovici. CINEMA VOX. — Când Gaby vrea cu Cămilă, Horn. CINEMA TRIANON. — Pâinea noastră cu Charles Farrel şi Mary Duncan. CINEMA SELECT. — Montparnasse şi Rechizitoriul. CINEMA REGAL’. — Execuţia spioanei. CINEMA ROXY. — Trei femei şi un diplomat. CINEMA FEMINA. — Munţii în fiscuri CINEMA CORSO. — Traficanţii cu Hardt şi completare. CINEMA BULEVARD PALACE.— Floarea din Cuba cu Lupe Velez. CINEMA OMNIA. — Otragedie în America şi Divorţata. CINNEMA FORUM. — Svengali cu John Barrymore. SALA EPISCOPIEI închisă pentru reparaţii. SALA FRANKLIN A. R. P. A. (Ateneul Român. — Florea Rinului cu Fritz Shultz. CINEMA RAHOVA. — Lacrimi de Paiaţă cu Koval Samborsky, Meg Lemonnier şi Berthe Ostyn. CINEMA LIDO. — Contesa Dancieff şi Şahmatt. CINEMA şi GRADINA LIRA. — (fostă Gloria). Calea Văcăreşti. — Am ucis cu Nancy Caroll şi Hai să ne însurăm cu Széke Szakai.. GRADINA şi CINEMA VOLTA BUZEŞTI.. — Fantoma Parisului cu revista Cucurigu lohn Gilbert si No. 4. GRADINA şi SALA MARNA. — Pe unde curge Volga şi trupa de comedii. CINEMA MARCONI. — Unei femei să-i ierţi totul şi onoarea ofiţerului. CINEMA MODEL — Studentul din Praga, jurnal şi Miki Maus. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR, închis pentru renovare. CINEMA NISSA. — Misterele spionajului şi revista cu Nicu Rabega. CINEMA ROMA. — Minsterul Minei de aur. Lupta pentru o femee. GRADINA şi SALA TOMIS. — Văduva logodnicului cu Georg Alexander, jurnal şi completare. CINEMA SALA şi GRADINA KISELEFF. — Spioana din Gibraltar cu George O’Brien şi Marion Lasing şi o comploare. CINEMA REGELE FERDINAND. — Haiducii, 12 acte. ATENEUL CINEMA GOLESCU. — Celebru! clovn „Grock“ şi Fiecare cu norocul lui cu Fritz Schulz CINEMA IDEAL. — Când eşti frumoasă şi Stan şi Bran divorţează. CINEMA ROZICA. — Ben-Hur cu Ramon Novarro. CINEMA OLIMP-Grădină (Calea Şerban Vodă 113). — Of! Neamurile şi Să vezi şi să nu crezi. CINEMA LILIACUL. — Compania de reviste Titi Columbeanu în Parada Capitalei şi filmul Idila Imperială cu Xenia Desir şi Werner Pitschan. SSSfiaBnBBBBi In cartierul Obor întrunirea a avut loc în sala „Istre să ferim ţara d duşmani, leana“ (Obor) şi a fost presidabă. Mintea noastră nu trebue să uite de d-l Toma Mihăilescu, mare cu înfăptuirile marilor dispăruţi Ion merciant-A luat cuvântul mai întâi d- l ANDRIŢA care spune, că pentru a scăpa ţara de crea de astăzi şi pentru a întrona, ordinea şi cinstea partidul naţional-liberal face un nou apel la toţi bunii români a da concursul lor, acelora care luptă să pună capăt dezordiniei şi nedreptăţii. D-l I. STANCIULESCU, arată Brătianu şi Vintilă Brătianu- Experienţa tristă are se face cu guvernarea naţion rrţărifti ilstă ne astăzi şi va duce la dezastru dacă cetăţenii ' 'nu vor vota cu parjdul liberal în fruntea căruia stă ubitul nostru preşedinte d- l. Glica- D-l avocat LIAZAREANU : Ţărăniştii sunt vinova în mare parte de situaţia nenonită în care se găseşte astăzi întraga societate că cei care au înfiinţat teroarea românească, bandelor de voinici, care au învrăj-ji-şoara avocat VIOARA BU- bit clasele sociale, care au cultivatTOR, arată neagra mizerie în care ura regionalistă urmărind dezagre-1 se sbate România- alvarea scumparea naţională şi socială, au pre-pei noastre ţări stăn mâinile potentia de a scoate ţara din haosul porului- Este o datde să mergem în care se frământă acum- în rândurile pariiului naţionalliberal al cărui predinte e d- L G- Duca una dintre cele mai în care se frământă acum D-l POPESCU COLIBAŞI: Cointribuabilii voesc să dea banul lor statului, nu agenţilor electorali- voinici Actualul guvern, este guvernul şantajului regionalist, este guvernul care a concesionat bogăţiile ţării-D-l ILIE BADALAN, muncitor : Risipa făcută de nemuritorul Vi,drighin la căile ferate într’un timp in care mii de muncitori erau concediaţi este de pomină- Aceşti muncitori sunt nevoiţi astăzi să cerşească spre a-şi hrăni familiile-D-l căpitan ANTNOŞEANU, îndeamnă cetăţenii să voteze lista partidului naţional-liberal care e nădejdea unor vremi mai bune pentru ţarăD-l BIGHELES, comerciant, are încredere în cuminţenia cetăţenilor care vor şti să-şi facă datoria către ţară, în ziua de 17 iulie votând lista partidului naţional-liberal. D-l căpitan COSTESCU, consilier comunal. Datoria cetăţenilor este de a salva ţara, gonind guvernul de la putere prin voturile lor Părintele COSTACHE : Preoţii trebue să fie în fruntea poporului NUUUU ca lit •*■*-*. ------------------------A- -O.- . _ !-! să le arate calea ce au de urmat TEAM : Să nu ocupeţim nici Suntem datori cu preţul vieţei nou- un sacrificiu penti salvarea ţării strălucite personaliţi ale ţării. Femeia trebue s fie o demnă luptătoare alăture de bărbat în actualele împrejură, căci, numai prin solidaritate şperfectă înţelegere se pot salva amintirile din spaima mizeriei-D-l colonel BERIDEI: Cu bărbăţie să mergiem luptă pentru isbânda partidului itional-liberal. Mai vorbesc d-niiSECARESCU comerciant, avoc CIURIAC, GICA ŞTEFANEST. D-na ZHF. COLOICULESCU cons. comunală, am lupta plină de patimă şi ura 10 duc politiciani ardeleni cora vechiului regat Partidul d-le Boilă-Maniu- Vaida, a intronat narhia și dezordinea. D-l avocat BOStfiF PARASCHIVESCU : Am trecut a fost rugat de faimosul trel Dobrescu zis Bornă să nu-i dice imunitatea parlamentară și a nu fi chemat la parchet să i socoteală de matrapaslâcurile coise. Mai arată că cctenii sunt copleşiţi de impoziteCauza relelor în această ţară es! Madgearu. D-l general de dific AL- MUN- cupeţim nici *3 kTURSUL Situaţiimnea Îngrijorătoare a GURILOR DUNĂRII (Continuare din pagina 1-a) ameninţător pentru împotmolirea gurii Sulinei, atât prin direcţiunea lui, cât şi prin debitul considerabil de depozite, pe cari le împingea către această gură. In loc să se ocupe de acest pericol iminent, de a se lăsa gura Sulinei sub influenţa continuă a depozitelor împinse de aţei braţ şi să urmeze sfaturile date, încă în 1876, de către inginerul Hartley, de a’l închide. — Comisiunea Europeană a Dunării nu numai că a rămas şi persistat într’o situaţiune aparent comodă, dar a admis şi permis să se execute lucrări tocmai contrare concepţiunii lui Hartley şi nume scurtarea lungimii braţului Sulina, prin tăeturi şi rectificări nerecomandabile de toţi acei cari se pricepeau în ştiinţa hidraulică. Aceste rectificări au avut ca consecinţe sporirea vitezei apei şi cu dânsa depozitele dela gura Sulinei, dela 7% la 14%. * In numărul de mâine vom examina alte aspecte ale situaţiei dela Gurile Dunării. Teatrele noastre toate, decât braţul cu debitul cel mai mic. Astfel se justifică alegerea braţului Sulina ca braţ pe care urma să se facă navigaţiunea de către marile bastimente maritime, în aşteptarea executării unor lucrări definitive. Era o soluţiune inteligentă, potrivită împrejurărilor de atunci, asupra căreia nici o persoană tehnică cunoscătoare nu poate să facă nici o obiecţiune. Dar, urmaşii lui Hartley, mult inferiori în concepţiunile, experienţa şi cunoştinţele lor, satisfăcuţi de nişte rezultate, momentan favorabile, nu s’au mai ocupat de fenomenele manifestate sub acţiunea defavorabilă a evoluţiunii deltei ; iar membrii comisiunii, toţi diplomaţi, nu au avut posibilitatea să urmărească schimbările pe cari natura le indica şi s’au lăsat conduşi numai de organele tehnice ale comisiunii, găsind foarte comod să circumscrie prevederea în marginile strimte ale studiului şi întreţinerea unui singur braţ, neglijând cu totul acele fenomene, manifest defavorabile , ce se produceau an de an asupra întregului litoral, cuprins între gura Sulinei şi cele 14 guri ale braţului Kilia, aflate în neîntreruptă schimbare. Aceste fenomenne indicau, în mod destul de vizibil tendinţa In propriul său interes publicul , este rugat ca să depună coletele In curând vor sosi în Capitală la Poşta Centrală, cel mai târziu marele actortamerican Maurice până la orele 19, cunoscând că în Schwartz directorul teatrului de acest mod se accelerează transporartă din New-York. Viola Philo, tarea lor la destinaţie, deoarece IiiUU UCU IUI Ud V AUlk/ii ..... 1. •. . , v , I aAl'a v«.xxj, uv »V -O. vyxxv» r •« ___ unuia din cele 14 braţe, anume cele de la Metropolitan Opera din New- expediţia se face în chiar ziua dedin spre Sud, numit Staroe-Stam- York şi Boris Kogan celebrul pia-1 punerii. bul, de a deveni din ce în ce mai nist. Teatrul CĂRĂBUŞ In fiecare seară Marele succes La Lozul Cărăbuşului Preţul locurilor: Lei 45, 55, 85,145 ! ! PETRECERE câmpenească — organizată de şoc. „Principele Mircea“ — Vreţi să petreceţi o zi întreagă la Pădure 7 Veniţi cu toţii, Duminică 3 Iulie — la Băneasa — unde va avea loc o mare serbare câmpenească. Nenumărate distracţiuni, cântări, jazz, restaurant, bal, berărie, cârciumă, horă, bătae de flori, cinematograf, tragere la ţintă, diferite focuri, etc., cu preţuri populare. Intrarea gratuită: 25 lei de persoană costul maşinei — dus şi întors — din Piaţa Victoriei. In caz de ploaie se va amâna pentru Duminică 10 Iulie, de la P. T. T. Manifestaţiile PARTIDULUI NATIONAL-LIBERAL BBHBBtaBBmnaaBaBasnHMiHMHBaae — întrunirile din Sectorul de Negru — In cartierulIJDud®şţi întrunirea a fost prezidată de d-l dr. Haim. D-sa face un istoric al luptelor, duse de partidul liberal şi cere votul pentru acest partid. D-l FLORIAN GOLDENBERG, comerciant, arată timpurile grele prin care trecem şi face elogiul cetăţenilor cari răspund cu entusiasm la chemarea partidului liberal-D-l profesor BUSUIOC arată care a fost starea de înflorire a tăriei atunci când partidul liberal a plecat de la putere şi care este starea de astăzi. D-l farmacist MARCEL ROSENFELD spune că în rândurile partidului liberal se găsesc adevărate elemente conştiente de dreptul cetăţenesc.Cere cetăţenilor să voteze lista partidului liberal. D-l maior CRIVEŢEANU face un aspru rechizitoriu guvernărilor demagogiei ţărăniste şi tehnicienilor îndemnând cetăţenii să voteze lista partidului naţional-liberal. Cuvântarea d-lui AL G. Donescu Alegerile de la 17 Iulie trebue să aibă o însemnătate istorică. Data de 17 Iulie trebue să repre- ^ zinte în viitor, ziua de când popo- rul român şi-a afirmat paşnic, civilizat, dar hotărât, voinţa lui de a nu se lăsa batjocorit în propriauitară- I 'ii . Cetăţenii de azi, au o mare răspundere în faţa viitorimeî. Trebue să dovediţi că sunteţi demni de înaintaşii d-voastră- Trebue să Ştiţi să preţuiţi onoarea ţărei, mai mult decât orice în viaţa d-voastră. D-voastră ani de zile aţi fost batjocoriţi, doi ani de zile aţi fost sleiţi de povara unor biruri îngrozitoare. Astăzi vi se pregăteşte o soartă mai rea, dacă nu veţi şti din vreme să vă apăraţi. La 17 iulie veţi avea în mâinile d voastră buletinul de vot. Este arma cea mai puternică pe care o veţi poseda, şi cu care veţi putea nimici pe cei ce se pregătesc să vă pună din nou jugul Topirii şi al mizeriei. Fiţi hotărâţi şi nu cruţaţi- Gândiţi-vă că va râde o lume întreagă de poporul acesta chică nu vă veţi face întreaga datorii — sfânta datorie — de a pregăi tării un viitor mai bun şi maipmin- Daţi voturile d-voastră la 17 iulie singurului partdpolitic, ce poate risipi discordii din nâuntru şi poate reda încreaţrea în afară. Daţi voturile d-voastă partidului liberal de sub conduerea eminentului slujitor al acetei ţări care este d-l I G Duca. Aplauze). Să salvăm ţara din drumul prăpastiei şi să pecetluim cu voturile noastre isbânda partidului naţionalliberal. D-l avocat N- TRESTIANU, consilier comunal. Partidul vă cheamă la luptă, apărarea demnităţii voastre şia intereselor superioare ale ţării. Ne prezentăm în faţa d-voastră cu toată autoritatea realizărilor trecute care constitue fundamentul vieţii noastre naţionale. Vă cerem să dovediţi tuturor că nedreptatea făcută nouă este nedreptatea făcută ţării şi că voinţa voastră este înlăturarea regimului de ruină a partidului ţărănesc. Părintele CREŢU : Naţional-ţărăniştii promit vremuri mai bune prini chemarea în ţară a experţilor, mai arată că ţărăniştii au învrăjbit confesiunile, că au distrus tot ce era bun şi sfânt în această ţară-IXctr pcdcap.-'O« va, vtlul- Eil trebue sa iasă din urnele pe care ei voesc să le falsifice. Cuvântarea d-lui Al. G. Donescu Mai sunt două săptămânipână la ziua hotărâtoare a neamului românesc." La 17 iulie se va şti în lumea întreagă dacă românul merită să trăiască liber, dacă i se cuvine respect. Prin felul cum veţi da votul d-voastră, vă veţi hotăra soarta în viitor.. In momentul însă când veţi păşi spre urnă, făceţi-vă examenul conştiinţei d-voastră gândiţi-vă la toate suferinţele ce le-aţi îndurat atât de îndelungată vreme de la cei ce încearcă azi să pună stăpânire din nou pe ţară. Gândiţi-vă că doi ani de zile cât au stat la cârma, statului naţional ţărăniştii au vândut avuţiile ţării, lăsându-vă pe voi pradă mizeriei şi sărăciei, ca să se poată lăfăi ei în desfătare. Gândiţi-vă că dacă astăzi funcţionarul este sortit să moară de foame, dacă magistratul nu mai poate avea mintea limpede, iar armatei i-a pierit dorul ei de ţară, aceasta se datoreşte naţional ţărăniştilor cari în setea lor de bani au făcut împrumuturi din cele mai grele în străinătate. Şi azi când a sosit momentul să le plătim, trebue să ia pâinea de la gura românului. Gănditi-vă când veţi păşi la vot că aveţi o sfântă datorie de împlinit" Cu votul vostru puteti salva România, după cum de asemenea o puteţi înglodi mai mult în mocirla în care au adus-o doi, ani de guvernare naţional-ţărănistă. Daţi-vă seama de rolul d-voastră şi votaţi cu hotărăe partidul national-liberal, singurul organism politic ce poate reda tării încrederea înăuntru și în afară D-l AL. G. DOVESCU De la Organizaţia din sectorul Verde Organizaţia secţiunei 31 (străzile cari aparţin circumscripţiei 31) a partidului Naţional-Liberal din sectorul IV culoarea de Verde, face cunoscut că şi-a stabilit sediul în strada Cobălcescu No. 45 la d-l avocat Gh. Paraschivescu-Ciurcu şi roagă stăruitor pe toţi prietenii şi pe d-nii membri ai partidului din această secţiune, să treacă în timpul cel mai scurt pe la sediu, în orice zi între orele 18-20. Domnii N. Penciulescu, preşedintele şi d-nii I. Epureanu şi Gh. Paraschivescu-Clteu, vice-preşedinţi ai secţiunei, se vor găsiîn permanenţă la sediu spre a da informaţiuni. Tot aici se primesc cererile de nouă înscrieri în partid „VIITORUL“ PRIMEŞTE Abonamente de Vilegiatură cu 50 cei pe lunâ „Hotelul CARAIMAN“ SINAIA RENOVAT COMPLECT ASCENSOR, APA A5.DA, CALORIFER, BAI Pensiune complectă luSie-august 450 Iei pe zi Reţineri de camere BIROUL STAMESCU, Galerie Blanduziei 19 Ho raa*! PENTRU DIABETICI CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Publicaţii»! Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 30284 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, republică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Virtuţii Nr. 23 (corn. Militari), averea mobilă urmărită a debit Marioara Marghescu, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificaţie în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55739. — Dos. 12250/1931 In baza adresei Nr. 30283 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Costache Sibiceanu Nr. 8, averea mobilă urmărită a debit Emilia şi Ion Diaconescu, care se compune din trei scoarţe româneşti diferite culori şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55734. — Dos. 12252/1932 In baza adresei Nr. 30282 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, de la orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Clucerului Nr. 68, averea mobilă urmărită a debit Zoia şi Constantin Rusu, care se compune din un lavoar lemn maron cu oglindă şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Boumentpubl. Nr. 55725. — Dos. 12406/1932. In baza adresei Nr. 30290 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Paraschiva Stoenescu Nr. 9, averea mobilă urmărită a debit. Gherghina şi Mari Stamate, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea crediit Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55779. — Dos. 7036/1932 In baza adresei Nr. 30277 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publec In Bucureşti, str. Regina Mana Nr. 7, averea mobilă urmărită a debit. Aneta și Vasile Moman, care se compune din una mașină de cusut marca Singer și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. _ __ Publ. Nr. 55697. — Dos. 7309/1931 In baza adresei Nr. 17242 din 1932 a Jud. ocol 8 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Iulie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc., strada General Budişteanu Nr. 4, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Constantin I. Decler, compusă din un automobil „Creisler“ Nr. 12105 B, anume specificat în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ana Budiş. Publ. Nr. 55010. — Dos. 8257/1932 In baza adresei Nr. 27974 din 1932, a Trib. Ilfov, secţia 4 c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Iulie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Vespasian Nr. 52, averea mobilă urmărită a debit. Gh. Ionescu, care se compune din un dormitor de lemn şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Manole Constantinescu. Nr. 56428. In baza adresei Nr. 17910 din 1932, a Jud. ocol 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Iulie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Şos. Viilor Nr. 20, averea mobilă urmărită a debit. Gheorghe Vlădescu, care se compune din un bufet cu cinci uşi şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Dumitru Marani. Publ. Nr. 56353. — Dos. 14784/1932 In baza adresei Nr. 29965 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 iulie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Biserica F.nei Nr. 10, etajul III, averea mobilă urmărită a d-nei Elena Mengoiu, care se compune din un jifonier lemn lustruit maron şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Dichiu. Publ. Nr. 53689. In baza adresei Nr. 29963 din 1932, a Judecol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Iulie 1932, dela orele 12 din zi Înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Pomul Verde Nr. 32, averea mobilă urmărită a debit. FI. Păunescu, care se compune din un șifonier cu oglindă și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Dichiu. Publ. Nr. 53707. In baza adresei Nr. 30286 din 1932 a Jud. ocol III București, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, de la orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Rondă Nr. 4, averea mobilă urmărită a debit. Alexandrina Alexandru Niculescu şi Maria Niculescu, care se compune din una maşină de cusut marca Singer și altele anume specificate în procesul verbal de despăgubirea credit. Co. I ubl. Nr. 55752. _ Dos. 21402/1931 a din 1932 spre cunoștința Bucurefti se Publică de 7 luiTM 1932 ®lTraI& Că In ziua s a -3A ii“TM “a BourneetCo g Fea Credit Soc" 1 Ubl Nr' 557591..~_^CS 20182/1931 In baza adresei Nr. 300B6 a Jud. ocol III Bucuresri K,93«2 spre cunostința generals’,pub . cft de 7 Iulie 1932, ^Hrele^1V H înainte, se va vinde la licita«., 11 ** blică în București, str. Fântenița Nr. 5, averea mobilă urmărită a debit Elena și Ion Stoenescu, care se compune din o maşină de cusut marca Singer si altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre de Pagubirea credit. Soc. Bourne et Co PubL Nr. 55766. p09. 300/^2 In baza adresei Nr. 30239 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi S W* V'M» '* PUblică în București, calea Văcărești Nr. 52 averea mobilă urmărită a declin nn ai Schi100, care re compune din una mașină de cusut și altele anume specificate in procesul verbal ermărie, spre despăgubirea credit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 5577.1 — Dos. 303/1932 In baza adresei Nr. 30281 din um de z i» gr,eiîerată ca în ziua tunii,«10 16 1932, de a orele 9 din Zi Sfc^în R Va vinde la ^citație P„. S auB‘dul ColoncI MinSritări a dlh ,3’ ,®Lverea mobilă urmărită a debit. Maria, Anisoara u°n nbiro,Ve!fSC!J’ Care 39 comPPPe din altele an de emn culoare maron și verbal “ l!®“16 în Piosul rea credit «TMâgre* spre despăgubi- P„R. M S?c- Bourne et Co. • Nr. 55717. — D03. 15871/1930 In baza adresei Nr. 39285 din 193“, spre1‘cunostinf1 BuCUrcSl1' se PubSâ spre cunoștința generală că în ziun în»iVUHe 1932’ d0,a «rele 9 din zi bbe^f’ Se Va vinde ,a ^citație publică în comuna Chiajna, jud. Ilfov sihraaRmT0bimr-Urmärita a debit. Va-' nune H 10D Cristescu, care se cornea Sinjei Unai«m,aSină de cusut marca binger și altele anume specificate tS»' v.«„, ae «TMSS£% “ despăgubirea credit. Soc. Bourse et Publ. Nr. 55745. — Dos. 12248/1932 In baza adresei Nr. 30276 din 1932 f t Bucureșt^str ^ Ni str. Vaporul Asan bit' DÎkramentm0blă urmărită a depune din una mașinâmdeCare 86 C°m' în procesul* verbal a£Ume despăgubirea cr It PUbl Xr' y6&1T~ — Dos. 19660/1931 n 1"?05*1""1 mncfaV £ în anulfi1 '« mdel,i “ Mică în RVa Vinde la '‘citație pu-Ptriberirne BucUrc^. Sos. Dudește a h r’( averea mobilă urmărită care Sfl!ll°ria ?i Postică Niculescu, cusut m ° Pene d'n una mașină de specifici rtf Smger și altele anume măriri în« Procesul verbal do ur-Boumelt Co PagUbÎrCa Credit- S°CPubl. Nr. 55651. — Dos. 7280/1931 In baza adresei Nr. 30277 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Matei Basarab Nr. 8, averea mobilă urmărită a debit. Matilda si Shelian Mănciulescu care se compune din una maşină de cusut marca Singer si altele anume specificate in procesul verb de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 55658.— Dos. 14856/1931 In baza adresei Nr. 30280 din 1932, a Jud. ocol In București, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi inainte, se va vinde la licitaţie publica în Bucureşti str. Petrescu VII Nr. 6, averea mobilă urmărită a debit. Petruţa şi Andrei Ciocârlan, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi alele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55667— Dos. 12228/1932 In baza adresei Nr. 30310 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str Vultur Nr. 122, , averea mobilă urmărită a debit. Sofiaui Haim Goldenberg, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 55672, — Dos. 20169/1931 DOCTORUL CONST. D. SADUIESCU Str. Maria Rosetti 20 Consult. 2 luni.—6. Telef. 223-În urmărire, spre Soc. Bourne et