Viitorul, iulie 1932 (Anul 24, nr. 7324-7350)

1932-07-01 / nr. 7324

TEATRU-MUZICA S­ieriacoje^ TEATRUL CĂRĂBUŞ. — La lozul — Parada Co-Cărăbuşului. TEATRUL COLOS, Jos.TEATRUL RIO. — „Rio Râde“ cu celebra trupă Braziliană Tropical Express. TEATRUL NOU. — Der Gazlen cu artistul american Ludwig Satz. GRADINA IZIBANDA (calea Vcăă­­rești). — Trupa de operetă Stramer­ .Gnetsche Liebe.“ Teatrul Cărăbuş Compania de reviste a Teatrului „Cărăbuş“ prezintă in fiecare seară cea mai spirituală revistă a lui Kiri­­ţescu „La Lozul Cărăbuşului“, revi­stă în 2 acte şi 32 tabloui, cu Elena Camora, Lizica Petrescu, Mia Apos­­olescu, Lulu Savu, Vera Violeta, Bu­­zău, Giugaru, Muneanu, Miliari, Stroe Trodariu, Giovani, Angelescu. Cupletele, skechiurile, tablourile lin această revistă este de un spi­rit, și de o montare cum rar s’a vă­zut.Baletul. Boyssi toate dansurile lin această superbă revistă sunt în adevărat formidabile, iar dan­satorii Rene Rame, acest cuplu de dansatori sunt ceva ce chiar nu ■’a­vărm­. Numeroși spectatori admiră în fiecare seară, excelenta comedie Der Gazlen cu simpaticul și renu­mitul artist american Ludwig Satz, care se joacă în fiecare seară pe scena teatrului „Nou“ In această comedie Ludwig Satz are o creaţie desăvârşită. Nenumăratele situaţii de mare haz cu care este presărată come­dia „Der Gazlen“ sunt aplaudate de publicul entuziasmat. pParada Colos^ Un triumfal succes obţine în fie­care seară revista „Parada Colos“ de d-nii N. Kiriţescu, N. Vlădoia­­nu şi N. Constantinescu. Cupletele „Aşa e românul“, „Ba­nii mei“, „Cine ne conduce“, „Vreau o păpuşa“, „Dezarmarea“ şi „Flirt surd“, sunt insistent bi­sate în fiecare seară, iar sketchu­­rile „Mihalache la Geneva“, „Ra­zele bleu“ şi formidabila romanţă a papugiilor sunt marile lovituri ale revistei , iar compoziţiunea excelentă a d-lui Vasilescu în ro­manţa papugiilor e cântată îm­preună cu publicul din grădină. Excelentul ansamblu : Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nico­­lau, Vera Taco, Jeana Costea şi Const. Toneanu, I. Talianu, G. Gro­ner, Marcel Emilian, V. Vasilache, R. Rang, Micky Maziliu, C. Ro­man, etc. şi S. Siomin, Annie Sio­min şi Snejinsky. Teatrul „Izbânda“­ Pe scena din eleganta grădină a teatrului „Izbânda“ din calea Văcă­reşti 21 unde joacă celebra trupă vie­­neză „Stramer“ , „Să nu uiţi“ cântat de Solomon Stramer cupletul „Am căzut“ cântat de Istrael Felldbaum şi monologul „Gneive“ spus cu multă măestrie de Iosef Karner, produc ro­pote de aplauze la scenă deschisă. D-nele Clara Stramer, Dina König şi Elsa Rabinovici contribue la suc­cesul operetei „Gneivische Liebe“. B^bjioşraliî A apărut Nr. 23 al excelentei pu­­blicaţiuni „Săptămâna C. F. R.“ cu un sumar bogat şi cu numeroase cli­şee. Teatrul Nou ■MMM LITERE-ftRTE Critica literari pre ea ceea ce Edmond Jaloux scriu despre d-na Odintsoff (Părinți şi copii) •" «In niciunul din momentele cârtii nu o vezi în întregime si când ai închis romanul este de neuitat". Edvarda este elementul care des­compune viaţa senină a lui Glahn, atingând însuş isvorul echilibrului: veselia clară şi elementară a acestui nomad amant al libertăţii şi spa­­ţiurilor, deschise. Viaţa lui Glahn va fi otrăvită de ciudăţenia acestei atrăgătoare fe­mei, care-i răscoleşte în suflet pa­siunea întortochiata şi consumată a iubirii. Si locotenentul Glahn va muri într’o circumstanţă tragică, mai târziu, neputând să mai îndure amintirea chipului acesta chinuitor al Edwardei. Dar ceea ce captivează în Pan­ca şi în celelalte romane ale lui Hamsun este ritmul încântat al po­vestirii, apropierea primitivă de natură, comuniunea fraternă şi ge­neroasă cu toate lucrurile — trăsă­tură care-mi amintia Pe Walt Whit­man — amestecul de vis şi viaţă şi mai ales transformările vieţii noastre interioare sub influenţa inexorabilă a timpului. Concluziile sunt totdauna minore şi caracteris­­tice pentru neconcludentul şi stra­niul vieţii-O poezie proaspătă şi limpede a­­runcă lumini odihnitoare deasupra romanului lui Hamsun Amintesc episodul de o poezie atât de fină şi originală a iubirii mistice a lse­ linii şi a hi Dundas, care se apro­pie de ritmul poemului. E irezisti­bilă muzica interioară a acestui va­­gabond tandru si pasionat, a cărui viată se apropie atât de mult de regiunile visului■ Nu s’ar putea a­Recunosi că nu sunt­­ la page, iar cine poati să reziste evadărilor, lui Knui Hamsun ? Deși minuna­tele aventuri ale locotenentului Thomas Glahn, au apărut în Ia­nuarie­­ Rieder, îndrăznesc să le amintesc atât de târziu pentru far­­mecul lor curios şi rar. Totdeauna când am descris o­rie de Hamsun am simţit dincolo pagini o chemare de largur­i, pe spaţii întinse, inundată de soare şi viaţă liberă. Printr’o secretă a­­sociaţie de rezonanţe stilul hamsu­­nian în care filtrează virtuos e­­senţele atrăgătoare ale naturii şi ale libertăţii, îmi aduce în suflet ecord patetic al poeziei lui Whit­man. Aceiaş esenţială apropiere din lumea exterioară, aceiaşi dispozi­ţie vagabondă şi visătoare. Locotenentul Glahn îşi petrecea timpul în tovărășia câinelui Esop, in Nordland­ într’o colibă în apro­piere de Sinilund■ Viata lui este încântată de ziua perpetuă a verii nordlandeze, de pădurea unde vâ­nează, de mișcarea subtilă si va­riată a naturii, căreia s’a integrat cu o voluptate păgână si rafinată. . Parfumul rădăcinilor şi al frun­zelor mă umplea de veselie şi re­cunoştinţă la fel cu­ aroma bogată a spinului, care aminteşte mirosul măduvei; numai în pădure totul­­e liniştea în mine, sufletul mi se i­ semnă Şi se dilată de putere nouă­ Mergeam zi după zi Pe coli­nele împădurite, cu Esop lângă mine si nu­ doriam nimic altceva decât să pot să merg mai departe zi după zi"... Viața lui Glahn evoluiază în rit­­mi magnific și nepăsător al ano 2?*.......v­.....­ . ■impurilor și primele relații, pey t5JV V €♦*«--«C .. .. . ari le avem diespre această exis- J plica și lui Hamsun această mărtu­ri. un element in-\risire a locotenentului Glahn? . — Iubesc trei lucruri, am spus atunci Iubesc un vis de iubire, pe care mi l-am urzit odată, te iubesc - - - ... -----------1. _j„ ■enţă, o prezintă ca un element in om confundat printre celelalte for­me ale naturii. In această fericită scurgere a timpului se insinuiază insă figura capricioasă şi stranie a Edvardei. Edwarda aparţine ace­lei neuitate categorii de femei în care a excelat Turgheniev şi carac­terul ei surprinzător de orgolios şi de -o culoare necontenit schimbă­toare, asemenea nuanţelor mobile şi insezisabile ale măr­i — amin­teşte de figurile femenine din Fum (Irina) şi „Apele primăverii“ (Gem. mo). Este o feminitate esenţială şi pro­fundă în această Edwardă, creiată din indienii'.ni sumare şi răzleţe, neordonate într’un tablou sintetic Şi definitiv■ S’ar putea spune des­l/U» O IIVV v wviiv -v - —„ _ pe tine şi iubesc colţul acesta de pământ. — Si ce iubeşti mai mult î — Visul". Si este într’adevăr ceea ce atrage mai mict imaginaţia noastră de ci­tadini• condamnaţi la ceruri şi spa­­ţiuri limitate Este viaţa liberă, va­gabondă, în continuă schimbare, in căutare de ţărmuri noui, necunos­cute. Este sufletul nomad al evadărilor, al eliberării de tipare apăsătoare, de vremuri stereotipe, care ne fură neaşteptat în romanul hamsunian M. FARCAŞEANU CINEMA CAPITOL. — Alteţa sa cocheteazză, cu Ivan Petrovici. CINEMA VOX. — Când Gaby vrea cu Cămilă, Horn. CINEMA TRIANON. — Pâinea noastră cu Charles Farrel şi Mary Duncan. CINEMA SELECT. — Montparnas­se şi Rechizitoriul. CINEMA REGAL’. — Execuţia spi­­oanei. CINEMA ROXY. — Trei femei şi un diplomat. CINEMA FEMINA. — Munţii în f­is­curi CINEMA CORSO. — Traficanţii cu Hardt şi completare. CINEMA BULEVARD PALACE.— Floarea din Cuba cu Lupe Velez. CINEMA OMNIA. — O­­tragedie în America şi Divorţata. CINNEMA FORUM. — Svengali cu John Barrymore. SALA EPISCOPIEI închisă pentru reparaţii. SALA FRANKLIN A. R. P. A. (A­­teneul Român. — Florea Rinului cu Fritz Shultz. CINEMA RAHOVA. — Lacrimi de Paiaţă cu Koval Samborsky, Meg Lemonnier şi Berthe Ostyn. CINEMA LIDO. — Contesa Dan­­cieff şi Şahmatt. CINEMA şi GRADINA LIRA. — (fostă Gloria). Calea Văcăreşti. — Am ucis cu Nancy Caroll şi Hai să ne însurăm cu Széke Szakai.. GRADINA şi CINEMA VOLTA BU­ZEŞTI.. — Fantoma Parisului cu revista Cucurigu lohn Gilbert si No. 4. GRADINA şi SALA MARNA. — Pe unde curge Volga şi trupa de co­medii. CINEMA MARCONI. — Unei femei să-i ierţi totul şi onoarea ofiţerului. CINEMA MODEL — Studentul din Praga, jurnal şi Miki Maus. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERI­LOR, închis pentru renovare. CINEMA NISSA. — Misterele spio­najului şi revista cu Nicu Rabega. CINEMA ROMA. — Minsterul Mi­nei de aur. Lupta pentru o femee. GRADINA şi SALA TOMIS. — Văduva logodnicului cu Georg Ale­xander, jurnal şi completare. CINEMA SALA şi GRADINA KI­SELEFF. — Spioana din Gibraltar cu George O’Brien şi Marion Lasing şi o comploare. CINEMA REGELE FERDINAND. — Haiducii, 12 acte. ATENEUL CINEMA GOLESCU. — Celebru! clovn „Grock“ şi Fiecare cu norocul lui cu Fritz Schulz CINEMA IDEAL. — Când eşti fru­moasă şi Stan şi Bran divorţează. CINEMA ROZICA. — Ben-Hur cu Ramon Novarro. CINEMA OLIMP-Grădină (Calea Şerban Vodă 113). — Of! Neamurile şi Să vezi şi să nu crezi. CINEMA LILIACUL. — Compania de reviste Titi Columbeanu în Para­da Capitalei şi filmul Idila Impe­rială cu Xenia Desir şi Werner Pit­schan. SSSfiaBnBBBBi ­ In cartierul Obor întrunirea a avut loc în sala „I­­stre să ferim ţara d duşmani, leana“ (Obor) şi a fost presidab­ă. Mintea noastră nu trebue să uite de d-l Tom­a Mihăilescu, mare cu­ înfăptuirile marilor­ dispăruţi Ion merciant-A luat cuvântul mai întâi d- l ANDRIŢA care spune, că pentru a­­ scăpa ţara de cr­ea de astăzi şi pentru a întrona, ordinea şi cinstea partidul naţional-liberal face un nou apel la toţi bunii români a da concursul lor, acelora care luptă­ să pună capăt dezordiniei şi nedrep­tăţii. D-l I. STA­NCIULESCU, arată Brătianu şi Vintilă Brătianu- Experienţa tristă are se face cu guvernarea naţion rrţărifti ilstă ne astăzi şi­­ va duce la dezastru dacă cetăţenii ' 'nu vor vota cu parjdul liberal în fruntea căruia stă ubitul nostru preşedinte d- l. G­­lica- D-l avocat LIAZAREANU : Ţă­răniştii sunt vinova în mare par­te de situaţia nenonită în care se găseşte astăzi întraga societate că cei care au înfiinţat teroarea românească, bandelor de voinici, care au învrăj-j­i-şoara avocat VIOARA BU- bit clasele sociale, care au cultivat­­TOR, arată neagra mizerie în care ura regionalistă urmărind dezagre-1 se sbate România- alvarea scum­­parea naţională şi socială, au pre-­pei noastre ţări stăn mâinile po­­tentia de a scoate ţara din haosul­­ porului- Este o datde să mergem în care se frământă acum-­­ în rândurile pariiu­lui naţional­liberal al cărui predinte e d- L G- Duca una dintre cele mai în care se frământă acum D-l POPESCU COLIBA­ŞI: Coin­tribuabilii voesc­ să dea banul lor statului, nu agenţilor electorali- voinici­ Actualul guvern, este guvernul şantajului regionalist, este guver­nul care a concesionat bogăţiile ţării-D-l ILIE BAD­ALAN, muncitor : Risipa făcută de nemuritorul Vi­,­drighin la căile ferate într’un timp in care mii de muncitori erau con­cediaţi este de pomină- Aceşti muncitori sunt nevoiţi as­tăzi să cerşească spre a-şi hrăni familiile-D-l căpitan ANTNOŞEANU, în­deamnă cetăţenii să voteze lista partidului naţi­onal-liberal care e nădejdea unor vremi mai bune pentru ţară­­D-l BIGHELES, comerciant, are încredere în cuminţenia cetăţenilor care vor şti să-şi facă datoria către ţară, în ziua­ de 17 iulie votând lista partidului naţional-liberal. D-l căpitan COSTESCU, consilier comunal. Datoria cetăţenilor este de a salva ţara, gonind guvernul de la putere prin voturile lor Părintele COSTACHE : Preoţii trebue să fie în fruntea poporului N­UUUU ca lit •*■*-*. ------------------------A- -O.- . _ !-! să le arate calea ce au de urmat­­­ TEAM­ : Să nu ocupeţim nici Suntem datori cu preţul vieţei nou- un sacrificiu penti salvarea ţării strălucite personaliţi ale ţării. Femeia trebue s fie o demnă luptătoare alăture de bărbat în actualele împrejură, căci, numai prin solidaritate şperfectă înţe­legere se pot salva amintirile din spaima mizeriei-D-l colonel BERIDEI: Cu băr­băţie să mergiem l­uptă pentru isbânda partidului itional-liberal. Mai vorbesc d-niiSECARESCU comerciant, avoc CIU­RIAC, GICA ŞTEFANES­T. D-na ZHF. COL­OICULESCU cons. comunală, am­ lupta plină de patimă şi ura 10 duc politi­­ciani ardeleni cora vechiului regat Partidul d-le Boilă-Maniu- Vaida, a intronat narhia și de­zordinea. D-l avocat BOStfiF PARAS­­CHIVESCU : Am trecut a fost rugat de faimosul trel Dobrescu zis Bornă să nu-i dice imunita­tea parlamentară ș­i a nu fi che­mat la parchet să i socoteală de matrapaslâcurile coise. Mai arată că cctenii­ sunt co­pleşiţi de­ impoziteCauza relelor în această ţară es! Madgearu. D-l general de dific AL- MUN- cupeţim nici *3 kTURSUL Situaţiimnea Îngrijorătoare a GURILOR DUNĂRII (Continuare din pagina 1-a) ameninţător pentru împotmolirea gurii Sulinei, atât prin direcţiunea lui, cât şi prin debitul considera­bil de depozite, pe cari le împin­gea către această gură. In loc să se ocupe de acest peri­col iminent, de a se lăsa gura Su­linei sub influenţa continuă a de­pozitelor împinse de aţei braţ şi să urmeze sfaturile date, încă în 1876, de către inginerul Hartley, de a’l închide. — Comisiunea Eu­ropeană a Dunării nu numai că a rămas şi persistat într’o situaţiune aparent comodă, dar a admis şi permis să se execute lucrări toc­mai contrare concepţiunii lui Har­tley şi nume scurtarea lungimii braţului Sulina, prin tăeturi şi rectificări nerecomandabile de toţi acei cari se pricepeau în ştiinţa hidraulică. Aceste rectificări au avut ca con­secinţe sporirea vitezei apei şi cu dânsa depozitele dela gura Suli­nei, dela 7% la 14%. * In numărul de mâine vom exa­mina alte aspecte ale situaţiei dela Gurile Dunării. Teatrele noastre toate, decât braţul cu debitul cel mai mic. Astfel se justifică alegerea bra­ţului Sulina ca braţ pe care urma să se facă navigaţiunea de către marile bastimente maritime, în a­­şteptarea executării unor lucrări definitive. Era o soluţiune inteligentă, po­trivită împrejurărilor de atunci, asupra căreia nici o persoană teh­nică cunoscătoare nu poate să facă nici o obiecţiune. Dar, urmaşii lui Hartley, mult in­feriori în concepţiunile, experienţa şi cunoştinţele lor, satisfăcuţi de nişte rezultate, momentan favora­bile, nu s’au mai ocupat de feno­menele manifestate sub acţiunea defavorabilă a evoluţiunii deltei ; iar membrii comisiunii, toţi di­plomaţi, nu au avut posibilitatea să urmărească schimbările pe cari natura le indica şi s’au lăsat con­duşi numai de organele tehnice ale comisiunii, găsind foarte co­mod să circumscrie prevederea în marginile strimte ale studiului şi întreţinerea unui singur braţ, ne­glijând cu totul acele fenomene, manifest defavorabile , ce se pro­duceau an de an asupra întregului litoral, cuprins între gura Sulinei şi cele 14 guri ale braţului Kilia, aflate în neîntreruptă schimbare. Aceste fenomenne indicau, în mod destul de vizibil tendinţa In propriul său interes publicul , este rugat ca să depună coletele In curând vor sosi în Capitală­­ la Poşta Centrală, cel mai târziu marele actort­­american Maurice până la orele 19, cunoscând că în Schwartz directorul teatrului de­­ acest mod se accelerează transpor­­artă din New-York. Viola Philo, tarea lor la destinaţie, de­oarece IiiUU UCU IUI Ud V AUlk/ii ..... 1. •. . , v , I aAl'a v«.xxj, uv »V -­O. vyxxv» r •« ___ unuia din cele 14 braţe, anume cele de la Metropolitan Opera din New- expediţia se face în chiar ziua de­­din spre Sud, numit Staroe-Stam-­ York şi Boris Kogan celebrul pia-1 punerii. bul, de a deveni din ce în ce mai nist. Teatrul CĂRĂBUŞ In fie­care seară Marele succes La Lozul Cărăbuşului Preţul locurilor: Lei 45, 55, 85,145 ! ! PETRECERE câmpenească — organizată de şoc. „Prin­cipele Mircea“ — Vreţi să petreceţi o zi întreagă la Pădure 7 Veniţi cu toţii, Duminică 3 Iulie — la Băneasa — unde va avea loc o mare serbare câmpenească. Nenumărate distracţiuni, cân­tări, jazz, restaurant, bal, berărie, cârciumă, horă, bătae de flori, cinematograf, tragere la ţintă, di­ferite focuri, etc., cu preţuri popu­lare. Intrarea gratuită: 25 lei de persoană costul maşinei — dus şi întors — din Piaţa Vic­toriei. In caz de ploaie se va amâna pentru Duminică 10 Iulie, de la P. T. T. Manifestaţiile PARTIDULUI NATIONAL-LIBERAL BBHBBtaBBmnaaBaBasnHMiHMHBaae — întrunirile din Sectorul de Negru — In cartierulIJDud®şţi întrunirea a fost prezidată de d-l dr. Haim. D-sa face un istoric al luptelor, duse de partidul liberal şi cere votul pentru acest partid. D-l FLORIAN GOLDENBERG, comerciant, arată timpurile grele prin care trecem şi face elogiul ce­tăţenilor­ cari răspund cu entu­­siasm la chemarea partidului li­beral-D-l profesor BUSUIOC arată care a fost starea de înflorire a tă­riei atunci când partidul liberal a plecat de la putere şi care este sta­rea de astăzi. D-l farmacist MARCEL ROSEN­­FELD spune că în rândurile parti­dului liberal se găsesc adevărate elemente conştiente de dreptul ce­tăţenesc.Cere cetăţenilor să voteze lista partidului liberal.­­ D-l maior CRIVEŢEANU face­ un aspru rechizitoriu guvernărilor demagogiei ţărăniste şi tehnicieni­lor îndemnând cetăţenii să voteze lista partidului naţional-liberal. Cuvântarea d-lui AL G. Donescu Alegerile de la 17 Iulie trebue să aibă o însemnătate istorică. Data de 17 Iulie trebue să repre- ^ zinte în viitor, ziua de când popo-­­ rul român şi-a afirmat paşnic,­ ci­vilizat, dar hotărât, voinţa lui de a nu se lăsa batjocorit în propria­­uitară- I 'ii . Cetăţenii de azi, au o mare răs­pundere în faţa viitorimeî. Trebue să dovediţi că sunteţi demni de înaintaşii d-voastră- Trebue să Ştiţi să preţuiţi onoa­rea ţărei, mai mult decât orice în viaţa d-voastră. D-voastră ani de zile aţi fost bat­­jocoriţi, doi ani de zile aţi­ fost sleiţi de povara unor biruri îngro­zitoare. Astăzi vi se pregăteşte o soartă mai rea, dacă nu veţi şti din vreme să vă apăraţi. La 17 iulie veţi avea în mâinile d voastră buletinul de vot. Este arma cea mai puternică pe care o veţi poseda, şi cu care veţi putea nimici pe cei ce se pregătesc să vă pună din nou jugul Topirii şi al mizeriei. Fiţi hotărâţi şi nu­ cruţaţi- Gân­diţi-vă că va râde o lume întreagă de poporul acesta chică nu vă veţi face întreaga datorii — sfânta da­­torie — de a pregăi tării un vii­tor mai bun şi mai­­pmin- Daţi voturile d-voastr­ă la 17 iu­lie singurului partd­­politic, ce poate risipi discordii din nâuntru şi poate reda încreaţrea în afară. Daţi voturile d-voastă partidului liberal de sub conduerea eminen­tului slujitor al acetei ţări care este d-l I­ G Duca. Aplauze). Să salvăm ţara din drumul­ prăpas­­tiei şi să pecetluim cu voturile noa­stre isbânda partidului naţional­­liberal. D-l avocat N- TRESTIA­NU, con­silier comunal. Partidul vă chea­mă la luptă, apărarea demnităţii voastre şi­­a intereselor superioare ale ţării. Ne prezentăm în faţa d-voastră cu toată autoritatea rea­lizărilor trecute care constitue fun­damentul vieţii noastre naţionale. Vă cerem să dovediţi tuturor că nedreptatea făcută nouă este ne­dreptatea făcută ţării şi că voinţa voastră este înlăturarea regimului de ruină a partidului ţărănesc. Părintele CREŢU : Naţio­nal-ţă­răniştii promit vremuri mai bune prini chemarea în ţară a experţilor, mai arată că ţărăniştii au învrăjbit confesiunile, că au distrus tot ce era bun şi sfânt în această ţară-IXctr pcdcap.-'O« va, vtlul- Eil trebu­e­­ sa iasă din urnele pe care ei voesc să le falsifice. Cuvântarea d-lui Al. G. Donescu Mai sunt două săptămâni­­până la ziua hotărâtoare a neamului ro­mânesc." La 17 iulie se va şti în lumea întreagă dacă românul me­rită să trăiască liber, dacă i se cu­vine respect. Prin felul cum veţi da votul d-voastră, vă veţi hotăra soarta în viitor.. In momentul însă când veţi păşi spre urnă, făceţi-vă examenul con­ştiinţei d-voastră gândiţi-vă la toate suferinţele ce le-aţi îndurat atât de îndelungată vreme de la cei ce încearcă azi să pună stăpânire din nou pe ţară. Gândiţi-vă că doi ani de zile cât au stat la cârma, statului na­ţional­ ţărăniştii au vân­dut avuţiile ţării, lăsându-vă pe voi pradă mizeriei şi sărăciei, ca să se poată lăfăi ei în desfătare. Gândiţi-vă că dacă astăzi func­ţionarul este sortit să moară de foame, dacă magistratul nu mai poate­ avea mintea limpede, iar ar­matei i-a pierit dorul ei de ţară, a­­ceasta se datoreşte naţional ţără­niştilor cari în setea lor de bani au făcut împrumuturi din cele mai grele în străinătate. Şi azi când a sosit momentul să le plătim, trebue să ia pâinea de la gura românului. Gănditi-vă când veţi păşi la­ vot că aveţi o sfântă datorie de împli­nit" Cu votul vostru puteti salva România,­ după cum de asemenea o puteţi înglodi mai mult în mo­cirla în care au adus-o doi, ani de guvernare naţional-ţărănistă. Daţi-vă seama de rolul d-voastră şi votaţi cu hotărăe partidul natio­nal-liberal, singurul organism po­litic ce poate reda tării încrederea înăuntru și în afară­ D-l AL. G. DOVESCU De la Organizaţia din sectorul Verde Organizaţia secţiunei 31 (străzi­le cari aparţin circumscripţiei 31) a partidului Naţional-Liberal din sectorul IV culoarea de Verde, face cunoscut că şi-a stabilit sediul în strada Cobălcescu No. 45 la d-l avocat Gh. Paraschivescu-Ciur­­cu şi roagă stăruitor pe toţi prie­tenii şi pe d-nii membri ai parti­dului din această secţiune, să treacă în timpul cel mai scurt pe la sediu, în orice zi între orele 18-20. Domnii N. Penciulescu, preşe­dintele şi d-nii I. Epureanu şi Gh. Paraschivescu-Clteu, vice-preşe­­dinţi ai secţiunei, se vor găsi­­în permanenţă la sediu spre a da in­­formaţiuni. Tot aici se primesc cererile de nouă înscrieri în partid­ „VIITORUL“ PRIMEŞTE Abonamente de Vilegiatură cu 50 cei pe lunâ „Hotelul CARAIMAN“ SINAIA RENOVAT COMPLECT ASCENSOR, APA­­ A5.DA, CALORIFER, BAI Pensiune complectă luSie-august 450 Iei pe zi Reţineri de camere BIROUL STAMESCU, Galeri­­e Blanduziei 19 H­o raa*! PENTRU DIABETICI CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Publicaţii»! Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 30284 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, re­publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Virtuţii Nr. 23 (corn. Militari), averea mobilă ur­mărită a debit Marioara Marghescu, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificaţie în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55739. — Dos. 12250/1931 In baza adresei Nr. 30283 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publi­că în Bucureşti, str. Costache Sibi­­ceanu Nr. 8, averea mobilă urmărită a debit Emilia şi Ion Diaconescu, care se compune din trei scoarţe ro­mâneşti diferite culori şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, sp­re despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55734. — Dos. 12252/1932 In baza adresei Nr. 30282 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, de la orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Clucerului Nr. 68, averea mobilă urmărită a debit Zoia şi Constantin Rusu, care se compune din un lavoar lemn maron cu oglindă şi altele anume specifi­cate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Boume­ntpubl. Nr. 55725. — Dos. 12406/1932. In baza adresei Nr. 30290 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Paraschiva Stoenescu Nr. 9, averea mobilă ur­mărită a debit. Gherghina şi Mari Stamate, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi al­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea crediit Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55779. — Dos. 7036/1932 In baza adresei Nr. 30277 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publ­­­ec In Bucureşti, str. Regina Mana Nr. 7, averea mobilă urmărită a de­bit. Aneta și Vasile Moman, care se compune din una mașină de cusut marca Singer și altele anume speci­ficate în procesul verbal de urmări­re, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. _ __ Publ. Nr. 55697. — Dos. 7309/1931 In baza adresei Nr. 17242 din 1932 a Jud. ocol 8 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Iulie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie pu­blică la loc., strada General Budi­­şteanu Nr. 4, Bucureşti, averea mo­bilă urmărită a debit. Constantin I. Decler, compusă din un automobil „Creisler“ Nr. 12105 B, anume spe­cificat în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Ana Budiş. Publ. Nr. 55010. — Dos. 8257/1932 In baza adresei Nr. 27974 din 1932, a Trib. Ilfov, secţia 4 c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Iulie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Vespasian Nr. 52, averea mobilă urmărită a debit. Gh. Ionescu, care se compune din un dormitor de lemn şi altele anume specificate în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Manole Constantinescu. Nr. 56428. In baza adresei Nr. 17910 din 1932, a Jud. ocol 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Iulie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, Şos. Viilor Nr. 20, averea mobilă urmărită a debit. Gheorghe Vlădescu, care se compu­ne din un bufet cu cinci uşi şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Dumitru Marani. Publ. Nr. 56353. — Dos. 14784/1932 In baza adresei Nr. 29965 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 iulie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Biserica F.nei Nr. 10, etajul III, averea mobilă ur­mărită a d-nei Elena Mengoiu, care se compune din un jifonier lemn lustruit maron şi altele anume spe­cificate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Banca Dichiu. Publ. Nr. 53689. In baza adresei Nr. 29963 din 1932, a Jud­ecol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Iulie 1932, dela orele 12 din zi Înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Pomul Verde Nr. 32, averea mobilă urmărită a de­bit. FI. Păunescu, care se compune din un șifonier cu oglindă și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Banca Dichiu. Publ. Nr. 53707. In baza adresei Nr. 30286 din 1932 a Jud. ocol III București, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, de la orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publi­­că în Bucureşti, str. Rondă Nr. 4, a­­verea mobilă urmărită a debit. Ale­xandrina Alexandru Niculescu şi Maria Niculescu, care se compune din una maşină de cusut marca Sin­ger și altele anume specificate în procesul verbal de despăgubirea credit. Co. I ubl. Nr. 55752. _ Dos. 21402/1931 a din 1932 spre cunoștința Bucurefti­ se Publică de 7 luiTM 1932 ®lTraI& Că In ziua s a -3A ii“TM “a BourneetCo g Fea Credit Soc" 1 Ubl Nr' 557591..~_^CS­ 20182/1931 In baza adresei Nr. 300B6 a Jud. ocol III Bucuresri K,93«2 spre cunostința generals’,pub . cft de 7 Iulie 1932, ^Hrele^1V H înainte, se va vinde la licita«.,­ 11 ** blică în București, str. Fântenița Nr. 5, averea mobilă urmărită a debit Elena și Ion Stoenescu, care se com­pune din o maşină de cusut marca Sin­ger si altele anume specificate in pro­cesul verbal de urmărire, spre de Pagubirea credit. Soc. Bourne et Co PubL Nr. 55766.­­ p09. 300/^2 In baza adresei Nr. 30239 din 1932 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1932, dela orele 9 din zi S W* V'M» '* PU­blică în București, calea Văcărești Nr. 52 averea mobilă urmărită a de­clin nn ai Schi100, care re compune din una mașină de cusut și altele a­­nume specificate in procesul verbal e­rmărie, spre despăgubirea cre­dit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 5577.1 — Dos. 303/1932 In baza adresei Nr. 30281 din um de z i» gr,eiîerată ca în ziua tunii,«10 16 1932, de a orele 9 din Zi Sfc^în R Va vinde la ^citație P„. S auB‘dul ColoncI Mi­nSritări a dlh ,3’ ,®Lverea mobilă ur­mărită a debit. Maria, Anisoara u°n nbiro,Ve!fSC!J’ Care 39 comPPPe din altele an de emn culoare maron și verbal “ l!®“16 în Piosul rea credit «TMâgre* spre despăgubi- P„R. M S?c- Bourne et Co. • Nr. 55717. — D03. 15871/1930 In baza adresei Nr. 39285 din 193“, spre1‘cunostinf1 BuCUrcSl1' se PubSâ spre cunoștința generală că în ziun în»iVUHe 1932’ d0,a «rele 9 din zi bbe^f’ Se Va vinde ,a ^citație pu­­blică în comuna Chiajna, jud. Ilfov sihraaRmT0bimr-Urmärita a debit. Va-' nune H 10D Cristescu, care se corn­ea Sinjei Unai«m,aSină de cusut mar­ca binger și altele anume specificate tS»' v.«„, ae «TMSS£% “ despăgubirea credit. Soc. Bourse et Publ. Nr. 55745. — Dos. 12248/1932 In baza adresei Nr. 30276 din 1932 f t Bucureșt^str ^ Ni­ str. Vaporul Asan bit' DÎkramentm0bl­ă urmărită a de­pune din una mașinâmdeCare 86 C°m' în procesul* verbal a£Ume despăgubirea cr It PUbl Xr' y6&1T~ — Dos. 19660/1931 n 1"?05*1""1 mncfaV £ în anulfi1 '« mdel,i “ Mică în RVa Vinde la '‘citație pu-Ptriberirne BucUrc^. Sos. Dudeșt­e a h r’( averea mobilă urmărită care Sfl!ll°ria ?i Postică Niculescu, cusut m ° Pene d'n una mașină de specifici rtf Smger și altele anume măriri în« Procesul verbal do ur-Boumelt Co PagUbÎrCa Credit- S°C­Publ. Nr. 55651. — Dos. 7280/1931 In baza adresei Nr. 30277 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Matei Basa­­rab Nr. 8, averea mobilă urmărită a debit. Matilda si Sh­elian Mănciulescu care se compune din una maşină de cusut marca Singer si altele anume specificate in procesul verb­ de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 55658.— Dos. 14856/1931 In baza adresei Nr. 30280 din 1932, a Jud. ocol In­ București, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi inainte, se va vinde la licitaţie pu­­blica în Bucureşti str. Petrescu VII Nr. 6, averea mobilă urmărită a de­bit. Petruţa şi Andrei Ciocârlan, care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi alele anume speci­ficate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et Co. Publ. Nr. 55667— Dos. 12228/1932 In baza adresei Nr. 30310 din 1932, a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1932, dela orele 9 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str Vultur Nr. 122, , averea mobilă urmărită a debit. Sofia­­ui Ha­im Goldenberg, care se compu­­ne din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Soc. Boume et Co. Publ. Nr. 55672, — Dos. 20169/1931 DOCTORUL CONST. D. SADUIESCU Str. Maria Rosetti 20 Consult. 2 luni.—6. Telef. 223-În urmărire, spre Soc. Bourne et

Next