Viitorul, octombrie 1932 (Anul 24, nr. 7403-7429)
1932-10-01 / nr. 7403
fri! ?! «'rrf-veri fi prfrules Fo. 7403 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA R. POINCARE No. II Telefoanele: Direcţia 3—58.17; Redacţia şi Administraţia 3—49.23 REDACŢIA STRADA EDGAR QUINET No. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug •%**. % A B O IN TARA Un an.......... 600 lei I Trei luni.......150 lei Şase luni.......300 M Un exemplar 2 M instituţiuni publice şi particulare 1000 lei anual IN STREINATATE Un an..........1400 Iei I Trei luni .......400 lei Șase luni ... 700 „ | Un exemplar... 6 „ sâmbâtâ i Octombrie 1932 .iStimr-N AME N T E Haosul conversiunei şi atitudinea partidului Liberal Partidul national-liberal îmcă din 1930 a înscris în programul său de revendicări sociale, concepţia conversiunei datoriilor agriicole. Nevoia conversiunei datoriilor agricole, desigur ca se resimte de către orice om conştient de greutăţile vremei, şi de rolul preponderent ce-l joacă în economia ţarei, agricultura. Criza economică şi întregul cortegiu al greutăţilor ce le-a adus războiul mondial, a făcut« ca situaţia debitorilor agricoli să fie mult îngreuiată, iar aceasta are drept urmare o scădere a productivităţei muncei agricole, prin cup»a de credit: « Din toate punctele de vedere, deci se impunea o intervenţie energică şi urgentă a statului pentm a însănătoşi economia, a asana raporturile dintre creditori şi debitorii agricoli, şi a face ca ramura principală a bogăţiei ţarei, agricultura, să se consolideze cât mai mult. Concepţia partidului naţionalliberal, în ceea ce priveşte conversiunea datoriilor agricole, pornea de la cunoaşterea realităţilor, şi era insuflată de dorinţa unei însănătoşiri chibzuit® a agriculturei noastre. Ce-a făcut guvernarea trecută din proectul conversiunei, se ştie. A prezentat un proect confuz şi nestudiat, ceea ce a silit pe partiduul nostru a fac® o declaraţiune principială, francă şi limpede. Această declaraţiune era formulată pe scurt astfel: „Admitem conversiunea pentru că ea este o necesitate recunoscută înainte de toate celelalte partide, de partidul naţional-liberal. Dar nu putem admite, modalităţile de amănunt din proectul guvernului, care aduce confisie, şi haos, într’o problemă de care depinde viitorul economic al ţărei“. Legea conversiunei votată sub guvernarea trecută cerea deci o modificare pricepută, pentru a o face echitabilă, la adăpost de orice influență părtinitoare, de orice interes personal, şi, în primul rînd aplicabilă şi utilă. Dar guvernul actual, care şi-a căpătat pe deplin caracteristica de incapabil, aduce modificări cam nu numai că nu îmbunătăţesc legea votată în trecut, dar o fac haotică şi absurdă Din lipsa oricărui principiu conducător, guvernul după ce scoate din foloasele conversiunei datoriilor agricole, pe agricultori cu proprietăţi mai mici de 10 hectare, înlocueşte conversiunea pentru toate categoriile, printr’un moratoriu de 18 luni, fără să se precizeze care va fi la expirarea acestui termen, situaţia debitorilor. Ne aflăm, astfel în faţa unui proect de lege, care venit să soluţioneze cea mai gravă problemă economică şi financiară a ţărei, bâjbâe în întunerec, se contrazice, desfăşoară toată intrigăria, toate intestinele neînţelegeri dintre naţional-ţărănişti şi dă ţărei spectacolul unei guvernări pe cât de incapabilă, pe atât de odioasă, prin spiritul ei sectar, şi prin interesele personale ce singure îl insuflă. Legea conversiunei, nu prevede nici un mijloc de a acoperi pagubele lor, resultând din faptul că orice plată făcută în cursul celor 18 luni se socoteşte ca îndoită. Să notăm că legea conversiunea nu salvează cooperaţia dându-i o lovitură nouă, după ce printr’o practică constantă de guvernare naţional-ţărănistă, marea mişcare cooperatistă fusese minată de un, politicianism rapace. Nu trebue uitat, şi aceasta o afirmă precis partidul naţionalliberal în declaraţiunea ce-a făcut-o în Cameră, ca legea conversiunei nu prevede nici un mijloc eficace pentru finanţarea conversiunei, aşa că ea devine o lege inoperantă. Suntem în faţa unei legi incoherente, inoperante, plină de contraziceri, şi care în locul unei soluţii definitive, vine cu un proect de temporizare, dovada strălucită a incapacităţei guvernului de azi. Partidul naţional-liberal îşi îndeplineşte şi de data aceasta, obligaţia ce-o are faţă de ţară, de a se pronunţa cu energie contra legei conversiunei care nu rezolvă nimic, nu aduce nici o soluţie de viitor, şi nu face decot să adaoge haosul în tulburatele vremuri prin care trecem. NOTE CAPODOPERE FILOSOFICE în ROMANESTE „Societatea Română de Filosofie“ a luat ințiativa ca sub ocrotirea ei să facă a apare traduceri din capodoperile filosofice. Este o lăudabilă măsură care va servi cultura noastră. Prima lucrare este traducerea Principiilor cunoştinţei omeneşti“ a filosofului George Berkeley, făcută din engleză de d. S. Căţeanu cu o introducere de N- Bagdosor. Utilitatea acestor traduceri este necontestată, căci se pune la îndemâna morelul public acele lucrări ce nu pot fi cetite în original. Se va obiecta, poate, că acela care se preocupă de problemele filosofice, trebue să cunoască o mare limbă europeană. Da, este adevărat, cu rezerva, însă, că dacă va cunoaşte o limbă străină, nu va cunoaşte pe celelalte. Credem că nu afirmăm ceva prea hazardat dacă admitem că nici jumătate din cei cei cunosc franceza, şi citesc, fireşte, în original pe Comte, şi pe Boutroux, nu cunosc limba lui Mici, lui Spencer, lui Darwin. Şi atunci nu e mai preferabil a ceti pe Spencer în traducere română decât în franceză? La noi în afară de traducerile lui T. Maiorescu (din aforismele lui Schopenhauer) ori de traducerea d-lui Motru, din Nietzche, și din Kant (in traducerea unui domn profesor, căruia îi cer scuze dacă acum nu pot controla numele său în bibliotecă), nu am avut nici-o transpunere a capodoperilor filosofice. Traducerea recentă a lui George Berkeley, este astfel perfect de oportună, căci ea pune in calapodul limbei noastre, cugetarea idealistului cel mai pur şi mai intransigent din agitata istorie filosofică. După Berkeley, lumea se reduce la observaţia subiectivă. Dincolo de cer, nu e nimic, şi dacă am scoate substanţialitatea activă a spiritului, lumea ar fi oarbă şi mută. Aceste opinii strânse în cadrul Şi în lumina unei dialectici profunde şi subtile, sunt o frumuseţe spirituală, un deliciu al mintei, care ne poate despăgubi de toate plictiselile financiare, fiscale, ori economice ale vremii noastre. Cu Berkeley uităm de percepţii, de dări... şi de conversiune. PETRONIUS POLITICIANIZAREA învăţământului la toate gradele — Standul numirilor,Masărilor şi transferărilor în învăţământ — De la venirea actualului guvern la ministerul de instrucţie se petrece un adevărat scandal, degradant pentru învăţământ şi umilitor pentru corpul didactic. In acest departament s’a instalat teroarea cluburilor naţional-ţărăniste şi a şefilor de organizaţii guvernamentale provinciale . Din tot ce se petrece la acest minister, reese că delegatul clubului central naţional-ţărănist e d. P. Andrei, subsecretar de stat, pus anume să politicianizeze şi să compromită învăţământul. Până în prezent patru deputaţi naţional-liberali au anunţat interpelări asupra abuzurilor de tot felul dela acest minister, iar în total s’au adresat zece interpelări în Cameră pe aceiaş chestiune. D -nii I. Purcăreanu, I. Pillat, D. Luca şi R. Roşculeţ deputaţi naţional-liberali au cerut acte şi dosare pentru a denunţa abuzurile şi ilegalităţile. Intr-adevăr, nu se face nici o numire, transferare sau detaşare fără recomandarea clubului guvernamental. Mai mult, hârtiile petiţionarilor nu merg pe calea legală spre rezolvare ci prin intermediul agenţilor electorali. Nu se ţine seamă din nici un evit erio l egal şi de nici o dispoziţie regulamentară. Legea a fost înlocuită cu biletul de recomandare I sau de prezenţa abuzivă I a şefului de organizaţie naţional-ţărănistă. Toţi candidaţii la posturi cu notări excelente sau diplome cu menţiuni bune, sunt ţinuţi zile dearăndul în mijlocul străzii Spiru Isaret şi supuşi la brutalităţile uşierilor ministerului. Până şi recrutarea corpului profesoral pentru diferite examene se face tot după aceleaşi criterii fie club spre ruşinea şi decăderea învăţământului. In ultimul timp se abuzează şi la numirile licenţiaţilor universitari în posturile de suplinitori. După suprimări de şcoli şi taxe de jaf patronate de guvernul actual s-a deslănţuit şi această operă de demoralizare a corpu- lui didactic și dezorganizare a învățământului. Pentru menţinerea tratatulor de pace — întărirea frontului faţă de Germania SIR JOHN SIMON PARIS, 29. — Din Geneva se anunţă: D. Herriot şi reprezentanţii Poloniei şi ai statelor Micii înţelegeri au avut eri o consfătuire spre a se realiza întărirea frontului unic între Franţa şi aliaţii ei din est faţă de Germania. In, acelaş timp s’a fixat calea pentru respingerea tuturor propunerilor de compromis engleze. „Matin“ spune că această consfătuire a avut ca scop fixarea acţiunei comune pentru respingerea cererilor Germaniei. Ziarul acuză Anglia de a fi provocat căderea protocolului de la Geneva. S’a discutat asupra respingerii propunerilor lui sir John Simon, care vrea să înlocuiască statul militar german cu o convenţie de desarmare. Această convenţie însă, după punctul de vedere francez, ar insemna revizuirea indirectă a tratatului de la Versailles. D Herriot a respins net această propunere şi a cerut ca mai întâi să se facă o anchetă internaţională, dacă Germania a respectat cu stricteţe dispoziţiunile tratatului de la Versailles în privinţa armatei germane. Sir John Simon a mai cerut, ca Franţa să facă primul pas spre împăcare cu Germania. După cum arată ziarul, d. Herriot a respins și această propunere. 131. « R ir Propaganda prin teatru de PAUL I. PROPAN De câte ori este vorba d’a se face o reducere bugetară, primul gând se îndreaptă împotriva teatrelor, ignorând par’că înadins că nu poate fi un agent de propagandă mai puternic și mai activ ca teatrul. Cea mai evidentă dovadă a acestei afirmatiuni am avut’o în timpul marelui război, când Germania s’a servit de toate mijloacele de propagandă şi mai cu seamă de teatru, pentru influenţarea populaţiunilor din teritoriile ocupate. Dintr’un articol publicat mai de mult de marele şi reputatul nostru prieteni Robert de Flers, intitulat ,,Propaganda prin teatru“, îmi amintesc un epizod care ne interesează, în special pe noi, fiindcă ceea ce scria acela care ne cunoscuse țara atât de bine se petrecea tocmai în București, vremelnic ocupat de armatele lui Mackensen. Când armatele austro-ungare s’au instalat în Bucureşti, au găsit o populaţie exaltată şi înfrigurată, care nu pierduse o clipă nădejdea în victoria aliaţilor. Atunci când Germanii erau siliţi să recurgă la cele mai slabe unităţi pentru a împiedeca ruperea frontului occidental, ei au trebuit să lase în România şapte divizii, pentru a împiedica o răscoală în Regatul danubian. Neliniştea mareşalului Mackensen era mare. El a ordonat redeschiderea tuturor sălilor de teatru, cu menţiunea specială de a se juca numai piese nemţeşti. Sălile de teatru erau aproape pustii. Mackensen a chemat la dânsul pe şeful biroului politic şi i-a exprimat teama pe care i-o inspira atitudinea unei populaţiuni, de obicei foarte amatoare de teatru şi care deodată devenise atât de potrivnică faţă de acest gen de spectacole. — Sunt de părerea d-voastră, domnule mareşal, îi răspunse consilierul politic. Simptomul e alarmant. — Dacă am micşora preţul locurilor ? propune mareşalul. — Iată ideia de mare şef, răspunse consilierul. Mâine vom micşora preţurile. Măsura s’a aplicat imediat. Tariful a fost schimbat, dar rezultatul a rămas acelaş. Sălile mai pustii şi mareşalul mai supărat. — Vreau cu orice preţ să distrez spiritele, să îndulcesc amarul bieţilor oameni. Vom juca în faţa sălilor goale. E colosal ! Ce să joc ? — Ași găsi eu o modalitate, domnule mareşal, îi răspunse consilierul. Mi-e teamă numai, ca Excelenta Voastră să nu se supere. Să jucăm piese franţuzeşti. Mareşalul, după oarecare ezitare, şi-a dat consimţământul. .S’au pus în repetiţie piese franţuzeşti. Teatrele din Bucureşti au fost pline La Bruxelles s’a întâmplat acelaş lucru. S’a jucat între altele şi „Gradina lui Dumnezeu“, trecută fireşte, sub ochii cenzurei şi corectată după înţelesul nemţesc. Aşa de pildă, un personagiu din piesă, trebue să exclame la un moment dat: „Cutare are şicul englez“. Exclamarea nu convenea deloc nemţilor. S’a înlocuit pe inamicul d’atunci, cu un neutru, aşa că personagiul a exclamat: „Cutare are şicul olandez“. (Ceea ce fireşte nu avea aceaşi însemnătate). Aparenţa era însă salvată Timp de cinci ani, cât a durat războiul, propaganda germană a manifestat sforţarea cea mai formidabilă. Acum, însă e vorba de cucerirea în timp de pace — de cucerire nu prin arme, ci prin mijloace culturale. In toate ţările din Europa, una din preocupările de seamă ale oamenilor cu răspundere este de a da maximum de interes patrimoniului intelectual.. . " E vorba de opera vie, care are nevoe şi de ordine, dar mai cu seamă de entuziasm şi care nu are altă ţintă decât de răspândirea culturei româneşti în România întregită Nu există diplomat mai experimentat, mijloc de acţiune mai direct şi mai puternic, agent de propagandă mai destoinic, decât teatrul. E drept că în ultimii ani, echipe d’ale Teatrului Naţional, sub conducerea unui fruntaş al primei noastre scene, au cutreerat ţara în lung şi’n lat. Succesul turneelor acestora a fost mare- Iniţiativele izolate, întreprinderile particulare trebuesc întocmite după un sistem de propagandă organizat. Şi bine a făcut directorul primei noastre scene ca să nu mai permită descomplectarea ansamblurilor Teatrului Naţional din Bucureşti. Conservatorul, Academia regală de muzică şi declamaţie, ar trebui să se ocupe mai serios de clasele de dramă şi comedie, dată fiind contribuţia ce ar putea-o cu folos aduce, elevii cei ibuni, în formarea ansamblului trupei care pleacă în turneu- S’a constituit la Paris, un „Serviciu de studii a acţiunei artistice- De ce nu s’ar forma şi la noi o societate de expansiune artistică, care ar grupa la un loc, pe toţi acei, cari prin inteligenţă sau cu averea lor, ar ajuta la o difuziune intelectuală ? S’ar deschide o fereastră, pe unde ar putea intra lumină. Ca o asemenea Societate de expansiune să aibă toată puterea, ar trebui să servească şi teatrul şi muzica şi artele plastice. Trebue făcut apel la toate muzele, fără ca vreuna să fie uitată. O muză neglijată, se poate răzbuna crâncen. Eclectismul cel mai larg ar trebui să prezideze la, acest ansamblu de sforţări, de unde nici o competenţă să nu fie înlăturată. Artişti, critici, amatori luminaţi ar avea de jucat un rol important, iar pentru oamenii avuţi — tot s’ar mai găsi — ar fi o ocazie unică d’a se manifesta. „ DREPTATEA SCBOFITIRILOR PENSIONARI Marşul forţat al subofiţerilor pensionari, cu incidentele cari au urmat la Arenele Române: sechestrarea preşedintelui congresului, forţele poliţieneşti desfăşurate de guvern, mobilizarea pe loc a congresiştilor şi începutul de grevă a foamei, s’a înicheiat ori, cu un succes pentru cei cari îşi strigaseră suferinţele şi nedreptăţile îndurate. Li s-a dat oamenilor asigurarea că vor fi împroprietăriţi în judeţele respective şi că dacă se găsesc locuri disponibile se va da câte 14 pogoane în judeţele învecinate fără obligaţia pentru împroprietăriţi de a se conforma legii colonizărei. Cât priveşte subofiţerii pensionari din Ardeal ei vor fi puşi pe picior de egartate cu cei din vechiul regat. In chestia pensiilor guvernul a făgăduit că subofiţerii pensionari vor fi trataţi la fel cu pensionarii civilii, cu ocaziunea Întocmire! legii de armonizare aplicabilă dela X Ianuarie 1933. In sfârşit Ii s’a mai făgăduit că li se vor acorda aceleaş drepturi in ce priveşte călătoria pe c.f.r. Şi astfel, o cauză dreapta a triumfat sub tenacitatea afirmare! şi sub presiunea executată de opinia publică şi de presă asupra guvernului, care, în alte împrejurări — in piaţa Cercului Militar spre exemplu, unde a schînguit pe invalizi, văduve şi orfani de război — a procedat fără măsură şi fără a-şi fi dat osteneala să afle cauzele unor paşnice demonstraţiuni. Rămâne de văzut numai dacă guvernul va pune tot atâta grabă in satisfacerea dreptelor doleanţe ale subofiţerilor, cât a pus in făgăduelile făcute. D. MIHALACHE ironizat de ,,Dreptatea“ „Dreptatea“ publică un articol intitulat „D. Ion Mihalache la Interne“- După maltratarea recentă, în stil de galimaţie sociologică a d-lui Maniu, oficiosul naţional-ţărănesc ia la rând azi pe titularul de la interne- o ia pe departe. Aşa de departe că trebue să se fi cutremurat şi învăţătorul de la Topoloveni. Portretistul „Dreptăţii“ cheamă în ajutor pe Karl Mannheim. Nici mai mult nici mai puţin. Aşadar citim că acest. ..Karl Mannheim într’o recentă carte, care a făcut oarecare vâlvă în Germania, intitulată „Ideologie şi utopie“, unde marjează problemele cele mai arzătoare ale veacului şi criza structurală a vieţii publice, vorbea de tipurile administrative dintr’un stat astăzi în schimbare. Intr’adevăr... Ministerul de interne al Valahiei, acolo unde tronau protagoniştii aristocraţi ai conservatorismului şi plutocraţii liberalismului este astăzi ocupat de d. Ion Mihalache, exponent al ţărănimei, bărbat de stat, ponderat, chibzuit şi radical nou“. Chestia e ce face d. Mihalache, „cel ponderat, chibzuit şi radical nou“ la departamentul internelor ? Tot „Dreptatea“ îşi ia sarcina să ne lămurească: ,,Pe nesimţite şi pe tăcute se înfăptueşte la interne, de la venirea d-lui Ion Mihalache o transformare cu urmări nebănuite. Numele şi înfăţişarea sa sunt simboluri, pentru acest popor ţărănesc-Moravurile îndărătnice balcanfanariote sunt prompt sancţionate de acest spărgător în înţelenitul ogor administrativ“. Iată dar, pe Mihalache făcând lucruri metri pe „nesimţite şi tăcute“. Modestia aceasta în fond este o metodă profesională deoarece — ne lămureşte portretistul — e vorba de un „spărgător“. Mai complicat pentru înţelegerea noastră metaforică e faptul că d. Mihalache în loc de-a sparge geamuri, uşi sau ziduri, se apucă să „spargă“ ogoare înţelenite. Când e vorba de precizări aflăm în ce constă această epică şi epicolă activitate reformatoare, textual. „Fapte mici, ca suspendarea telegrafică a unui consilier comunal în Muscel care a bătut doi cetăţeni, mutarea unui şef de jandarmi, arată cadrul în care se mişcă ministrul de interne, din actualul guvern naţional-ţărănesc“Intr-adevăr e formidabil. Sunt fapte care vor, rămâne desigur in istoria politică şi de progres a ţării. Dar ce să mai spunem noi despre d- Mihalache, când oficiosul d-sale „Dreptatea“ nu găseşte altceva de spus ? Legile naţional-ţăriniştfi ■BRB—MWMBBBMM—IMMBIHWTO1M——Bwr« Reforma administrativă este inaplicabili Legea administrativă a fost din nou modificată. Guvernul naţional-ţărănist prin modificarea făcută, caută săi îndrepte în parte greşelile ce a comis faţă de ţară prin legea pentru organizarea administraţiunei locale din 1929 In primul rând modificările sunt făcute numai pentru a se putea reîntoarce în mod definitiv, la împărţirea administrativă din 1925 făcută prin legea partidului naţionalliberal şi a se desfiinţa complect împărţelile hibride administrative făcute prin legea din 1929. In al doilea rând prin modificările făcute, se revine şi în ceea ce priveşte alegerile administrative şi în cea mai mare parte, tot la dispoziţiunile legei din 1925. Autorii nouei modificări aduse legei administrative, au dat dovadă însă, şi de data aceasta, de completa lor lipsă de pregătire,, ca şi de deplina lor incapacitate. . . Texte de lege care se contrazic „Procedura de judecată este cea prevăzută de art 14 din Legea electorală. Puse faţă în faţă, acest text de lege cu cel din art I şi cu situaţiunea de fapt creiată prin înprejurarea că legea modificatoare a fost promulgată abia la 21 Septembrie, nepregătirea și incapacitatea celor cari au întocmit textele legei modificatoare, rees în mod evident, întocmirea listelor elaptorate In adevăr din cele expuse mai sus s© vede clar că faţă cu radicala modificare a împărţirilor administrative — în Argeş din 79 comune, se fac 175 — pentru alegerile comunale nu mai poate fi vorba de o revizuie a listelor electorale, ci de o adevărată bună întocmire a listelor. Cum noua arondare a comunelor în cel mai fericit pas, după cum am arătat mai sus, nu poate intra în vigoare decât cel mai devreme la 3 Octombrie, ce sens și ce posibilitate de aplicare mai poate avea dispozițiunea din art. VIII, revizuirea (?) listelor electorale să se facă în cursul lunei Septembrie ? ! Care liste să se revizuiască ? Ale comunelor cari s’au desființat? Ce interes mai prezintă ? Ale noilor comune acum create ! Dar în aceste noi comune, urmează ca mai întâi să se întocmească listele electorale, întrucât ele nu le au In tot caizul fie întocmirea din nou, fie revizuirea, cum se poate face în cursul lunei Septembrie, când este vorba de listele electorale alle unor comune cari abia de la 3 Octombrie înainte îşi capătă fiinţă legală ? Atât întocmirile de noi liste, cât şi revizuirile celor vechi, trebue să se facă deorganele administrative, competente după noua arondare. Recursuri tardive Mai departe legea trimite pentru procedură la art 14 din legea electorală. Oricetind acest articol se poate vedea, că pentru revizuirea listelor se cer următoarele termene : O lună pentru afișare, 15 zile termen de recurs. Dacă la aceste termene se adaogă și timpul necesar pentru ca tribunalele să judece eventualele recursuri şi timpul necesar spre a se comunica hotărârile primăriilor respective pentru a se opera în liste, trecem peste termenul de 3 luni, maximum în care colegiile trebuesc convocate pentru alegeri. Ce să mai zicem de dispoziţiurile ministerului conform cărora s’au liberat carnete de alegători după listele actualelor comisiuni, alegătorilor cari după noua arondare aparţin la alte comisiuni . Aceasta este situaţia de fapt corelată în viaţa administratvă rurală de noile modificări ale legiei administrative făcute şi de măsurile luate de nepricepuţii conducători ai ministerului de Internei HONORIU BANESCU Fost deputat, senator, fost secretar gral la ministerul de interna ECOURI S’au votat texte de lege, cari se contrazic, de alte texte de legi pe cari ar urma să se întemeeze, iar altele cari sunt inaplicabile prin însăşi felul în care au fost redactate. Pentru a dovedi aceste afirmaţiuni, mă voiu ocupa aci de dispoziţiunile privind modificările esenţiale urmărite şi anume: 1. Noua arondare a comunelor şi 2- măsurile referitoare la nouile alegeri administrative. La art. 1 se dispune ca prefectul de judeţ, pe cale de decisiune, să facă, noua arondare a comunelor şi ca, decisiunea să fie afişată timp de 10 zile în fiecare sat din judeţ. In cazul judeţului Argeş — şi acelaş lucru este în toate judeţele — decisiunea d-lui prefect s’a dat pe ziua de 22 Septembrie 1932 și nici nu se putea da mai curând, deoarece legea a fost promulgată abia în ziua de 21 Septembrie. Prin această deriziune numărul comunelor rurale din județ au sporit dela 79 lai 175. Această deriziune în cazul cel mai fericit — al ipotezei că nimeni nu va face apel contra ei ■ — rămâne definitivă la 3 octombrie 1932. Deci nouile împărţiri administrative, nu pot intra în vigoare decât după această dată. Tot art. 1 dispune că : „în fruntea comunelor rurale astfel constituite se vor numi comisiuni interimare“. Mai departe ocupându-se de alegerile administrative, ce trebuesc Celebrat pictor Jules Ohgret, a decedat la Nissa fiind în vârstă de 97 ani. Se ştie că acest mare virtuos al culorilor, era orb de mulţi ani. După ultimele statistici populaţia Japoniei continuă a spori cu 850.000 în medie anual. Anul ____ ____________ , trecut numărul nașterilor a fost de să se facă, legea prin art. VI dis 2-102.006, al deceselor de 1.240.472, apune următoarele „In termen de cel mult trei luni de la promulgarea legei se va convoca corpul electoral pentru a proceda la alegerea consiliilor administrative comunale şi judeţene. In mod excepţional revizuirea listelor electorale pentru comune şi judeţe se va face în anul acesta în cursul lunei Septembrie“adică un excedent de 861.534 naşteri. Papa a primit în audienţă de binecuvântare un grup de 100 combatanţi din război, francezi şi văduve din război, sosite la Roma sub conducerea profesorului Bonedo, profesor la universitatea din Iuile. ------------------------------------ D-l HONORTU BANESCU