Viitorul, decembrie 1932 (Anul 24, nr. 7455-7480)

1932-12-10 / nr. 7463

V­I­ITORUL ȘEDINȚELE o­­ERI Parlamentului ale CAMERA Ședința se deschide la orele 4 m. m. sub președinția d-lui St­ C­­Pop. Pe banca ministerială d-nii: Ed. Mirto, D. R. Ioanițescu, V. Mad­­gearu, P. Andrei. La sumar, d. URZICEANU (cu­­zist) spune că unul din fruntașii naționali țărăniști din jud. Bacău anume Vasile Burlacu, președin­tele comisiei interimare a unei co­mune de acolo, are un bogat ca­zier. Aduce în sprijinul susțineri­lor sale, două certificate ale grefei tribunalului Bacău, întrebări și comunicări D. CONSTANTINESCU-BOR­­DENI face o comunicare în legă­tură cu problema șomajului. D-l D. R. IOANITESCU, mini­strul muncii, declară că această problemă a șomajului preocupă și pe guvern. In acest scop, delega­ția economică și a alocat un fond de 25 miilioane pentru șomeri. In ce privește șomajul din fără nici o vină a fost maltratat groaznic. D. AR. CALINESCU, subsecre­tar de stat, spune că a cerut să se ancheteze aceste cazuri, și s-a con­statat vinovăția unui primar care a și fost destituit și deferit par­chetului. Declară că nu va acoperi pe ni­meni și va sancționa pe toți vino­vații. D. GEORGESCU - BARLAD (maj.), arată că incidentele semna­late de d. Goiceanu, sunt doar un fapt divers, de care nici nu are cunoștința și nici nu i se poate imputa d-sale ceva. D. GOICEANU­­ lui Piso spune că în jud. Tutova este o mentali­tate specială politică, care face o rușine pentru tara noastră. D. Dr. LUPU : Nu mi s’a mai întâmplat până acum să văd un om așa de maltratat ca individul despre care a vorbit d. Goiceanu. Cere imediata sancționare a vi ÂÂIiSi’S­il­LE ??-Vilor In M cu autorii me­i,t»t cu muncitori români. D. MODREANU (lupost) întreabă pe d-l ministru de industrie dacă nu înțelege să dispună imediata funcționare a uzinelor statului din com­. Lăpușna jud. Someș. Interpelara D-l M. LANDAU (part. evreesc) anunță o interpelare d-lui ministru de finanțe, referitor la abuzurile și ilegalitățile agentului fiscal Ion Drogaching din jud. Soroca. Deși Drogaching s-a făcut ancheta din care reese vinovăția lui până azi nu s’a luat nici o sancțiune. D. GOICEANU (lupist) arată salbătăcia agenților guvernamen­tali din jud. Tutova cu ocazia de-­­ d-lui Nicolaescu, deputat dl punerii listelor pentru alegerile j nați. Se admite demisia Si comunale și județene. I­clamă deputat de Romanați­c. Eu-Citează cazul unui invalid care Igen Titeanu, rab­. D-l P. ANDREI, subsecretar de stat de la instrucție, răspunde co­municării d-lui A. C. Cuza în pri­vința circulării date ca elevii evrei să nu lucreze Sâmbăta. Nu fac —­­spune d-sa — decât să respect li­bertatea cultului. Asemenea mă­suri s’au luat și alte țări. Citează cazurile din Iugoslavia, Ungaria și Pms­c. D-I A. C­ CUZA . Măsurile pe care le luați vor împiedica pe ele­vii români să scrie Sâmbăta. Cere să se dea o nouă circulară prin ca­re numai elevii evrei să fie scutiți Sâmbăta. Se citește demisia din Cameră a deputat de Roma­­se pro- DISCUȚIA la MESAJ D-l ANIBAL TEODORESCU (ave­­rescan) își­­ continuă discuția la me­sajD-sa spune, că în ședința trecută a arătat ce s’a petrecut în 1921 sub guvernul d-lui general Averescu, când aproape se ajunsese la o în­țelegere cu reprezentantul Soviete­lor pe chestiunea recunoașterii de fapt. D-l C. XENI: Ce este aceea „a­­proape“! Ar fi bine să explicați punctul acesta mai pe larg, fiind­că ceea ce ați afirmat în ședința trecută este desmințit de toate ac­tele noastre oficiale din ministe­rul de externe. D-l ANIBAL TEODORESCU: Eu nu aduc cea mai mică atingere nimănui. D-l C. XENI: Ba da­­ adevăru­lui istoric. D-l ANIBAL TEODORESCU: Eu aduc la cunoștință ceea ce s’a petrecut atunci, după relațiunile pe care le am dela șeful meu. D-l C. XENI: Relații orale! Contrazise de toate actele oficiale! D-l ANIBAL TEODORESCU: Reprezentantul sovietelor Karak­­han, a arătat ministrului nosțou­d. Filolu­i că Rusia sovietică este gata să ne mulțumească. D-l C- XENI: Din ce rezultă a­­ceasta. Vă rog să arătați Came­rei. D-l ANIBAL TEODORESCU: Instrucțiunile pe cari d. general Averescu le-a dat ministrului no­stru, d. Filaluti, au avut în prin­cipiu să accepte o asemenea pro­punere, însă să procedeze cu mul­tă băgare de seamă, pentru ca nu cumva Sovietele să introducă clau­se noui sau conditiuni noui. D-l GR. GAFENCU : D-le Xeni sunt acte în dosarul ministerului de externe care dovedesc spusele d-lui deputat Anibal Teodorescu. D-l C. XENI: Cu alte cuvinte onorabilul nostru coleg afirmă că rușii erau gata să ne recunoa­scă Basarabia, dar că se opuneau la această idee regele Ferdinand, Ion Brătianu, și Take Ionescu. Cine poate crede o asemenea enor­mitate nu are decât să o creadă. D-l GR. GAFENCU . D-le depu­tat, am să vă arăt mâine personal actele. D-l C. XENI. Pentru că d-ta ai intervenit personal în această che­stiune, cum poți să-ți imaginezi acest lucru că rușii atunci erau gata să recunoască Basarabia ?i noi nu am voit-o dintr’un simplu capriciu, fără ca să țineți seama că există în actele ministerului de externe adrese formale din cari rezultă că reprezentantul Rusiei Karakhan a dus atunci ca primă condiție, în tratativele avute cu d-l Filiallity, evacuarea Basara­biei pe care România o deținea de fapt! Se cerea deci evacuarea ar­matelor române de acolo. Cum pu­teți susține și cum puteți falsifica în asemenea mod istoria reală a chestiunei ! D-l GR. GAFENCU. Actele de care vorbiți domnule deputat sunt acte, procese verbale care au fost făcute pentru a fi date publicității în cursul negocierilor. D-l C. XENI. Dar ce aveți d-v.­­ D-l GR. GAFENCU: Este dosa­rul care Se găsește la ministerul de exetrne după care am anumite copii pe care nu le pot da, — eu nu le voi da niciodată publicită­ții, am datoria să nu o fac. D-l C. XENI. Astăzi nu mai poate fi nimic secret. D-l GR. GAFENCU: Dv. perso­nal domnule Xeni, și poate să a­­siste oricine, vi le voi arăta. Voi spune mai mult... Dv. ziceți: cum se poate ca Take Ionescu... D­-l XENI: Și Ion Brătianu și regele Ferdinand. D-l GR. GAFENCU: Eu vorbesc de fostul ministru de externe. Cum se poate ca ministrul de externe care ar fi fost în fața unei aseme­nea oferte să o respingă ! Din acte se dovedește instruc­țiunile pe care Take Ionescu le-a dat și prin aceste instrucțiuni Ta­ke Ionescu spunea: o recunoaștere din partea Rusiei roșii ne va creia conflictul cu regimul viitor care va fi instaurat în Rusia. Numai un an mai târziu Ion Bră­tianu care urmărea de aproape ce se petrece în Rusia sovietică, a luat o atitudine fermă nouă în ce privește Rusia la Genova, făcând cunoscuta declarațiune că România este gata să facă un angajament de neagresiune pe teren de statu quo față de Rusia. D-l VICTOR IAMANDI: De ce Rusia nu a primit o propunere de a lui Ion Brătianu din iunie 1922 făcută la Genova ! Era la un an făcută după această propunere, nu se schimbaseră condițiunile așa de esențial încât dacă sinceritatea era de partea rușilor să nu o pri­mească. D-l GR. GAFENCU . Am vrut să lămuresc un punct de istorie. D-l C. XENI. Desigur că dv. cu­noașteți dv. Politica lui Take Io­­site ale regretatului Take Ionescu. Dați-mi vor însă să le cunosc și eu măcar în măsura în care le cu­noașteți dv. Politica lui Tache Io­­nescu era așa de clar și de precis exprimată în tot ceea ce făcea încât vă rog să credeți că nu există o po­litică văzută și alta nevăzută. Când Take Ionescu a admis să trateze cu Sovietele, aceasta însemnează că el avea intenția să ajungă la un rezul­tat, fiindcă dacă n’ar fi avut inten­ția să ajungă la un rezultat, nu ar fi dus această politică de duplicitate, ca să trimită acolo unde a trimis pe reprezenanții României pentru a­­ trata, dar în realitate să vrea ca tra­tativele să eșueze. Vasăzi că, dorința lui era să trateze cu rușii, să ajungă la un rezultat. Care a fost rezultatul? Rezultatul a fost acela care rezultă din toate ac­tele de la ministerul de externe — și acte secrete nu există astăzi în 1932 — asupra acestui punct. D GR. CAFENCU. Există cores­pondența diplomatică. D. C. XENI. Da, dar nu este secre­tă. Dacă dv. aveți misterioase acte, pe care aveți amabilitatea să mi le arătați, eu vă mulțumesc, dar vă rog, în interesul adevărului istoric, să binevoiți să vă ridicați la tri­bună. Nu este nici un secret aici și ce­ea ce se cunoaște este acest fapt din care nu puteți eși și din care nu pu­teti aluneca într’o discuție parlamen­tară: prima condiție pusă de repre­zentantul rus d-lui Filality, care a comunicat acest lucru la București, a fost aceasta: retragerea armatelor române din „Basarabia care este o­­cupată temporar de România“ Eu vă întreb: se mai puteau continua tratativele în asemenea condițiuni? Și în fața acestui fapt, care rezultă din documentele oficiale, onoratul nostru coleg, d. Teodorescu zice: „Vă afirm, că lucrurile nu stau așa !. Și când îl întrebi de unde știe, spune : „Mi-a spus șeful meu!“. Se poate vorbi așa la o discuție la Mesaj? Sunt acte precise, confirmate de cea mai elementară logică. Este cu putință să credem, atunci când astăzi, în 1932, rușii nu vor să recunoască Ba­sarabia, că acei de la 1922 voiau s-o facă? D-l ANIBAL TEODORESCU, se ocupă în continuare de actuala majoritate care e bazată pe 40 la sută și nu e deci o majoritate constituțională. Relevă tot ce s’a petrecut la for­marea guvernului Iorga. Arată cum s’a abținut la 1918 partidul poporului din alegeri-D-l VICTOR IAMANDI. Dato­rită acestui fapt există partidul țărănesc care s’a prezentat în ale­geri profitând de această lipsă. D-l ANIBAL TEODORESCU­ arată că partidul național-țără­­nesc a votat 1850 de legi, cari nu se mai pot aplica. In încheere oratorul arată că partidul național-țărănesc a otră­vit sufletul masselor cu demago­gia pe care a făcut-o. SEMITUL Ședința se­­ deschide la orele 5 și 5 minute, sub preșidenția d-lii V. Moldovanu. Pe banca ministerială d-nii D. R. Ioanițescu și I. Mihalache. D-l TIMUȘ, arată că fondul bise­ricesc din Bucovina este rău admi­nistrat. . „ D-l N. IORGA, întreabă când îi se va răspunde la interpelarea ce s-a adresat într’o ședință trecută. D-l VICTOR MOLDOVANU , d. președinte al Consiliului, va răs­punde în ședința de mâine. Discuția la Mesaj D-l AP­­POPA, în continuare la Mesaj, cere examinarea chestiunei traficului la gurile Dunării și ara­tă dificultățile comercianților, cu privire la controlul devizelor. D-l MUMUIANU (L. A. N. C.) a­rată ce l-a determinat, ca intrând în politică, să prefere partidul d-lui Cuza. In numele partidului, se declară pentru modificarea legii electorale. Se ocupă de situația externă și de raporturile cu statele vecine. Relevă faptul că în Basarabia propaganda comunistă ia proporții. Cere guvernului să facă economii în toate împrejurările. Ședința se ridică. Cea viitoarei, azi la orele 4 d. a. CONGRESUL GENERAL al preoților ortodoxi — Tedeumul. Solemnitatea deschidere! — Azi dimineață s’a deschis in sala ateneului „Dichiu“ congresul anual al preoților ortodoxi din țară. înainte de începerea congresului s’a oficiat un tedeum la biserica Di­chiu de către S. S. lar preoții Dumi­tre Popescu, Chiriță Cernescu și Const. Popescu Răspunsurile au fost date de un cor format ad-hoc dintre preoți. Părintele Partenie, președintele A­­sociației clerului roagă — potrivit dorinții I. P. S. S. Mitropolitului Gu­rie — ca să se cânte rugăciunea „Im­pârâte Ceresc“. Cele câteva sute de preoți intonează impresionanta ru­găciune I. P. S. S. Mitropolitul GURIE al Basarabiei delegat de I. P. S. S. Pa­triarhul să-l reprezinte și să prezi­deze ședința congresului scuză mai întâi lipsa Patriarhului care fiind prea ocupat cu multiplele sale sar­cini și fiind indispus nu poate par­ticipa. Apoi I. P. S. S­purie își tine cu­vântarea sa prezidențială arătând că preotul este sarea pământului. El trebue să fie totdeauna ele­mentul de exemplu în mijlocul ce­tățenilor săi. El nu trebue să fie lipsit de cu­rajul creștinesc în îndeplinirea mi­­siunei sale. Apoi mitropolitul Gurie constată că foarte mulți preoți sunt alături de misiunea lor, făcând o lungă morală preoțimei. Termină urând domnie spornică M. S. Regelui urare ce face să is­­bucnească strigătul de Trăiască Regele ! Aduce omagii de respect ! P. S. S. Patriahului dr. Miron Cristea. Părintele P­­ARTENIE preșe­dintele asociației clerului spune că acest congres nu îndeplinește nu­mai o prevedere statutară. Congre­sul îndeplinește nevoia cea mai mare și poruncitoare a vremilor grele prin care trece țara și bise­rica simțind și mai mult ca oricând nevoie unui front comun al orto­doxiei și mai ales a preoțimei. Salută declarațiile făcute la con­gresul bisericesc de d. I. G. Duca. Congresul nostr­u constitue o no­bilă protestare contra veșnicelor lovituri și afirmă repetata dorință a preoțimei ca să se modifice art­ 19, 21 și 31 din legea de organizare bisericească, articole ce printr-o eronată redactare, retrogadează salariile preoțimei. Congresul cere ca prin bugetul din 1933 să se ia drept orientare pentru curbele de sacrificiu buge­tul din 1930 și la acesta să se a­­plice problema ce tuturor funcțio­narilor, numai curbele generale. Roagă pe d-l ministru Guști să ia măsuri ca să nu se oprească numirile de preoți cântăreți și pa­­cliseri în parohiile vacante fiind­că viața patriarhală este celula cea mai vie a organismului Cuvântarea d-lui mi­nistru Guști Biserica este pentru noi toți un așzământ sfânt prin tot ceea ce a­­duce din trecut și credem de cea mai mare luare aminte prin tot ceea ce trebue și poate să însemne astăzi. Slujitorii ei o țin­te și o împăr­tășesc poporului însetat. Eu împlinesc, precum bine știți și o însărcinare mai veche și mai puțin vremelnică de­cât aceasta. Sunteți o asociație, care lucrați ca să faceți mai bună starea preo­ților, vom fi totdeauna alături de d­v. ca să luptăm împreună cu greutățile pe care le știți tot atât de bine ca și mine, cât sunt de multe și mari. Ceea ce vă rog să nu uitați și să credeți e că nu veți fi singuri. Slujitori tuturor cultelor din Ro­mânia, trecuți în bugetul minist­­rului cultelor sunt, după cea mai nouă statistică pe care au avut o parte 21.000 , acea a bisericei do­minante cu partea cea mai largă în această eșire a luminii și a bi­ruinței. Am amintit mai cu seamă de menirea evangheliei ca valoare edu­cativă și socială. Mai sunt și alte căi pe care d-v. le veți discuta, înlăuntrul tagmei hirotonisite și de colaborare cu alte organizații pentru a­­ceeași împlinire de menire, înăl­țare a preoției și bine al comuni­­tăței. ÎNLESNIRI personalului c. f. r. «Se Crăciun Consiliul de administrație al Ca­sei muncii c.­­ .. în urma propune­­rei d-lui H. Vogtberg, directorul ge­neral, a luat o foarte importantă ho­­tărîre menită să ajute personalul căilor ferate înainte de sărbătorile Crăciunului. Consiliul a hotărît să nu se oprea­scă în cursul acestei luni, ratele la cei ce s’au împumu­tat, deși această măsură aduce inconveniente Casei de credit a Casei muncii c. f. r. și ră­mân mobilizați circa 10 milioane lei. Consiliul de administrație, tot în urma propunerii d-lui director gene­ral Vogtberg, a hotărît ca și anul a­­cesta să se acorde ajutoare copiilor săraci ceferiști din școlile Casei muncii. Maternitatea din Steaua Consiliul s’a ocupat apoi de noua Maternitate ce se va deschide, în cursul lunei F­ebruarie, in cartierul c. f. r. „Steaua“. Institutul Maternitatea, care va purta numele de „Regina Elisabeta a Greciei“, va fi înzestrat de la înce­put cu 70 paturi și aceste paturi vor fi sporite pe măsură ce necesitățile vor cere. Prin deschiderea creditului de 56 milioane lei, s-a asigurat până la sfârșitul anului plata la zi a tuturor pensionarilor Casei muncii c. f. r. De la Federația generală imiiiiiii mim.... a salariaților publici Consiliul federației generale a asociațiilor profesionale de salari­ați publici a ținut aseară șe­dință. S­a discutat pe larg situația în care se găsesc toate categoriile de salariați publici și în special funcționarii din gradele inferi­oare. Din cauza insuficienței salari­ilor, ei au trebuit să facă împru­muturi la casele de credit respec­tive, așa în­cât salariile, ce pri­mesc în mână, sunt absolut deri­zorii. Spre a I­i se putea ușura situa­ția cu ocazia sărbătorilor ce vin, consiliul federației a luat urmă­toarele hotărâri: 1) Să se intervină la d. ministru de finanțe și la guvern, ca sala­riile pe luna­ Decembrie să fie a­­chitate în întregime până la 22 Decembrie. 2) Să se roage onoratele case de credit, ca pe luna Decembrie să suspende încasarea ratelor, ce li se datorează de funcționari pentru împrumuturi. Numai așa familiile funcționa­rilor vor putea să aibă pace și mângâiere cu ocazia sfintelor sărbători. ACTIVITATEA Cercu»lui de Stădii al Parti­dului vați]nal­iiberal Sedinta »*»1 economice — Sub președinția d-lui Tancred Constantinescu, fost ministru, s’a deschis aseară ședința secțiunei e­conomice a Cercului de Studii al partidului national-liberal. Au participat d-nii : dr. I. Cos­­tinescm L. Mrazec, Al. Alimăneș­­tianu, ing. Agripa Popescu, fost director general al R. M. S. și al soc. „Reșița“, ing. C. Motaș, Con­stant Georgescu, ing. Silviu Ma­rino­, Mitiță Constatinescu, ing. Arapu, ing. Dan Perieteanu, ing. Damaschin, ing. Săbăreanu, ing. Beligrădeanu, Anton, Kiriță, ing. Spirescu, Rusiecki, Sofian, Klein, O. Slăvescu, Ion Dumitrescu, Al. Topliceanu, secretarul secțiunei, etc., etc. D-l TANCRED CONSTANTI­­NESCU, deschizând ședința a ară­tat că programul cercului de studii a fost trasat în linii mari de către d-l Duca, președintele partidului național-liberal. Prima chestiune pusă de către d-l Tancred Constantinescu a fost chestiunea întocmirei unui buget chibzuit pentru ministerul indus­triei și comerțului, cu toate regiile și instituțiunile dependințe de a­­cest departament. D-l Tancred Constantinescu a a­­rătat că în primul rând este ne­voie să se studieze un proect de reorganizare a acestui minister, po­trivit cu nevoile actuale și cu principiile de economie dictate de împrejurările de acum. Pentru executarea acestei lucrări urmează a se forma o subcomi­­siune care să elaboreze un prim proect ce va fi examinat în șe­dința plenară. A doua mare problemă ar fi pro­blema ce rezultă din nevoile ac­tuale ale industriei, adică din sta­bilirea măsurilor de luat pentru a se înlesni la maximum posibil in­dustria și comerțul ce trec astăzi prin mari dificultăți. In această ordine de idei, ar tre­bui întocmit un­ proect de lege pri­vitor la măsurile necesare astăzi pentru încurajarea industriei și comerțului, apoi revizuirea siste­mului de impuneri, adaptăndu-se posibilităților de astăzi ale acestor factori de producțiune. Va trebui în fine, să se exami­neze de aproape nevoile industriei petrolului și a­ politicei de urmat, nevoile industriei metalurgice, a industriei combustibilului, textile, etc­ Pentru studiul acestor chestiuni va fi nevoie de a se înființa sub­­comisiuni cu raportori pentru fie­­care problemă, subcomisiuni ale căror lucrări vor fi supuse desba­­terilor ședințelor plenare, a sec­ției economice a Cercului de Studii. Tot materialul adunat care va cuprinde și studiile foarte intere­sante făcute anul trecut asupra acelorași chestiuni va­­­ servi ca ma­terial documentar pentru legiui­rile viitoare ale partidului națio­nal-liberal, când acesta va fi che­mat la guvernare. O com­i­shune se va ocupa și cu examinarea de aproape a bugetu­lui Căilor Ferate și cu adaptarea la nevoile țării și la posibilitățile financiare actuale. D-l dr. I. COSTINESCU luând cu­vântul a expus principiile generale ale problemei conversiunei dato­riilor agricole și suspendarea exe­cutărilor silite la proprietățile ur­bane, arătând că partidul națio­nal-liberal trebue să dea soluții realizabile care să nu atingă cre­ditul privat și să mi­lezeze orga­nele vitale financiare și economice ale țării. A rămas ca în ședința viitoare ce va avea loc Miercuri 14 Decem­­brie crt. să se formeze comis­iunile ce vor studia aceste chestiuni. Este de remarcat că la această ședință a luat parte un mare nu­­măr de membri ai secțiunei eco­nomice a cercului de studii și din­tre cei mai cunoscători ai proble­melor economice și financiare. REP. D-l TANCRED CONSTANTINESCU RĂFUIALA din CONSILIUL general al CaasgigBei — Actele abuzive și exproprierile ilegale ale d-lui Dem. Dobrescu — cit au fost calificate de abuzive și’n sprijinul acestei calificări s’au citat nu numai deciziunile judecătorești date asupra proce­selor îndreptate contra expropri­erilor ci și raporturile de anche­tă făcute de organele ministeru­lui de interne sesizate de plânge­rile cetățenilor expropriați la-Majoritatea consilierilor a _ .­­. . - -subliniat disprețul pe care d. m a volnic de prmaria municipiu- Dem Dobrescu îl arată consiliu­­l București, lui, desconsider­ându-l cu inten­ S Apărarea d-lui Dem. Dobrescu țiunea vădita de a-1 domina și n’a mulțumit consiliul, mai ales a-l face să achieseze la toate năz- în ce privește exproprierile terenu bâti­le sale municipale și edifi­­rilor din preajma Capitalei în tare cari comportă imense d­el­­vedere asanărei lacurilor, expro­­m­eri din partea­ comunei, prieri cărora li s’a destinat o su­b­­ordinea obiecțiunilor ridica­­tă de 50 milioane, fără consulta­re chestiunea neîntocmirei și ne­­rea consiliului, și fără consimță­­votărei bugetului comunal care mântui prealabil al celor ce ar­­presupune voința d-lui Dem. Do­­mează a fi deposedați de terenu­­l crescu de a gospodări ne­cenzu­­rile de cultură ce au. Cât priveș­­rat, a format obiectul unui pro­­te perspectiva majorărei aceste test categoric, la care primarul sume de 50 milioane la echivalen­ Capitalei a fost nevoit răspundă­tul real al expropierilor ce se că din acest punct de vedere se vor face — majorare care poate găsește silit să fie alături de gu­ atinge suma de 200 milioane — veni, care la rându-i a recurs la d­rem. Dobrescu s’a mulțumit expedientul amânărei, s’o acopere cu promisiunea că în-Au venit apoi celelalte proteste teleKe să facă o operă de higiena și critici referitoare la scandalul și estetică, menita să entuzias­­em proprierilor abuzive făcute de meze, generațiile viitoare, d. Dem. Dobrescu și la planurile In această atmosferă, consiliul fanteziste ale acestuia, cărora alt general n’a mai putut lua în dis­­menză să li se sacrifice o însem­­nuțu­me nici o chestiune de into­nată parte din bugetul sărăcit res actual, răm­­ânând ca acestea al comunei­ să fie discutate în ședințele vii-Procedeele d-lui Dem. Dobr­es­ toate O nouă mare răfuială a avut loc aseară în consiliul general al Capitalei, care, nemulțumit de procedeele și de aiurelile d-lui Dem. Dobrescu, a ținut să-și afir­me dreptul de a fi consultat în toate chestiunile interesând ne­voile orașului. > < T­ot ce îmbracă, tot ce conjoară poartă pe­cetea distincției,— chiar și țigareta pe care o _________. Amestecul reușit al tutunului, aroma lui plă­cuta și ambalajul elegant au făcut din țigare­­tele „BUCUREȘTI“ favoritele „high-life­ ului­ Cumpărați un pachet ÎNCHIS de­­ BUCU­REȘTI», pentru că numai astfel țigaretele își păstrează umiditatea atât de necesară aromei și bunului lor gust. UCU­R­EȘTI BURSA Banca Națională Română 4550. Banca Albina Sibiu 128. Banca Românească pui 175. Creditul Minier 108; 100; 200 Astra Română 570. Reșița 200 ; 201 ; 202. S. T. B. 90.5. Mica 640. Stabilizarea 44 K ; 44,3/& împroprietărirea 26 % ; 26,15 ; 26,1/8 ; 26 K ; 26,1/8. Rurale 10% = 48­0­. Urbane București 5% = 32,5/8; 32 ; 32,3/8 ; 32,5/8. Urbane București 10% — 55 %­­Urbane Iași 5% = 26­ —■ —■ —--------­Depunerea Jurământului tineri­or cu ter­men redu­s din Capitală In ziua de 11 Decembrie orele 10 di­mineata, va avea loc solemnita­tea depunerei jurământului tineri­lor cu termenul redus din garni­zoana Capitalei, cari au fost încor­porați la 1 Noembrie a. e. Repunerea în cisulație a trenurilor parsonilo^ Plpești-Brașov Cu începere de mâine 9 De­cembrie, se repun în circulație trenurile personale No. 309 și 310 dintre Ploești Sud-Brașov și îna­poi, cu următorul­ mers : Trenul personal Mo. 309 pleacă din Ploești Sud ora 6 dimineața din Câmpina la 701, din Sinaia la 8.08, din Predeal la 8.54 și va so­si în Brașov la ora 9.46. Trenul personal No. 310 va pleca din Brașov la ora 18.42, din Predeal la 19.40, din Sinaia la 20.23, din Câmpina la 2134, iar la Ploești va sosi la ora 22.19. Tot pe data de Vineri 9 Decem­brie, trenul personal No. 304 Bra­­șov-București va reveni la ve­chiul mers și anume : Din Brașov pleacă la ora 7.15 dim., din Predeal la ora 8.21, din Sinaia la 9.15, din Câmpina la 10.28, din Ploești Sud la 11.42 și la București sosește la ora 12.55- DIFERITE ȘTIRI Portrete $1 amintiri de I. G.&UCB QBR S’a pus în vânzare la­­ cate li­brăriile volumul „Portrete și A­­mintiri“ de I. G. Duca cu urmă­torul cuprins: Ion C. Brătianu. Ion I. C. Brătianu — aspecte și amintiri. Ion I. C. Brătianu și cărțile lui Ion I. C. Brătianu Vintilă Brătianu. Take Ionescu. Take Ionescu — câteva gesturi. Nicolae Filipescu — o soartă nedreaptă. Mihail Ferechide — Marele Pre­zident. Alex. Djuvara — Artist. C. G. Dissescu. Câțiva oratori auziți. Mâinile Clemenceau. Lord Rosebery. Lord Thomson. Lord Thomson — amintiri și coincidențe. întrunirea organizației P. N. L. din sectorul Albastru Organizațiia partidului național-li­beral din sectorul Albastru va ține ședință mâine 9 Decembrie, orele 8 Luni. seara, în sala clubului din ca­­lea Rahove. 168. D. avocat Cristache Teodorescu, va conferenția despre „Contribuția par­­tidului national-liberal in renașterea României moderne.“ Universitatea liberă Cercul analelor Vineri 9 Decembrie, orele 6 d. a va fi la Fundatiunea I. I. Dalles (bul. Brătianu), în cadrul manifes­tărilor organizate de cercul anale­­lor române, o festivitate. I. P. S. S. dr. Miron Cristea, pa­­triarhul României, va vorbi des­pre: Datoria generației de azi. M. S. Regina Maria, va onora cu înalta Sa prezentă această ședință. Biletele la Feder. Membrii stu­denți au intrarea liberă. Dela Sor. „Principele tt Mircea Mâine, Vineri 9 Decembrie ori 4 jumătate precis, va avea loc Întru­nirea membrelor Soc. „Principele Mircea“ la Palatul Cotroceni. Invitațiile sunt personale­­l se pot ridica dela Sediul Soc. Str. Aurel Vlaicu No. 19. Fiecare Doamnă membru, este ru­gată a binevoi să fie la curent cu plata cotizației, spre a putea lua parte la această Întrunire de binefa­cere. Organizația partidului liberal din sectorul Verde, secția femeni­­nă de sub președinția d-nei Marii Pillat, invită pe doamnele membre să ia parte astăzi orele 4 d. a., la ședința ce se ține la clubul din ca­lea Griviței. Pâinea la Pitești Primim numeroase plângeri din Pitești că pâinea care se vinde în acest oraș este de o calitate atât de proastă, încât pur și simplu nu se poate mânca. Amicul nostru d-l I. Purcăreanu, membru in consiliul comunal, a ri­dicat această chestiune într-o re­centă ședință a consiliului, făcân­­du-se ecoul protestărilor și nemul­­țum­ir­ei generale a popula­țiunei. Administrația comunală a făgă­duit că va lua măsuri, dar nu s’a făcut absolut nimic, și populația este silită să consume o pâine cu totul nehigienică, primejdioasă să­­nătăței. D-nii edilii din Pitești ar trebui mai multă solicita­­concetățe­ Vineri 9 Dec. d-l prof. Gh. I. Botez va vorbi sub auspiciile uni­versității libere despre: „Metode în antropologie“ (cu proecțiuni) la Fundația Regele Carol I orale 6 seara. Azi, înalta Curte de Casație va avea să judece o speță interesând concesiunea de drept a datoriilor agricole. Acțiunea a fost introdusă, pe te­ma neconstituționalități, de Banca „ .... Românească a Orientului Și de Bani să aibe ceva .............. ca Românească sucursala Chișinău.*bine pentru sănătatea filor lor.. ÍI11

Next