Viitorul, decembrie 1932 (Anul 24, nr. 7455-7480)
1932-12-10 / nr. 7463
VIITORUL ȘEDINȚELE oERI Parlamentului ale CAMERA Ședința se deschide la orele 4 m. m. sub președinția d-lui St CPop. Pe banca ministerială d-nii: Ed. Mirto, D. R. Ioanițescu, V. Madgearu, P. Andrei. La sumar, d. URZICEANU (cuzist) spune că unul din fruntașii naționali țărăniști din jud. Bacău anume Vasile Burlacu, președintele comisiei interimare a unei comune de acolo, are un bogat cazier. Aduce în sprijinul susținerilor sale, două certificate ale grefei tribunalului Bacău, întrebări și comunicări D. CONSTANTINESCU-BORDENI face o comunicare în legătură cu problema șomajului. D-l D. R. IOANITESCU, ministrul muncii, declară că această problemă a șomajului preocupă și pe guvern. In acest scop, delegația economică și a alocat un fond de 25 miilioane pentru șomeri. In ce privește șomajul din fără nici o vină a fost maltratat groaznic. D. AR. CALINESCU, subsecretar de stat, spune că a cerut să se ancheteze aceste cazuri, și s-a constatat vinovăția unui primar care a și fost destituit și deferit parchetului. Declară că nu va acoperi pe nimeni și va sancționa pe toți vinovații. D. GEORGESCU - BARLAD (maj.), arată că incidentele semnalate de d. Goiceanu, sunt doar un fapt divers, de care nici nu are cunoștința și nici nu i se poate imputa d-sale ceva. D. GOICEANU lui Piso spune că în jud. Tutova este o mentalitate specială politică, care face o rușine pentru tara noastră. D. Dr. LUPU : Nu mi s’a mai întâmplat până acum să văd un om așa de maltratat ca individul despre care a vorbit d. Goiceanu. Cere imediata sancționare a vi ÂÂIiSi’SilLE ??-Vilor In M cu autorii mei,t»t cu muncitori români. D. MODREANU (lupost) întreabă pe d-l ministru de industrie dacă nu înțelege să dispună imediata funcționare a uzinelor statului din com. Lăpușna jud. Someș. Interpelara D-l M. LANDAU (part. evreesc) anunță o interpelare d-lui ministru de finanțe, referitor la abuzurile și ilegalitățile agentului fiscal Ion Drogaching din jud. Soroca. Deși Drogaching s-a făcut ancheta din care reese vinovăția lui până azi nu s’a luat nici o sancțiune. D. GOICEANU (lupist) arată salbătăcia agenților guvernamentali din jud. Tutova cu ocazia de- d-lui Nicolaescu, deputat dl punerii listelor pentru alegerile j nați. Se admite demisia Si comunale și județene. Iclamă deputat de Romanațic. Eu-Citează cazul unui invalid care Igen Titeanu, rab. D-l P. ANDREI, subsecretar de stat de la instrucție, răspunde comunicării d-lui A. C. Cuza în privința circulării date ca elevii evrei să nu lucreze Sâmbăta. Nu fac —spune d-sa — decât să respect libertatea cultului. Asemenea măsuri s’au luat și alte țări. Citează cazurile din Iugoslavia, Ungaria și Pmsc. D-I A. C CUZA . Măsurile pe care le luați vor împiedica pe elevii români să scrie Sâmbăta. Cere să se dea o nouă circulară prin care numai elevii evrei să fie scutiți Sâmbăta. Se citește demisia din Cameră a deputat de Romase pro- DISCUȚIA la MESAJ D-l ANIBAL TEODORESCU (averescan) își continuă discuția la mesajD-sa spune, că în ședința trecută a arătat ce s’a petrecut în 1921 sub guvernul d-lui general Averescu, când aproape se ajunsese la o înțelegere cu reprezentantul Sovietelor pe chestiunea recunoașterii de fapt. D-l C. XENI: Ce este aceea „aproape“! Ar fi bine să explicați punctul acesta mai pe larg, fiindcă ceea ce ați afirmat în ședința trecută este desmințit de toate actele noastre oficiale din ministerul de externe. D-l ANIBAL TEODORESCU: Eu nu aduc cea mai mică atingere nimănui. D-l C. XENI: Ba da adevărului istoric. D-l ANIBAL TEODORESCU: Eu aduc la cunoștință ceea ce s’a petrecut atunci, după relațiunile pe care le am dela șeful meu. D-l C. XENI: Relații orale! Contrazise de toate actele oficiale! D-l ANIBAL TEODORESCU: Reprezentantul sovietelor Karakhan, a arătat ministrului nosțoud. Filolui că Rusia sovietică este gata să ne mulțumească. D-l C- XENI: Din ce rezultă aceasta. Vă rog să arătați Camerei. D-l ANIBAL TEODORESCU: Instrucțiunile pe cari d. general Averescu le-a dat ministrului nostru, d. Filaluti, au avut în principiu să accepte o asemenea propunere, însă să procedeze cu multă băgare de seamă, pentru ca nu cumva Sovietele să introducă clause noui sau conditiuni noui. D-l GR. GAFENCU : D-le Xeni sunt acte în dosarul ministerului de externe care dovedesc spusele d-lui deputat Anibal Teodorescu. D-l C. XENI: Cu alte cuvinte onorabilul nostru coleg afirmă că rușii erau gata să ne recunoască Basarabia, dar că se opuneau la această idee regele Ferdinand, Ion Brătianu, și Take Ionescu. Cine poate crede o asemenea enormitate nu are decât să o creadă. D-l GR. GAFENCU . D-le deputat, am să vă arăt mâine personal actele. D-l C. XENI. Pentru că d-ta ai intervenit personal în această chestiune, cum poți să-ți imaginezi acest lucru că rușii atunci erau gata să recunoască Basarabia ?i noi nu am voit-o dintr’un simplu capriciu, fără ca să țineți seama că există în actele ministerului de externe adrese formale din cari rezultă că reprezentantul Rusiei Karakhan a dus atunci ca primă condiție, în tratativele avute cu d-l Filiallity, evacuarea Basarabiei pe care România o deținea de fapt! Se cerea deci evacuarea armatelor române de acolo. Cum puteți susține și cum puteți falsifica în asemenea mod istoria reală a chestiunei ! D-l GR. GAFENCU. Actele de care vorbiți domnule deputat sunt acte, procese verbale care au fost făcute pentru a fi date publicității în cursul negocierilor. D-l C. XENI. Dar ce aveți d-v. D-l GR. GAFENCU: Este dosarul care Se găsește la ministerul de exetrne după care am anumite copii pe care nu le pot da, — eu nu le voi da niciodată publicității, am datoria să nu o fac. D-l C. XENI. Astăzi nu mai poate fi nimic secret. D-l GR. GAFENCU: Dv. personal domnule Xeni, și poate să asiste oricine, vi le voi arăta. Voi spune mai mult... Dv. ziceți: cum se poate ca Take Ionescu... D-l XENI: Și Ion Brătianu și regele Ferdinand. D-l GR. GAFENCU: Eu vorbesc de fostul ministru de externe. Cum se poate ca ministrul de externe care ar fi fost în fața unei asemenea oferte să o respingă ! Din acte se dovedește instrucțiunile pe care Take Ionescu le-a dat și prin aceste instrucțiuni Take Ionescu spunea: o recunoaștere din partea Rusiei roșii ne va creia conflictul cu regimul viitor care va fi instaurat în Rusia. Numai un an mai târziu Ion Brătianu care urmărea de aproape ce se petrece în Rusia sovietică, a luat o atitudine fermă nouă în ce privește Rusia la Genova, făcând cunoscuta declarațiune că România este gata să facă un angajament de neagresiune pe teren de statu quo față de Rusia. D-l VICTOR IAMANDI: De ce Rusia nu a primit o propunere de a lui Ion Brătianu din iunie 1922 făcută la Genova ! Era la un an făcută după această propunere, nu se schimbaseră condițiunile așa de esențial încât dacă sinceritatea era de partea rușilor să nu o primească. D-l GR. GAFENCU . Am vrut să lămuresc un punct de istorie. D-l C. XENI. Desigur că dv. cunoașteți dv. Politica lui Take Iosite ale regretatului Take Ionescu. Dați-mi vor însă să le cunosc și eu măcar în măsura în care le cunoașteți dv. Politica lui Tache Ionescu era așa de clar și de precis exprimată în tot ceea ce făcea încât vă rog să credeți că nu există o politică văzută și alta nevăzută. Când Take Ionescu a admis să trateze cu Sovietele, aceasta însemnează că el avea intenția să ajungă la un rezultat, fiindcă dacă n’ar fi avut intenția să ajungă la un rezultat, nu ar fi dus această politică de duplicitate, ca să trimită acolo unde a trimis pe reprezenanții României pentru a trata, dar în realitate să vrea ca tratativele să eșueze. Vasăzi că, dorința lui era să trateze cu rușii, să ajungă la un rezultat. Care a fost rezultatul? Rezultatul a fost acela care rezultă din toate actele de la ministerul de externe — și acte secrete nu există astăzi în 1932 — asupra acestui punct. D GR. CAFENCU. Există corespondența diplomatică. D. C. XENI. Da, dar nu este secretă. Dacă dv. aveți misterioase acte, pe care aveți amabilitatea să mi le arătați, eu vă mulțumesc, dar vă rog, în interesul adevărului istoric, să binevoiți să vă ridicați la tribună. Nu este nici un secret aici și ceea ce se cunoaște este acest fapt din care nu puteți eși și din care nu puteti aluneca într’o discuție parlamentară: prima condiție pusă de reprezentantul rus d-lui Filality, care a comunicat acest lucru la București, a fost aceasta: retragerea armatelor române din „Basarabia care este ocupată temporar de România“ Eu vă întreb: se mai puteau continua tratativele în asemenea condițiuni? Și în fața acestui fapt, care rezultă din documentele oficiale, onoratul nostru coleg, d. Teodorescu zice: „Vă afirm, că lucrurile nu stau așa !. Și când îl întrebi de unde știe, spune : „Mi-a spus șeful meu!“. Se poate vorbi așa la o discuție la Mesaj? Sunt acte precise, confirmate de cea mai elementară logică. Este cu putință să credem, atunci când astăzi, în 1932, rușii nu vor să recunoască Basarabia, că acei de la 1922 voiau s-o facă? D-l ANIBAL TEODORESCU, se ocupă în continuare de actuala majoritate care e bazată pe 40 la sută și nu e deci o majoritate constituțională. Relevă tot ce s’a petrecut la formarea guvernului Iorga. Arată cum s’a abținut la 1918 partidul poporului din alegeri-D-l VICTOR IAMANDI. Datorită acestui fapt există partidul țărănesc care s’a prezentat în alegeri profitând de această lipsă. D-l ANIBAL TEODORESCU arată că partidul național-țărănesc a votat 1850 de legi, cari nu se mai pot aplica. In încheere oratorul arată că partidul național-țărănesc a otrăvit sufletul masselor cu demagogia pe care a făcut-o. SEMITUL Ședința se deschide la orele 5 și 5 minute, sub preșidenția d-lii V. Moldovanu. Pe banca ministerială d-nii D. R. Ioanițescu și I. Mihalache. D-l TIMUȘ, arată că fondul bisericesc din Bucovina este rău administrat. . „ D-l N. IORGA, întreabă când îi se va răspunde la interpelarea ce s-a adresat într’o ședință trecută. D-l VICTOR MOLDOVANU , d. președinte al Consiliului, va răspunde în ședința de mâine. Discuția la Mesaj D-l APPOPA, în continuare la Mesaj, cere examinarea chestiunei traficului la gurile Dunării și arată dificultățile comercianților, cu privire la controlul devizelor. D-l MUMUIANU (L. A. N. C.) arată ce l-a determinat, ca intrând în politică, să prefere partidul d-lui Cuza. In numele partidului, se declară pentru modificarea legii electorale. Se ocupă de situația externă și de raporturile cu statele vecine. Relevă faptul că în Basarabia propaganda comunistă ia proporții. Cere guvernului să facă economii în toate împrejurările. Ședința se ridică. Cea viitoarei, azi la orele 4 d. a. CONGRESUL GENERAL al preoților ortodoxi — Tedeumul. Solemnitatea deschidere! — Azi dimineață s’a deschis in sala ateneului „Dichiu“ congresul anual al preoților ortodoxi din țară. înainte de începerea congresului s’a oficiat un tedeum la biserica Dichiu de către S. S. lar preoții Dumitre Popescu, Chiriță Cernescu și Const. Popescu Răspunsurile au fost date de un cor format ad-hoc dintre preoți. Părintele Partenie, președintele Asociației clerului roagă — potrivit dorinții I. P. S. S. Mitropolitului Gurie — ca să se cânte rugăciunea „Impârâte Ceresc“. Cele câteva sute de preoți intonează impresionanta rugăciune I. P. S. S. Mitropolitul GURIE al Basarabiei delegat de I. P. S. S. Patriarhul să-l reprezinte și să prezideze ședința congresului scuză mai întâi lipsa Patriarhului care fiind prea ocupat cu multiplele sale sarcini și fiind indispus nu poate participa. Apoi I. P. S. Spurie își tine cuvântarea sa prezidențială arătând că preotul este sarea pământului. El trebue să fie totdeauna elementul de exemplu în mijlocul cetățenilor săi. El nu trebue să fie lipsit de curajul creștinesc în îndeplinirea misiunei sale. Apoi mitropolitul Gurie constată că foarte mulți preoți sunt alături de misiunea lor, făcând o lungă morală preoțimei. Termină urând domnie spornică M. S. Regelui urare ce face să isbucnească strigătul de Trăiască Regele ! Aduce omagii de respect ! P. S. S. Patriahului dr. Miron Cristea. Părintele PARTENIE președintele asociației clerului spune că acest congres nu îndeplinește numai o prevedere statutară. Congresul îndeplinește nevoia cea mai mare și poruncitoare a vremilor grele prin care trece țara și biserica simțind și mai mult ca oricând nevoie unui front comun al ortodoxiei și mai ales a preoțimei. Salută declarațiile făcute la congresul bisericesc de d. I. G. Duca. Congresul nostru constitue o nobilă protestare contra veșnicelor lovituri și afirmă repetata dorință a preoțimei ca să se modifice art 19, 21 și 31 din legea de organizare bisericească, articole ce printr-o eronată redactare, retrogadează salariile preoțimei. Congresul cere ca prin bugetul din 1933 să se ia drept orientare pentru curbele de sacrificiu bugetul din 1930 și la acesta să se aplice problema ce tuturor funcționarilor, numai curbele generale. Roagă pe d-l ministru Guști să ia măsuri ca să nu se oprească numirile de preoți cântăreți și pacliseri în parohiile vacante fiindcă viața patriarhală este celula cea mai vie a organismului Cuvântarea d-lui ministru Guști Biserica este pentru noi toți un așzământ sfânt prin tot ceea ce aduce din trecut și credem de cea mai mare luare aminte prin tot ceea ce trebue și poate să însemne astăzi. Slujitorii ei o ținte și o împărtășesc poporului însetat. Eu împlinesc, precum bine știți și o însărcinare mai veche și mai puțin vremelnică decât aceasta. Sunteți o asociație, care lucrați ca să faceți mai bună starea preoților, vom fi totdeauna alături de dv. ca să luptăm împreună cu greutățile pe care le știți tot atât de bine ca și mine, cât sunt de multe și mari. Ceea ce vă rog să nu uitați și să credeți e că nu veți fi singuri. Slujitori tuturor cultelor din România, trecuți în bugetul ministrului cultelor sunt, după cea mai nouă statistică pe care au avut o parte 21.000 , acea a bisericei dominante cu partea cea mai largă în această eșire a luminii și a biruinței. Am amintit mai cu seamă de menirea evangheliei ca valoare educativă și socială. Mai sunt și alte căi pe care d-v. le veți discuta, înlăuntrul tagmei hirotonisite și de colaborare cu alte organizații pentru aceeași împlinire de menire, înălțare a preoției și bine al comunităței. ÎNLESNIRI personalului c. f. r. «Se Crăciun Consiliul de administrație al Casei muncii c. .. în urma propunerei d-lui H. Vogtberg, directorul general, a luat o foarte importantă hotărîre menită să ajute personalul căilor ferate înainte de sărbătorile Crăciunului. Consiliul a hotărît să nu se oprească în cursul acestei luni, ratele la cei ce s’au împumutat, deși această măsură aduce inconveniente Casei de credit a Casei muncii c. f. r. și rămân mobilizați circa 10 milioane lei. Consiliul de administrație, tot în urma propunerii d-lui director general Vogtberg, a hotărît ca și anul acesta să se acorde ajutoare copiilor săraci ceferiști din școlile Casei muncii. Maternitatea din Steaua Consiliul s’a ocupat apoi de noua Maternitate ce se va deschide, în cursul lunei Februarie, in cartierul c. f. r. „Steaua“. Institutul Maternitatea, care va purta numele de „Regina Elisabeta a Greciei“, va fi înzestrat de la început cu 70 paturi și aceste paturi vor fi sporite pe măsură ce necesitățile vor cere. Prin deschiderea creditului de 56 milioane lei, s-a asigurat până la sfârșitul anului plata la zi a tuturor pensionarilor Casei muncii c. f. r. De la Federația generală imiiiiiii mim.... a salariaților publici Consiliul federației generale a asociațiilor profesionale de salariați publici a ținut aseară ședință. Sa discutat pe larg situația în care se găsesc toate categoriile de salariați publici și în special funcționarii din gradele inferioare. Din cauza insuficienței salariilor, ei au trebuit să facă împrumuturi la casele de credit respective, așa încât salariile, ce primesc în mână, sunt absolut derizorii. Spre a Ii se putea ușura situația cu ocazia sărbătorilor ce vin, consiliul federației a luat următoarele hotărâri: 1) Să se intervină la d. ministru de finanțe și la guvern, ca salariile pe luna Decembrie să fie achitate în întregime până la 22 Decembrie. 2) Să se roage onoratele case de credit, ca pe luna Decembrie să suspende încasarea ratelor, ce li se datorează de funcționari pentru împrumuturi. Numai așa familiile funcționarilor vor putea să aibă pace și mângâiere cu ocazia sfintelor sărbători. ACTIVITATEA Cercu»lui de Stădii al Partidului vați]naliiberal Sedinta »*»1 economice — Sub președinția d-lui Tancred Constantinescu, fost ministru, s’a deschis aseară ședința secțiunei economice a Cercului de Studii al partidului national-liberal. Au participat d-nii : dr. I. Costinescm L. Mrazec, Al. Alimăneștianu, ing. Agripa Popescu, fost director general al R. M. S. și al soc. „Reșița“, ing. C. Motaș, Constant Georgescu, ing. Silviu Marino, Mitiță Constatinescu, ing. Arapu, ing. Dan Perieteanu, ing. Damaschin, ing. Săbăreanu, ing. Beligrădeanu, Anton, Kiriță, ing. Spirescu, Rusiecki, Sofian, Klein, O. Slăvescu, Ion Dumitrescu, Al. Topliceanu, secretarul secțiunei, etc., etc. D-l TANCRED CONSTANTINESCU, deschizând ședința a arătat că programul cercului de studii a fost trasat în linii mari de către d-l Duca, președintele partidului național-liberal. Prima chestiune pusă de către d-l Tancred Constantinescu a fost chestiunea întocmirei unui buget chibzuit pentru ministerul industriei și comerțului, cu toate regiile și instituțiunile dependințe de acest departament. D-l Tancred Constantinescu a arătat că în primul rând este nevoie să se studieze un proect de reorganizare a acestui minister, potrivit cu nevoile actuale și cu principiile de economie dictate de împrejurările de acum. Pentru executarea acestei lucrări urmează a se forma o subcomisiune care să elaboreze un prim proect ce va fi examinat în ședința plenară. A doua mare problemă ar fi problema ce rezultă din nevoile actuale ale industriei, adică din stabilirea măsurilor de luat pentru a se înlesni la maximum posibil industria și comerțul ce trec astăzi prin mari dificultăți. In această ordine de idei, ar trebui întocmit un proect de lege privitor la măsurile necesare astăzi pentru încurajarea industriei și comerțului, apoi revizuirea sistemului de impuneri, adaptăndu-se posibilităților de astăzi ale acestor factori de producțiune. Va trebui în fine, să se examineze de aproape nevoile industriei petrolului și a politicei de urmat, nevoile industriei metalurgice, a industriei combustibilului, textile, etc Pentru studiul acestor chestiuni va fi nevoie de a se înființa subcomisiuni cu raportori pentru fiecare problemă, subcomisiuni ale căror lucrări vor fi supuse desbaterilor ședințelor plenare, a secției economice a Cercului de Studii. Tot materialul adunat care va cuprinde și studiile foarte interesante făcute anul trecut asupra acelorași chestiuni va servi ca material documentar pentru legiuirile viitoare ale partidului național-liberal, când acesta va fi chemat la guvernare. O comishune se va ocupa și cu examinarea de aproape a bugetului Căilor Ferate și cu adaptarea la nevoile țării și la posibilitățile financiare actuale. D-l dr. I. COSTINESCU luând cuvântul a expus principiile generale ale problemei conversiunei datoriilor agricole și suspendarea executărilor silite la proprietățile urbane, arătând că partidul național-liberal trebue să dea soluții realizabile care să nu atingă creditul privat și să milezeze organele vitale financiare și economice ale țării. A rămas ca în ședința viitoare ce va avea loc Miercuri 14 Decembrie crt. să se formeze comisiunile ce vor studia aceste chestiuni. Este de remarcat că la această ședință a luat parte un mare număr de membri ai secțiunei economice a cercului de studii și dintre cei mai cunoscători ai problemelor economice și financiare. REP. D-l TANCRED CONSTANTINESCU RĂFUIALA din CONSILIUL general al CaasgigBei — Actele abuzive și exproprierile ilegale ale d-lui Dem. Dobrescu — cit au fost calificate de abuzive și’n sprijinul acestei calificări s’au citat nu numai deciziunile judecătorești date asupra proceselor îndreptate contra exproprierilor ci și raporturile de anchetă făcute de organele ministerului de interne sesizate de plângerile cetățenilor expropriați la-Majoritatea consilierilor a _ .. . - -subliniat disprețul pe care d. m a volnic de prmaria municipiu- Dem Dobrescu îl arată consiliul București, lui, desconsiderându-l cu inten S Apărarea d-lui Dem. Dobrescu țiunea vădita de a-1 domina și n’a mulțumit consiliul, mai ales a-l face să achieseze la toate năz- în ce privește exproprierile terenu bâtile sale municipale și edifirilor din preajma Capitalei în tare cari comportă imense delvedere asanărei lacurilor, expromeri din partea comunei, prieri cărora li s’a destinat o subordinea obiecțiunilor ridicată de 50 milioane, fără consultare chestiunea neîntocmirei și nerea consiliului, și fără consimțăvotărei bugetului comunal care mântui prealabil al celor ce arpresupune voința d-lui Dem. Domează a fi deposedați de terenul crescu de a gospodări necenzurile de cultură ce au. Cât priveșrat, a format obiectul unui prote perspectiva majorărei aceste test categoric, la care primarul sume de 50 milioane la echivalen Capitalei a fost nevoit răspundătul real al expropierilor ce se că din acest punct de vedere se vor face — majorare care poate găsește silit să fie alături de gu atinge suma de 200 milioane — veni, care la rându-i a recurs la drem. Dobrescu s’a mulțumit expedientul amânărei, s’o acopere cu promisiunea că în-Au venit apoi celelalte proteste teleKe să facă o operă de higiena și critici referitoare la scandalul și estetică, menita să entuziasem proprierilor abuzive făcute de meze, generațiile viitoare, d. Dem. Dobrescu și la planurile In această atmosferă, consiliul fanteziste ale acestuia, cărora alt general n’a mai putut lua în dismenză să li se sacrifice o însemnuțume nici o chestiune de intonată parte din bugetul sărăcit res actual, rămânând ca acestea al comunei să fie discutate în ședințele vii-Procedeele d-lui Dem. Dobres toate O nouă mare răfuială a avut loc aseară în consiliul general al Capitalei, care, nemulțumit de procedeele și de aiurelile d-lui Dem. Dobrescu, a ținut să-și afirme dreptul de a fi consultat în toate chestiunile interesând nevoile orașului. > < Tot ce îmbracă, tot ce conjoară poartă pecetea distincției,— chiar și țigareta pe care o _________. Amestecul reușit al tutunului, aroma lui plăcuta și ambalajul elegant au făcut din țigaretele „BUCUREȘTI“ favoritele „high-life ului Cumpărați un pachet ÎNCHIS de BUCUREȘTI», pentru că numai astfel țigaretele își păstrează umiditatea atât de necesară aromei și bunului lor gust. UCUREȘTI BURSA Banca Națională Română 4550. Banca Albina Sibiu 128. Banca Românească pui 175. Creditul Minier 108; 100; 200 Astra Română 570. Reșița 200 ; 201 ; 202. S. T. B. 90.5. Mica 640. Stabilizarea 44 K ; 44,3/& împroprietărirea 26 % ; 26,15 ; 26,1/8 ; 26 K ; 26,1/8. Rurale 10% = 480. Urbane București 5% = 32,5/8; 32 ; 32,3/8 ; 32,5/8. Urbane București 10% — 55 %Urbane Iași 5% = 26 —■ —■ —--------Depunerea Jurământului tinerior cu termen redus din Capitală In ziua de 11 Decembrie orele 10 dimineata, va avea loc solemnitatea depunerei jurământului tinerilor cu termenul redus din garnizoana Capitalei, cari au fost încorporați la 1 Noembrie a. e. Repunerea în cisulație a trenurilor parsonilo^ Plpești-Brașov Cu începere de mâine 9 Decembrie, se repun în circulație trenurile personale No. 309 și 310 dintre Ploești Sud-Brașov și înapoi, cu următorul mers : Trenul personal Mo. 309 pleacă din Ploești Sud ora 6 dimineața din Câmpina la 701, din Sinaia la 8.08, din Predeal la 8.54 și va sosi în Brașov la ora 9.46. Trenul personal No. 310 va pleca din Brașov la ora 18.42, din Predeal la 19.40, din Sinaia la 20.23, din Câmpina la 2134, iar la Ploești va sosi la ora 22.19. Tot pe data de Vineri 9 Decembrie, trenul personal No. 304 Brașov-București va reveni la vechiul mers și anume : Din Brașov pleacă la ora 7.15 dim., din Predeal la ora 8.21, din Sinaia la 9.15, din Câmpina la 10.28, din Ploești Sud la 11.42 și la București sosește la ora 12.55- DIFERITE ȘTIRI Portrete $1 amintiri de I. G.&UCB QBR S’a pus în vânzare la cate librăriile volumul „Portrete și Amintiri“ de I. G. Duca cu următorul cuprins: Ion C. Brătianu. Ion I. C. Brătianu — aspecte și amintiri. Ion I. C. Brătianu și cărțile lui Ion I. C. Brătianu Vintilă Brătianu. Take Ionescu. Take Ionescu — câteva gesturi. Nicolae Filipescu — o soartă nedreaptă. Mihail Ferechide — Marele Prezident. Alex. Djuvara — Artist. C. G. Dissescu. Câțiva oratori auziți. Mâinile Clemenceau. Lord Rosebery. Lord Thomson. Lord Thomson — amintiri și coincidențe. întrunirea organizației P. N. L. din sectorul Albastru Organizațiia partidului național-liberal din sectorul Albastru va ține ședință mâine 9 Decembrie, orele 8 Luni. seara, în sala clubului din calea Rahove. 168. D. avocat Cristache Teodorescu, va conferenția despre „Contribuția partidului national-liberal in renașterea României moderne.“ Universitatea liberă Cercul analelor Vineri 9 Decembrie, orele 6 d. a va fi la Fundatiunea I. I. Dalles (bul. Brătianu), în cadrul manifestărilor organizate de cercul analelor române, o festivitate. I. P. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României, va vorbi despre: Datoria generației de azi. M. S. Regina Maria, va onora cu înalta Sa prezentă această ședință. Biletele la Feder. Membrii studenți au intrarea liberă. Dela Sor. „Principele tt Mircea Mâine, Vineri 9 Decembrie ori 4 jumătate precis, va avea loc Întrunirea membrelor Soc. „Principele Mircea“ la Palatul Cotroceni. Invitațiile sunt personalel se pot ridica dela Sediul Soc. Str. Aurel Vlaicu No. 19. Fiecare Doamnă membru, este rugată a binevoi să fie la curent cu plata cotizației, spre a putea lua parte la această Întrunire de binefacere. Organizația partidului liberal din sectorul Verde, secția femenină de sub președinția d-nei Marii Pillat, invită pe doamnele membre să ia parte astăzi orele 4 d. a., la ședința ce se ține la clubul din calea Griviței. Pâinea la Pitești Primim numeroase plângeri din Pitești că pâinea care se vinde în acest oraș este de o calitate atât de proastă, încât pur și simplu nu se poate mânca. Amicul nostru d-l I. Purcăreanu, membru in consiliul comunal, a ridicat această chestiune într-o recentă ședință a consiliului, făcându-se ecoul protestărilor și nemulțumirei generale a populațiunei. Administrația comunală a făgăduit că va lua măsuri, dar nu s’a făcut absolut nimic, și populația este silită să consume o pâine cu totul nehigienică, primejdioasă sănătăței. D-nii edilii din Pitești ar trebui mai multă solicitaconcetățe Vineri 9 Dec. d-l prof. Gh. I. Botez va vorbi sub auspiciile universității libere despre: „Metode în antropologie“ (cu proecțiuni) la Fundația Regele Carol I orale 6 seara. Azi, înalta Curte de Casație va avea să judece o speță interesând concesiunea de drept a datoriilor agricole. Acțiunea a fost introdusă, pe tema neconstituționalități, de Banca „ .... Românească a Orientului Și de Bani să aibe ceva .............. ca Românească sucursala Chișinău.*bine pentru sănătatea filor lor.. ÍI11