Viitorul, ianuarie 1933 (Anul 25, nr. 7481-7504)

1933-01-01 / nr. 7481

Economie și Finanțe BU­RSA Banca Națională Română 4350. Banca Românească veche 180. Banca Comercială Craiova 110. Banca de Credit 220; 225 ; 227; 230 ; 235 ; 240; 245 ; 250. Banca Com. Italo-Română 400. Mica 630 ; 626. Travial^ 25' Dacia - Roml­nia asig. 2400 ; 2450 ; 2500 ; 2555.­­ Steaua României asig. 050.­­ Creditul Minier 200. 1 Steaua Română 264 . 268.­­ Astra Română 565.­­ Petrol-Blok 65. împroprietărirea 23% ; 24 24,1/8. ) Stabilizarea 40 %, ■­­ Desvoltarea 36%. Rurale 5% = 24/4. piețele străine au avut ieri o zi insuflețită. Tranzacții numeroase La Paris tendința a­­ fost susținută pentru valorile străine și petroli­fere. Pentru valorile franceze, și in special rentele de stat tendința a fost slabă. Această diferențiere de tratament in bursă își are obâr­șia în evenimentele politice din ultimul timp. Rentele românești n’au avut o tendință unitară. Renta de stabi­lizare 7 la sută 1929 s’a negociat la cursul scăzut de 855 după 870 în ajun. . . . Renta de desvoltare 7 lun. la sută 1931 s’a încheiat mai ferm la 31,95 după cursul de 31 ori. Ren­tele unificate de 4 si 5 la sută au câștigat câte un punct in compartimentul petrolifere­lor tranzacții însemnate. Astra Română s-a urcat de la 79 cât a fost la deschiderea ședinței la 81 la închidere și 82 după închi­dere. Bursa București calmă. In com­partimentul valorilor de stat tran­zactiuni puține. Renta de stabilizare a înregis­trat urcare cotând 39 jum.—40 fată de 39 cât era cursul prece­dent. Renta de desvoltare a crescut de la *7 și un sfert la 37 juni. In compartimentul bancarelor s-au înregistrat modificări mici de­­ cursuri. Banca Națională a scă­­­­­ut de la 4450—4475 cât era cursul­­ precedent la 4400—4425. Banca Ro­­­mâânească pui a crescut de la 160. 165 la 175-180. Acțiunile societăților Mica și­­ Reșița au rămas neschimbate la­­ cursurile precedente. Petroliferele s’au menținut și ele la acelaș curs. # Bursa de efecte și ac­țiuni nu va lucra Sâmbă­tă. Strigările de fine de an nu se vor face azi T­i­­tteri. I­I—■"« mi­c ! DEVIZELE: OFERITE CERUTE Paris b.59 6.58.50 Londra 565 55( New-York 158.25 167,85 dalia 8.67 8.6<) Praga 4.S7 4.05 Elveția 32.65 32.45 Belgia 23.48 23.3b Berlin 40.20 39.50 Olanda 67.0a 67.75 ȘEDINȚA DELEGAȚIEI economice a guvernului Ascară s-a ținut la ministerul de industrie ședința delegației eco­nomice a guvernului. Delegația a hotărât ca toate de­partamentele să accelereze lucră­rile cerute de ministerul de fi­nanțe pentru simplificarea apara­tului de stat, în legătură cu pre­gătirea noului buget. Convenția pentru ca­nalul Bega S’a aprobat convenția privitoa­re la canalul Bega încheiată între guvernul român și cel iugoslav. Convenția de clearing cu Italia . S’a aprobat instrucțiunile oairi urmează să fie date d-lui prof. Eugen Pora, consilierul nostru e­­conomic de la Roma, în scopul în­­cheerii unui acord provizoriu re­lativ la plățile între România și Italia și spre a se evita măsu­rile represive ce au fost luate de ambele părți. ._ Acordul petrolifer Delegația economică a luat act de acordul internațional petroli­fer încheiat la Paris și a autori­zat ministerul de industrie să ia toate măsurile ca societățiele pe­trolifere să dea de lucru muncito­rilor, care ar putea să fie puși în disponibilitate în urma reducerii producției. In acelaș timp, ministerul de in­dustrie va lua măsurile necesare ca să se evite ridicarea prețurilor interne la produsele petrolifere. Construirea statoru­lui dela Constanta In torma expunerii făcute de d-l ministru al agriculturii s’a apro­bat licitația privitoare la constru­irea abatorului dela Constanta, destinat exportului de carne pen­tru Orient. . Aprovizionarea C. F. R. cu cărbuni­ u­l ministru al comunicațiilor a făcut o largă expunere asupra po­liticii combustibilului la c. f. r. în legătură cu ultima licitație ținută al c. f. r. pentru aprovizionarea cu cărbuni. D-sa a fost autorizat să conti­nue tratativele cu societățile car­bonifere în scopul aprovizionării c. f. r. ................................................. Groaznic naufragiu in Noua Zeelanda Londra, 29 (Rador). — In portul Napier (Noua Zeelandă), două bărci s’au ciocnit și s’au scufundat, la intrarea in port Zece oameni s’au înecat, iar alți 12, cari fuseseră scoși din apă, au murit in drum spre spital. Toate victimele aparți­neau unei echipe de mun­citori care lucra pe bor­dul unu vapor, aflat în port. T# , Bancnotele din Transval au încetat de a fi convertibile Capetown, 29 (Rador). — Un comunicat oficial al Băncii de Stat din Pretoria (Transval), a­­nunța că bancnotel emise de a­­cea bancă au încetat de a fi con­vertibile în aur și că Banca nu mai face cotațiunea oficială a monedelor. •­­*­■ y , Groaznică nenorocire intr’o mina din lingerie BUDAPESTA, 29 (RADOR).— INTR’O MINA DIN APROPIE­REA LOCALITATII NAGY MANYOK S’A PRODUS O VIO­LENTA EXPLOZIE DE GAZE. TREISPREZECE MINERI AU FOST UCIȘI, IAR UNUL GRAV RĂNIT. La examenul de capacitate al normaliștilor In vederea examenelor de capaci­tate al normali­știlor, ce se va tine In sesiunea Iunie, ministerul instruc­tiunii a fixat următoarele lucrări din care se va face interogarea candida­ților: Din pedagogie: „Educație și cul­­­tură“ de G. G. Antonescu. , Limba română, opera lui G. Coș­­buc, Istoria: „Mihai i Viteazul“ de N. Băl­cescu. Candidații vor putea să-și aleagă una din aceste lucrări, iar ca disci­plină științifi­că — obligatorie pen­tru toți broșura „La Radio Bucu­rești“ de d. prof. Longinescu. , Alegerile comunale Județul Mureș Alegerile în 16 comune din ju­dețul Mureș au dat următorul rezultat:­­ • Partidul national-liberal 9 pri­­pari și 91 consilieri. ' Guvernul 4 primari și 54 consi­lieri . Minoritarii 2 primari și 9 con­­silieri. Georgiștii 1 primar și 6 consi­lieri. După cnan se vede din aceste date, partidul național-liberal a obținut mai multe locuri de pri­mari și consilieri de­cât guver­nul, minoritarii și georgiștii ia un loc. I I Funeraliile lui Ion Gradișteanu Guvernul a hotărît să se facă fu­neralii naționale în veci regretatu­lui luptător nationalst care a fost Ion Grădișteanu. Sicriul cu rămășițele pământești a fost depus, aseară, la orele 7, la bi­serica Boteanu. Azi se va face înmormântarea după următorul program: La orele 2 se va oficia, în biserică, serviciul religios, de către arhiereul Platon Ciosu, vicarul sfintei arhie­piscopii a Bucureștilor, înconjurat de înaltul cler, în prezența membri­lor familiei decedatului, a membri­lor guvernului, autoritățile civile și militare și reprezentanților diferite­lor societăți. Răspunsurile vor fi date de corul bisericii. Cortegiul se va compune din o sec­ție de jandarmi, carele cu coroane, societățile cu drapele, clerul, corul mortuar, familia defunctului, d-nii miniștri, autoritățile civile și mili­tare, trupele, și va parcurge strada C. A. Rosetti, calea Victoriei, splaiul Justiției, calea Rahovei, str. 11 Iu­nie, până la cimitirul Bellu, unde se va face înhumarea. Profesori d­efinitivri Au fost numiți profesori definitivi în învățământul secundar: Șt. D. Po­pescu la Galați, Onciu Shinda la Ba­zargic, I. Sbierea la Suceava, Adela Seișanu la Cernăuți, N. Rădulescu la Ismail, Lucreția Hudișteanu la Ba­cău,­­Veronica Procopovici la Cer­năuți și Aurel Contrea la­­ Timi­șoara. HA » viitorul 1 In MITRUMURES CUTREERAND ȚARA Biserică vechie intr’un sat din Maramureș De la căile ferate — Aprovizionarea cu bilete a stațiilor Ce­F- A. -Aplicarea noului tarif — Noul tarif de călători urmând să se pună în aplicare pe ziua de 1 Februarie, direcțiunea­ generală c. f. r. a dat un ordin circular tu­turor stațiilor, prin care se pune în vedere modul cum acestea ur­mează să se aprovizioneze cu sto­curile de bilete cu nouile prețuri. Se știe că noul ta­rif prevede o singură taxă de călătoriie calcu­lată pentru tren de persoane, iar pentru trenurile accelerate, ur­mând a se plăti un supliment pe zone, emitându-se în acest scop un tichet separat la biletul de tren. Circulara direcțiune a călilor fe­rate, mai prevede că până la apa­riția noului tarif în care se gă­sesc toate indicațiile necesare asu­pra nouilor bilete, stațiunile vor face comenzi numai pentru bilete d­­e tren de persoane necesare pen­tru timp de una lună. Procurarea vagoanelor de marfă Nouă dispozițiuni ale G. F. R Regia autonomă G. f. r. a consta­tat în ultimul timp că stațiunile pun la dispoziția predătorilor, pentru încărcare vagoane de un tonaj mai mare decât cel coman­dat. . . In schimb pe documente, șeful de gară sau de magazie face men­țiunea „dat din oficiu în lipsă de vagoane de mic tonaj“. Această predare pe lângă că con­sttitue o rea utilizare a vagoane­­lor, cauzează neajunsuri părților, de­oarece stația de destinație a­­p­lică un tarif mai mare decât cel calculat în stația de predare. Astfel de neajunsuri au­ survenit în special la taxarea articolelor prevăzute la cap. A aliniatul 16 din tariful local de mărfuri. Și pentru a curma aceste nea­junsuri, direcțiunea generală a căilor ferate a interzis cu desă­vârșire stațiunilor de a mai pu­ne la dispoziția predătorilor va­goane de un tonaj mai mare de­cât cel comandat, considerându-le apoi ca date din oficiu. Pe viitor, la­ comandarea vagoa­nelor și în cazul când în stațiunea respectivă nu se află vagoane de tonajul cerut, se va întreba pre­­dătorul dacă consimte a plăti ta­xele corespunzătoare ce rezultă din aplicarea tarifului pentru mar­fa și vagonul ce se transportă, obligându-l în caz afirmativ a sem­na mențiunea făcută în acest sens, în scrisoarea de trăsură. CRIMA din COMUNA CIOCOVENI (Ilfov) — Primarul, notarul și 6 guarzi comunali au omorât un om. Primarul criminal este liber — In seara zilei de 26 De­cembrie, 1932, primarul nou ales Ion Bordeiașu al comunei Ciocoveni, îm­preună cu notarul com. Valea Dragului, Andrei, cu cei 6 guarzi ai com­. Valea Dragului, după ce s’au îmbătat la cârciuma lui Stănică Panaitescu din Ciocoveni, s’au dus la locuința lui Codin Dobre Muscalu din acelaș sat care face politică libera­lă. Ji’au chemat afară din casă și au început să tra­gă cu arma în el, dobo­­rându-l la pământ, mu­rind pe loc___ "Jandarmii au­ arestat pe notar și pe un guard, iar autorul moral, primarul, se plimbă nesupărat de nimeni prin comună. Aducem cazul la cuno­ștința d-lui ministru de Interne, arătăndu-i unde duce această propagandă criminală de ură, din care mare parte din partizanii guvernului, și-au făcut un sistem. Credem că totuși de ministru de Interne, va lua măsurile cuvenite, pentru aplicarea sancțiu­nilor necesare. DIFERITE ȘTIRI Un atac al „Patriei“ con­tra d-lui Mad­gearu Ziarul „Patria“ oficiosul d-lui Vaida, publică în ultimul număr un articol de fond intitulat: „Un ministru de finanțe popular“. Pentru ca să se știe despre cine este vorba, se pune și clișeul d-lui V. Madgearu spunându-se în arti­col că ministrul de finanțe se bu­­cură de o formidabilă populari­tate în țară. Desigur că oficiosul d-lui Vaida are perfectă dreptate, doar popu­laritatea d-lui Madgearu se poate constata de câteva ori pe zi, când se vând cu toba averile contribua­bililor, când pensionarii așteaptă la rând în stradă zile dea rândul să-și primească pensia și mai ales când se votează noi impozite In parlament Convenția dintre Românii și Ungaria a fost parafată Agenția telegrafică ungară a­­nunță : Convorbirile între delegații gu­vernului român și reprezentanții guvernului ungar, începute înainte de Crăciun și continuate în ulti­mele zile, au dus la parafarea unei convențiuni. Această convențiune stabilește regimul importului de lemn de foc și de construcție din România în Ungaria și al exportului de mă­­fun, cuprinse în contingentările recent aplicate de guvernul român, din Ungaria în România. Comitetul Bursei de efecte și acțiuni a fost convocat pentru astă seară la orele 7. La ordinea zilei, proectul de buget Monitorul Oficial­ de eri pro­mulgă legea pentru autorizarea Casei de Depuneri și Consemna­­țiuni să acorde un împrumut de 140.000.000 lei societății Civile de­­ credit Urban d­in Iași. Economii bugetare în învă­țământul superior Având în vedere necesitatea de a se realiza economii bugetare în în­vățământul superior — așa cum s’au făcut și în celelalte grade de învățământ — consiliul de mini­ștri, printr-un jurnal al său, a de­cis ca, până la nouă dispozițiuni, să se suspende orice lucrare privi­toare la numiri sau titularizări de personal didactic la școalele sau instituțiile de învățământ supe­rior. Ministerul instrucțiunii a făcut cunoscut tuturor universităților să nu mai facă nici o publicație în vederea ocupării de catedre va­cante, iar publicațiile deja făcute să fie anulate. La fel se va proce­da și în ce privește ocuparea de conferințe și posturi de personal­­ și ajutător. Universitățile sunt rugate să nu mai facă nici o lucrare privitoare la înaintări dintr-un post în altul și nici pentur titularizarea supli­nitorilor ce ocupă astfel de po­sturi. In cazul când ar fi vorba despre un post absolut indispensabil, uni­versitățile vor arăta aceasta prin raport special care va fi supus a­­probării consiliului de miniștr, sin­gurul în măsură de a hotărâ dacă numirea trebue făcută sau nu. —•O*-­Ministerul instrucțiunii face cu­noscut absolvenților normaliști, respinși de trei ori la examenul de capacitate, că pot da acest exa­men pentru a patra oară dacă se înscriu și repetă clasa a VlI-a a școalelor normale. Suveranul a decorai cu „Meritul Cultural“, în diferite grade și Aa­se, pe următorii profesori și publi­ciști italieni; Alfredo Rocco, Ro­berto Paribeni, Frederco Hermann, Gina Fogolari, Giovani Poggi, En­rico Mancesi, Aida de Rinaldes, Nella Tarchini, Giuseppe Richetti si Emila Lavagnino. — -sȘ- ’ >* • ' ’ J; * " f Agravarea conflictului dintre d-nii Bii Mnnwr At H­ m­ B £ gnarFnniiiii ini' n­maa. Hoov­r-Roosevslt WASHINGTON, 29 (Rador).— Conferința asupra proectelor le­gislative ale viitorului guvern american, va da probabil indicii asupra viitoarei activități a con­gresului. Se crede că d. Hoover va opu­ne dreptul său de veto tuturor măsurilor legislative, cari sunt­ dorite de succesorul său, d. Roo­sevelt.­­­­ Predomină părerea generală că problema datoriilor de război și refuzul d-lui Roosevelt de a co­labora acum cu d. Hoover, con­­sti­tue evenimente memorabile pentru întreaga omenire. Această atitudine a­ d-lui Roosevelt, este considerată ca o asigurare depli­nă a libertății de acțiune. , _ Un general german consilier al guver­nului bolivian Berlin, 29­ (Rador).­­ Ziarul „Berliner Lck­alanzeiger“ publi­că o comunicare a unei persona­lități din apropierea generalului german. Kundt. In această co­municare se desminte categoric informațiile după cari generalul Kundt ar fi luat comanda arma­telor boliviene. Persoana în ches­tiune afirmă că generalul Kundt nu este decât, consilier al guver­nului bolivian și că a refuzat să poarte uniforma boliviană, de­oarece în Paraguay există o nu­meroasă colonie germană. Informațiile contrare provin din izvor paraguyan, t Diferite știri telegrafice BUENOS AIRES 30 (­Rador).­­ Intre însărcinatul cu afaceri al Germaniei și o comisiune specială argentineană au început negocie­­rile cu privire la reglementarea raporturilor economice dintre cele două țări. Obiectul principal al discuțiilor îl alcătuește proectul german de sporire a taxelor va­­male asupra orezului, unturei și cărnii.­­ATENA 30 (Rador). _ Ministe­rul Economiei anunță crearea în curând a unu­i biurou pentru pro­tecția, încurajarea și ajutorul ex­portului grec. * i Viile Brătianu STR. MATEI MILLO 8, BUCUREȘTI, Telet. 3­28170 Cunoscuta Casă cu Vinuri superioare și de masă, cu prețuri foarte reduse.­ ­ SERVIM LA DOMDCILIU -REVELIONUL L A Cercul Ziariștilor Calea Victoriei 31, Etaj 1 Servit de Casa IORDACHE Atractiuni, surprize, program, faza Lei 200 de persoană­­ pentru următorul MENU Cocktail, I Estufgeon â la russe »Bellevue“ Douchees moscovites au caviar frais, I Roti d’agneau â la broche, Consomme de volaille, I Pommes chips, Boules parmesan, I Fruits. Reținer! de locuri la SEDIU INFORMATION! S’a amânat alegerea Camerei de agricultură a județului Ciuc, con­­vocându-se colegiul agricol jude­țean pentru ziua de 11 Martie 1933, pentru ca să procedeze la alege­rea nouei Camere. De asemenea s-a amânat alege­rea Camerei de agricultură a ju­dețului Prahova, convocându-se colegiul agricol județean pent­ru ziua de 10 Martie 1933, pentru ca să procedeze la alegerea nouei Ca­mere. D-l Doctor Cerna, dă consul­ta­­țiuni­­ pentru boale de piele de la ora 3—5 în C. Grivitei 33. Zilele acestea va apare „DE­MOCRAȚIA“, revista cercului de studii al partidului Național-Li­beral, închinată amintirei lui SPIRU HARET. Va cuprinde articole semnate de d-nii: I. G. Duca, dr. C. Angelescu, I. Valo­­ori, Lu­pu Antonescu, Belu Pala­de, profesor Rășcanu, etc. D-l N. Apăteanu a fost numit, pe termen de patru anii, în consi­liul de administrație al Regiei Au­tonome a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă, ca reprezen­tant al Ministerului de Finanțe, în locul d-lui D. Popa, delegat con­silier-controlor. A apărut volumul II­I din lucrarea „Istoria Po­liticei noastre Monetare și a Băncii Naționale“ de C. I. Băicoianu. Lucrarea fiind o docu­mentată și amplă expu­nere a întregei evoluții a vieții noastre economi­ce, vom reveni asupra ei. Se­ găsește la Monitorul Oficial și librăriile Car­tea Românească și Pavel Suru. și CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publication! Vânzări monMlare In baza adresei Nr. 80244 din 1932 a Jud. ocol I București, se publică spre cunoștința generală că în ziua de 4 Ianuarie 1933, de la orele 9 di­mineața înainte, se va vinde cu­ lici­tație publică la loc., str. Pictor Gri­­­gorescu Nr. 22, București, averea mobilă urmărită a debit. Jean Luca P. Niculescu, compusă din una cana­pea și altele anume specificate în procesul verbal de sequestra asigu­rător și transformat în definitiv,­ spre despăgubirea credit. Hugo Sch­midt. Publ. Nr. 106200. — Dos. 11158/931 D. MADGEARU împrumutul din D-l Madgearu a convocat azi pe reprezentanții presei și le-a spus că d-sa a afirmat în Senat că îm­prumutul din Italia e oneros, fiind­că s’a făcut în condițiuni dictate solicitând concurență. Pentru documentare, d-l Madgea­­r Executiunea este în curs, plata­ru a dat presei expunerile de mo­t este eșalonată de la 1927 la 1929 tive la proectul de ratificare a a­­­cestui împrumut a regretatului I Vintilă Brătianu, cu rugămintea de a se publica 3) O comanda de vase de război, și anume: un submarin cu o nouă bază d­in 2 torpiloare (contractul Cantieri Navali del Quarnaro și Patisson din 11 Martie 1927). Valoarea totală a acestor vase plătite în lire Italiene și lire ster­line se ridică la rotund 655.009.0­­0 socotind lira sterlină cu 820 și pe cea italiană cu 9. Execuția acestui contract este în curs, plata este eșalonată pe 1927 și 1928. In afară de acest contract s’a mai prevăzut o comandă de ar­­mament și munițiu­ni pentru va­sele de mai su­s — în curs de an­gajare — în valoare de lei 29­ milioane 710.000 la care, se adaugă cos­tul materialelor de mișcare a­ navelor, cheltueli de supraveghe­re a comisiunilor, recepție, etc., în valoare de 29.740.000 (cifra exactă este de 44.610.000, 14.870.000 și au trecut însă în postul de 655.000.000 de mai sus), total 207.450.000 lei. Execuți­unea acestui contract, este în curs. Plățile se eșalonează pe 1627 și 1928. Rezumând cele arătate mai ans comenzile se prezintă astfel: (Situația provizorie în sume za mato). : j­­ | , Expumere motive la »roed­u' de lege uwmmwi«u giilinii1| | || || »| mim ........... pentru afectarea im­pr­u­m­utului de 200 miUi« pane »re italen ®, rat f?cat prin legea pro­mis asta cu InaS&ug Decret Regal No. 1363 din 11 Mai 1927. In urma tratativelor duse la Ro­ma în primăvara anului 1926 Gu­vernul prezidat de generalul Ave­re­scu a contractat cu Societatea A. G. I. P. la 15 Iunie al acelui an, un împrumut de 200 milioane lire italiene în numerar. Realizarea a­­cestui împrumut a început la fi­nele lui August 1926, prin vărsă­­minte succesive la Banca Națio­nală în contul guvernului­ român, care s-a ridicat până la Unele lui Februarie 1927, la 170.110.000 lire i­­tali­ene. Restul de 29.590.oco lire italiene a fost pus la dispoziția guvernului român de societatea A. G. I. P. pentru plata aconturilor la diferitele comenzi efectuate în Italia. Legea din 11 Mai 1927 a ratifcat plătit și se plătește succesiv pe măsura recepției materialului și munițirilor care trebue să aibă loc în cursul anului 1927. In afară de această sumă s-a pre­văzut un credit de 132.201.0119 lei pentru înlocuirea pulberei, pentru benzile de mitraliere, baionetele și curelele ce lipsesc dela armamen­tul cumpărat pentru cheltueli de recepție, transport și asigurare, etc. 2) O comandă de 42 vagoane de călători in două loturi : a) Un lot de 21 vagoane de cla­sa I cu piese de schimb (contract Ernesto Breda din 11 Martie 1927) în valoare totală de 12.810.890. b) Un lot de 21 vagoane de cla­convențțiunea intervenită între­­ sa II, cu piese de schimb (contrac guvernul român și Soc. A. G. I. P. pentru încheerea acestui împru­mut, dar nu a fixat, cum s’ar fi convenit, și afectarea ce-i trebuia dată. In lipsa unei prescriptiuni le­gale care să oblige guvernul să în­trebuințeze sumele rezultate din împrumut, potrivit hotărârii Par­lamentului, produsul împrumutu­lui italian a fost întrebuințat fără a se tine seamă de toate nevoile țării și mai ales de ordinea de ur­gență cu cari ar trebui satisfăcute Suma de lire italiene 170 milioa­ne de la Banca Națională a fost a­­fectată în mod provizor datoriei publice, ea a servit dar ca mijloc de trezorerie și va trebui reconsti­tuită din încasările ce se vor face prin executarea bugetului în curs. Restul de aproximativ 30 milioane a servit ca acont la diferite co­menzi făcute în Italia după cum vom vedea mai jos. Intradevar, odată cu tratativele duse pentru încheerea împrumutu­lui de 200 milioane lire italiene, gu­vernul român a fost solicitat să facă comenzi de materiale în Ita­lia. In urma acestor solicitări s’au dat în Italia în cursul anilor 1926 și 1927 următoarele comenzi: 1) O comandă de armament și muniții: 50.000 arme Manlicher, Md. 1895, cal. 8 mm.; 3.000 mitra­liere Schwarzlose, cal 8 mm.; 12 milioane cartușe de arme Manli­­cher, Md. 1895, cal. 8 mm. (contract Gildo Grandoso din 28 August 1926) în valoare totală de lire italiene 36.047.350, semnarea contractului s’a plătit un aconto de 10%, restul s’a Potrivit celor cuprinse­ în expu­nerea de motive a legii pentru ra­tificarea împrumutului de 200 mi­lioane lire italiene și în Jurnalul Consiliului de Miniștri No. 3.393 din 10 Noembrie 1926, care aprobă încheerea unui contract pentru o furnitură de vase de război, îm­prumutul de 200 milioane trebue să fie realizat în numerar, iar co­menzile făcute în Italia trebuiau acoperite printr’un împrumut spe­cial de materiale de 100—150 mili­oane lire italiene, ce urma să fie încheiat împrumutul de materiale nu s’a făcut, așa că împrumutul de 200 milioane lire va trebui afec­tat acoperirii comenzilor indicate mai sus. _ _____ In definitiv, dat fiind că din va­loarea totală a împrumutului ita­lian 1.800.000.000 lei, la cursul de 9 lei lira italiană, aproximativ 1.600.000.000 reprezintă contrava­loarea comenzilor făcute în Italia­nui Officine Mecaniche Silivestri Grondona ( Co. Milano din 11 Martie 1927) în valoare 12.290.820. In­ total comanda de vagoane re­prezintă 25.101.710. De plată împrumutul de 200 milioane lire, contrar afirmațiunilor ce s’au fă­cut a fost în realitate un împru­mut în materiale pentru 90% din valoarea lui 51 numai pentru 10% ce­­iace s’ar fi cuvenit să fie­ împru­mut de numerar pe care guvernul român l-ar fi putut folosi cu de­plină libertate pentru satisfacerea nevoilor sale extraordinare cele mai urgente. In acelaș timp, Președinția Con­siliului de Miniștri comunică : „Fată de campania dusă de unele ziare contra d-lui ministru de Fi­nanțe V. Madgearu pe chestia îm­prumutului încheiat în Italia în 1927, Președinția Consiliului con­­stată că comunicatul dat în acea­stă chestiune nu numai că nu vi­zează atitudinea Domniei Sale dar­ a fost publicat cu prealabila d-sale Știință. s ¥

Next