Viitorul, mai 1933 (Anul 25, nr. 7581-7603)
1933-05-01 / nr. 7581
ii Societatea de Salvare de dr. CONST. D. RADULESCU Societatea de Salvare şi-a Serbat deunăzi douăzeci şi şapte de ani dela înfiinţarea ei decătre d-l profesor dr. Nic. Minovich Curios lucru, că aci în [Bucureşti întâi s’a făcut Societatea pentru protecţia animalelor şi după aceia Societatea pentru salvarea oamenilor. Ca unul care am fost printre primii interni ai acestei societăţi, tiu a aduce la cunoştinţa cititorilor, că această societate s’a făcut din dărnicia publicului, depunându'se ban cu ban, pentru a fi pusă în stare de funcţiune, făurinduse astfel pentru viitor o verigă nouă a lanţului frăţiei omeneşti. Nu puţin au contribuit la aceasta următoarele instituţiunii ca ministerul sănătăţii, primăria Capitalei, prefectura de poliţie, diferite bănci etc., în afară de concursul dezinteresat şi benevol al corpului studenţesc şi medical, ajutat de sanitari pricepuţi, cari în toate împrejurările au dat dovadă de mult devotament, abnegaţie şi sacrificiu, pentru salvarea oamenilor. S-au dat ajutoare la sute de mii de oameni şi ne mândrim, că, dacă nu ar fi fost chiar toţi, în pericol de moarte, oricât de puţini ar fi scăpat, trebue să fim cât nu se poate de mulţumiţi. E o adevărată operă de asistentă, o operă de folosinţă publică şi cea mai bună, scăpând nenumărate fiinţe din ghiarele morţii. Nici o societate nu s’ar putea compara cu Societatea de Salvae, căci ea dă viaţă. Afirmăm că în nici un oraş din lume nu există o societate aşa de frumos organizată, care să corespundă, nevoilor în raport cu populaţia. Nu numai atâta, dar ea caută să nu rămână înapoi faţă de progresele ştiinţei şi nouilor mijloace, adaptându-se, şi pregâtindu-se ca de exemplu în vederea războiului chimic. Societatea Salvarea a înfiinţat primul adăpost contra gazelor asfixiante. Cât e de frumoasă marea sală din subsolul clădirei societăţei, apărată de trei tarane de beton armat, în care se pot adăposti peste o mie de persoane. Această sală-adăpost, e prevăzută cu tuburi mari de oxigen pentru a preveni asfixia, apărate ce atrag acidul carbonic cât şi diverse gaze ce ar putea eventual să pătrundă, ventilatoare pentru primenirea aerului, dulapuri cu alimente, brancarde, numeroase pansamente, telefon de comunicaţie cu corpul de gardă şi nenumărate bănci ş,menţ cu diferite alume ilustrate, gramofon, radio, etc., pentru a face să se uite grozăviile celor întâmplate afară. Nu numai atâta, dar mai avem un spital pentri cei cari au suferit din pricina gazelor, cu sală de faianţă cu duşuri pentru spălarea de gaze, etc., totul complet înzestrat şi pus la dispoziţiunea Crucei Roşii.« întrucât la o mare parte dintre cei cari au suferit accidente, s’ar putea să se înrăutăţească starea lor, până să fie duşi la diferite spitale, deşi li se dau îngrijirile necesare, de doctor Nicolae Minovici s’a gândit să înfiinţeze un spital de urgenţă cu cincizeci de paturi. Acest spital, deşi are toată instalaţia, necesară, — cum numai în două State mai există, — cu părere de rău nu-l poate pune în stare de funcţiune, nedispunând de mijloace. Te minunezi cum cu toate greutăţile zilelor de astăzi, deşi mai sunt foarte puţini membri, cari plătesc cotizaţii, d-l dr. N. Minovici a reuşit să facă, şi să dea o desvoltare mare acestei opere, la care publicul dându-şi banul său, a putut să vadă frumoasele rezultate. Societatea de Salvare a dat ajutoare nenumărate de la înfiinţarea ei. Deşi cu mijloace puţine, din spirit de umanitate, a căutat să trimeată un reprezentant la groaznicul cutremur de la Mesina, care a secerat aproape "200.000 de vieţi, ce însemnează geniul omenesc şi puterea lui faţă de atotputernicia naturii nepătrunzătoare, gigantică şi brutală. Toate le-a făcut omul, dar dacă a robit o parte a naturei, el, rămâne totuşi superioară lui, şi întrebarea până când nu-şi găseşte răspunsul, căci va trece mult, până ce omul va ajunge, şi dacă va ajunge, pe deplin stăpân al naturei, izbutind a-i înfrâna toate capriciile ei, până atunci biata fiinţă omenească va continua să nu fie decât o jucărie a naturei atotputernice. In timpul războiului de întregire, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, Societatea de Salvare a dat numeroase îngrijiri celor răniţi şi nu cu puţină durere voi aminti de cei 1000 de morţi şi răniţi în Capitală, victime ale bombardamentului aerian. Citez nenumăratele ajutoare date în diferite împrejurări, la curse, la teatre, la cinematografe, la marile incendii, la explozia de la Pirotechnie, ajutoare date in nenorocirea de la minele de cărbuni din Germania, iar acum recent, în tulburările de la C. F. R., etc Suntem înscrişi în Liga Internaţională pentru intervenirea in cazuri de inundaţii, dezastre, cutremure, cataclisme, etc. In darea de seamă a Societăţei de Salvare pe anul acesta, se vede că din aproape 395 de încercări de sinucideri, intervenind la timp, nu a murit decât unul singur, ceilalţi au scapat. Iată prin urmare cât este de folositoare aceasta societate şi de cât ajuto, poate fi în salvarea vieţilor omeneşti. Pentru a desăvârşi această frumoasă operă şi pentru a fi de un real ajutor celor cari într’un moment de necugetare, târâi poate de prea multă simţire, fir poetice, orbiţi de patimi şi ori alţii necăjiţi de soarta lor nenorocită, etc., credem că ar fi necesar să se facă şi la noi o societate al cărui scop e de a urmări fiecare caz nenorocit, pentru al susţine, a-l îndrepta, a,’ da ajutor fiecăruia,, dupdl suferinţa, care l-a determinat şi hotârât a încerca si îşi ridice viaţa. Dar pentru ca toată lumea sa se convingă de frumuseţea instalaţiilor, Societăţei de Salvare ţinem să se ştie că vizitarea acestei importante Instituții este permisă oricui. .. . Anul al douăzeci $i cincilea No. 7sb1 BUCUREŞTI REDACŢIA I ADMINISTRAŢIA STRADA EDGAR QUINET No. 1 H STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcţia 3—58.17; Redacţia fl Administraţia 3—49.23 ■ ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct U Administraţia ilarului, Strada R. Poincare 17 ţi ia toate Agen{U le de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug. Un an........... 600 lei 1 Trei luni.......450 Iei Şase luni.......300 „ | Un exemplar 2 „ instituţiuni publice fl particulara 1000 lat anual 1QM Luni 1 Mal 1933 T E IN STREINATATfi Un an..........1400 Iei Trei luni „„..4001$ Un exemplar... Sase luni ... 7001 « ws CRIZAJMANIU Ua şef și un partid — Avem la ordinea zilei o nouă criză : criza Maniu. O criză veche, dar întotdeauna nouă Activitatea politică a d-lui Maniu este o sursă inepuizabilă de crize. însăși persoana d-lui Maniu a devenit un adevărat simbol al crizei. Atitudinile d-lui Maniu sunt atât de sinuoase, intenţiunile sunt atât de cronfuse şi manifestaţiunile sale atât de echivoce, încât d-l Maniu a fost întotdeauna un ferment de tulburare pentru partidul pe care l-a condus şi un veritabil încurcă-lume pentru viaţa politică a României întregite. Acesta este un adevăr care apare luminos şi elocvent din tot ce s’a petrecut în ultimii zece ani atât în viata lăuntrică a partidului national-tărănist, dar şi în manifestatiunile exterioare ale acestui partid. *Dar criza Maniu de astăzi se prezintă şi sub alte două aspecte cari se impun a fi relevate. Pentru partidul naţional-ţărănist şefia d-lui Maniu reprezintă mai mult decât un simbol. Părea a fi o necesitate organică. Şi, totuşi, acest partid este gata astăzi să-şî arunce peste bord şeful. Ce probleme separă partidul de şef ? ! Ce diverging profunde şi ireductibile au intervenit între d-l Maniu şi partidul naţional-ţării list ? Faptele sunt cunoscute. Atitudinile sunt şi mai cunoscute. Venirea partidului naţionalfără llistă la guvern s’a făcut cu binecuvântarea şi cu sprijinulf- d-lui Maniu. Guvernul de astăzi al d-lui Vaida s’a alcătuit sub inspiraţia şi cu stăruinţele d-lui Maniu. Partidul a fost solicitat de d-l Maniu să sprijine guvernul d-lui Vaida. Mai mult decât atât, armonia, solidaritatea şi deplina înţelegere dintre şef şi partid n’au fost până acum tulburate sau umbrite de nici un dezacord mărturisit, de nici o divergentă publică. Ce s’a întâmplat astăzi ? Se pretinde că d. Maniu ar fi de părere ca partidul să se retragă de'la guvern, întrucât continuarea guvernărei — în împrejurările actuale — ar însemna o flagrantă renegare a principiilor partidului şi o primejduire a unităţii şi viitorului lui. Partidul nu se emoţionează, nu se încurcă şi nu ezită. Intre şef şi putere, ideologia naţional ţărănistă alege puterea. Principiile şi solidarităţii© naţional-ţărâniste se nasc, trăesc şi mor în jurul blidului de linte şi al ospăţului guvernamental. Acesta este al douilea adevăr care apare de pe urma convulsiunilor de astăzi din partidul national-ţărănist. : Cum e turcul şi pistolul. Cum e şeful şi partidul? Dar tribulaţiile de astăzi — ca şi cele de eri — ale d-lui Maniu nu interesează numai viaţa internă a partidului nationaltărănist. Dacă d-l Maniu tulbură şi încurcă existenta partidului national-tărănist — acest partid, la rândul lui, tulbură şi încurcă viaţa politică a ţărei. Un asemenea partid cu un asemenea şef şi în haosul în care se sbuciumă nu poate avea decât o singură eşire firească şi inevitabilă , să plece de la guvern pentru ca în liniştea opoziţiei să-şi revizuiască metodele, să-şi lecuiască metehnele şi să-şi regăsească, dacă va putea, echilibrul, omogenitatea şi orientarea fără de care partidul degenerează într’o bandă de exploatare a intereselor obşteşti. Acesta este al treilea adevăr pe care-l demonstrează și-l impune desfășurarea unei crize care din comică poate deveni tragică. "II " . NOTE „Săptămâna copilului“ Societatea Principele Mircea a cărui activitate este de mult cunoscută şi pe drept preţuită şi-a întins iniţiativa sa fecundă şi asupra sărbătoarei minunatei copilării, in care se găsesc toate puterile latente ale zilelor de mâine. Copilul nu este un om în miniatură , el are un suflet al lui, o viaţă a lui asupra căreia trebue să vegheze ochii duioşi ai mamei, dar şi atenţiunea tutulor specialiştilor şi profesioniştilor ca medicii de puericultură, pedagogii, oamenii de stat chiar, pentru că dacă s’a putut spune că prin educaţie se schimbă faţa lumii, implicit prin educaţia copillui se pot modifica în bine societăţile omeneşti. Acest adevărau înţeles tările civilizate unde copilul a devenit o divinitate nouă cu drepturile lui mari. Instituţii de ospitalizare a copiilor bolnavi, spitale marine şi alpine, sporturi organizate, consultaţiuni gratuite şi frecvente pentru sugari, organizaţii vaste şi meticuloase de puericultura, reglementarea pe cale legală a muncii copilului, pro-Igrame şcolare cu chibzuinţă alcă- tuite, ete., iată o serie de preocupări cari colorează frumos organizarea protecţiei copilului în oraşele şi în ţările unde viitorul nu se lasă la capriciul întâmplare, ci se pregăteşte pe îndelete şi cu raţiune. La noi mai ales o preocupare a creşterei copilului este mai mult cerută, deoarece mortalitatea copiilor mici este procentual superioară altor ţări in afară de faptul că începători in toate direcţiile nu am ştiut îndeajuns să creiăm şi tot acel ansamblu în care copilăria să se poată desvolta. Anii grei ce au urmat războiului, răsturnări de clase sociale cu greutăţi economice de tot felul, fireşte că au contribuit la o mai puţin bună îngrijire a copilăriei, iată deci de ce iniţiativa societăţii Principele Mircea organizând o spătămână de glorificare a micei generaţii care va fi marea generaţie de mâine, merită adeziunea tuturor sufletelor bune şi minţilor prevăzătoare. PETRONIUS URGIA FISCALA SPOREŞTE Ministerul de finanţe a făcut constatarea că încasările statului pe prima lună a anului bugetar 1933, luna Aprilie, sunt sub nivelul primelor trei luni ale anului şi deci bugetul în jurul căruia d. V. Madgearu a făcut atâta sgomot, prezintându-l ca echilibrat e ameninţat încă dela început. In faţa acestei situaţiuni, s’a recurs la, vreo măsură nouă care să sporească încasările fără a se arunca din nou tăvălugul fiscal asupra massei contribuabililor ? Dirt contra. Ministerul de finanţe a dat o serie de instrucţiuni administraţiilor finaciare pe ziua de eripriu care atrage atenţiunea că se constată o lipsă totală de activitate din partea organelor însărcinate cu urmărirea şi perceperea veniturilor, aşa că realizările din cursul lunei curente „sunt cât se poate de nesatisfăcătoare“. In continuare, circulara ministerului de finanţe, ameninţă pe funcţionarii fiscali cari nu-şi fac datoria, că vor fi puşi imediat in disponibilitate, dacă nu sporesc încasările. Pentru aceasta, ii invită deocamdată să ia toate măsurile pentru activarea încasărilor statului. In primul rând, e de făcut observaţiunea că în baza nouilor legi de organizare a serviciilor ministerului de finanţe, retrogradările, numeroasele transferări şi mai ales nedreptăţile făcute împotriva funcţionarilor de carieră pentru favorizarea agenţilor electorali numiţi în slujbe de guvernul actual, a creiat o stare de anarhie în aparatul fiscal urmată de demoralizarea funcţionarilor care se văd nedreptăţiţi. In ceia ce priveşte situaţia economiei generale, e de notat că în timpul campaniei agricole de primăvară, când ţărănimea este lipsită de seminţe, credite şi unelte, e o utopie să se creadă că pot creşte veniturile statului. Totodată, măsurile restrictive luate cu privire la import şi export fac ca în general să se constate o îngheţare a operaţiunilor comerciale şi până acum destul de slăbite. In astfel de condiţiuni, în mod normal se pune întrebarea: de unde să poată plăti contribuabilii? Ce resurse misterioase de venituri mai poate invoca ministerul de finanţe pe seama cetăţenilor ca să-şi închipue că vor putea fi acoperite prevederile bugetare ? Dar ministerul de finanţe nu s-a mulţumit numai cu instrucţiuni, ci azi au pornit pe regiuni în inspecţii inopinate: ministrul, secretarul general, directorii generali şi inspectorii speciali. Aceştia vor aplica pe loc sancţiuni acolo unde vor constata scăderi de încasări. Acest val de fiscalitate este menit să omoare şi ultimele iniţiative economice, să aducă disperarea în sufletele masselor de plugari cari nu-şi pot începe muncile şi să creeze o stare de depresiune sufletească în massele cetăţeneşti. Politica financiară a guvernelor naţional-ţărăniste s-a caracterizat întotdeauna prin simplismul teroarei fiscale distrugătoare a economiei nattonale. • Chlnezlsme economice Un negustor face o cerere către comisiunea de contingentare pentru importul a unei cantități de câteva tone mașini agricole. Comisiunea, dună o matură chibzuială, care a durat câteva săptămâni, îi acordă... 700 grame. Notați bine, nu e anecdotă, nici minciună. Faptul e povestit de către ziarul „Argus“, organ economic prieten guvernului şi care nu glumeşte cu aceste lucruri. Tot „Argus“ dă şi alte exemple ca acel al unui industriaş care, făcând cerere de import pentru o maşină de 2000 kgr., de care avea urgentă nevoie la fabrica sa, primeşte o autorizaţie de a importa 700 kgr. din Anglia, 500 din Italia şi 880 kgr. din Franţa ! Adică să ia roţile din Anglia, cazanul din Franţa, Şuruburile din Italia, etc. Şi chinezismele cari duc la dezastrul economic nu se opresc aci. La Banca Naţională funcţionează o comisie a devizelor. Un industriaş cere 150.000 florini pentru plata in străinătate a unei datorii scadente. I se acordă cinci mii! Un altul cere 300.000 franci francezi pentru plata unor cărbuni ce i-a furnizat căilor ferate. I se acordă 10.000 franci! Natural că toţi aceşti industriaşi şi comercianţi pierd orice credit în străinătate. De asemenea a natural că industria naţională nu va mai putea funcţiona şi produce, strânsă de gât de aceste două comisiuni de contingentare şi de devize, cari habar n’au de nevoile industriei şi ale comerţului şi se mulţumesc să facă cea mai aprigă biurocraţie. * Dar poate că aceste măsuri servesc la cava. Să vedem. Au sporit exportul ? Datele statistice dovedesc contrariul. Exportul a scăzut simţitor şi în cantitate îi în valoare. S’a micşorat poate importul ? Nici aceasta căd ori chiar ministerul de finanţe a constatat că importul este în creştere şi a hotărât să „contingenteze“ noui mărfuri... Deci o ţară întreagă este pusă într’o cămaşe de zale prea strânsă Pentru ea şi dacă nu plesneşte cămaşa, se înăbuşă ţara. Acum câteva zile s’au adunat exportatorii de cereale şi au protestat împotriva regimului devizelor şi a importului prin compensaţie. Ei au arătat că în acest mod, departe de a se favoriza exportul, se loveşte în exportatori creindu-se nedreptăţi. Dar latura morală a chestiunei mai areşi un alt aspect: la ambele comisiuni de devize şi de contingentare, foiesc misiţii, oameni politici şi partizani ai regimului, cari vămuesc pe industriaşi şi negustori. Se ştie azi că cu un comision de 3—4 şi chiar 5 la sută se pot obţine autorizaţii cari s’au respins sub diverse pretexte, — numai să ştii cui să dai comisionul. Se ştie azi că s’au făcut averi de milioane în acest mod şi că comercianţii şi industriaşii sunt siliţi să plătească şi să tacă, dacă nu voesc să li se aprobe 700 grame maşini agricole sau 10 dolari pentru plata unei datorii de zece mii. Ei bine, scandalul acesta trebue să înceteze. Guvernul să găsească în altă parte venituri pentru partizani. Destul speculează şi şantajează industria prin „Comisarii“ săi, prin comisiile sale, prin impunerea de membri în consilii de administraţie, prin impunerea preţurilor după interese inavuabile. Să lase sistemul permiselor pe care l-a reînviat spre a se bălăci mai mult în noroiu, să lase sistemul devizelor şi contingenţării sau cel puţin să dea reguli fixe şi imuabile pe cari să le cunoască toată lumea. Conflictul dinire RüqfSa si Soviete Din Londra se anunţă că Sir John Simon a declarat în Camera Comunelor că guvernul englez va ridica interzicerea importului mărfurilor sovietice în Anglia, imediat ce cei doi ingineri englezi condamnaţi la Moscova vor fi puşi în libertate , se vor putea înapoia în Anglia. Totodată, se anunță din Moscova, că guvernul sovietic va da In curând o amnistie pentru condamnații politici. In prevederile acestei amnistii vor Intra gi cei doi ingineri englezi. -- Spre aplanare — SIE JOHN SIMON PLASAREA hitlerîştilor in funcţiunle Statului German Praga. — Peste 20.000 oameni se află închişi acum ca, delicvenţi politici în închisori şi lagăre de concentrare din Germania. Printre ei se găsesc un mare număr de foşti funcţionari. Prin arestări şi concedieri f au rămas vacante numeroase posturi, aşa că au putut fi plasaţi numeroşi adepţi ai actualului regim. Acţiunea de epurare continuă cu furie în întreaga Germanie. Numeroşi funcţionari sunt înlăturaţi în baza unei simple hărnicii că au avut legături cu fostele partide socialiste. Organizaţiile vechi muncitoreşti sunt desfiinţate. Din oficiile şi întreprinderile statului se concediază zilnic zeci şi sute de „marxişti“ şinumeroşi funcţionari bănuiţi a fi de altă rassă. La fel sunt silite a, proceda şi întreprinderile particulare. Va contribui oare acesta la reconstrucţia economică a Reichului Este clar că, prin această epurare organismul de Stat a ajuns într’o situaţie precară. Orientaţia hitleristă a diferitelor elemente mai, mult sau mai puţin iresponsabile nu e suficientă spre a înlocui calificaţia funcţionarilor concediaţi. Lovitura aplicată judecătorilor şi avocaţilor evrei s-a atins numai pe cei persecutaţi dar şi magistratura germană. Tribunalele şi judecătoriile nu sunt deloc în stare a judeca, procesele la datele stabilite. Foarte atinşi sunt şi clienţii, cari nu ştiu azi la cine să se adreseze. (Ceps). PP Un apel al M. S. Regina Maria v«/ taxa- faotzxzczjnnefa'-fai t âLS. lacL*Z Pol fauMfad «\HdbL * ctfaJfat cucrnz "M.* ah&teBa. t siv âaJjtJU cdfL-'^ăU CUfaiila&l QxXa** 'ncMvLt. rfe t fau yzAJB. t dji - vjaou. î ‘ le.w-f.-’’’. o’nt fafafafat fab-inCKaoice yn-, tuooaH*. /vnguL -Y*. ăGC-t Let (oa\j2. 4 va fa ŞeAz 1 . (fad djllsb ce. vă' £osnza- ^TnZa}^. 1)eLnL~ fasza*, s. . -faJA-u. dU ■&. bft' va (jd. .Jjv-.-. -ie 9^-uuAa. cfa vvlTa _ -U Vum*.. fnfaB *CSOdL fa? fafaLfa. fac (ja HfZi -fi , vt ''Sofale*. , * Acest apel a fost semnat de M. S. Regina Maria cu prilejul cheiei ce Societatea „Principele Mircea“, a organizat-o pentru azi 29 şi mâine 30 Aprilie, în vederea strângerii fondurilor necesare acestei Instituțiuni. • Gömbös In fruntea MIŞCĂRII IREDENTISTEmt Alegerea generalului Gömbös, prim-ministru al Ungariei, ca şef suprem al „Federaţiei organizaţiunilor sociale“ n’a fost comentată îndeajuns în presa de la noi. Este adevărat: numele de „Federaţie a organizaţiilor sociale“ nu spune nimic. La aparenţă, pare ceva cu totul inofensiv. De fapt, această societate cununie camuflat, este cea mai puternică organizaţie iredentistă a Ungariei. Prezenţa primului ministru al Ungariei în fruntea ei este oricum ciudată. N’am uitat că d-l Gömbös a insistat nu odată asupra revisionismului prezentat de d-sa ca scop suprem al politicei externe maghiare. Totuşi, de aici până la prezidarea unei societăţi care lucrează în mod făţiş la subminarea statelor vecine este o distanţă destul de mare. Este interesant a se şti, cum a decurs alegerea d-lui Gömbös ca preşedinte al „Federaţiei organizaţiunilor sociale“. La adunarea festivă a prezidat cunoscutul agitator revizionist Toma Szontagh care deschizând şedinţa, a rostit, serbătoreşte, „Crezul maghiar“ . Cred într’un Dumnezeu —cred într’o patrie —— cred în dreptatea divină, cred în învierea Ungariei, etc. In continuare d-sa a arătat câte servicii a făcut Federaţia Organizaţiilor Sociale cauzei revizionismului maghiar. Această societate, a organizat atea mişcări, ea are meritul de a fi editat cărţi revizioniste, ea a oferit lui Mussolini volumele omagiale cu sute de mii de iscălituri ungureşti, ea a dat cuvenita importanţă şi acţiunei lui Rothermere şi senatorului american Borah. De acum, societatea trebue reorganizată, fiind importante evenimente în Perspectivă?!) Deputatul Iosif Szürtsey a făcut o dare de seamă asupra activităţii societăţii. Ea este o puternică organizaţie care uneşte toate voinţele maghiare în scopul serviciului desinteresat al patriei şi naţiunei. De aceia, e nevoe de maximul de sforţare şi abnegaţiune. 114 d D-1 Gabor Baros», preşedintele Camerei a salutat apoi pe primul ministru Gömbös, în felefi r mă tor : „Maghiarii au dorit totdeaur, să fie conduşi de omână tare. Tu, o ştim prea bine, ai o mân i| de fer. Deaceia, noi te alegem ct şef al nostru ! Con cî u că tor u le, —să ne conduci! Să ne conduci cu mână de fer, pe calea care duce la strălucirea străveche a patriei maghiare, spre puternică şi superbă Ungarie mare ! După potolirea furtunei de aplauze a vorbit episcopul Ştefan Zadravetz, în numele comitetului central al societăţii. De încheiere a luat cuvântul d-l Gömbös care arată că el a fost cel din Ibi care a declarat făţiş că revizuirea este scopul suprem al politicei maghiare. Ungurii să aibă răbdare şi încredere deplină în conducătorii lor, căci aceştia îşi cunosc datoria. Noul comitet al „Federaţiei organiizaţiunilor sociale a fost com, pus astfel: Prim preşedinte, generalul Iuliu Gömbös, prim ministru al Ungariei. Patron suprem arhiducele dr. Francisc Iosif, preşedinte pe viaţă Toma Szontagh, preşedinte : dr. Gabor Baross, preşedinte secund : Iosif Szörtsey, directori : Arpad Lanyî şi L. Zimmerman. In comitetul de conducere au mai fost aleşi ministrul de finanţe din actualul guvern Bela Imsedi, ministrul de instrucţiune publică Balint Homan, precum şi baro- nul Feilitzseh Berchtold, baronul Sigismund Perenyi, Stefan Zadravetz, N. Kozma, Antal Iiellebronth, etc. Ne putem lesne imagina, ce efect a stârnit în opinia publică ungară, alegerea d-lui Gömbös şi a miniştrilor săi în fruntea celei mai deochiate organizaţii iredentiste a Ungariei. Dar această nouă provocare a conducătorilor de azi ai politicei ungureşti, n’ar trebui să rămână fără răspuns din partea Micei Antante. C. I. CODARCEA