Viitorul, mai 1933 (Anul 25, nr. 7581-7603)

1933-05-01 / nr. 7581

i­i Societatea de Salvare de dr. CONST. D. RADULESCU Societatea de Salvare şi-a Serbat deunăzi douăzeci şi şapte de ani dela înfiinţarea ei de­­către d-l profesor dr. Nic. Mi­novich Curios lucru, că aci în [Bucureşti întâi s’a făcut Socie­tatea pentru protecţia animale­lor şi după aceia Societatea pen­tru salvarea oamenilor. Ca unul care am fost printre primii in­terni ai acestei societăţi, tiu a a­­duce la cunoştinţa cititorilor, că această societate s’a făcut din dărnicia publicului, depunându­­'se ban cu ban, pentru a fi pusă în stare de funcţiune, făurindu­­se astfel pentru viitor o verigă nouă a lanţului frăţiei omeneşti. Nu puţin au contribuit la aceasta următoarele institu­­ţ­iunii ca ministerul sănătăţii, primăria Capitalei, prefectura de poliţie, diferite bănci etc., în afară de concursul dezinteresat şi benevol al corpului studenţesc şi medical, ajutat de sanitari pri­cepuţi, cari în toate împrejură­rile au dat dovadă de mult devo­tament, abnegaţie şi sacrificiu, pentru salvarea oamenilor. S-au dat ajutoare la sute de mii de oameni şi ne mândrim, că, dacă nu ar fi fost chiar toţi, în pericol de moarte, oricât de puţini ar fi scăpat, trebue să fim cât nu se poate de mulţumiţi. E o adevărată operă de asistentă, o operă de folosinţă publică şi cea mai bună, scăpând nenumărate fiinţe din ghiarele morţii. Nici o societate nu s’ar putea compara cu Soc­ietatea de Salva­e, căci ea dă viaţă. Afirmăm că în nici un oraş din lume nu există o so­cietate aşa de frumos organi­zată, care să corespundă, nevoi­lor în raport cu populaţia. Nu numai atâta, dar ea caută să nu rămână înapoi faţă de progre­sele ştiinţei şi nouilor mijloace, adaptându-se, şi preg­âtindu-se ca de exemplu în vederea războiu­lui chimic. Societatea Salvarea a înfiinţat primul adăpost con­tra gazelor asfixiante. Cât e de frumoasă marea sală din subso­lul clădirei societăţei, apărată de trei ta­rane de beton armat, în care se pot adăposti peste o mie de persoane. Această sală-adă­­post, e prevăzută cu tuburi mari de oxigen pentru a preveni as­fixia, apărate ce atrag acidul carbonic cât şi diverse gaze ce ar putea eventual să pătrundă, ventilatoare pentru primenirea aerului, dulapuri cu alimente, brancarde, numeroase pansa­mente, telefon de comunicaţie cu corpul de gardă şi nenumărate bănci ş,­menţ cu diferite al­ume ilustrate, gramofon, radio, etc., pentru a face să­ se uite groză­viile celor întâmplate afară. Nu numai atâta, dar mai avem un spital pent­ri cei cari au suferit din pricina gazelor, cu sală de faianţă cu duşuri pentru spăla­rea de gaze, etc., totul complet înzestrat şi pus la dispoziţiunea Crucei Roşii.« întrucât la o mare parte din­tre cei cari au suferit accidente, s’ar putea să se înrăutăţească starea lor, până să fie duşi la di­ferite spitale, deşi li se dau în­grijirile necesare, de doctor Nicolae Minovici s’a gândit să înfiinţeze un spital de urgenţă cu cincizeci de paturi. Acest spi­tal, deşi are toată instalaţia, ne­cesară, — cum numai în două State mai există, — cu părere de rău nu-l poate pune în stare de funcţiune, nedispunând de mij­loace. Te minunezi cum cu toate gre­utăţile zilelor de astăzi, deşi mai sunt foarte puţini membri, cari plătesc cotizaţii, d-l dr. N. Mi­novici a reuşit să facă, şi să dea o desvoltare mare acestei opere, la care publicul dându-şi banul său, a putut să vadă frumoasele rezultate. Societatea de Salvare a dat a­­jutoare nenumărate de la înfiin­ţarea ei. Deşi cu mijloace puţine, din spirit de umanitate, a căutat să trimeată un reprezentant la groaznicul cutremur de la Me­­sina, care a secerat aproape "200.000 de vieţi, ce însemnează geniul omenesc ş­i puterea lui faţă de atotputer­nicia naturii nepătrunzătoare, gigantică şi brutală. Toate le-a făcut omul, dar dacă a robit o parte a naturei, el, rămâne to­tuşi superioară lui, şi întreba­rea până când­­ nu-şi găseşte răspunsul, căci va trece mult, până ce omul va ajunge, şi dacă va ajunge, pe deplin stăpân al naturei, izbutind a-i înfrâna toate capriciile ei, până atunci biata fiinţă omenească va con­tinua să nu fie decât o jucărie a naturei atotputernice. In timpul războiului de între­gire, atât la Iaşi, cât şi la Bucu­reşti, Societatea de Salvare a dat numeroase îngrijiri celor răniţi şi nu cu puţină durere voi a­­minti de cei 1000 de morţi şi ră­niţi în Capitală, victime ale bom­bardamentului aerian. Citez ne­număratele ajutoare date în di­ferite împrejurări, la curse, la teatre, la cinematografe, la ma­rile incendii, la explozia de la Pi­­rotechnie, ajutoare date in neno­rocirea de la minele de cărbuni din Germania, iar acum recent, în tulburările de la C. F. R., etc­ Suntem înscrişi în Liga Inter­naţională pentru intervenirea in cazuri de inundaţii, dezastre, cu­tremure, cataclisme, etc. In da­rea de seamă a Societăţei de Sal­vare pe anul acesta, se vede că din aproape 395 de încercări de sinucideri, intervenind la timp, nu a murit decât unul singur, ceilalţi au scap­at. Iată prin ur­mare cât este de folositoare a­­ceasta societate şi de cât ajuto, poate fi în salvarea vieţilor o­meneşti. Pentru a desăvârşi această frumoasă operă şi pentru­ a fi de un real ajutor celor cari într’un moment de necugetare, târâi­ poate de prea multă simţire, fir poetice, orbiţi de patimi şi ori alţii necăjiţi de soarta lor neno­rocită, etc., credem că ar fi ne­cesar să se facă şi la noi o so­cietate al cărui scop e de a ur­mări fiecare caz nenorocit, pen­tru al susţine, a-l îndrepta, a­,’ da ajutor fiecăruia,, dupdl sufe­rinţa, care l-a determinat şi ho­­târât a încerca si îşi ridice viaţa. Dar pentru ca toată lumea sa se convingă de frumuseţea in­stalaţiilor, Societăţei de Salvare ţinem să se ştie că vizitarea a­­cestei importante Instituții este permisă oricui. .. . Anul al două­zeci $i cincilea No. 7sb1 BUCUREŞTI REDACŢIA I ADMINISTRAŢIA STRADA EDGAR QUINET No. 1 H STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcţia 3—58.17; Redacţia fl Administraţia 3—49.23 ■ ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct U Administraţia ilarului, Strada R. Poincare 17 ţi ia toate Agen{U le de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug. Un an........... 600 lei 1 Trei luni.......450 Iei Şase luni.......300 „ | Un exemplar 2 „ instituţiuni publice fl particulara 1000 lat anual 1QM Luni 1 Mal 1933 T E IN STREINATATfi Un an..........1400 Iei­­ Trei luni „„..4001$ Un exemplar... Sase luni ... 7001 « ws CRIZAJMANIU Ua şef și un partid — Avem la ordinea zilei o nouă criză : criza Maniu. O criză veche, dar întotdeau­na nouă­ Activitatea politică a d-lui Maniu este o sursă inepui­zabilă de crize. însăși persoana d-lui Maniu a devenit un adevărat simbol al crizei. Atitudinile d-lui Maniu sunt a­­tât de sinuoase, intenţiunile sunt atât de cronfuse şi manifestaţiu­­nile sale atât de echivoce, în­cât d-l Maniu a fost întotdeauna un ferment de tulburare pentru partidul pe care l-a condus şi un veritabil încurcă-lume pentru viaţa politică a României în­tregite. Acesta este un adevăr care a­­pare luminos şi elocvent din tot ce s’a petrecut în ultimii zece ani atât în viata lăuntrică a partidului national-tărănist, dar şi în manifestatiunile exterioare ale acestui partid. *­Dar criza Maniu de astăzi se prezintă şi sub alte două aspecte cari se impun a fi relevate. Pentru partidul naţional-ţără­­nist şefia d-lui Maniu reprezintă mai mult de­cât un simbol. Părea a fi o necesitate orga­nică. Şi, totuşi, acest partid este ga­ta astăzi să-şî arunce peste bord şeful. Ce probleme separă partidul de şef ? ! Ce diverging profunde şi ire­ductibile au intervenit între d-l Maniu şi partidul naţional-ţării list ? Faptele sunt cunoscute. Atitudinile sunt şi mai cu­noscute. Venirea partidului naţional­fără llistă la guvern s’a făcut cu binecuvântarea şi cu sprijinul­­f- d-lui Maniu. Guvernul de astăzi al d-lui Vaida s’a alcătuit sub inspira­ţia şi cu stăruinţele d-lui Ma­niu.­­ Partidul a fost solicitat de d-l Maniu să sprijine guvernul d-lui Vaida. Mai mult decât atât, armonia, solidaritatea şi deplina înţele­gere dintre şef şi partid n’au fost până acum tulburate sau um­brite de nici un dezacord mărtu­risit, de nici o divergentă pu­blică. Ce s’a întâmplat astăzi ? Se pretinde că d. Maniu ar fi de părere ca partidul să se re­tragă de'la guvern, întrucât con­tinuarea guvernărei — în împre­­jurările actuale — ar însemna o flagrantă renegare a principii­lor partidului şi o primejduire a unităţii şi viitorului lui. Partidul nu se emoţionează, nu se încurcă şi nu ezită. Intre şef şi putere, ideologia naţional ţărănistă alege puterea. Principiile şi solidarităţii© na­­ţional-ţărâniste se nasc, trăesc şi mor în jurul blidului de linte şi al ospăţului guvernamental. Acesta este al douilea adevăr care apare de pe urma convulsiu­nilor de astăzi din partidul na­tional-ţărănist. : Cum e turcul şi pistolul. Cum e şeful şi partidul­? Dar tribulaţiile de astăzi — ca şi cele de eri — ale d-lui Ma­niu nu interesează numai viaţa internă a partidului national­­tărănist. Dacă d-l Maniu tulbură şi în­curcă existenta partidului na­tional-tărănist — acest partid, la rândul lui, tulbură şi încurcă viaţa politică a ţărei. Un asemenea partid­ cu un ase­menea şef şi în haosul în care se sbuciumă nu poate avea de­cât o singură eşire firească şi inevitabilă , să plece de la guvern pentru ca în liniştea opoziţiei să-şi revizuiască metodele, să-şi lecuiască metehnele şi să-şi regă­sească, dacă va putea, echili­brul, omogenitatea şi orientarea fără de care partidul degene­­rează într’o bandă de exploa­tare a intereselor obşteşti. Acesta este al treilea adevăr pe care-l demonstrează și-l im­pune desfășurarea unei crize ca­re din comică poate deveni tra­gică. "­I­I " . NOTE „Săptămâna copilului“ Societatea Principele Mir­cea a cărui activitate este de mult cu­noscută şi pe drept preţuită şi-a întins iniţiativa sa fecundă şi a­­supra sărbătoarei minunatei co­pilării, in care se găsesc toate pu­terile latente ale zilelor de mâine. Copilul nu este un om în minia­tură , el are un suflet al lui, o viaţă a lui asupra căreia trebue să vegheze ochii duioşi ai mamei, dar şi atenţiunea tutulor specia­liştilor şi profesioniştilor ca me­dicii de puericultură, pedagogii, oamenii de stat chiar, pentru că dacă s’a putut spune că prin edu­caţie se schimbă faţa lumii, impli­cit prin educaţia copillui se pot modifica în bine societăţile ome­neşti. Acest adevăr­­au înţeles tările civilizate unde copilul a de­venit o divinitate nouă cu dreptu­rile lui mari. Instituţii de ospita­­lizare a copiilor bolnavi, spitale marine şi alpine,­ sporturi organi­zate, consultaţiuni gratuite şi frecvente pentru sugari, organi­zaţii vaste şi meticuloase de pue­ricultura, reglementarea pe cale legală a muncii copilului, pro-Igrame şcolare cu chibzuinţă alcă-­­ tuite, ete., iată o serie de preocu­pări cari colorează frumos orga­nizarea protecţiei copilului în o­­raşele şi în ţările unde viitorul nu se lasă la capriciul întâmplare, ci se pregăteşte pe îndelete şi cu raţiune. La noi mai ales o preocupare a creşterei copilului este mai mult cerută, de­oarece mortalitatea co­piilor mici este procentual supe­rioară altor ţări in afară de fap­tul că începători in toate direcţiile nu am ştiut îndeajuns să creiăm şi tot acel ansamblu în care copilă­ria să se poată desvolta. Anii grei ce au urmat războiului, răsturnări de clase sociale cu greutăţi economice de tot felul, fi­reşte că au contribuit la o mai puţin bună îngrijire a­ copilăriei, iată deci de ce iniţiativa socie­tăţii Principele Mircea organizând o spătămână de glorificare a mi­cei generaţii care va fi marea ge­neraţie de mâine, merită adeziu­nea tuturor sufletelor bune şi min­ţilor prevăzătoare. PETRONIUS URGIA FISCALA SPOREŞTE Ministerul de finanţe a făcut­­ constatarea că încasările statului pe prima lună a anului bugetar 1933, luna Aprilie, sunt sub nive­lul primelor trei luni ale anului şi deci bugetul în jurul căruia d. V. Madgearu a făcut atâta sgo­­mot, prezintându-l ca echilibrat e ameninţat încă dela început. In faţa acestei situaţiuni, s’a re­curs la, vreo măsură nouă care să sporească încasările fără a se a­­runca din nou tăvălugul fiscal a­­supra massei contribuabililor ? Dirt contra. Ministerul de finan­ţe a dat o serie de instrucţiuni administraţiilor finaciare pe ziua de eri­priu­ care atrage atenţiunea că se constată o lipsă totală de activitate din partea organelor însărcinate cu urmărirea şi per­ceperea veniturilor, aşa că realiză­rile din cursul lunei curente „sunt cât se poate de nesatisfăcătoare“. In continuare, circulara minis­terului de finanţe, ameninţă pe funcţionarii fiscali cari nu-şi fac datoria, că vor fi puşi imediat in disponibilitate, dacă nu sporesc încasările. Pentru aceasta, ii in­vită deocamdată să ia toate mă­surile pentru activarea încasări­lor statului. In primul rând, e de făcut ob­­servaţiunea că în baza nouilor legi de organizare a serviciilor ministerului de finanţe, retrogra­dările, numeroasele transferări şi mai ales nedreptăţile făcute îm­potriva funcţionarilor de carieră pentru favorizarea agenţilor elec­torali numiţi în slujbe de guver­nul actual, a creiat o stare de a­­narhie în aparatul fiscal urmată de demoralizarea funcţionarilor care se văd nedreptăţiţi. In ceia ce priveşte situaţia econo­miei generale, e de notat că în timpul campaniei agricole de pri­măvară, când ţărănimea este lip­sită de seminţe, credite şi unelte, e o utopie să se creadă că pot creşte veniturile statului. Tot­odată, măsurile restrictive luate cu privire la import şi export fac ca în general să se constate o în­gheţare a operaţiunilor comerciale şi până acum destul de slăbite. In astfel de condiţiuni, în mod normal se pune întrebarea: de unde să poată plăti contribuabilii? Ce resurse misterioase de veni­turi mai poate invoca ministerul de finanţe pe seama cetăţenilor ca să-şi închipue că vor putea fi a­­coperite prevederile bugetare ? Dar ministerul de finanţe nu s-a mulţumit numai cu instrucţiuni, ci azi au pornit pe regiuni în in­specţii inopinate: ministrul, se­cretarul general, directorii gene­rali şi inspectorii speciali. Aceştia vor aplica pe loc sancţiuni acolo unde vor constata scăderi de în­casări. Acest val de fiscalitate este me­nit să omoare şi ultimele iniţia­tive economice, să aducă dispera­rea în sufletele masselor de plu­gari cari nu-şi pot începe muncile şi să creeze o stare de depresiune sufletească în massele cetăţeneşti. Politica financiară a guvernelor naţional-ţărăniste s-a caracterizat întotdeauna prin simplismul te­­roarei fiscale distrugătoare a e­­conomiei nat­tonale. • Chlnezlsme economice Un negustor face o cerere că­tre comisiunea de contingentare pentru importul a unei cantități de câteva tone mașini agricole. Comisiunea, dună o matură chib­zuială, care a durat câteva săptă­mâni, îi acordă... 700 grame. Notați bine, nu e anecdotă, nici minciu­nă. Faptul e povestit de către zia­rul „Argus“, organ economic prie­ten guvernului şi care nu glu­meşte cu aceste lucruri. Tot „Ar­gus“ dă şi alte exemple ca acel al unui industriaş care, făcând cerere de import pentru o maşină de 2000 kgr., de care avea urgentă nevoie la fabrica sa,­­ primeşte o auto­rizaţie de a importa 700 kgr. din Anglia, 500 din Italia şi 880 kgr. din Franţa ! Adică să ia roţile din Anglia, cazanul din Franţa, Şuru­burile din Italia, etc. Şi chinezismele cari duc la de­zastrul economic nu se opresc aci. La Banca Naţională funcţionea­ză o comisie a devizelor. Un indu­striaş cere 150.000 florini pentru plata in străinătate a unei datorii scadente. I se acordă cinci mii! Un altul cere 300.000 franci fran­cezi pentru plata unor cărbuni ce i-a furnizat căilor ferate. I se a­­cordă 10.000 franci! Natural că toţi aceşti industriaşi şi comer­cianţi pierd orice credit în străi­nătate. De asemenea a natural că industria naţională nu va mai pu­tea funcţiona şi produce, strânsă de gât de aceste două comisiuni de contingentare şi de devize, cari habar n’au de nevoile industriei şi ale comerţului şi se mulţumesc să facă cea mai aprigă biurocraţie. * Dar poate că aceste măsuri ser­vesc la cava. Să vedem. Au sporit exportul ? Datele statistice dove­desc contrariul. Exportul a scăzut simţitor şi în cantitate îi în va­loare. S’a micşorat poate impor­tul ? Nici aceasta căd­ ori chiar ministerul de finanţe a constatat că importul este în creştere şi a hotărât să „contingenteze“ noui mărfuri... Deci o ţară întreagă este pusă într’o cămaşe de zale prea strânsă Pentru ea şi dacă nu plesneşte că­maşa, se înăbuşă ţara. Acum câteva zile s’au adunat exportatorii de cereale şi au pro­testat împotriva regimului devi­zelor şi a importului prin compen­saţie. Ei au arătat că în acest mod, departe de a se favoriza ex­portul, se loveşte în exportatori creindu-se nedreptăţi. Dar latura morală a chestiunei mai are­­şi un alt aspect: la am­bele comisiuni de devize şi de con­­tingentare, foiesc misiţii, oameni politici şi partizani ai regimului, cari vămuesc pe industriaşi şi ne­gustori. Se ştie azi că cu un comi­sion de 3—4 şi chiar 5 la sută se pot obţine autorizaţii cari s’au respins sub diverse pretexte, — numai să ştii cui să dai comisio­nul. Se ştie azi că s’au făcut averi de milioane în acest mod şi că co­mercianţii şi industriaşii sunt si­liţi să plătească şi să tacă, dacă nu voesc să li se aprobe 700 grame maşini agricole sau 10 dolari pen­tru plata unei datorii de zece mii. Ei bine, scandalul acesta trebue să înceteze. Guvernul să găsească în altă parte venituri pentru par­tizani. Destul speculează şi şanta­jează industria prin „Comisarii“ săi, prin comisiile sale, prin im­punerea de membri în consilii de administraţie, prin impunerea pre­ţurilor după interese inavuabile. Să lase sistemul permiselor pe care l-a reînviat spre a se bălăci mai mult în noroiu, să lase siste­mul devizelor şi contingenţării sau cel puţin să­­ dea reguli fixe şi imuabile pe cari să le cunoască toată lumea. Conflictul dinire RüqfSa si Soviete Din Londra se anunţă că Sir John Simon a declarat în Camera Comu­nelor că guvernul englez va ridica interzicerea importului mărfurilor so­vietice în Anglia, imediat ce cei doi ingineri englezi condamnaţi la Mo­scova vor fi puşi în libertate ,­ se vor putea înapoia în Anglia. Totodată, se anunță din Moscova, că guvernul sovietic va da In curând o amnistie pentru condamnații poli­tici. In prevederile acestei amnistii vor Intra gi cei doi ingineri englezi. -- Spre aplanare — SIE JOHN SIMON PLASAREA hitlerîştilor in funcţi­­unle Statului German Praga. — Peste 20.000 oameni se află închişi acum ca, delicvenţi po­litici în închisori şi lagăre de con­centrare din Germania. Printre ei se găsesc un mare număr de foşti funcţionari. Prin arestări şi con­cedieri f au rămas vacante nume­roase posturi, aşa că au putut fi plasaţi numeroşi adepţi ai actua­lului regim. Acţiunea de epurare continuă cu furie în întreaga Ger­manie. Numeroşi funcţionari sunt înlăturaţi în baza unei simple hă­rnicii că au avut legături cu fos­tele partide socialiste. Organiza­ţiile vechi muncitoreşti sunt des­fiinţate. Din oficiile şi întreprinderile statului se concediază zilnic zeci şi sute de „marxişti“ şi­­numeroşi funcţionari bănuiţi a fi de altă rassă. La fel sunt silite a, proceda şi întreprinderile particulare. Va contribui oare acesta la recons­trucţia economică a Reich­ului Este clar că, prin această epura­re organismul de Stat a ajuns în­tr’o situaţie precară. Orientaţia hitleristă a diferitelor elemente mai, mult sau mai puţin irespon­sabile nu e suficientă spre a înlo­cui calificaţia funcţionarilor con­cediaţi. Lovitura aplicată judecă­torilor şi avocaţilor evrei s-a a­­tins numai pe cei persecutaţi dar şi magistratura germană. Tribu­nalele şi judecătoriile nu sunt de­loc în stare a judeca, procesele la datele stabilite. Foarte atinşi sunt şi clienţii, cari nu ştiu azi la cine să se adreseze. (Ceps). PP Un apel al M. S. Regina Maria v«/ taxa- faotzxzczjnnefa'-fai t âLS. lacL*Z Pol fauMfad «\HdbL * ctfaJfat cucrnz "M.* ah&teBa. t siv âaJjtJU cdfL-'^ăU CUfaiila&l QxXa** 'ncMvLt. rfe t­­ fau yzAJB. t dji - vjaou. î ‘ le.w-f.-’’’­. o’nt fafafafat fab-inCKaoice yn-, tuooaH*. /vnguL -Y*. ăGC-t Let (oa\j2. 4 va fa ŞeAz 1 . (fad djllsb ce. vă' £osnz­a- ^TnZa}^. 1)eLnL~ fasza*, s. . -faJA-u. dU ■&. bft' va (jd. .Jjv-.-. -ie 9^-uuAa. cfa­­ vvlTa _ -U Vum*.. fnfaB *CSOdL fa? fafaLfa. fac (ja HfZi -fi , vt ''Sofale*. , * Acest apel a fost semnat de M. S. Regina Maria cu prilejul cheiei ce Soci­etatea „Principele Mircea“, a organizat-o pentru azi 29 şi mâine 30 Aprilie, în vederea strângerii fondurilor necesare acestei Instituțiuni. • Gömbös In fruntea MIŞCĂRII IREDENTISTE­­mt Alegerea generalului Gömbös, prim-ministru al Ungariei, ca şef suprem al „Federaţiei orga­­nizaţiunilor sociale“ n’a fost co­mentată îndeajuns în presa de la noi. Este adevărat: numele de „Fe­deraţie a organizaţiilor sociale“ nu spune nimic. La aparenţă, pare ceva cu totul inofensiv. D­e fapt, această societate cununie camuflat, este cea mai puternică organizaţie iredentistă a Unga­riei. Prezenţa primului ministru al Ungariei în fruntea ei este ori­cum ciudată. N’am uitat că d-l Gömbös a insistat nu odată asu­pra revisioni­sm­ului prezentat de d-sa ca scop suprem al politicei externe maghiare. Totuşi, de aici până la prezidarea unei socie­tăţi care lucrează în mod făţiş la subminarea statelor vecine este o distanţă destul de mare. Este interesant a se­ şti, cum a decurs alegerea d-lui Gömbös ca preşedinte al „Federaţiei organi­­zaţiunilor sociale“. La adunarea festivă a prezidat cunoscutul agi­tator revizionist Tom­a Szontagh care deschizând şedinţa, a ro­stit, serbătoreşte, „Crezul ma­ghiar“ . Cred într’un Dumnezeu —cred într’o patrie —— cred în dreptatea divină, cred în învie­rea Ungariei, etc. In continuare d-sa a arătat câte servicii a făcut Federaţia Organizaţiilor Sociale cauzei re­vizionismului maghiar. Această societate, a organizat at­ea mi­şcări, ea are meritul de a fi edi­tat cărţi revizioniste, ea a oferit lui Mussolini volumele omagiale cu sute de mii de iscălituri un­gureşti, ea a dat cuvenita im­portanţă şi acţiunei lui Rother­­mere şi senatorului american Borah. De acum, societatea tre­bue reorganizată, fiind impor­tante evenimente în Perspec­tivă­­?!) Deputatul Iosif Szürtsey a fă­cut o dare de seamă asupra acti­vităţii societăţii. Ea este o puter­nică organizaţie care uneşte toa­te voinţele maghiare în scopul serviciului desinteresat al pa­triei şi naţiunei. De aceia, e ne­­voe de maximul de sforţare şi abnegaţiune. 1­14 d D-1 Gabor Baros», preşedintele Camerei a salutat apoi pe p­ri­mul ministru Gömbös, în fele­fi r mă tor : „Maghiarii au dorit totdeaur,­ să fie conduşi de o­­mână tare. Tu, o ştim prea bine, ai o mân­ i| de fer. Deaceia, noi te alegem c­t şef al nostru ! Con cî u că tor u le, —să ne conduci! Să ne conduci cu mână de fer, pe calea care duce la strălucirea străveche a­ patriei maghiare, spre­­ puter­nică şi superbă Ungarie mare ! După potolirea furtunei de a­­plauze a vorbit episcopul Şte­fan Zadravetz, în numele comi­tetului central al societăţii. De încheiere a luat cuvântul d­-l Gömbös care arată că el a fost cel din Ibi care a declarat făţiş că revizuirea este scopul suprem al politicei maghiare. Ungurii să aibă răbdare şi în­credere deplină în conducătorii lor, căci aceştia îşi cunosc dato­ria. Noul comitet al „Federaţiei or­­ganiizaţiunilor sociale a fost com­, pus astfel: Prim preşedinte, generalul Iuliu Gömbös, prim ministru al Ungariei. Patron su­prem arhiducele dr. Francisc Io­sif, preşedinte pe viaţă Toma Szontagh, preşedinte : dr. Gabor Baross, preşedinte secund : Iosif Szörtsey, directori : Ar­pad La­nyî şi L. Zimmerman. In comi­tetul de conducere au mai fost aleşi ministrul de finanţe din actualul guvern Bela Imsedi, mi­nistrul de instrucţiune publică Balint Homan, precum şi baro-­ nul Feilitzseh Berchtold, baro­nul Sigismund Perenyi, Stefan Zadravetz, N. Kozma, Antal Iiel­­lebronth, etc. Ne putem lesne imagina, ce efect a stârnit în opinia publică ungară, alegerea d-lui Gömbös şi a miniştrilor săi în fruntea ce­lei mai deochi­at­e organizaţii ire­dentiste a Ungariei. Dar această nouă provocare a conducătorilor de azi ai politi­cei ungureşti, n’ar trebui să ră­mână fără răspuns din partea Micei Antante. C. I. CODARCEA

Next