Viitorul, iulie 1933 (Anul 25, nr. 7630-7655)
1933-07-01 / nr. 7630
INFORMATIUNI Examenele pentru şcoala superioară de exploatare U.R.H. In ziua de 10 Septembrie cor. se va tine în localul şcolilor profesionale c. f. r. examenul de admiterepentru şcoala superioară de exploatare. înscrierile se primesc la direcţia şcolii pâng. la 1 Septembrie. Candidaţii pentru a putea fi admişi la acest examen, trebue să i îndeplinească următoarele condiţiuni : a) să aibe vârsta de cel puţin 35 ani; b) să aibe depus examenul de şef de gară şi să fi condus ca titular o gară ; c) să fie bine recomandat de şefii ierarhici respectivi. Cererile de înscriere se vor trimite şcolii prin direcţii, de care depind. La cerere, se va alătura copia certificată a tabloului de serviciu, precum şi recomandarea direcţiei respective. Examenul se va tine conform art. 9 din instrucţia şcolii superioare de exploatare. ------ învăţământ pentru copiii slabi mintali ! Sunt copii, cari în desvoltarea lor mintală au rămas înapoi, au rămas mărginiţi, din cauza bolilor mai grele, prin cari au trecut în faza lor de desvoltare din primii ani ai vieţii lor. Aceşti copii, neavând posibilitatea de a corespunde cerinţelor puse lor la şcoala primară, rămân fără învăţământ, neînţelegând nimic din instrucţia predată de dascălul lor, se plictisesc, încep a ocoli şcoala şi prind obiceiuri rele. Părinţii lor portă grijă mare din cauza lor, gândul la copilul nefericit se amăreşte viaţa. Institutul Medico-Pedagogic din Ineu ,jud. Arad), se ocupă anume de instruirea şi educaţia acestor copii. Această instituţiune a statului primeşte copii slab capacităţi (debili mintali) dela 7 până la 14 ani, şi îi împărtăşeşte de o instrucţie şi educaţie medico-pedagogică, ţinânduse seama de viitorul ce-l va putea avea copilul. Pentru ajungerea scopului de -şi câştiga pâinea singuri, institutul le oferă diferite ocazii pentru lucru de mână, ateliere pentru meserii, grădinăritul şi agricultura, etc. In şcoala aceasta specială, numărul elevilor este redus la o clasă şi învăţământul este condus de specialişti, cari în programul lor tind ca pe elevi să-i educe potrivit capacităţilor individuale. E ştiut că copiii aceştia slabi dotaţi numai în institute medico-pedagogice pot să fie desvoltaţi până la gradul, la care apoi singuri pot să înceapă o viaţă mai mult sau mai puţin independentă, spre a-şi putea câştiga o existenţă modestă, dar cinstită. Deci, avizăm prin aceasta pe părinţii acestor copii ca, în interesul Ine priceput al copiilor lor, preum şi în interesul lor propriu, să se adreseze la direcţiunea acestui institut, unde se primesc elevi nouişi acuma şi care părinţilor la dorinţa lor le dă prospecte şi îndrumările necesare. Anul acesta s’a înfiinţat şi o secţie specială pentru aceia, cari au nevoie de tratament special, unde copiii se primesc cu condiţiuni de plată destul de avantajoase. Materialul volant pentru linia aeriană Bucureşti-Constanţa, urmând a sosi zilele acestea din străinătate, deschiderea acestei linii va fi anunţată la timp. Aseară, a fost la Colonade, masa dată de membrii guvernului şi prietenii din Parlament în cinstea d-lui I. Lugoşianu, fost ministru de industrie, trecut ministru al ţării la Roma. Ştiri sportive ------------KW Moto-Club-Român îrn urma angajamentelor ce a primit, oragnizează pentru zilele de 9 şi 16 iulie a c. orele 10 dim., pe terenul Motovelodromului din Bucureşti Şoseaua Ştefan cel Mare No. 43, o cursă Internaţională motociclistă, cu participarea concurenţilor germani : Erich Bertram şi Walter Buttler. Ambii sosesc în Bucureşti în ziua de 7 iulie a. c. şi sunt bine cunoscuţi ca desăvârşiţi sportmani în arta motociclistă ca să mai fie nevoie de recomndaţie. Pentru ziua de 23 Iulie a. c. Moto-Club-Român organizează, pentru „Cupa Jubiliară“ (3 Aprilie 1923-1933) o cursă de rezistenţă pentru ipotocicle pe distanţa Bucureşti-Târgovişte - Păduchiosul- Ploeşti-Bucureşti. Seara, masă colegială, la sediul societăţei, la care sunt invitaţi a lua parte, fondatorii Moto-Club Român,, foştii şi actualii motociclişti, foştii şi actualii membri ai M. C. R. precum şi toate persoanele cari se interesează acest sport mecanic. Această cursă se va alerga pe următoarele categorii de motocicle: Solo până la 350 c. m. şi peste 350 m., motociclete cu ataş până la 600 şi peste 600 c. m. Concursul este deschis pentru toţi membrii Moto-Club Român. înscrierile se primesc în orice zi, până la 10 iulie a. c. la sediul M. C. R. în Bucureşti, Şos. Ştefan cel Mare No. 43. Regulamentul se va trimite la cerere odată cu înscrierea însoţit de sumar de lei 200 Care se va restitui după efectuarea cursei. La 13 August 1933 s’a fixat Balyeul cu punct terminus oraşul Cluj. Duminică 2 Iulie a. c. — va avea loc, pe terenul Uniunii Federaţiilor Sportive dela Arcul de Triumf — o mare serbare câmpenească, organizată de Societatea „Principele Mircea“. Vor fi numeroase distractiuni: cinematograf, jazz, dancing, orchestră, restaurant, cârciumă, tobogan, căluşei, teatru de copii, tombolă, etc. Intrarea generală 10 lei copii lei. In caz de ploaie se amână pentru Duminică 9 Iulie. iapă alegerile comunale de la BARLfIP Prima şedinţă a consiliului comunal începe cu ilegalităţi . După trei luni de la alegerea consiliului comunal din Bârlad alegere efectuată în ziua de 26 Martie, în ziua de 26 Iunie cor. a fost prima şedinţă de Constituire a consiliului comunal. Se cunosc împrejurările în care el a făcut această alegere, când cu toate presiunile guvernului, partidul naţional liberal a reuşit să ia 30 mandate, iar dintre consilierii de drept doi au fost aleşi din organizaţia partidului naţional liberal. Gravele neînţelegeri din organizaţia naţional ţărănistă locală au continuat şi in sânul consiliului comunal, după goana de demnitaţi bine retribuite, ajungând la un adevărat scandal şi luând proporţii chiar în şedinţa publică a consiliului. La această şedinţă, cel dintâi a luat cuvântul d-l loan G. Guriţă, fost primar sub guvernarea naţional liberală, cerând invalidarea consilierului comunal Benedict Mayer, antreprenorul etichetatului primăriei şi care în conformitate cu disp. art. 377 din legea adiţiei locale nu poate fi ales. Consilierii liberali au votat pentru invalidare, iar majoritatea naţional ţărănistă, nu se putea să nu înceapă cu o ilegalitate şi a luptat pentru validarea consilierului antreprenor. Alegerea demnitarilor consiliului . In urmă s’a procedat la alegerea primarului, când s’au ţinut discursurile de rigoare în faţa unei Ipări dinainte aranjată, tixită de agenţii naţional ţărănişti. Atât d-1 prefect maior Liatris cât şi noul ales d-1 Emil Grigoraş, au început cu nemeritate şi exagerate laude pentru ad-tia comunală naţional ţărănistă cât şi pentru şeful organizaţiei naţional ţărăniste d-1 Georgescu Bârlad, uitându-se toate fraudele de la comună, uitându-se adiţia nenorocită şi păgubitoare din timpul guvernării naţ.-ţărănistă până la venirea guvernului Iorga, când primarul şi o parte din delegaţie au isprăvit la parchet, edilii noştri zburdau pentru binefacerile ce le profit azi cu o reclamă vrednică de demagogia şi ipocrizia nati-ţărănistă. Toate administraţiile din trecut au fost uitate, tot ce s’a făcut în Bârlad a fost şters cu buretele iar istoria Bârladului începe cu naşterea fericitului partid naţional ţărănist. Opera administraţiilor liberale Entuziasmul nu a durat decât o clipă. Dl Ioan G. Guriţă, fost primar din partea consilierilor naţional-liberali, luând cuvântul a arătat meritele guvernărilor din trecut la primăria oraşului Bârlad, rolul determinant ce l-au avut adiţiile comunale la primărie, primariatul d-lui N. Simionescu în timpul războiului, pregătirea tuturor planurilor de rectificarea răului Bârlad, împădurirea dealului Mare, şi secarea gârlelor, ajutorul cerut îin Parlament atât sub guvernarea Iorga cât şi sub actualul regim, de către d-l N. Simionescu, deputat de Tutova, ajutorul armatei, cât şi ajutorul ministerelor de finanţe, interne şi de domenii. Cât guvernează naţional ţărăniştii trebuia, făcut ceva în legătură cu rectificarea râului Bârlad de vreme ce jumătate din oraş este distrus, iar cealaltă parte din oraş în pericol să se dărâme din cauza infiltraţiunilor, făcând toate rezervele în ce priveşte succesul lucrării, rectificarea prefăcându-se într’un canal foarte scurt nu aşa după cum era prevăzut în planul Davidescu, plan constituit sub primariatul d-lui N. Simionescu şi desăvârşit sub d-sa. La aceasta a răspuns d-l Em. Grigoraş care a fost nevoit să recunoască activitatea ad-tiilor naţional-liberale aducând elogii tuturor foştilor primari naţional liberali. ,i H . C ne conduce oraşul In urmă s’a procedat la alegerea delegaţiunii permanente şi ajutorului de primar. Nici un tânăr, nici un intelectual nu au putut pătrunde în aceste demnităţi. La ajutorul de primar, d. Georgescu- Bârlad a neglijat pe d-1 Sterică Ciortoloman, avocat, făcând să reuşească d-1 Anghelache Grigoriu comerciant şi fost birjar. In delegaţie au reuşit la început doi avocaţi, d-nii I. Tomescu şi I. Carp, dar s’a luat măsuri pentru anularea alegerei fiindcă căzuse moşul d-lui Georgescu, iar la noua alegere făcută în mod ilegal, s’au ales d-nii I. Georgescu, pensionar, Vasile Chiper şi I. Perpenie comercianţi şi figuri foarte deochiate pentru localitate. La sfârşit d-l loan Bontaş, fost primar, din partea reprezentanţilor liberali a declarat că promite întreg concursul pentru faptele bune ce se vor face în consiliu, protestând cu toată energia oride câte ori se va veni nui ilegalităţi. D-sa aduce deosebite elogii armatei care a dat un aşa mare concurs cu ocazia inundaţiilor iar acum pentru lucrările de rectificare la care armata depune o aşa mare activitate. VIITORUL* SCRISOARE fn SALONIC Serbare şcolari — In ziua de 18 i. c. a avut loc o impozantă serbare şcolară o adevărată manifestaţie culturală şi naţională a românilor din Salonic ale căror odrasle frecventează şcoala primară română din localitate. In prezenţa d-nei şi d-lui C. Creţu, consul general al României din Salonic, a d-lui D. Hagigogu, preşedintele comunităţii române din Salonic, împreună cu comitetul şcolar, a d-lui C. Secelea, directorul şe. ,sup. de comerţ a României din acest oraş, însoţit de întregul personal didactic al sus menţionatei şcoli a sf. sale, părintelui Popa D. Brindu, a d-lui dr. C. Dan precum şi a întregii colonii române şi a unei asistente bine selecţionate dintre străini care simpatizează cultura românească prin aceste meleaguri, d-l Gh. Boga, directorul şcoalei primare române, a organizat, cu ocazia examenului de fine de an, o festivitate şcolară destul de serioasă, care a provocat admiraţia tuturor acelora care au avut aleasa bunăvoinţă să onoreze cu prezenţa lor această distinsă emulaţie spre luminară minţii şi cultivarea inimei tinerilor vlăstare de români, în armonioasa şi mlădioasa limbă românească. Programul serbării a fost destul de bogat şi variat. S’au recitat alese poezii în limba literară, în dialect, precum şî în limba greacă.. Pe lângă aceasta s'au reprezentat următoarele piese: „Slăvirea“ în limba literară, „Vocea conştiinţei“ în limba greacă şi „Când Dumnizău va şi fi fieţă da, adică, când Dumnezeu te iubeşte repede îţi trimite noroc, fiind înţeleasă de imblicul nostru, întrucât motivul ei este luat de însăşi viaţa intimă şi socială a românilor caracterizând nimărgitat respect al tinerilor faţă de bătrâni şi arătând în acelaş timp datinile de la logodnă care se înfăptueşte cu consimţământul unor venerabili bătrâni. Autorul acestei piese care este însuşi d-l Gh. Boga, directorul şcoalei, a fost viu felicitat şi aplaudat de întreaga asistentă care a simţit in această solemnă zi o adevărată înălţare sufletească, căci a căpătat convingerea cum că şi în dialectul aromânesc se pot exprima idei şi sentimente din cele mai gingaşe şi destul de nobile. După ce d-l C. Creţu consul general al României la Salonic a înmânat certificatele de absolvire elevilor cari au terminat cursul primar unul dintre absolvenţi anume . A. D. Caramzi i-a oferit un frumos buchet de flori, exprimând în acelaş timp într’o scurtă dar bine - simţită alocuţiune sortimentele de adâncă recunoştinţă faţă de ţara mumă Publicul după terminarea serbării a plecat încântat, ducând cu sine cele mai frumoase impresii. La reuşita serbării a contribuit întregul corp didactic de la această școală. ----------------...- - -------------------- NUMIRILE de la ministerul sie finanţe In vreme ce mii de funcţionari de carieră, cari au făcut dovada de muncă şi de cinste, sunt aruncaţi pe drumuri, trecuţi în cadrul disponibil sau pensionaţi înainte de termen, guvernul a găsit modalitatea, prin nouile directorate regionale financiare, de a-şi plasa întreaga clientelă de partizani, voinici şi agenţi electorali, culeşi din toate cluburile naţional-ţărăniste. „Monitorul Oficial“ este plin cu numele celor trecuţi în cadrul disponibil şi a celor numiţi din nou în slujbe. Vom da pe rând toate aceste numiri, după „Monitorul Oficial“, pen- tru ca lumea să se convingă de risipa nemiloasă pe care o face guvernul cu banii statului. Dela aplicarea noului buget s’au făcut aproape zilnic numiri la diferite ministere şi în special la finanţe. In adevăr dela 1 Aprilie a. c. au fost numiţi la finanţe doi avocaţi, doi subdirectori, unul la contribuţia bugetului, doi referenţi, unul la oficiul de constatare şi altul la casa de amortizare („Monitorul Oficial“ Nr. 106 din 11 Mai, Nr. 136 din 17 Iunie şi Nr. 137 din 19 Iunie 1933). Iată acum şi numirile făcute la directorate: In serviciul directoratului au fost numiţi 11 funcţionari („Monitorul Oficial“ Nr. 106 din 11 Mai 1833). Au mai fost numiţi 20 şefi de serviciu, 11 şefi de secţie şi 14 funcţionari( „Monitorul Oficial Nr. 134 din 15 Iunie 1933) şi alţi 10 funcţionari („Monitorul Oficial“ Nr. 139 din 21 Iunie 1933). La adm. din reg. I Bucureşti au fost numiţi 40 funcţionari (Decizia 75.529 din 12 Ianuarie 1933). La aceiaş administraţie au mai fost numiţi 44 funcţionari. (Decizia 75527 din 12 Iunie 1933). La administraţiile din Capitală au fost numiţi 19 funcţionari. La percepţiile din Capitală au fost numiţi 150 agenţi. (Decizia Nr. 79.265 din 6 Iunie 1933). In total au fost numiţi 288 funcţionari. Aceste din urmă trei serii de numiri sunt publicate în „Monitorul Oficial“ Nr. 134 din 15 Iunie 1933. Urmează în numărul viitor numirile făcute la directoratul regional II București. Expedierea coletelor mesagerii pe C. F. R. — Transportul alimentelor — Regia autonomă c. f. r. a constatat că unele state nu refuză primirea coletelor predate cu buletin de mesagerii a căror greutate parţială este mai mică de 5 kgr., pe baza dispoziţiunilor din regulamentul de transport. Aceste dispoziţiuni prevăd că nu se vor primi spre expediere coletele izolate, a căror greutate e mai mică de 5 kgr. Insă nu se prevede încă o restricţiune pentru coletele care, deşi au o greutate parţială mai mică de 5 kgr, totuşi sunt predate mai multe la un loc (legate) şi cu un singur document de transport și însemnează o greutate de transport mai mare de 5 kgr. Pe viitor deci, asemenea colete se vor primi spre expediere. Pentru taxare, greutatea se rotunjește din 5 în 5 kgr., iar greutatea minimală va fi de 10 kgr. Coletele mai mici de 5 kgr kr. predate izolat, nu se pimesc fiind supuse monopolului poştal. Alimentele, precum şi orice ar-hticole, când nu sunt însoţite de călători, se pot expedia cu buletin de mesagerii verzi pentru alimente şi albe pentru alte articole. Coletele predate cu buletinele de mesagerii şi cărora urmează să li se aplice taxele indicate în coloana A sau B pot fi înscrise în buletine cu denumirea generică de „alimente“ sau „alte articole“. Expediţia se face cu trenurile accelerate, de persoane şi mixte, în colete de cel mult 50 kgr. unul, cu expediţia celor sosite din străinătate şi celor predate în staţiunile principale, unde trenurile au oprire suficientă pentru încărcare şi descărcare şi care pot primi pentru expediere şi la trenurile rapide şi exprese, numai din staţiunile şi pentru staţiunile în care aceste trenuri au oprire de cel puţin 10 minute şi numai dacă prin această operaţie nu se produce întârziere trenurilor. In acest sens s’au dat instrucţiuni necesare personalului c. f. r. din staţii. BIELE METALURGICE MUTE, THAI, UM, CALAI!" ACTIV SOCIETATE ANONIMA ROMANA BIBanț general încheiat la 31 Decembrie 1932 153.898.9c313. Directorul contabilității, Arnold Hromadka Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: C. Stefănescu-Brăila, expert-contabil; I. Rădescu, expen-contabil, Ing. 15. Pomporiu. UBI PASIV Investițiuni 1924—1931 — 371.004.646.06 * 1932 ----------- 41.619.635.412.624.28106 Acțiuni (participațiuni) —-------------------Numerar și disponibil la bănci----------Debitori — -------------------------------------Stoc de materiale și fabricate--------------Conturi de ordine (angajamente)-----------L . 54.201.382 47.004.444 141.584.576 110.367.236 52.120.697 6(. 80 817.902.617-- Cont garanții statutare-----------------------Conturi de ordine debitoare ------------495.00 62.774.690, Capital social-------------------------------------Fond de rezervă statutar-------------------, * amortizare 1924-1931 180.768.625.582 , „ 1932 - 37.159.873,Rezerve pentru creanțe dubioase -------- Fond de pensie--------------------------------Dividende nerepartizate-----------------------Creditori-----------------------------------------Conturi de ordine (angajamente)----------Beneficiu reportat din 1931 4.168.450,80 ( net din 1932 - 48.952.225,01 Deponenți de garanții statutare------Conturi de ordine creditoare —-------300.000.0CI'! - 37.285.71.?77 217.928.498 58 1000.000 - 4.872.568 45 19.372.710153 123.201.754 22 52.120.697 - 53.120.675*81 >r> 817.902.bl7 495,000 — 67.774.5t0 25 0EB.T Contul de Profit $i Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1932 CîîEDir Cheltueii generale----------------------------Dobânzi — — — --------------------------Impozite-----------------------------------------Cheltueii pentu ocrotiri sociale----------Amortizări pentru investituri--------------Beneficiu report din 1931— 4.168.450,80 „ net din 1932------- 48.952.225,01 Director general, Edgar Ausnit 21.234.668 50 16.798.21b - 18.711.725 - 6.873.803 - 37. 19.873 — 53.120.675 8153 898.9631“ Beneficiu reportat din 1931 brut din 1932 — 4.168.450,80 14. 730.512 51 1153 898.96. 11 B CJ R SA 330. Banca Națională Română 4360; (4425 5 buc.). Creditul Industrial 325 Astra Română 595. Petrol Blok 60. Creditul Minier 23,L Reşiţa 236 ; 237 ; 238. Mica 696. S. T. B. :370; 950 ; 955. Letea 340. Desvoltarea 42 M. Stabilizarea 41 % ; 42. S. R. D. 300 ; 239. Urbane București 10% ; 50;1/8. Urbane Bucureşti 5% = 31A» ; 31,3/8; 3M/8; 31,1/8. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publication! Vânzări mobiliare In baza adresei cu No. 27771/933, a Jud. Ocol. 5 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1933 dela orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate str. General Manu No. 20, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debitorului C. Trandafirescu din str. Sf. Nicolae-Tei No. 47, compusă din un cântar marca „Foro“ in stare de funcţiune specificat în procesul verbal de sequestru din 27 Maiu 1933, spre despăgubirea credit. Alex. Dumitriu. Publ. No. 51676 — Dos. 945/1933. In baza adresei cu No. 37910/933, a Jud. Ocol. I Urban Bucureşti* se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Iulie 1933, de la orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică în Bucureşti, calea Griviţei No. 271, averea mobilă urmărtă a debitoarei Elena Petrom, care se compune din una şifonieră cu oglindă, cu culoarea maron deschis şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Cercului Central Comercal şi Industrial din București. Publ. No. 50786 — Dos. 1277/933. ►o-»®®®®« f „VIITORUL“ primește ABONAMENTE VILEGIATURA Cu 50 lei pe lună 31,78 . * OFeRIIE DE VIZELE: CERUTE Paris 6.33 6.58,55 Londra 572 567 New-York 136 131 Italia 8.92 8.00 ik ŞTIRI si POLEMICI RAFDELILE MUNICIPALILOR —Cum este administrat avutul comunal — Când în şedinţele publice ale consiliilor comunale, începând cu cel general şi sfârşind cu acelea ale sectoarelor, se încrucişează invectivele şi acuzaţiile reciproce, aceasta înseamnă că în administraţia comunală a Capitalei se petrec lucruri grave acoperite şi tutelate de regimul naţional-ţărănist. Izbucnirile violente care dau şedinţelor acestor consilii un aspect de răfuială permanentă, exprimă interesele personale nesatisfăcute ale unora faţă de avantajele obţinute de alţii în detrimentul bunului comunal lăsat la discreţia unui partid preocupat de nevoile sale nu de cele ale colectivităţii. Ce altă explicaţiu se pot avea calificativele de „condamnat“, „şmecher“, şi câteodată şi „puşcăriaş“ cu care se gratulează membrii consiliilor comunale ? Opinia publică a tras desigur toate concluziunile din această răfuială dar mai ales din acuzaţiunile categorice ce se aduc din când în când unora dintre membrii consiliilor, arătaţi ca autori ai diverselor afaceri şi combinaţiuni suspecte realizate de representanţii democraţiei comunale. O recapitulare sumară a acuţiilor formulate, fixează halul administraţiei comunale de astăzi. Exproprieri pe sprinceană, cu estimaţii privilegiate şi plătite cu precădere; licitaţii fără respectarea formelor legale; furnituri deochiate, concesii interesate, închirieri la „ai noştri“, parcelări şi alinieri fără noimă, toate cu substrat interesat, vădesc şi preocupările administraţiei comunale şi atmosofera în care se lucreau la municipiu. Avutul comunal încăput pe astfel de mâini a devenit sursă de îmbogăţire ilicită pentru acei cărora legea controlului averilor va avea să li se aplice atunci când populaţia va scăpa de ei. Căci sancţiunile vor trebui sal vină şi tot scandalul de astăzi va trebui să înceteze odată. Ploaia torenţială $8 furtuna de aseară Ploile din ultimul timp au tăcut ravagii pricinuind Însemnate pagube atât la oraşe cât şi la sate. Aseară la orele 9, o ploaie cu puternice descărcări electrice s’a abătut şi in Capitală. In câteva ore poala a inundat toate cartierele. Ea a pătruns şi în casele mărginaşe ale oraşului pricinuind Însemnate pagube. De la orele 9 şi până la 10 seara, cât a ţinut furtuna tramvaiele n’au circulat. Marţi 4 iulie cor., orele 17, se va struni la Senat comisiunea penru cercetarea proiectului de cod lenal reunită cu comisiunea penru codul de procedură penală. La ordinea zilei examinareahestiunilor rezervate de drept egal şi de procedură penală. Convenţie de comerţ italoromână La ministerul de Industrie şi comerţ au continuat tratativele pentru incheerea convenţiei de comerţ între Italia şi România. Aceste tratative sunt pe sfârşite. Consiliul inspectoriloriienorali de armată Astăzi la orele 10 dimineaţa, a avut loc consilul inspectorilor de armată sub presidenţia d-lui ministru general Samsonovici. S-au rezolvat lucrările curente. „Ratnell Ideolog Oficiosul guvernului „Dreptatea“ pretinde că anarhia determinată de luptele de sfâşiere între diversele tabere naţional-ţărăniste nu sunt decât „discuţii de idei“. Cu aşa discuţii, partidul naţionalţărănesc ajunge la lichidare, mai ales că fruntaşii acestui partid îşi aduc grave acuzaţii în public. Noul înscrieri în partidul Naţional-Liberal — In organizaţia de Dorohoi — S’au primit de către organizaţia naţional-liberală din Dorohoi următoarele noi înscrieri, pe cari le înregistrăm cu satisfacţie: Părintele Octav Rotărescu, G. Dobjanski şi învăţătorul M. Vasilnir-Slobozia, împreună cu un mare grup de săteni. mwmwwv înainte de a pleca în concediu Dv. ora când telefona ven Durata concediului depinde de activitatea biroului în absența Dv. Afacerile nu vor suferi, dacă — cu toată distanța ce vă desparte de birou — veți dirija personal pe acei cari vă înlocuesc, dacă veţi fi zilnic în legătură cu ei. Telefonul vă dă această posibilitate. Grafie acestui instrument minunat, vă puteţi continua activitatea în timp ce admiraţi frumuseţea mărei sau respiraţi aerul pur al munţilor. Pentru ca să nu telefonaţi în zadar şi să aveţi certitudinea că în birou se va afla întotdeauna cineva care să vă răspundă, fixaţi ora când veţi telefona înainte de a pleca în concediu. lais tariful («letonie al ei(orva i(a)iuni balneare ji climaterice halcic—Bucureşti........Lei 60.— 3 minute intre orele 8-21 Constanţa „ .. .. •• , 60.— , * « • » Sinaia m •• •• •* . 40.— ,, » « » » Sovata . .. *. «• * 60.— . • m m " Băile Herculant....... « 60.— . „ m m m Călimăneşti „ «♦•••» 60.— ■ » * • « SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNĂ DE i t TELEFOANE Pentru a asigura buna funcţionare a serviciului telefonic în staţiunile de vară, Societatea de Telefoane a efectuat lucrări speciale şi a luat toate măsurile necesare ca serviciul să fie ireproşabil.