Viitorul, iulie 1933 (Anul 25, nr. 7630-7655)

1933-07-01 / nr. 7630

INFORMATIUNI Examenele pentru şcoala su­perioară de exploatare U.R.H. In ziua de 10 Septembrie cor. se va tine în localul şcolilor profesio­nale c. f. r. examenul de admitere­­pentru şcoala superioară de ex­ploatare. înscrierile se primesc la direc­ţia şcolii pâng. la 1 Septembrie. Candidaţii pentru a putea fi ad­mişi la acest examen, trebue să­ i îndeplinească următoarele condi­­ţiuni : a) să aibe vârsta de cel puţin 35 ani; b) să aibe depus examenul de şef de gară şi să fi condus ca ti­tular o gară ; c) să fie bine recomandat de şefii ierarhici respectivi. Cererile de înscriere se vor tri­mite şcolii prin direcţii, de care depind. La cerere, se va alătura copia certificată a tabloului de serviciu, precum şi recomandarea direcţiei respective­. Examenul se va tine conform art. 9 din instrucţia şcolii supe­rioare de exploatare. ------ învăţământ pentru copiii slabi mintali ! Sunt copii, cari în desvoltarea lor mintală au rămas înapoi, au rămas mărginiţi, din cauza bolilor mai grele, prin cari au trecut în faza lor de desvoltare din primii ani ai vieţii lor. Aceşti copii, neavând po­sibilitatea de a corespunde cerinţe­lor puse lor la şcoala primară, ră­mân fără învăţământ, neînţelegând nimic din instrucţia predată de da­scălul lor, se plictisesc, încep a o­­coli şcoala şi prind obiceiuri rele. Părinţii lor portă grijă mare din cauza lor, gândul la copilul neferi­cit se amăreşte viaţa. Institutul Medico-Pedagogic din Ineu ,­jud. Arad), se ocupă anume de instruirea şi educaţia acestor co­pii. Această instituţiune a statului primeşte copii slab capacităţi (debili mintali) dela 7 până la 14 ani, şi îi împărtăşeşte de o instrucţie şi e­­ducaţie medico-pedagogică, ţinându­­se seama de viitorul ce-l va putea avea copilul. Pentru ajungerea sco­pului de -şi câştiga pâinea singuri, institutul le oferă diferite ocazii pentru lucru de mână, ateliere pen­tru meserii, grădinăritul şi agricul­tura, etc. In şcoala aceasta specială, numă­rul elevilor este redus la o clasă şi învăţământul este condus de spe­cialişti, cari în programul lor tind ca pe elevi să-i educe potrivit capa­cităţilor individuale. E ştiut că co­piii aceştia slabi dotaţi numai în institute medico-pedagogice pot să fie desvoltaţi până la gradul, la care apoi singuri pot să înceapă o viaţă mai mult sau mai puţin in­dependentă, spre a-şi putea câştiga o existenţă modestă, dar cinstită. Deci, avizăm prin aceasta pe pă­rinţii acestor copii ca, în interesul Ine priceput al copiilor lor, pre­­um şi în interesul lor propriu, să se adreseze la direcţiunea acestui institut, unde se primesc elevi noui­­şi acuma şi care părinţilor la dorin­ţa lor le dă prospecte şi îndrumă­rile necesare. Anul acesta s’a înfiinţat şi o sec­ţie specială pentru aceia, cari au nevoie de tratament special, unde copiii se primesc cu condiţiuni de plată destul de avantajoase. Materialul volant pentru linia aeriană Bucureşti-Constanţa, ur­mând a sosi zilele acestea din străi­nătate, deschiderea acestei linii va fi anunţată la timp. Aseară, a fost la Colonade, masa dată de membrii guvernului şi prie­tenii din Parlament în cinstea d-lui I. Lugoşianu, fost ministru de in­dustrie, trecut ministru al ţării la Roma. Ştiri sportive ------------KW Moto-Club-Român îrn urma an­gajamentelor ce a primit, oragni­­zează pentru zilele de 9 şi 16 iulie a c. orele 10 dim., pe terenul Moto­­velodromului din Bucureşti Şo­seaua Ştefan cel Mare No. 43, o cursă Internaţională motociclistă, cu participarea concurenţilor ger­mani : Erich Bertram şi Walter Buttler. Ambii sosesc în Bucureşti în ziua de 7 iulie a. c. şi sunt bine cunos­cuţi ca desăvârşiţi sportmani în arta motociclistă ca să mai fie nevoie de recomndaţie. Pentru ziua de 23 Iulie a. c. Moto-Club-Român organizează, pentru „Cupa Jubiliară“ (3 Apri­lie 1923-1933) o cursă de rezistenţă pentru ipotocicle pe distanţa Bu­­cureşti-Târgovişte - Păduchiosul- Ploeşti-Bucureşti. Seara, masă colegială, la sediul societăţei, la care sunt invitaţi a lua parte, fondatorii Moto-Club­ Român,, foştii şi actualii motoci­­clişti, foştii şi actualii membri ai M. C. R. precum şi toate persoa­nele cari se interesează acest sport mecanic. Această cursă se va alerga pe următoarele categorii de motoci­­cle: Solo până la 350 c. m. şi pe­ste 350 m., motociclete cu ataş până la 600 şi peste 600 c. m. Con­cursul este deschis pentru toţi membrii Moto-Club­ Român. în­scrierile se primesc în ori­ce zi, până la 10 iulie a. c. la sediul M. C. R. în Bucureşti, Şos. Ştefan cel Mare No. 43. Regulamentul se va trimite la cerere odată cu înscrierea însoţit de sumar de lei 200 Care se va re­stitui după efectuarea cursei. La 13 August 1933 s’a fixat Ba­­lyeul cu punct terminus oraşul Cluj. Duminică 2 Iulie a. c. — va avea loc, pe terenul Uniunii Federaţii­lor Sportive dela Arcul de Triumf — o mare serbare câmpenească, organizată de Societatea „Princi­pele Mircea“. Vor fi numeroase distractiuni: cinematograf, jazz, dancing, or­chestră, restaurant, cârciumă, to­bogan, căluşei, teatru de copii, tombolă, etc. Intrarea generală 10 lei copii lei. In caz de ploaie se amână pen­tru Duminică 9 Iulie. iapă alegerile comunale de la BARLfIP Prima şedinţă a consiliului comunal începe cu ilegalităţi . După trei luni de la alegerea consiliului comunal din Bârlad alegere efectuată în ziua de 26 Martie, în ziua de 26 Iunie cor. a fost prima şedinţă de Constituire a consiliului comunal. Se cunosc împrejurările în care el a făcut această alegere, când cu toate presiunile guvernului, par­tidul naţional liberal a reuşit să ia 30 mandate, iar dintre consilierii de drept doi au fost aleşi din or­ganizaţia partidului naţional li­beral. Gravele neînţelegeri din organi­zaţia naţional ţărănistă locală au continuat şi in sânul consiliului comunal, după goana de demni­­taţi bine retribuite, ajungând la un adevărat scandal şi luând pro­porţii chiar în şedinţa publică a consiliului. La această şedinţă, cel dintâi a luat cuvântul d-l loan G. Guriţă, fost primar sub guvernarea naţi­onal liberală, cerând invalidarea consilierului comunal Benedict Mayer, antreprenorul etichetatu­­lui primăriei şi care în conformi­tate cu disp. art. 377 din legea adiţiei locale nu poate fi ales. Consilierii liberali au votat pen­tru invalidare, iar majoritatea naţional ţărănistă, nu se putea să nu înceapă cu o ilegalitate şi a luptat pentru validarea consilie­rului antreprenor. Alegerea demnitari­lor consiliului . In urmă s’a procedat la alegerea primarului, când s’au ţinut dis­cursurile de rigoare în faţa unei Ipări dinainte aranjată, tixită de a­­­genţii naţional ţărănişti. Atât d-1 prefect maior Liatris cât şi noul ales d-1 Emil Grigoraş, au înce­put cu nemeritate şi exagerate laude pentru ad-tia comunală na­ţional ţărănistă cât şi pentru şe­ful organizaţiei naţional ţărăniste d-1 Georgescu Bârlad, uitându-se toate fraudele de la comună, ui­tându-se adiţia nenorocită şi pă­gubitoare din timpul guvernării naţ.-ţ­ărănistă până la venirea guvernului Iorga, când primarul şi o parte din delegaţie au ispră­­vit la parch­et, edilii noştri zbur­dau pentru binefacerile ce le pro­fit azi cu o reclamă vrednică de demagogia şi ipocrizia nati-ţără­­nistă. Toate administraţiile din trecut au fost uitate, tot ce s’a făcut în Bârlad a fost şters cu bu­retele iar istoria Bârladului în­cepe cu naşterea fericitului partid naţional ţărănist. Opera administraţii­lor liberale Entuziasmul nu a durat de­cât o clipă. D­l Ioan G. Guriţă, fost primar din partea consilierilor na­ţional-liberali, luând cuvântul a arătat meritele guvernărilor din trecut la primăria oraşului Bâr­lad, rolul determinant ce l-au avut adi­ţiile comunale la primărie, primariatul d-lui N. Simionescu în timpul războiului, pregătirea tuturor planurilor de rectificarea răului Bârlad, împădurirea dea­lului Mare, şi secarea gârlelor, a­­jutorul cerut îin Parlament atât sub guvernarea Iorga cât şi sub actualul regim, de către d-l N. Si­mionescu, deputat de Tutova, a­­jutorul armatei, cât şi ajutorul ministerelor de finanţe, interne şi de domenii. Cât guvernează naţi­onal ţărăniştii trebuia, făcut ceva în legătură cu rectificarea râului Bârlad de vreme ce jumătate din oraş este distrus, iar cealaltă parte din oraş în pericol să se dărâme din cauza infiltraţiunilor, făcând toate rezervele în ce pri­veşte succesul lucrării, rectifica­rea prefăcându-se într’un canal foarte scurt nu aşa după cum era prevăzut în planul Davidescu, plan constituit sub primariatul d-lui N. Simionescu şi desăvârşit sub d-sa. La aceasta a răspuns d-l Em. Grigoraş­ care a fost nevoit să re­cunoască activitatea ad-tiilor na­ţional-liberale aducând elogii tutu­ror foştilor primari naţional libe­rali. ,­i H . C ne conduce oraşul In urmă s’a procedat la alege­rea delegaţiunii permanente şi a­jutorului de primar. Nici un tânăr, nici un intelectual nu au putut pă­trunde în aceste demnităţi. La a­­jutorul de primar, d. Georgescu- Bârlad a neglijat pe d-1 Sterică Ciortoloman, avocat, făcând să re­uşească d-1 Anghelache Grigoriu comerciant şi fost birjar. In dele­gaţie au reuşit la început doi a­­vocaţi, d-nii I. Tomescu şi I. Carp, dar s’a luat măsuri pentru anula­rea alegerei fiindcă căzuse moşul d-lui Georgescu, iar la noua ale­gere făcută în mod ilegal, s’au ales d-nii I. Georgescu, pensionar, Va­sile Chiper şi I. Perpenie comer­cianţi şi figuri foarte deochiate pentru localitate. La sfârşit d-l loan Bontaş, fost primar, din­ partea reprezentanţi­lor liberali a declarat că pro­mite întreg concursul pentru fap­tele bune ce se vor face în con­siliu, protestând cu toată energia oride câte ori se va veni nui ilegali­tăţi. D-sa aduce deosebite elogii armatei care a dat un aşa mare concurs cu ocazia inundaţiilor iar acum pentru lucrările de rectifi­care la care armata depune o aşa mare activitate. VIITORUL* SCRISOARE fn­ SALONIC Serbare şcolari — In ziua de 18 i. c. a avut loc o impozantă serbare şcolară o ade­vărată manifestaţie culturală şi naţională a românilor din Salo­nic ale căror odrasle frecventea­ză şcoala primară română din localitate. In prezenţa d-nei şi d-lui C. Creţu, consul general al Româ­­niei din Salonic, a d-lui D. Hagi­­gogu, preşedintele comunităţii ro­mâne din Salonic, împreună cu co­mitetul şcolar, a d-lui C. Secelea, directorul şe. ,sup. de comerţ a României din acest oraş, însoţit de întregul personal didactic al sus menţionatei şcoli a sf. sale, părintelui Popa D. Brindu, a d-lui dr. C. Dan precum şi a întregii colonii române şi a unei asisten­te bine selecţionate dintre străini care simpatizează cultura româ­nească prin aceste meleaguri, d-l Gh. Boga, directorul şcoalei pri­mare române, a organizat, cu oca­zia examenului de fine de an, o festivitate şcolară destul de se­rioasă, care a provocat admiraţia tuturor acelora care au avut a­­leasa bunăvoinţă să onoreze cu prezenţa lor această distinsă emu­laţie spre luminară minţii şi cul­tivarea inimei tinerilor vlăstare de români, în armonioasa şi mlă­dioasa limbă românească. Programul serbării a fost de­stul de bogat şi variat. S’au re­citat alese poezii în limba literară, în dialect, precum şî în limba greacă.. Pe lângă aceasta s'au reprezentat următoarele piese: „Slăvirea“ în limba literară, „Vo­cea conştiinţei“ în limba greacă şi „Când Dumniză­u­ va şi fi fie­ţă da, adică, când Dumnezeu te iubeşte repede îţi trimite noroc, fiind înţeleasă de imblicul nostru, întrucât motivul ei este luat de însăşi viaţa intimă şi socială a românilor caracterizând nimărgi­­tat respect al tinerilor faţă de bătrâni şi arătând în acelaş timp datinile de la logodnă care se în­­făptueşte cu consimţământul unor venerabili bătrâni. Autorul a­­cestei piese care este însuşi d-l Gh­. Boga, directorul şcoalei, a fost viu felicitat şi aplaudat de întreaga asistentă care a simţit in această solemnă zi o adevărată înălţare sufletească, căci a căpă­tat convingerea cum că şi în dia­lectul aromânesc se pot exprima idei şi sentimente din cele mai gingaşe şi destul de nobile. După ce d-l C. Creţu consul ge­neral al României la Salonic a înmânat certificatele de absol­vire elevilor cari au terminat cursul primar unul dintre absol­venţi anume . A. D. Caramzi i-a oferit un frumos buchet de flori, exprimând în acelaş timp într’o scurtă dar bine - simţită alocuţiu­ne sortimentele de adâncă recu­noştinţă faţă de ţara mumă Publicul după terminarea serbării a plecat încântat, ducând cu sine cele mai frumoase impresii. La reuşita serbării a contribuit în­tregul corp didactic de la această școală. ----------------...- - -------------------- NUMIRILE de la ministerul sie finanţe In vreme ce mii de funcţionari de carieră, cari au făcut dovada de muncă şi de cinste, sunt aruncaţi pe drumuri, trecuţi în cadrul disponibil sau pensionaţi înainte de termen, guvernul a găsit modalitatea, prin nouile directorate regionale finan­ciare, de a-şi plasa întreaga clien­telă de partizani, voinici şi agenţi electorali, culeşi din toate cluburile naţional-ţărăniste. „Monitorul Oficial“ este plin cu numele celor trecuţi în cadrul dis­ponibil şi a celor numiţi din nou în slujbe. Vom da pe rând toate aceste nu­miri, după „Monitorul Oficial“, pen- tru ca lumea să se convingă de ri­sipa nemiloasă pe care o face gu­vernul cu banii statului. Dela aplicarea noului buget s’au făcut aproape zilnic numiri la di­ferite ministere şi în special la fi­nanţe. In adevăr dela 1 Aprilie a. c. au fost numiţi la finanţe doi avo­caţi, doi subdirectori, unul la con­tribuţia bugetului, doi referenţi, u­­nul la oficiul de constatare şi altul la casa de amortizare („Monitorul Oficial“ Nr. 106 din 11 Mai, Nr. 136 din 17 Iunie şi Nr. 137 din 19 Iunie 1933). Iată acum şi numirile făcute la directorate: In serviciul directoratului au fost numiţi 11 funcţionari („Monitorul Oficial“ Nr. 106 din 11 Mai 1833). Au mai fost numiţi 20 şefi de ser­viciu, 11 şefi de secţie şi 14 funcţio­nari( „Monitorul Oficial Nr. 134 din 15 Iunie 1933) şi alţi 10 funcţionari („Monitorul Oficial“ Nr. 139 din 21 Iunie 1933). La adm. din reg. I Bucureşti au fost numiţi 40 funcţionari (Decizia 75.529 din 12 Ianuarie 1933). La aceiaş administraţie au mai fost numiţi 44 funcţionari. (Decizia 75527 din 12 Iunie 1933). La administraţiile din Capitală au fost numiţi 19 funcţionari. La percepţiile din Capitală au fost numiţi 150 agenţi. (Decizia Nr. 79.265 din 6 Iunie 1933). In total au fost numiţi 288 func­ţionari. Aceste din urmă trei serii de nu­miri sunt publicate în „Monitorul Oficial“ Nr. 134 din 15 Iunie 1933. Urmează în numărul viitor numi­rile făcute la directoratul regional II București. Expedierea coletelor mesagerii pe C. F. R. — Transportul alimentelor — Regia autonomă c. f. r. a con­statat că unele state nu refuză primirea coletelor predate cu bu­letin de mesagerii a căror greu­tate parţială este mai mică de 5 kgr., pe baza dispoziţiunilor din regulamentul de transport. Aceste dispoziţiuni prevăd că nu se vor primi spre expediere cole­­tele izolate, a căror greutate e mai mică de 5 kgr. Insă nu se prevede încă o res­­tricţiune pentru coletele care, deşi au o greutate parţială mai mică de 5 kgr, totuşi sunt predate mai multe la un loc (legate) şi cu un singur document de transport și însemnează o greutate de trans­port mai mare de 5 kgr. Pe viitor deci, asemenea colete se vor primi spre expediere. Pentru taxare, greutatea se ro­tunjește din 5 în 5 kgr., iar greu­tatea minimală va fi de 10 kgr. Coletele mai mici de 5 kgr kr. pre­date izolat, nu se pimesc fiind su­puse monopolului poştal. Alimentele, precum şi orice ar­-hticole, când nu sunt însoţite de­­ călători, se pot expedia cu buletin de mesagerii­ verzi pentru alimente şi albe pentru alte articole. Coletele predate cu buletinele de mesagerii şi cărora urmează să li se aplice taxele indicate în co­loana A sau B pot fi înscrise în buletine cu denumirea generică de „alimente“ sau „alte articole“. Expediţia se face cu trenurile accelerate, de persoane şi mixte, în colete de cel mult 50 kgr. unul, cu expediţia celor sosite din stră­inătate şi celor predate în staţi­unile principale, unde trenurile au oprire suficientă pentru încăr­care şi descărcare şi care pot primi pentru expediere şi la tre­nurile rapide şi exprese, numai din staţiunile şi pen­tru staţiunile în care aceste trenuri au oprire de cel puţin 10 minute şi nu­mai dacă prin această operaţie nu se pro­duce întârziere trenurilor. In acest sens s’au dat instruc­ţiuni necesare personalului c. f. r. din staţii. BIELE METALURGICE MUTE, THAI, UM, CALAI!" ACTIV SOCIETATE ANONIMA ROMANA BIBanț general încheiat la 31 Decembrie 1932 153.898.9c313. Directorul contabilității, Arnold Hromadka Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: C. Stefănescu-Brăila, expert-contabil; I. Rădescu, expen-contabil, Ing. 15. Pomporiu. UBI PASIV Investițiuni 1924—1931 — 371.004.646.06 * 1932 ----------- 41.619.635.­412.624.28106 Acțiuni (participațiuni) —-------------------­Numerar și disponibil la bănci----------­Debitori — -------------------------------------­Stoc de materiale și fabricate--------------­Conturi de ordine (angajamente)----------­-L . 54.201.382 47.004.444 141.584.576 110.367.236 52.120.697 6(. 80 817.902.617-- Cont garanții statutare-----------------------­Conturi de ordine debitoare ------------495.0­0 62.774.690, Capital social-------------------------------------­Fond de rezervă statutar-------------------­, * amortizare 1924-1931 180.768.625.58­2 , „ 1932 - 37.159.873,­Rezerve pentru creanțe dubioase -------- Fond de pensie--------------------------------­Dividende nerepartizate-----------------------­Creditori-----------------------------------------­Conturi de ordine (angajamente)----------­Beneficiu reportat din 1931 4.168.450,80 ( net din 1932 - 48.952.225,01 Deponenți de garanții statutare------­Conturi de ordine creditoare —-------300.000.0CI'! - 37.285.71.?77 217.928.498 58 10­0­0.000 - 4.872.568 45 19.372.710153 123.201.754 22 52.120.697 - 53.120.675*81 >r> 817.902.bl7 495,000 — 67.774.5t0 25 0EB.T Contul de Profit $i Pierdere încheiat la 31 Decembrie 1932 CîîEDir Cheltueii generale----------------------------­Dobânzi — — — --------------------------­Impozite-----------------------------------------­Cheltueii pentu ocrotiri sociale----------­Amortizări pentru investituri--------------­Beneficiu report din 1931— 4.168.450,80 „ net din 1932------- 48.952.225,01 Director general, Edgar Ausnit 21.234.668 50 16.798.21b - 18.711.725 - 6.873.803 -­ 37. 19.873 — 53.120.675 8­­153 898.9631“ Beneficiu reportat din 1931 brut din 1932 — 4.168.450,80 14. 730.512 51 1­153­ 898.96.­­ 11 B CJ R S­­A 330. Banca Națională Română 4360; (4425 5 buc.). Creditul Industrial 325 Astra Română 595. Petrol Blok 60. Creditul Minier 23,L Reşiţa 236 ; 237 ; 238. Mica 696. S. T. B. :370; 950 ; 955. Letea 340. Desvoltarea 42 M. Stabilizarea 41 % ; 42. S. R. D. 300 ; 23­9. Urbane București 10% ; 50;1/8. Urbane Bucureşti 5% = 31A» ; 31,3/8; 3M/8; 31,1/8. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publication! Vânzări mobiliare In baza adresei cu No. 27771/933, a Jud. Ocol. 5 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1933 dela orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate str. General Manu No. 20, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debito­rului C. Trandafirescu din str. Sf. Nicolae-Tei No. 47, compusă din un cântar marca „Foro“ in stare de funcţiune specificat în procesul verbal de sequestru din 27 Maiu 1933, spre despăgubirea credit. Alex. Dumitriu. Publ. No. 51676 — Dos. 945/1933. In baza adresei cu No. 37910/933, a Jud. Ocol. I Urban Bucureşti* se publică spre cunoştinţa gene­rală că în ziua de 10 Iulie 1933, de la orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică în Bucu­reşti, calea Griviţei No. 271, ave­rea mobilă urmărtă a debitoarei Elena Petrom, care se compune din una şifonieră cu oglindă, cu c­u­loarea maron deschis şi altele a­­nume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Banca Cercului Cen­tral Comercal şi Industrial din­ București. Publ. No. 50786 — Dos. 1277/933. ►o-»®®®®« f „VIITORUL“ primește ABONAMENTE VILEGIATURA Cu 50 lei pe lună 31,78 . * OFeRIIE DE VIZELE: CERUTE Paris 6.33 6.58,55 Londra 572 567 New-York 136 131 Italia 8.92 8.00 ik ŞTIRI si POLEMICI RAFDELILE MUNICIPALILOR —Cum este administrat avutul comunal — Când în şedinţele publice ale consiliilor comunale, începând cu cel general şi sfârşind cu acelea ale sectoarelor, se încrucişează in­vectivele şi acuzaţiile reciproce, a­­ceasta înseamnă că în administra­ţia comunală a Capitalei se petrec lucruri grave acoperite şi tutelate de regimul­ naţional-ţărănist. Izbucnirile violente care dau şe­dinţelor acestor consilii un aspect de răfuială permanentă, exprimă interesele personale nesatisfăcute ale unora faţă de avantajele obţi­nute de alţii în detrimentul bunu­lui comunal lăsat la discreţia u­­nui partid preocupat de nevoile sale nu de cele ale colectivităţii. Ce altă explicaţiu se pot avea calificativele de „condamnat“, „şmecher“, şi câteodată şi „puşcă­riaş“ cu care se gratulează mem­brii consiliilor comunale ? Opinia publică a tras desigur toate concluziunile din această răfuială dar mai ales din acuza­­ţiunile categorice ce se aduc din când în când unora dintre membrii consiliilor, arătaţi ca autori ai diverselor afaceri şi combinaţiuni suspecte realizate de representan­­ţii democraţiei comunale. O recapitulare sumară a acu­­ţiilor formulate, fixează halul administraţiei comunale de astăzi. Exproprieri pe sprinceană, cu estimaţii privilegiate şi plătite cu precădere; licitaţii fără respecta­rea formelor legale; furnituri deo­­chiate, concesii interesate, în­chirieri la „ai noştri“, parcelări şi alinieri fără noimă, toate cu sub­strat interesat, vădesc şi preocu­pările administraţiei comunale şi atmosofera în care se lucreau la municipiu. Avutul comunal încăput pe ast­fel de mâini a devenit sursă de îmbogăţire ilicită pentru acei că­rora legea controlului averilor va avea să li se aplice atunci când populaţia va scăpa de ei. Căci sancţiunile vor trebui sal vină şi tot scandalul de astăzi va trebui să înceteze odată. Ploaia torenţială $8 furtuna de aseară Ploile din ultimul timp au tăcut ravagii pricinuind Însemnate pagu­be atât la oraşe cât şi la sate. Aseară la orele 9, o ploaie cu pu­ternice descărcări electrice s’a abă­tut şi in Capitală.­­ In câteva ore poala a inundat toa­te cartierele. Ea a pătruns şi în casele mărgi­naşe ale oraşului pricinuind Însem­nate pagube. De la orele 9 şi până la 10 seara, cât a ţinut furtuna tramvaiele n’au circulat. Marţi 4 iulie cor., orele 17, se va struni la Senat comisiunea pen­­ru cercetarea proiectului de cod lenal reunită cu comisiunea pen­­ru codul de procedură penală. La ordinea zilei examinarea­hestiunilor rezervate de drept egal şi de procedură penală. Convenţie de comerţ italo­română La ministerul de Industrie şi co­merţ au continuat tratativele pen­tru incheerea convenţiei de comerţ între Italia şi România. Aceste tra­tative sunt pe sfârşite. Consiliul inspectoriloriie­norali de armată Astăzi la orele 10 dimineaţa, a avut loc consilul inspectorilor de armată sub presidenţia d-lui mi­nistru general Samsonovici. S-au rezolvat lucrările curente. „Ratnell Ideolog Oficiosul guvernului „Drepta­tea“ pretinde că anarhia determi­nată de luptele de sfâşiere între diversele tabere naţional-ţărăniste nu sunt decât „discuţii de idei“. Cu aşa discuţii, partidul naţional­­ţărănesc ajunge la lichidare, mai ales că fruntaşii acestui partid îşi aduc grave acuzaţii în public. Noul înscrieri în partidul Naţional-Liberal — In organizaţia de Dorohoi — S’au primit de către organizaţia naţional-liberală din Dorohoi ur­mătoarele noi înscrieri, pe cari le înregistrăm cu satisfacţie: Părintele Octav Rotărescu, G. Dobjanski şi­ învăţătorul M. Vasi­lnir-Slobozia, împreună cu un mare grup de săteni. mwmww­v înainte de a pleca în concediu Dv. ora când telefona­­ ven D­urata concediului depinde de activitatea biroului în ab­sența Dv. Afacerile nu vor suferi, dacă — cu toată dis­tanța ce vă desparte de birou — veți dirija personal pe acei cari vă înlocuesc, dacă veţi fi zilnic în legătură cu ei. Telefo­nul vă dă această posibilitate. Grafie acestui instrument mi­nunat, vă puteţi continua activitatea în timp ce admiraţi fru­museţea mărei sau respiraţi aerul pur al munţilor. Pentru ca să nu telefonaţi în zadar şi să aveţi certitudinea că în bi­rou se va afla întotdeauna cineva care să vă răspundă, fixaţi ora când veţi telefona înainte de a pleca în concediu. lais tariful («letonie al ei(orva i(a)iuni balneare ji climaterice halcic—Bucureşti........Lei 60.— 3 minute intre orele 8-21 Constanţa „ .. .. •• , 60.— , * « • » Sinaia m •• •• •* . 40.— ,, » « » » Sovata . .. *. «• * 60.— . • m m " Băile Herculant.......­ « 60.— . „ m m m Călimăneşti „ «♦•••» 60.— ■ » * • « SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNĂ DE i t TELEFOANE Pentru a asigura buna funcţionare a serviciului telefonic în staţiunile de vară, Societatea de Telefoane a efectuat lu­crări speciale şi a luat toate măsurile necesare ca serviciul să fie ireproşabil.

Next