Viitorul, septembrie 1933 (Anul 25, nr. 7682-7707)
1933-09-01 / nr. 7682
TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE TEATRUL CARACUŞ. — Cărăbunul în Splendoare. GRADINA MARCONI. — Fracul, cu Costică Toneanu şi Ionel Ţăranu. GRADINA COLOS. — Denisa are Sex-apil. GRADINA NORA (str. Epureanu).»— Aventurile unei fete de Pension cu Anny Ondra şi Sigfried Arno. Jurnal şi o complecta«*. TEATRUL ARENA. — Comedia „Cinematograful.” STRANDUL KISELEFF. — Apa /.linie schimbar'i. nisip de mare. STRANDUL MOARA CIUREL (Maşina No. 8). Apă curgătoare, plajă naturală, pădure. Teatrul Cărăbuţ mmn&smKKaseemnmeaBKZ'Jt Talentatul trio N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu şi-au unit forţele şi imaginaţiunile, realizând în două acte de o superbă prezintare a evenimentelor, un spectacol revuistic unic şi irezistibil. Muzici antrenante, graţie coreografică, oferă un aspect, de frumos şi eleganţă spectacolului care abundă în pointe şi apariţii bilariante. Costume noui de rară bogăţie, îmbracă vastul aparat coreografic iar ca surpriză câteva serii de costume trucate provoacă ilaritatea prin ineditul lor. Fastul, luxul şi grandioasa montare a„Cărăbuşului în splendoare“ explică marele succes de fiecare seară, datorit unui ansamblu ideal pe care-l conduce Tănase. QrAdins Marconi Mâine, Miercuri, 30 August are loc în eleganta grădină Marconi, din calea Griviţei 94, premiera celebrei comedii „Fracul” cu d. Mişu Fotino în rolul principal. Este proaspătă în amintirea tuturor strălucita carieră pe care a făcut-o această comedie, graţie creaţiunei de excepţională valoare pe care d. Fotino o are în rolul lui Anton Kormos, calfă de croitor, care ajunge ministru. Reluarea „Fracului” va fi desigur cel mai mare eveniment teatral al stagiunei de vară. Alături de d. Fotino, vor apare în vechile lor creaţii d-na Renee-Annie şi d. Chamel. In alte roluri importante, d-nele: Didy Theodorescu, Liana Constantinescu, Florence Lupescu, d-nii Radu Popea, Jenică Constantinescu, Petrescu-Muscă, etc. „Fracul” se va juca numai o săptămână. La 7 Septembrie va avea loc premiera farsei originale „După cum şi este” de Radomir. Teatrul Nou Un străluci succes obţine pe scena Teatrului Nou, revista „Ghetto lachi“ de Ion Pribeagu. Brodată pe ultimele evenimente politice şi presărată cu cuplete spirituale şi obiceiuri pline de humor, revista Ghetto lacht oferă spectatorului un moment de evadare din lumea grijilor într’o lume plină de fantezie şi spirit. In fruntea ansamblului subreta Gina Zlataia risipeşte cu graţie pointe şi spirite încadrate în cuplete şi cucereşte publicul cu variatele-i apariţii. îndelung răsplătit de aplauze este duetul „Rătăciţii din Podul boaiei“ unde împreună cu fii B. Sadygurschy stârnesc hohote interminabile de râs. „Ghetto lacht“, cum se prezintă e cel mai amuzant spectacol din Capitală. lustrul arena BS*EEKB*'SEBBEan;aHSSBSBKi Direcţia teatrului Arena din Piaţa Brătianu a hotărât a mai reprezenta până Miercuri seara tămbălăul artistic. Se va juca cinematograf şi comedie în 3 acte. Când Bărbatul vrea localizare de Romád de lassy. În distribuţie , Roland de lassy, Gh. Chamel, Al. Cazaban, Soare, Nelly Caracony, M. Wauvrina, etc. „Finanţe şi Industrie«» A apărut Nr. 22 din publicaţia „Finanţe şi Industrie”, revistă săptămânală de studii şi actualităţi economice, redactată în româneşte şi francuzoşia. Din bogatul cuprins al numitului apărut semnalam următoarele articole: Conjunctura mentalităţii bolnăvicioase de Victor Slăvescu; Statul negustor de Ferdinand Roşca; Construirea şi fabricarea cablurilor de oţel de Percy R. Clark; Relaţiile noastre comerciale cu Polonia; Prima riscului (Note săptămânale); Electricitatea, un monopol? Resfacerea cartelului fabricilor de ciorapi; Asanarea Băncii Ghrissoveloni; Noua rafineria a soc. „Creditul Minier”; Convenţia dintre Stat şi Creditul agricol ipotecar”; Cronica bursei; Piaţa materiilor prime; Viaţa societăţilor anonime. Actualităţi. Redacţia revistei: Pasajul Român 2. Cărţi şi reviste A apărut: FRONT ANTIREVIZIONIST! O teză şubredă: REVIZIONISMUL MAGHIAR, de Corneliu Cerncaa. Interesanta lucrare a d-lui Codarcsa a apărut în „Editura foştilor voluntari Români” şi se poate procura de la autor în strada Regală 3, Cluj. Preţul 60 lei. Ciaesitrasni castelislalPeleş PLOEŞTI. La sediul „Eforiei spitalelor civile“ din Sinaia, s-a ţinut o consfătuire a reprezentanţilor autorităţilor din judeţul nostru, în vederea serbărilor ce se vor desfăşura în acea localitate cu prilejul anuiversărei cincantenarului construirii castelului „Peleş“. Au participat d-nii efor Mezincescu, C. C. Brezeanu, primarul făraşului Ploeşti, I. Stoenescu, directorul prefecturei judeţului Prahova, locţiitor de prefect, avocat Vasile Ionescu, primarul oraşului Sinaia, etc. Serbările vor avea loc în zilele de 25 şi 26 Septembrie. S-a hotărât ca pe terasa din faţa castelului să se aşeze două stârni ale regelui Carol I şi reginei Elisabeta. Printre altele programul serbărilor mai cuprinde două concerte : unul Enescu şi altul al Filarmonicei, precum şi o paradă militară. MIERCURI 30 AUGUST 1933 Ora 13 Bursa, cota apelor Dunării. Muzică uşoară (plăci). 14 Muzică de orchestră (plăci). 18 Orchestra Radio. 19 Radio jurnal. 19.15 Orchestra Radio. 20 Lectură din scriitorii români. 20.20 Muzică românească. 20.40 T. Arghezi, Cronică. 21 G. Ștefănescu, violoncel 21.30 Al. Carassi: Misterul credinţa şi arta populară. 21.45 D-ra Maria Fotino. 2215 Alex. Theodorescu violină. 22.45 Radio jurnal. 23 Trans, de la restaurantul Piccadilly. Ora 20 HEILSBERG Ora naţiunei, ora distractivă; 21.10 Cântece; 21.40 Lied-uri; 22.10 Muzică de dans; 24 Concert. ROMA 20.10 Jurnal radio; 20 20 Știri; 20.40 Jurnal radio; 21 Semnal orar, corn., gramofon; 21.30 Jurnal radio, știri sportive; 21.45 Concert. PRAGA 20.15 Actualităţi; 20.15 Introducere la următoarea emisiune; 20.30 Trans.; 22 Semnal orar; 23 Ultime inf., inf. sportive; 23.15 Inf. în limba franceză. VIENA 20 Muzică militară. CAPITOL. — Cine mă sărută? cu Felix Bressart şi George Alexander. PARCUL OTETFI.F.SANU. — Alice ,peco, Jean Angelo în premiera Voia inimei (A tont coeur), revista Taci inimă cu Natanţa Pavelescu şi Jurnal. VOX. — Iubeşte-mă aşa cum sunt şi revista „Nu admit” (premieră). TRIANON. — Iadul plăcerilor. ED. PALACE. — Grand Hotel şi Stanşi Bran şi Cimpanzeul. FEMINA. — Fetiţa din provincie şi Verişoria din Varşovia. COLOS — Iadul plăcerilor. REGAL. — Când două inimi se intfilnesc şi Melodia Sudului. CORSO. — Nibelungit partea II şi Vânt de primăvară. SELECT. — Grand Hotel. FORUM. — Modelul şi Contesa Lilly. OMNIA. — Dickie Moore în Inimi frânte şi Friedericke cu Mady Cristians. FRANKIJN. — Am fost locotenent ausar şi Regele nătărăilor. EPISCOPIEI. — Relache. RANOVA. — Chandu (Fachirul fenomenal cu Edmund Lowe şi 6 ore de trăit cu John Boles şi Warner Baxter. MARNA. — Denunţătorul şi Baroneasa iubeşte -20.35 Ora, met. programul următor; 21.15 Reportaj; 21.50 Farsă radiofonică; 22.10 ştiri serale, met.; 22.55 Met.; 23 Concert. BUDAPESTA 21.10 Emis. unui film sonor; 21 Trans.; 23 Știri srnte, apoi concert; 0.20 Concert. VARȘOVIA 20.20 Diverse; 20.35 Programul următor; 20.40 Oră literară; 21 Muzică; 21.50 Jurnal radio; 22 Coresp. agricolă; 22.10 Recital de vioară; 23 Muzică de dans; 23.25 Inf. sportive; 23.35 Com., met.; 23.40 Muzică de dans. LIDO. — Domnişoara face armata şi Expresul dragostei. TOMIS. — Generalul Jen cu Nils Asther şi Inimă de husar cu Fritz Schulz. LIA.—Violete imperiale cu Raquel Meier şi Numai un sărut cu Nicolas Rimsky. ROMA. — Semnul Crucii. LIRIC. — Îndrăzneţul şi Salto mortale cu Anna Sten. VOLTA BUZEŞTI. — Tom Mix în Amicul meu guvernatorul. Patru fete... trei băeţi şi Compania G. Bâcleşanu, Giugariu, Sandi-Huşi. CINEMA MARAŞEŞTI.— Ana Cristie cu Greta Garbo şi Stan şi Bran. REGELE FERDINAND.—Nu vreau să ştiu cine eşti şi Căpitanul de covertă. MARCONI. — Marathon (Olimpiada amorului) şi Craii de la Maxim. MAGIC-TEI. — Venea o moară pe Siret şi Vulturul din Odesa. DOROBANŢI. — Biletul galben cu Elisa Landi. MODEL. — Sclavii pasiunei cu Emil Jannings şi Anna Sten şi Bătălia cu Pichardo Cortez şi Elen Twelwetres. ro BUCURESTI SIRAINATATEI în .VIITO hulf Discursul d-lui Eugen Titeanu Atunci când fruntaşii Romanatului de sud şi ai pârţilor Dunărene au hotărât să sărbătorească pe scriitorul care a dus o înverşunată campanie pe chestiunea „Skoda“-Seletzki am înţeles de la început că nu e vorba de o banală masă pe care partizanii o oferă în cinstea deputatului lor, am înţeles că până în cele mai umile colţuri ale ţărei — dincolo de necazurile vieţei materiale — clocoteşte nestăpânită dorinţa unei revoluţii morale. Campania de presă pe care am dus-o nu este a mea. Afirm că e campania partidului. Am fost de la început şi până la sfârşit un simplu purtător de cuvânt şi crainicul unei atitudini hotărâte. Am denunţat corupţia şi am stigmatizat corupţii. Nu revendic nimic pentru mine din aureola victoriei de azi — dar rămâne definitiv statornicit că partidul nostru şi cei care înfăţişăm noul liberalism ne menţinem pe linia unei politici de implacabile sancţiuni, care vor veni. Prestigiul claselor comducătoare Afacerea „Skoda“-Seletzki deabia începe. Documentarea a care am adus-o şi care a fost pe larg discutată la Consiliul de război — nu înfăţişează decât o parte din adevărul care trebue cunoscut în întregime şi care — orice s’ar întîmpla şi oricât vor dura aşteptările — va fi cunoscut. O naţiune îşi are în desfăşurarea istoriei sale, momente critice şi etape de criză morală. Panamaua Skoda reprezintă o astfel de etapă. E o răscruce la care avem de acres între drumurile resurecţiei morale sau prăbuşirea in cloaca şperţului. O ţară întreagă îşi priveşte în clipele acestea clasa conducătoare şi o ţară întreagă o judecă. Să nu ne jucăm. Sunt împrejurări de acestea de mizerie generală, de revoltă obştească, de sensibilitate revoluţionară, când toate gesturile clasei conducătoare sunt bănuite, când se prăbuşesc foarte uşor prestigiile, când se dizolvă aureolele necesare şi plesnesc disciplinele elementare ale ordinei sociale. In asemenea împrejurări, noi nu putem lăsa să se acrediteze, în masse, infama legendă că rotaţia marilor partide nu este decât o ■morişcă a jafului, un fel de rotatie a complicitătei, a indulgentei reciproce şi a reciprocei tolerante. In lupta care se poate duce contra partidelor legenda aceasta infamă este cea mai periculoasă armă. Ea trebue sfărâmată. ____ Dacă nu, dacă vom șovăi, dacă nu vom face hotărât acest lucru, vom înceta de a fi_ ca partid — ultimul protest legal al tării, iar izbânda va fi a curentelor extremiste. Politica aceasta de save ti uni necruțătoare, practicată tn spiritul programuUn nostru din țarăO trebue să îngroape fără posibilitate de revenire un trecut care a devastat ca moravuri viaţa noastră pui-tică, a prostituat votul obştesc, a dezarmat entuziasmele civice şi a ucis avântul iniţiativelor cinstite. Politica aceasta de sancţiuni trebuie să fie barajul solid pe care-l vom ridica împotriva anarhiei. Fenomenele din ultima vreme trebue să ne dea de gândit iar atunci când foarte mulţi au început — împotriva blăndeţei noastre tradiţio-, nale — să-şi facă singuri ceia ce credeau că este dreptatea lor,înseam- nă că a sosit ceasul să aplicăm sancţiunile legale pentru a evita la coiful strazei, după metoda macedoneană, sancţiunile sumare. Nu vom putea inaugura o eră nouă de politică românească decât nimicind din noi indulgenţa care devine complicitate. Trebue să pornim fără întârziere cruciada împotriva relaxărei morale. Sentinţa prin c care spionul mituitor Seletzki a fost condamnat la 5 ani este numai începutul. A fost condamnat mituitorul şi am vegheat — prin contribuţia noastră documentară şi prin impetuoasa noastră campanie de presă—ca satisfacţie să fie dată opiniei publice. Satisfacţia a fost dată. Biruinţa însă nu este întreagă. După mituitor trebuesc găsiţi şi condamnaţi mituiţii. Viaţa noastră politică trebue să scoată din rândurile sale definitiv pe toţi acei demnitari care au sabotat mersul justiţiei şi al cercetărilor, pe toţi complicii marei panamale, pe toţi cavalerii anagramelor spertare din cifrul lui Seletzki. In putreziciunea aceasta generală când argintii lui Iuda se revărsau ca o Niagară a corupţiei — sentinţa Consiliului Corpului II de Armată a fost pentru ţară înviorarea răzbunătoare şi nădejdea unor altor vremuri. Azi însă asistăm la spectacolul scandalos în care oamenii regimului vinovat şi complice insultă armata, şantajează justiţia şi ameninţă ţara cu fulgerile nu ştim cărei răzbunări cumplite şi nu ştim căror noui demagogii. Dar se merge mai departe şi se spune că e vorba de scoaterea din viaţa publică a unui om. E o greşeală. Nu poate fi vorba de scoaterea unui singur om din viaţa publică fiindcă e vorba de sancţionarea implacabilă a mai multor oameni şi de flagerarea publică a unui întreg regim de corupţie., Suptem în pragul unei re- D-1 EUGEN TITEANU Acţiunea Partidului Naţional-Liberal MANIFESTAŢIA Naborsal-Liberală de la Corabia — Cuvântarea d-lul deputat Eugen Titeanu — La Corabia a avut loc întrunirea fruntaşilor din sudul judeţului Romanaţi — pentru organizarea propagandei pe Valea Oltului şi şi Dunărei. Duminică dis de dimineaţă, mai multe echipe de propagandişti în frunte cu d-nii Eugen Titeanu, deputat, avocat C. Iî Rădulescu, dr. M. Macarescu, inginer M. Nicolaescu, M. Zăvăleanu, Cosma Popescu etc., au vizitat comunele Ursa, Giuvăreşti, Izbiceni, Doanca, Tia, Podojeni, Cibieni, Rusăneşti, Jieni, Gostavăţ, Slăveni. In toate aceste comune au avut loc consfătuiri cu cadrele şi comitetele comunale. Duminică la ora 11un, fruntaşii din sudul judeţului şi comitetul oraşului Corabia au sărbătorit printr’un banchet pe d. Eugen Titeanu. Din numeroasa asistenţă notăm : avocat C. Rădulescu, dr. M. Macavescu, ing. Marin, G. Nicolaescu, Nicolae Teodorescu, Alex. Cristea, Cosma Popescu, Victor Antonescu, D-tru Greculescu, Toma Lăzărescu, C. Constantinescu, Alex. Mărculescu, Const. Dinescu, Marin Georgescu, Nic. Zăvăleanu, Iancu Al. Jivan, Marin S. Rădulescu, Marin St. Nicolaescu, Marin I. Zăvăleanu, Pandele Ciobanu, C. Cereteanu, G. Cereţeanu, Nikalie Rădulescu, Ion I. Constantin, G. Luţescu, Crisante Neacşu, Nae Nicolau, Mărgărit Stoenescu, St. Lascu, M. Brandenburg, Ion Marcu, J. Clejan, Marin Georgescu, I. Buzulică, L. Capană, V. Boagiu, etc., etc. S’au ţinut mai multe cuvântări. * D. M. RĂDULESCU închină în entuziasmul general, pentru d.,I. G. Duca preşedintele partidului. D. EUGEN TITEANU închină pentru d. Jean Popescu şeful organizaţiei locale şi pentru d. Gh. Nicolaescu — preşedintele sectoarelor de sud — care se află actualmente grav bolnav. D-sa îi urează o grabnică şi deplină însănătoşire. „La această masă se află însă — şi prezenţa sa este simbolică — fiul d-lui Nicolaescu, bunul meu prieten şi valorosul inginer care e d. Micu Nicolaescu. Avem deci o pildă vie a continuităţii generaţiilor şi o strălucită confirmare a ceia ce este forţa dinastiilor de convingere liberală. Sunt fericit că pot să prezidez evenimentele intrării în viaţa politică militantă a acestui tânăr care aduce un nume de mare tradiţie locală alături de o frumoasă cultură şi remarcabilă energie. Eu nu-i făgăduesc decât un lucru : că-l vom pune la muncă ! Pentru noi tinerii e cea mai mare cinste !“ Iaabel LICEUL D. MARIN ZAVALEANU ridică un toast pentru d. Eugen Titeanu şi subliniază activitatea sa parlamentară şi publicistică. Organizaţia de Romanaţi se mândreşte cu un astfel de luptător. D. dr. MACAVESCU faceun larg şi cuprinzător expozeu al situaţiei politice, arătând că acum se dau ultimele lupte pentru normalizarea vieţii noastre publice şi pentru instaurarea unui regim naţional-liberal care să readucă belşugul de altă dată şi să sancţioneze vinovaţii stărilor de azi. In lupta partidului organizaţiai de Romanaţi a ţinut un loc de frunte, trimiţând în Cameră pe d. Eugen Titeanu. Lupta dusă de acesta în parlament şi în afară de parlament, ultima lui izbândă în chestiunea Skoda-Seletzky — unde campania sa impetuoasă şi documentată a luminat drumul justiţiei — ne umple inimile de mândrie fiindcă noi am putut ,— ca organizaţie — săi contribuim la asaltul general al partidului împotriva regimului infam. Azi sărbătorim pe călăul lui Seletzky şi îi urăm să devină călăul lui Romiman, căci după mituitorul cehoslovac e rândul mituiţilor naţionalţărănişti. D. CONST. RĂDULESCU, avocat, fost primar al oraşului Corabia salută intrarea în viaţa activă a organizaţiei a, d-lui ing. Micu Nicolaescu căruia îi ureaza o carieră plină de succese. D-sa arată apoi contribuţia fericită pe care a avut-o d. Eugen Titeanu, în desfăşurarea interioară din ultimii ani a vieţii organizaţiei naţional-liberale din Romanaţi. „In afară de aceasta, noi dorim celui care ne reprezintă azi în Cameră să adauge la izbânzile de azi alte izbânzi pentru partid şi interesul general. Romanatul liberal care l-a sprijinit în acţiunea sa de luptător nu şi-a făcut decât o datorie şi e mulţumit că poate să sărbătorească azi pe denunţătorul lui Romiman şi pe executorul lui Palaelibus. D. Ing. NCU NICOLAESCU, mulţumeşte pentru cuvintelede prietenească încurajare care i s’au adresat de către d-nii Titeanu şi avocat Rădulescu şi făgădueşte să dea pildă zilnică de muncă, de disciplină, de energie şi de sacrificiu, luptând în organizaţia de Roma După aceia a luat cuvântul d-l deputat Eugen Titeanu, care a făcut o serie de declaraţii politice pe care le dăm aci după note rezumate. Datoria partidului naţional-ţărănesc era de a soma el singur pe Seletzki să vorbească. Am fi aflat atunci cine este Palaelikus şi cine este Rominan. In loc de a arunca însă peste bord câţiva oameni — oricare ar fi ei—partidul naţional ţărănesc a preferat să se solidarizeze cu cei vinovaţi şi să dea acestui scandal judiciar aspectul unei diversiuni politice. Unii merg cu dibăcia şi cu grija lor atât de departe, încât cred că menajarea vinovaţilor de azi ar putea asigura alianţele unei agitaţii de mâine şi că dintr’o complicitate vădită poate naşte o cruciadă demagogică. Eu cred că nimeni nu va mai pricepe mâine ce este viaţa constituţională dacă e vorba să facem din Seletzki eroul unei epopee politice în viaţa Statului român. Libertăţile cetăţeneşti ale acestei tari nu pot fi apărate sub bariera cifrului spertar şi nu se fac din gunoiul unei panamale fără precedent o cruciadă civică şi o acţiune politică. Lupta pe care am dus—neobosită şi neşovăitoare — pe această chestiune este ultima etapă a lichidării acestui regim. El se prăbuşeşte în neputinţă şi ruşine. Neputinţă în ordinea materială şi politică. Ruşine în ordinea morală. Este inutil să evoc aci dezastrul economic pe care-l ştiţi mai bine decât oricine, inutil să evoc oraşele negoţului falimentar şi mizeria satelor cu agricultură fără răsplată şi cu rod fără preţ. Le cunoaşteţi. Pe noi nu ne mai preocupă lupta de opoziţie. Este o etapă pe care am depăşit-o. Avem întreaga opinie publică în sprijinul nostru şi o năvalnică popularitate. Suntem aleşii permanenţi ai votului obştesc şi avem o masă electorală care depăşeşte massa electorală a tuturor celorlalte grupări politice de la extrema stângă la extrema dreaptă. Alegerile comunale au consacrat această victorie şi au indicat încă odată sentimentul ţarei. Pe noi trebue să ne preocupe de acum încolo acţiunea de guvern, problemele covârşitoare care se pun colectivităţii româneşti şi să simţim fiorul răspunderilor care ne aşteaptă. Avem de refăcut o economie prăbuşită. Trebue să reanimăm în primul rând, o plugărie dezorganizată şi descurajată. Trebue să descătuşăm iniţiativele private distruse de neîncredere, de fiscalitate şi de presiunea poliţistă a unui Stat în panică. Trebue să decongestionăm bugetele parazitare. Trebue să refacem întregul inventar de producţie şi de viaţă a Statului. Trebue să redăm tagmelor negustoreşti, meseriilor şi muncii, cadrul firesc al creditului, al siguranţei şi al dreptăţei. Trebue să readucem lumina şcoalei distruse din besna satelor analfabete. Trebue să scoatem sforţarea prezentă, de efort economic din toată apăsarea unui trecut ale cărui obligaţii trebue să ia forma posibilităţilor de azi în cadrul moralităţei elementare. Iată munca uriaşă a cărmuirei de mâine la care se adaugă cu greutate exasperarea unora şi nebunia demagogică a altora. Noua erarhie de creaflune nostru — liberalismul nouilor generaţii trebue să se gândească în primul rând la efortul de revalorizare a politicei româneşti, nu gradul sau titlul dintr’o echipă de guvernare poate să aibă important marke tă, fiindcă oamenii vor fi judecaţi exclusiv după opera înfăptuită la locul răspunderei ocupate. Şi într’o asemenea acţiune, orice loc este un loc de onoare! Ultimul prefect şi ultimul primar pot deveni arhitecţii reconstrucţiei naţionale. Această modestie a tuturor trebue să fie semnul liberalismului de mâine, căci numai astfel se poate asigura o revalorizare politică generală începând cu revalorizarea politicei locale. Vom înlocui o politică de vorbe cu o politică de fapte. Vom chema nouile generaţii să schimbe ţara aceasta într’un furnicar de lucru, realizând liniile simple şi mari ale unei resurecţii naţionale. Vor binemerita acei ce vor face podul care apropie, şoselele care unesc, acei care vor coborî în satele noastre viaţa sanitară care fortifică şi cultura care înalţă. De la toţi cei care susţin că au conştiinţă naţional-liberală ţara aşteaptă astfel la posturile modeste de înfăptuire, primele cadre ale unei nou ierarhii de creaţiune politică. Această mentalitate ţara o cere de sus până jos în acţiunea guvernului de mâine care trebue să fie un guvern de muncă şi de frenezie constructivă. Nu plecaţi la Sinaia fără să cumpăraţi broşura turistică SINAIA a avocatului C. Dem. Popescu, text, fotografie* şi hărţi turistice ale munţilor Sinaiei. De vânzare Costum naţional, bufet stejar, şifonier, lămpi cristal şi alte lucruri. Adresa Teodorescu. Epuri No. 35. dezastruoase, ceea ce constitue în fond o pierdere imensă pentru economia respectivă a acelui popor! Putem spune că ajunge cu timpul să dea din însăşi sângele lui, din substanţa şi din esenţa lui! Pe româneşte aceasta înseamnă că începe să se fure singur. Acesta-i aspectul de ansamblu al acestei probleme. Acum o întrebare în legătură cu situaţia ţării noastre : Oare experienţa americană — care în realitate este până acum şi cea mai edificatoare şi cea mai complectă şi cea mai formidabilă — este concludentă sau nu pentru noi ! La această întrebare răspunsul este categoric nu. . Răspunsul este negativ mai întâiu faţă de cei cari invoacă in iflHATIA seminarului pedagogic Preparatul PAGEOL a fost experimentat vreme îndelungată. Medicii îl prescriu cu succes la de rinichi, vezi că şi Nici un alt produs nu are o acviune mai rapidă, atât de complecta. PAGEOL mai are şi avantajul de a nu avea nici o influenţă aşa-Liceul-şcoală de aplicaţie a Seminarului pedagogic universitar aduce la cunoştinţa celor interesaţi că înscrierile la examenul de admitere în clasa I, la examenele de corigenţă, la examenele particulare şi reînscrierile elevilor promovaţi în Iunie a. c. se fac până în seara zilei de 31 August crt. Elevii şcoalei sunt obligaţi conform regulamentului de funcţionare al şcoalelor secundare să plătească jumătate din taxa şcolară de anul trecut. Neînscrierea la timp va atrage după sine declararea locurilor vacante şi ca atare vor fi ocupate de elevi de la alte licee. La cumetul medical „SALVATOR" vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere. BLENORADIA CRONICA, prostatite, metrite, ovarite, prin curent electrici de diatermis (Dr. Boucayrol) Electroliză pentru stricturi BOALE de PIELE şi SIFILIS Controlul diagnosticului prin S4ff*CELUI reacţiile: Wisserran, llicht, Meinith ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11-1 şi 6-9. Tel. 333 181 9. PASAGIUL ROMAN, 9 (Intrare discrectă) Aproape Palatul Regal-Bucureşti Hr. G. Suudulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAS 32 Tel. 319/22 Cumpăr loc 200-250 d. p. stradă principali, eventual casă construcţie modernă. A se adresa strada Carolina No. 1 opus, pretinzând că ar trebui să ne ferim de orişice inflaţie, mai cu seamă când vedem primejdiile de care este ameninţată economia Statelor Unite. Aceste primejdii şi panta pa care au apucat Statele Unite n’ar fi pentru noi numaidecât Conclu*dente fiindcă şi din acest punct da vedere condiţiile sunt deosebite daoarece noi suntem o ţară în principal agricolă, ^ la noi materia primă este pământul iar ţăranul nostru, care represintă munca, nu are un standard of life la care să ţină numaidecât, ca să se im*pună un salar minim de existenţă. Aceste două elemente ale costului de producţie nu cresc la noi, proporţional cu deprecierea manetei ca în America, astfel că ele nu fac să crească în aceiaşi proporţie, în mod automat, şi preţul, produselor obligând să se meargă în cele din urmă din inflaţie în inflaţie. Iată pentru ce existenţa americană nu poate fi invocată la noi, nici de partizanii devalorizării şi ai inflaţiei monetare şi nici de către susţinătorii stabilizării şi ai ortodoxismului în materie financiară. . La noi problema se prezintă sub alte culori şi sub alte aspecte* 1 , --------------------------------------Evoluţii morale care trebueşte făcută. O astfel de revoluţie nu poate şi nu trebue să se poticnească de legenda unor prestigii trecute. Să nu uităm că tratatul de la Versailles care reintegra Franţa purta semnătura lui Klotz, ministrul de finanţe al Republicei. Si, totuşi, Klotz a mers în fata justiţiei in clipa când s’a dovedit că e un simplu prevaricator, iar un azil de alienaţi i-a adăpostit anii de pedeapsă penitenciară. Halatul alb a fost singura indulgentă care a putut înlocui haina vărgată. Paginile Istoriei nu pot să devină în orice si oricum. Ca să judecăm această mentalitate a agitatorilor de azi din echipele Skodace e suficient să vedem tr’o tară setoasă de o viaţă nouă cum, după sentinţa dată lui Sefet, pra organelor sau conştientă de standardul ei zki, ziarele regimului national-fă-, cel mai delicat îl sunorfft0?^! ^ moral, un simplu repertoriu penal, rănesc au îndrăznit să ridice împo- t ușor, fără nici o oboseală Sunetriva oștirei umbra spionului ml- j rioritatea Pageolului e dovedită de următoarele rezultate: urinele sunt mai clare, micţiunile nu mai sunt dureroase şi emisiunea lor e mai puţin frecventă. In importantul său studiu farmacologic, profesorul Fleury, constată că „PAGEOL“ regenerează toate ţesuturile cu care vine în contact şi extermină supărătorul genococ în ascunzişurile sale cele mai profunde. , De vânzare la farmacii şi corp Falaetbus şi Constituţia Faţă de o asemenea răspundere politică rile normale de pe piaţa mono- dială. In asemenea condiţii, cursa deprecierii începe indubitabil să funcţioneze iar Statul respectiv cârmuirea de mâine trebue să fie se vede forţat din depreciere în autoritară şi animatoare, o câr- depreciere să-şi vândă străinătăţii multe care să nu fie o simplă ex- întregul produs al muncii unei perienţă în plus: ea trebue să aibă populaţii imense pe nişte preţuri acele garanţii şi toate acele condiţii de durată , care să dea un deplin randament al efortului constructiv. In epoca sforţărilor eşalonate pe perioade lungi de timp, în aceste vremuri de planuri cincinale, cine ar mai îndrăzni să pulverizeze azi printr’o guvernare de experienţă sforţările noastre de refacere, după cum mă întreb: cine ar putea dintre toţi cei care zic că au în sufletul lor o conştiinţă naţional-liberală, să lipsească şi să nu răspundă fără reticenţe inutile, la chemarea unei mobilizări de refacere românească, mai ales când această chemare, dincolo de partid este însăşi chemarea şi porunca ţarei ? In asemenea împrejurări, când toţi cei care vor să înfăţişeze„în ,n avem rost să fim noi mai catolici decât papa“ pentrucă în alte condiţii şi sub alte auspicii s’a început deprecierea dolarului în această ţară. Răspunsul însă va trebui să fie negativ şi faţă de cei cari vor tine un limbaj diametral In ziua când Romiman şi Palaelibus vor apare ca scutierii Constituţiei, lumea va crede că puşcăriaşii au hotărât să plimbe pe străzi codul penal ca o Evanghelie. In ziua aceia Constituţia va ajunge într’adevăr obiect de batjocură Şi deabia atunci se va pută deschide calea aventurilor dictatoriale. Lumea va crede în simplicitatea ei instinctivă că până şi Constituţia este un cifru la adăpostul munei boli căruia se poate petrece oricând,euretratuitor vorbind de nu ştiu ce „Camarillă Militară“. Este o încercare criminală de a rătăci sufletul românesc Pe calea legendelor dizolvante, încă o încercare de a strecura în conştiinţa ţarei sperietoarea unei Mafii galonate, care falsifică dosarele, dă sentinţe, întemniţează şi ucide. Ostaşii au dovedit că armata noastră nu este o simplă cucă de generali gueriimexicani care se interesează exclusiv de prada guerillei lor personale, ostaşii aceştia — ultimul „careu al onestităţii“ cum l-am numit în articolele mele — sunt înfăţişaţi ca o clică de cechişti sanguinari şi opuşi eroului moral care este samsarul interlop Seletzki. Iată infamia unei demagogii. Spiritul Constituţiei nu poate fi spiritul Skodak. Iată de ce nu poatte fi nimic comun între adevăraţii apărători ai libertăţilor cetăţeneşti şi toate aceste echipe Skodace care îşi caută — în naivitatea unora— aliații sau complicii evadărel lor din cercul de foc al acuzărei care îi strânge. VA' NECLIJATI POLITICA FINANCIARA a SI&TELOP-WHITE (Continuare din pagina 1-a)