Viitorul, octombrie 1933 (Anul 25, nr. 7708-7733)

1933-10-30 / nr. 7733

i . Cuvântarea d-lui Mihail Berceanu D. M. BERCEANU, preşedintele organizaţiei P. N. L. din sectorul Albasru, după ce mulţumeşte pen­tru mărturisirile de încredere şi solidaritate ce s’au rostit spune că datoria tuturor membrilor parti­dului naţional-liberal şi în special a organizaţiei din Capitală aflată sub conducerea iubitului ei şef d. dr. I. Costinescu (aplauze) este ca să lupte pentru reintronarea muzi­cei şi a onestităţii in viaţa noastră politică. Numai prints o muncă fără preget, prin sentimentul răspun­derilor şi­ printr’o permanentă grijă faţă de viitorul acestei ţări se poate realiza opera de organi­zare şi consolidare a României în­tregite. Cei cari trăind în margi­nile actualităţii şi ale înfrigurări­lor egoiste au contribuit la distru­gerea­ şi ruina în care se sbuciumă astăzi întreaga societate româ­nească vor avea să răspundă nu numai faţă de cetăţenii, pe exis­tenţele cărora se fac dezastruoasele experienţei politice de, astăzi, ci mai cu seamă faţă de viitorimea acestei ţări. (Aplauze). Avem­ un patrimoniu naţional întregit cu sacrificii incalcula­bile. Nu este permis ca să îngă­duim ca populaţiunea ce sălăş­­lueşte în acest cuprins să fie pra­dă tuturor lipsurilor şi tuturor desnădejdiilor. (Aplauze). Am­ primit cu emoţie misiunea ce mi-aţi încredinţat. Vă făgă­duesc, ca alături de dv. urmând pilda, bunăvoinţa, muncii şi iubirii de neam ce ne-a dat-o d. Radu Do­brescu, preşedintele de onoare al organizaţiei P. N. L. din acest sector vor lucra pentru triumful idealurilor partidului naţional­­liberal. (Aplauze). INFORMAŢIUNI Discuţiuni în jurul nou­lor tarife tetefonice La ministerul comunicaţiilor au continuat ori discuţiunile cu repre­zentanţii societăţii de telefoane, care, după cum se ştie, intenţionează să sporească tariful telefonic. Societatea de telefoane a prezentat o serie de grafice asupra mersului telefoanelor în ţările europene. Ori aceste grafice, raportate la tariful actual, fac dovada scumpete­ abona­mentelor telefonice la noi. Ministerul comunicaţiilor a cerut societăţii de telefoane să prezinte propuneri concrete având ca bază a­ceste grafice şi ţinându-se seama de posibilităţile reale de plată ale celor cari întrebuinţează telefonul. Cu ocazia serbării celei■ de a 10-a, aniversare a Proclamării Republi­­cei în Turcia, d. Hamdullah Suplii Bey, ministrul Turciei, va primi colonia turcă Duminică 29 Octom­brie, intre orele 11—13 dimineaţa, in localul legatiunii din strada Negustori 1 A. Institutul superior de ştiinţe pe­nale de pe lângă Facultatea de Drept din Bucureşti, începe cursu­rile anului 1933-1934 Miercuri 1 No­­embrie a. c. în sala institutului, înscrierile se mai admit pana la 15 Noembrie a. c. Legaţia Statelor Hitite s-a mu­tat din str. Povernei în Calea Do­robanţilor No. 72. Număr de tele­fon 2­4168. .. Mâine Duminică 29 Octombrie, la orele 10 luni, dimineaţa va avea loc în sala „Ileana“ de la Cartea Românească, vernisajul excelentei expoziţii de aquarele a doamnei Maria Pillat Bratea. Expoziţia va fi deschisă până la 11 Noembrie a. c.--«•»— Şcoala politechnică „Regele Ca­rol II“ din Bucureşti, aduce la cu­noştinţa celor interesate că —­de­oarece cursurile au început la 17 Octombrie, nu se m­ai primesc nici un fel de înscrieri pentru dife­renţe ale candidaţilor proveniţi de la şcolile superioare technice — similare — din tara si străinătate. Cererile de acest fel trebuesc pre­zentate rectoratului şcoalei până cel mai târziu la 1 octombrie al fiecărui an. Congresul general al Uniunii meseriaşilor cu sediul central în şoseaua Ştefan cel Mare 48, a ales pe d-1 Teodor Ion­escu, preşedinte al acestei Uniuni, iar d-1 Niţă Gri­gorescu, a fost ales ca preşedinte al oficiului acestei Uniuni din Ca­pitală. In" catedrala episcopală din Bu­zău a avut loc sfinţirea drapelului societăţei de ajutor de înmormân­tare „Raiul“ a cheferiştilor. A ur­mat o masă la care am­ vorbit d-nii Em. Homoriceanu, Ghiţescu, Şte­­fănescu, A. Tănăsescu şi I. Dra­­gomirescu, preşedintele soecietăţei. Dela Minister»! agricultorii U­weil» d. agricultură P»“..IaJrena. ţ'TaTM schidf “dt Noembrie şi va tine până la 22 ceanca (jud. Storojinet) s’au tinut de curând examene pentru cursuri de specializare în plante furajere. Ministerul de agricultură a re­comandat camerelor respective, să angajeze la trebuinţă, din­ aceşti absolvenţi. Azi dimineaţă a avut loc la mi­nisterul agricultur­ei o conferinţă a d-lui V. Niţescu cu d-nii Ion C. Pop şi I. Mihalache directorul ge­­­­neral al drumurilor din ministerul I de comunicaţie. S-a discutat ches­tiunea construirei de drumuri în regiunile a căror populaţie va fi aprovizionată cu porumb contra muncă. Se ştie că această hotărâre a ministerului de agricultură a fost, bine primită,de ţărănimea să­racă, care nu are posibilitatea să plătească, chiar în condiţiile ex­trem de avantajoase, porumbul ce i se oferă. Măsura aprovizionării cu porumb contra muncă va înles­ni totodată şi aamplanta de con­struire şi refacere a drumurilor din ţinuturile care au suferit de pe urna inundaţiilor.____________ Ministrul de agricultură a inter­venit pe lângă direcţia generală p. f. r. să acorde o reducere de taxe pentru transportul plantelor medicinale de la producător la de­pozitar. A« o ai TT­VU4JJ.VX V«.V/ .-«'{•£ A. twux U U4. UI »y1 *- V, niunea­ lor, au organizat la Bucu­reşti o expoziţie-târg de fructe cu scopul pe de o parte de a face cu­noscut în ţară şi străinătate cali­tatea fructelor noastre iar pe de altă parte de a înlesni valorifica­rea acestora, prin vânzarea direct de la producător la consumator. Expoziţia târg de fructe, are loc * Noembrie a. c. MmemmaummmmmmmmmmmmmmmBUim întrunirea organizaţiei p. n. l. DIN SECTORUL III ALBASTRU în sala clubului din­ calea Şer­­ban Vodă a avut loc o mare în­trunire sub preşedinţia d-lui Mi­hail Berceanu asistat de d-nii R. Dobrescu preşedinte de onoar­e, De­metru Anastasescu şi lordache Minciulescu, vice­preşedinţi, Aurel Lasen secretar general. D-l RADU DOBRESCU primit cu aplauze vorbeşte despre luptele duse pentru întărirea organizaţiei sectorului III albastru, explicând celor presanţi sentimentele cari V au determinat să treacă preziden­ţia activă d-lui M. Berceanu. D-sa declară că­ va sprijini cu tot sufletul pe d. Mihail Berceanu. D-l MILTIADE ADAMESCU mărturiseşte r­ecunoştinţa ce o poartă d-lui Dobrescu pentru tot ce a realizat în viaţa sa politică, şi spune că gestul d-sale va fi pildă pentru viito­r Dl­ Mihail Berceanu, noul pre­şedinte activ întruneşte toate con­­diţiunile de a face mulţumirea tu­­rţilor cari în politică sunt călău­ziţi numai de interesele superi­oare ale neamului. Dl Mihail Berceanu, distins pro­fesor universitar are în trecutul său fapte care vorbesc de persona­litatea sa însemnată. După 1918 când starea culturală şi religioasă a popor­ului capitalei era aşa de înapoiată, când şco­lile şi bisericile erau distruse d-sa prin muncă perseverentă şi cre­dinţă a început opera de cultura­­lizare şi de întărirea credinţei în straturile lar­gi ale poporului. Tot d-sa a creiat altarele de răs­­pândir­e a culturei sub forma ate­n­­telor populare mata rusă, apoi pr­efect la Roman, la Vaslui și la Brăila. Dela 1923—1928 colaborând in calitate de ajutor de primar cu d. dr. Costinescu, a condus între al­tele mişcar­ea­­culturală și religi­oasă cu efecte salutare intr’o e­­pocă de decădere morală, dând do­vada unui perfect organizator. La 1928 pune bazele mişcării „Tineretul liberal“. D-sa­ este pre­şedintele acestei mişcări. De asemenea, fiind ales deputat în câteva rânduri atât în Ufov cât şi în Ialomiţa, activitatea d-lui Berceanuu a fost apreciată cu distincţie de conducătorii par­tidului. Cu un asemenea şef, putem În­­trevedea o activitate politică din­tre cele m­ai rodnice, iar munca şi priceperea colaboratorilor şefu­lui va fi singurul criteriu de apre­­ciere în organizaţia sectorului III. D-l MAXIM LEUS vorbeşte des­pre organizaţia sectorului III al­bastru, prezintând omagii domnu­lui Radu Dobrescu demn repre­­sentant al generaţiei vechi cari a pus deasupra raţiunilor personale inter­esele superioare. In persoana d-lui Mihail Ber­ceanu salută pe fruntaşul parti­dului naţional liberal care punând la contribuţie talentul, ştiinţa şi caracterul său inflexibil va putea duce pe drumuri luminoase orga­nizaţia P. N. L. din sectorul III Albastru. D. FOMPILIU ATANASIU, evi­­denţiază operile înfăptuite de că­tre d. Mihail Berceanu, în domeni­­l cultural şi pentru credinţa­rea­D-l colonel MARZA, după ce pioasă, nădăjduind că actualul prezintă elogii d-lui Radu Do­brescu, preşedintele de onoa­­e al organizaţiei P. N. L. din sectorul albastru, asigură pe d. Berceanu, preşedintele activ al acestei orga­nizaţii, de toată stima şi de întreg devotamentul membrilor P. N. L. din această parte a Capitalei. D-1 VASILE VASILESCU, avo­cat şi consilier comunal, spune: Postul preşedinte, d. Radu Do­brescu şi actualul preşedinte, d-l Mihail Berceanu constitue obiec­tul graxidioaselor manife­stagiuni, când se sărbătoreşte cuminţenia di-lui Radu Dobrescu şi se relevă dragostea pe care fostul şef a a­­vut-o pentru organizaţia ce a pre­­sidat-o, noi nu facem decât un act de dreptate. D-l Radu Dobrescu, un om per­fect cinstit, a pus în serviciul par­tidului tot ceia ce calităţile sale -i putea oferi. Se pare că i-a fost călăuză în viaţă cuvintele marelui Ionel Bră­­tianu :„In ceasurile mari şi hotă­râtoare lăsaţi raţionamentul să fie stăpânit de glasul inimei voastre“. Membrii organizaţiei P. N. L. din sectorul albastru voesc în mod li­­ber să aibă şef pe d. Mihail Ber­ceanu. Trecutul şi experienţa d-lui Mi­hail Berceanu însoţesc personali­tatea d-sale de încrederea nece­sară. Născut la Brăila, cu doctoratul în drept de la Paris la vârsta de 57 ani îl aflăm profesor suplinitor la universitate şi şef de cabinet al pr­imului ministru Ionel Bră­­tianu. Rând pe rând îl vedem la 1910 decan şi conferenţiar definitiv, la 1913 perefect de Ialomiţa, la 1917 co­­saisar al guvernului pe lanca ali­preşedinte activ al organizaţiei P. N. L. din sectorul Albastru va lu­cra cu aceaşi râvnă pentr­u întări­rea şi răspândirea credinţei libe­rale în această parte a Capitalei. D-1 AUREL LASCU secretarul general al sectorului III Albastru spune: Luptătorii şi anonimii cari se ostenesc in sectorul III albastru pentru întronarea dreptă­­ţei şi a ordinei salută în d-1 Mi­hail Berceanu pe un eminent cu­noscător, care va izbuti desigur să facă noi drumuri în viaţa noastră politică. Ostaşi credincioşi ai partidului naţional liberal, noi vom pune la dispoziţia d-sale toată energia, şi’n întreg devotamentul nostru. D-1 profesor FR. CHIRIAC spu­ne că prin acţiunea sa spontană şi pilduitoare d-1 profesor Radu Dobrescu a dat un frumos exem­plu de educaţie civică. D-1 Fr. Chiriac întâmpină pe d. Mihail Bexăceanu cu memorabilele cuvinte rostite de nemuritorul Mi­hail Kogălnicean in ziua de 5 ia­nuarie 1859 la alegerea lui Vodă Cuza ca domnitor al Moldovei­ .Ji’ă dar ca domnia ta să f­ie cu totul de pace şi de dreptate. îm­pacă pasiunile şi urile dintre noi şi introdu in mijlocul nostru stră­moşeasca frăţie Din această zi solemnă pentru partidul liberal din Albastru luând ca luminos îndreptar a­­ceastă sublimă urare, d-l Bercea­­nu ca şef obiectiv va statornici o desăvârşită armonie a forţelor li­berale din sectorul III şi va duce la noui isbuxizi politice oastea li­­ber­ală din Albastru, bine meritând astfel ei, dela partid şi dela patrie. D-l ILIE P. CALCIU, în preajma unor evenimente mari noi sărbăto­rim instalarea ur­ui nou şef şi a­­cest fapt , s’a petrecut cu buna vo­inţă a d-lui Dobrescu. Noi, pentru sacrificiile făcute îni cursul atâtor zeci de ani îi vom purta d-lui Dobrescu o adâncă şi neştearsă recunoştinţă. Dorim să fie mereu în mjlocul nostru pen­tru a se bucura de roadele muncii sale. Pe noul şef — cunoscut de toţi ca un om de o rară energie şi o perfectă cinste,­­ îl asigurăm că va găsi în noi caractere întregi şi suflete curate. D. doctor COVRIGEANU, după ce evidenţiază personalitatea d-lui Mihail Berceanu, om de cultură, de iniţiativă şi de mare putere de înfăptuire, asigură pe noul preşe­dinte al organizaţiei P. N. L. din sectorul Albastru de solidaritatea şi întreg devotamentul cetăţenilor naţional-liberali din această cu­loare. D-nii: Mitică Cristescu, T­ănase Ionescu şi Costică Gheorgh­hi a­­duc salutul şi asigurarea devota­mentului pentru noul şef iar d-1 C. Dem. Popescu într’un avântat discurs arată că luptătorii scoto­noului șef, d-1 M - CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare in baza adresei No. 23142­933 a Jud Ocol. 8 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 3 Noembrie 1933 dela ora 12 din zi inainte se va vinde la licitaţie publică in Buc. B-dul Alex­­. Cu­­za Fun . 1 No. 10 azi 12 averea mobilă urmărită a debit. D. Marinescu care se compune din un aparat de radio marca Record si altele anume specificate in pro­­cesul-verbal de urmărire spre despăgu­birea credit. Lucia Georgescu. Publ. No. 78204 Dos. No. 18141­933 Data Camera S­idicală 8 FropietaiHor Ur­wmmaapmBmmmmammtsoBmmmnmmmm­bam d­e Bucureşti —ga— In sala „Dory-Parc“ din Piaţa Buzeşti, a avut loc adunarea con­stitutivă a comitetului cartierului „Griviţa“, sub preşedinţia d-lui pr­of. Em. M. Brancovici, preşedin­tele Camerei Sindicale. S-au ţinut numeroase cuvântări, discutân­du-se problemele care in­teresează proprietatea urbană, şi s’a hotărât intensificarea organi­zării atât in Capitală cât şi în pro­vincie. S’a ales biroul provizoriu al co­mitetului cartierului „Griviţa“ în persoana d-lor, arhitect I. D Ene­­scu, Al. Bratu, Petre Niculescu, Niculae P. Petrescu, Botez, V. Frunzete, d-na Hera și secretar d-l avocat Diastofor. Contravenienţi la legea devizelor Serviciul de control şi de poliţie al Băncii Naţionale a României a de­ferit justiţiei pentru contravenţie la legea devizelor, următoarele firme: Inginer E. Ex­des, birou de voiaj, calea Victoriei Nr. 168, — birou ce se ocupă cu organizarea de escursii coletive; firma Eugen Keller din str. Cobălcescu Nr. 25, pentru că a cumpărat devize în mod clandestin și firma Heinerich Weiss din str. Carol Nr. 10, pentru fapte de aceiaș natură. proces"de fals Tribunalul Ilfov Secţia III a ju­decat ori procesul de fals pornit de ministerul domeniilor contra lui Alexandru Popescu, învăţător din Ciorani (Prahova). Acesta este învinuit a se fi folo­sit de un certificat fals, confecţio­nat de tatăl său Andrei Popescu — notar în comuna Turbaţi (Ilfov) şi pe baza căruia a obţinut să se îm­proprietărească în comuna Cio­rani. Procesul dezbătându-se în fond, tribunalul a amânat pronunţarea pentru astăzi. » HwaBifiBfii VIPI­­TORUL* Observaţi ca apartamentul pe care-1 închiriaţi să aibe un număr suficient de PRIZE­­V C­ând închiriaţi un apartament, convingeţi-vă dacă acesta e confortabil, dară vă oferă cea mai eftină, cea mai credincioasă servitoare: electricitatea ! In locuinţă aveţi nevoie de prize nu numai pentru lămpi portative, ci şi pentru aspiratorul electric de praf, fierul electric de călcat, vasul electric, rechaud­­ul electric. Toate aceste aparate fac treburile casnice mai uşoare, mai plăcute. întrebuinţarea acestor aparate este acum foarte convenabilă. O adiere răcoroasă timp de o oră cu un ventilator electric costă numai 12 bani. Un răcitor electric funcţionează o zi întreaga numai pentru 1­1,50 lei, păstrându-vă alimentele proaspete şi furnizându-vă la orice oră ghiaţă. Un aspirator de vraf lucrează pentru 70 bani o oră, curăţind locuinţa în mod igienic şi fără r­ eforturi. Puteţi încălzi 5 litri de apă în câteva minute şi numai pentru 2,80 lei. EXPOZIŢIE PERMANENTA DE APARATE ELECTRICE IEFTINIREA CURENTULUI ELECTRIC Dacă nu beneficiaţi încă de noul tarif re­dus, adresaţi-vă ime­diat Biroului­­Tot electric», Calea Vic­toriei 50, care vă va la acest tarif VIZITAREA EXPOZIŢIEI FĂRĂ OBLI­GAŢIE. DEMONSTRAŢIUNI GRATUITE ­­ SURI si POLEMICI PANAMAUA data contingenta­re Ce scrie presa şi ce spune ministerul industriei Panamaua de la oficiul de contin­­gentare al Importului, venind după panamaua Skoda, contractul şosele­lor, contractul locomotivelor şi atâ­tea alte afaceri scandaloase, agită o­­pinia publică şi ii dovedeşte că acest regim de jaf este incapabil să ia o singură măsură serioasă în interes general. Totul se transformă un o­­biect de jaf şi de căpătuire a parti­zanilor. Am cerut sancţiuni drastice şi o anchetă serioasă care să dovedească TOATE VINOVĂŢIILE. De altfel Întreaga presă cere acelaş lucru,­­ „Lupta“ ziar care nu face opo­ziţie guvernului scrie: „S’a ordonat o anchetă la ser­viciul contingentării, unde s’au petrecut lucruri necurate. Credem că ancheta nu se va li­mita la cercetarea activităţii a doi funcţionari subalterni, ci va pă­trunde mai adânc şi mai sus“. „Curentul“ la rândul lui spune: „Se poate oare face o anchetă cu toate garanţiile de seriozitate, atâta, timp cât ea, este întreprinsă — cum se întâmplă azi — chiar de către acei cari au întreaga răs­­tului vor lupta fără preget pentru pondere­a serviciului contingen­­întărirea sectorului şi sprijinul ţării , necondiţionat a­hail Berceanu. „ Dacă s’ar face o anchetă se­rioasă s’ar găsi — socotim — răs­­puns la multe nedumeriri, produse de serviciul contingentării. „S’ar putea alia, de pildă, dacă e adevărat că aceleaşi cereri ale ace­­loraşi urme au fost întâi­ aprobate, apoi refuzate, apoi iarăşi aprobate? „Dacă e adevărat că unele cereri introduse mai târziu au fost rezol­vate Înaintea altora mai vechi? „Dacă e adevărat că cereri odată refuzate au fost in urmă aprobate deşi nu se schimbase nimic din si­tuaţia care a dus la refuzul cererii? „Dacă e adevărat că deşi accesul public este complect interzis la ser­viciul contingentării, s’au negociat autorizaţiuni de import prompt li­­vrării in cafenelele bucureştene? „Dacă a adevărat că deşi pentru Germania s’a prevăzut că nu­ se a­­cordă autorizaţiuni de import decât în compensaţie, s’au acordat totuş a­­stfel de autorizaţiuni şi fără com­pensaţie?’’ „Universul“ scrie: „Svonurile neregidelor dela coh- ungentare sunt confirmate prin însăşi ancheta şi sancţiunile luate de ministerul de industrie. Dar pentrucă nici­ o bănuială să nu mai poată apăsa asupra unui ser­viciu de importanţa celui al con­tingentării, este de datoria mi­nisterului de industrie să trimeată dosarul in faţa justiţiei, spre a se face completă lumină“. „Ar fi un act de curaj de care d. Gr. Gafencu, subsecretar de stat la ministerul industriei, a dat în­totdeauna dovadă că nu se teme“. La toate aceste proteste şi între­bări,­­ ministerul de industrie a dat un semi-comunicat făgăduind sancţiuni. Noi cerem d-ui Gafencu să preci­zeze: înţelege sau nu să aducă par­chetul la contingentare spre a cer­ceta falsurile în acte publice făcu­te de anumiţi funcţionari şi totodată acuzaţiile precise pe care le-am adus noi şi le aduce acum „Cuvântul?” Da sau nu? Cu formule vagi de sancţiuni cari nu vin niciodată, d-sa nu poate mul­ţumi opinia publică. Bâlciu şi inaugurare Cuiliste manifestaţiei ţărăniste de la C.­de Argeş . Ziarele guvernamentale au făcut mult sgomot în jurul manifestaţiei politice aranjate de d-nii Mihalache şi Armand Călinescu, cu prilejul de­­venirei bustului lui Dobrescu-Argeş pe piaţa centrală a a oraşului Curtea de Argeş. Pentru că, — cu toate că poliţia şi administraţia au fost mobilizate pen­tru „organizarea” manifestaţiei,­­ nu era sigur că lumea va veni, s’a ales ziua de Sf. Dumitru, când in lo­calitate este bâlciul anual, populat de multă lume dela ţară. La orele 11 şi jumătate dimineaţa, poliţia şi administraţia au golit bâl­ciul ordonând ca „toată populaţia din bâlci să vie in piaţă unde va sosi d. Mihalache cu tot guvernul” ! Prăvăliile au fost închise tot „din ordin”. După discursurile rostite, — din cari n’au lipsit atacuri politice pă­timaşe, — lumea s’a împrăştiat ne­dumerită, în vreme ce fruntaşii ţă­rănişti au benchetuit la un restau­rant apropiat. Se vede Insă că fondurile puse la dispoziţie de d. Armand Căinescu n'au fost Îndestulătoare, deoarece la întoarcere, s’a întâmplat un incident penibil in gara gara Curtea de Ar­geş. Ce s’a Întâmplat? Dela Stolnici la Curtea de Argeş a circulat un tren special de 30 de vagoane care a a­­dus pe „delegaţii” din judeţele Olt, Argeş şi Muscel. Deoarece acest tren nu a fost plătit, direcţia C.F.F. a refuzat să-l mai formeze la îna­­poere. Scandal, certuri, protestări pe pe­ronul gării Curtea de Argeş. După tratative, promisiuni şi intervenţii, trenul s-a format în cele din urmă, rămânând ca socoteala să fie plătită tot de ministerul de interne. „­Iată cum se organizează, cu ba­nii contribuabililor şi pe aceste vre­muri de criză şi lipsă, manifestaţiile demagogice ale d-lor Mihalache şi Armand Călinescu . In zilele de 13 şi 14 Noemfifte va avea loc la Bucureşti, congresul Tineretului naţional-liberal din toată ţara. D-l Caranfil şi ozonificarea apei D-l Caranfil, director general la uzinele comunale voeşte să ozoni­­fice apa. Pentru aceasta sunt două sis­teme, unul cu cărbune şi altul cu cloramină. Primul e vechiu şi perimat, al doilea, modern. D-l Caranfil se găseşte în faţa mai multor oferte dintre cari una de 9 milioane lei şi alta, a unei case engleze, care voeşte să facă o­­peraţia ozonificării cu cărbune numai cu 3 jum. milioane lei iar acea cu cloramină, deşi mai mo­dernă, numai cu 2 milioane lei. După câte Ştim s’a atras atenţia d-lui Caranfil că sistemul cu clo­ramină, deşi cel mai eftin, este sin­gurul aplicabil cu succes şi eco­nomie. Dar, indiferent de aceasta, între o ofertă pentru oztruifoarea cu cărbune, pentru 3 milioane luni, şi alta prin acelaş sistem, pentru 9 milioane, suntem curioşi, să vedem dacă d. Caramfil va sta la în­doială. i Organizaţiile judeţene şi acţiunea Partidului National-liberal — O delagaţiune a lud­. Pambovitia la preşedintele Partidului Domnul Ion G. Duca preşedin­tele partidului naţional-liberal — a primit acasă la d-sa — unde era reţinut din cauza unei indispozi­ţii o numeroasă delegătiune a organizaţiunei P. N. L. din jude­ţul Dămboviţa. Membrii delegaţiunei au expus şefului partidului situaţia din ce în ce mai gravă creiată în econo­mie, administraţie şi gospodăria judeţului de regimul naţional-ţă­­rănist şi sociu declarat hiotărâţi a secunda prin toate mijloacele cu toate jertfele acţiunea de răs­turnare a guvernului. Şeful partidului a mulţumit de­­legaţiunei şi a asigurat-o de grija sa deosebită pentru marile inte­rese ale ţării şi ale judeţului Dăm­­boviţa , precum şi de hotărârea conducerei de a duce până la ca­păt lupta pentru înlăturarea gu­vernului, aducând astfel redresa­rea economică şi financiară a ţa­rei. Delegaţiunea s’a întreţinut apoi la clubul liberal din Calea Victo­riei cu d-nii: prof. dr. Angelescu şi cu d-l Gh. Tatarescu secretarul general al partidului. In fruntea delegaţiunei dâmbovi­ţene erau domnii: Polizu Draffo­­mirescu, fost deputat și prefect, Ion D. Dimitriu fost prefect, Ionel C. Nicolaescu fost deputat, C. C. Deleanu fost prefect, C. Dămescu fost deputat, G. Pârvulescu, fost primar al orașului Târgoviște. Preot Vasile Popescu fost senator, Alexandru Pamitescu fost ajutor de primar al oraşului Târgo­­b­işte, N. Rizescu-Brăneşti, mare industriaş, Ion Bajeru fost preşe­dinte al consiliului judeţean, R. R. Nae fost consilier judeţean, Al. Popescu, N. Iordăchescu, Ştefan Stoicescu actuali consilieri jude­ţeni, I. Diaconescu (Voinești), Am­­za Ghițescu institutor pensionar, M. Nicolescu avocat, preot Matei Popescu-Ghergani, Ion Tudor fost inspector școlar, căpitan Dem. Teo­dorescu Titu, Gr. Zaharescu mare comerciant, Gh. Năstase institutor, V. Stăncescu institutor, preot St. Vârf­urea,nu, N. St. Popescu pro­­prietar fost consilier judeţean, pr. Al. Popescu şi alţii. Delegaţiunea a fost condusă de d-l C. D. Dimitriu deputat de Dăm­boviţa şi preşedintele organiza­­ţiunei locale a P. N. L.

Next