Viitorul, octombrie 1933 (Anul 25, nr. 7708-7733)

1933-10-25 / nr. 7728

ULTIMA ORA Politica de apropiere între Statele­ Unite și Rusia SITUAŢIA INTERNATIONAL­A BULETINUL de AZI: Luni, 23 Octombrie 1933 Londra, 23. (Rador). — consideră arsul 1935 ca" Presa pune în legătură a­ data probabilă a unei de­­prop­ier­ia ruso-america- Istinder­ în situaţia lor vi­na cu neliniştea ce dom- iernă, atunci închein­­neşte în Extremul Orient, idu-se al doilea plan din­­,,Sunday Times“ subEî-­cinai. Ansamblul acestor m­ază că anul 1938 va fi fape ar explica de ce Sta-hotărâtor pentru politica japoneză, căci la această dată retragerea Japoniei din Societatea Naţiunilor aş fi devenit definitivă. Artele Unite şi Uniunea So­­vietelor înţeleg tot mai bine foloasele respective ce pot rezulta din strân­gerea relaţiunilor lor. Alte ziare cred că ges­tul preşedintelui Roose­velt are în primul rând o importanţă economică, fiind inspirat îndeosebi din gri­ja de a deschide de­­buşee noul comerţului şi industriei americane. „Ti­mes“ subliniază că în ori­ce caz este o anomalie ca două ţări, între care e­­xistă un volum considera­bil de afaceri, să poată ignora mai departe în mod oficial existenţa lor. Germania şi evoluţia politicei externe a Rusiei Berlin 23 (Rador). _ „Deutsch Diplomatisch Politische Korres­pondenz“, publicaţia oficioasă ministrului de externe german, ve­de în schimbul de telegrame Roo­­se­vlt-Kalinin, unul din actele cele mai importante ale politicei internaţionale. Germania nu se poate decât felicita de această e­­voluţie, care înseamnă sfârşitul izolării Rusiei sovietice. Germania a exprimat de la înce­put convingerea că o ţară de mă­rimea şi de importanţa Rusiei nu poate fi exclusă din familia state­lor occidentale şi că o restabilire a stării normale de lucruri în do­meniile politicei şi economiei, se va face cu atât mai uşor, cu cât în Washington, 23 (Rador). — Preşe­dintele Roosevelt a adresat aseară un nou mesagiu către naţiunea ameri­cană, în care analizează rezultatele sistemului de reconstrucţie naţională în primul trimestru de aplicare şi anunţă unele nouă măsuri. Preşedintele Roosevelt începe prin a constata că în acest trimestru şi-au găsit de lucru patru milioane şomeuri din totalul de 12 sau 13 mi­lioane. Sumele alocate lucrărilor publice vor fi încă mărite pentru a combate şomajul. Dolarul este azi prea mult influenţat de eveni­mentele comerţului ex­terior, de politica internă a altor naţiuni şi de tul­­­­burări politice din alte trenul, mergând în districtul Fi-­­Continente. In consecinţă, ani, unde va conduce personal­­Statele Unite trebuie să manevrele anuale ale trupelor, exercite un control al va- Districtul Fukui este teritoriul floarei aur a dolarului, japonez cel mai apropiat al coas­telor, de portul Vladi­vostoek. Aici se presupune că, în caz de răz­boi­ ruso-japonez, ar debarca în primul rând trupele sovietice, pentru ca să împiedice ca perturbările monetei să determine continua ajus­tare a preţului materiilor prime. In acest scop guvernul Sir John Simon, ministru de ex­terne al Angliei, a declarat mnui ilar că cu retragerea Germaniei de la Geneva, lucrările conferinţei de de­zarmare nu trebue întrerupte. Semnatarii pactului Societăţii Naţiunilor s’au obligat să facă tot posibilul pentru realizarea unui acord general privitor la limitarea şi­ reducerea armamentelor. Altfel, va trebui să ne aşteptăm la o nouă cursă a armamentelor, ceiace n’ar garanta pacea ÎL”­i lumei şi ar constitui o povară pentru toţi. A­tunci se va pune profese­. După ziarul „Observer” ar fi Intervenit o înţelegere între guver- mandatului japonez nele englez, francez şî american în sensul ca, în discutarea problemelor puse de retragera Germaniei de la Geneva, să nu se încerce o substi­tuire a Soc. Naţiunilor prin pactul celor patru puteri mari. — Greva generală a fermierilor americani se datoreşte măsurilor luate de guvern pentru reducerea suprafeţelor însămânţate. — La discutarea pe articole a­ proectului de buget al Franţei, care pre­vede reduceri de salarii, d. Daladier, preşedintele consiliului, va pune în Cameră chestiunea de încredere. — La Ankara s’a semnat protocolul prin care se prelungeşte pe cinci ani tratatul dintre Turcia şi Ungaria. Încheiat la 1929, relativ la neutralitate, conciliare şi arbitraj. — Presa engleză pune in legătură apropierea ruso-americană cu neliniştea ce domneşte în Extremul Orient. Anul 1935 va fi hotărâtor pentru politica Japoniei, căci atunci se va pune problema mandatului japonez asupra insulelor din Pacific. Tot atunci se va intruni şi con­ferinţa navală, când Japonia îşi va formula revendicările m­asura insulelor din Paci­fic, mandat pe care acea­stă putere îl deţine din partea organizaţiei de la Geneva. Ziarul constată că tot în 1935 se va întruni vii­toarea conferinţă navala la care Japonia este ho­tărâtă să îşi formuleze re­vendicările. „Sunday Times“ adaugă că Sovietele deasemenea M­­ado­u l la manevrele armatei japoneze TOKIO, 22 (Radar). — Mi­a­­doul a părăsit astăzi capitala, cu Guvernul Statelor­ Unite se îndreaptă spre o portică de con­trolare a monedei va cumpăra aurul extras în Statele Unite la un preţ care va fi determi­nat de ministerul finanţe­lor. Guvernul se îndrea­ptă spre moneta contro­lată. Mesagiul subliniază apoi că credi­tul guvernului este excelent. In par­te, preţurile s-au urcat. Trecând la examinarea problemei agricole, mesagiul constată că situa­­ţia fermierilor, care s-a înrăutăţit timp de 20 ani, este obiectul preocu­părilor generale. Va trebui însă să treacă doi sau trei ani până la rezol­varea definitivă a acestei problema. HIRO­HITO împăratul Japoniei Cioclii cooperaţiei autorii ruinei acestei mişcări fac directiva»m— — Ce s’a petrecut la Topoloveni Eri s’a ţinut la Topoloveni o în­trunire cooperatistă la care au fost prezenţi, cei cari au prezidat ruina cooperaţiei româneşti. Cine s’a manifestat cu acest prijel ? D-nii I Mihalache, I. Răducanu, Gr. Mlădenatz, Voicu Niţescu şi alţi agenţi profitori naţional-ţă­­rănişti. Cercetând cuvântările ţinute ca şi seria participanţilor s’ar putea spune cu drept cuvânt, că această manifestaţie seamănă mai mult a întrunire de ciocli ai mişcărei. Ce reprezintă activitatea din ur­mă a d-nui Mihalache în coopera­ţie ? Năpustirea asupra in­stituţii­halache, urmărind o mişcare pusă în serviciul maselor populare. Iar cât despre d-l Răducanu, nu se jenează să stea în fruntea unui consiliu la Banca Centrală, care primeşte 120 mii Iei lunar, cornişe stoarse prin executarea a zeci de cooperatori vrednici. De altfel, nu e surprizător că la Topoloveni a mers şi faimosul Mladenatz, la dispoziţia căruia s’au pus sute de milioane prin ofi­ciul naţional al cooperaţiei, a că­ror întrebuinţare scandaloasă va forma obiectul cercetărilor viitoa­re ale instanţelor judecătoreşti. N’a lipsit nici d-l Voicu Niţescu 'ministrul agriculturei, care din lor cooperatiste a bandelor liră-)î,'“'U părete naţional-ţărăniste. Diurne,! SJ jjc inform­aţie cujiurala sau jetoane, misii şi traficuri cu fon- ! ^'. '0T,41;1V eil’'SPUS ^ , . . . ; mişcarea cooperatista începe la •Iunie cooperaţiei, simt singurele „oi cu d-nii Răinieanu şi Mihala­­aetc executate de agenţii d-lui Mi- * ehe. C’un astfel de ministru, se ex­plică fiece agricultura e în fali­ment iar cooperaţia ruinată. Toţi oratorii au constatat că le­gile actuale n’au dat rezultate şi cooperaţiei trebue să i se dea alte orientări. Desigur că după ce legile naţional-ţărăniste au anexat insti­tuţiile cluburilor respective pentru A­sia işi va regăsi locul în relaţia­­a le exploata, când au fost epui-­ ni, intermt­minli­­za­te de toate rezervele strânse de le internat'°»ale de op­ unii din strădania maselor să­teşti, cooperaţia are nevoe de alte orientări. Dar trebue să se ştie că noua în­drumare nu va fi izvorâtă din in­teresele partidului naţional-ţără­­nesc de a-şi aservi cooperaţia, ei din voinţa cooperatorilor de a-şi organiza mişcarea pe baze sănă­toase pentru ca să poată fi o forţa de rezistenţă şi sprijinii a milioane­lor de muncitori săteni şi orăşeni. ---------------------------------------­ DIANIU a RESPINS !). Mihai Popovici a luat eri contact cu d. luliu Maniu,­­ spre a aduce la îndeplinire man­datul de mediator ce i-a fost în­credinţat de d. dr. Vaida. Ştirile cari au sosit azi din Cluj arată că d. luliu Maniu a respins categoric orice fel de în­trevedere cu d. dr. Vaida. D-sa a rămas intransigent în părerea că orice prelungire a gu­­vernărei actuale constitue dis­trugerea unităţei partidului na­­ţional-ţărănîst şi că cei cari îşi iau răspunderea vor trebui în­­tr’un viitor foarte apropiat sa dea seama în faţa congresului general de aceasta. In ce priveşte atitudinea sa, d. Tuliu Maniu a afirmat că perso­nal nu va participa în Parlament, dacă eventual se va deschide, finarhezarea şcoalei secundare mmmmmmMMwmm — Consecinţele numirei de pro­fesoare suplimentare la cursul superior al liceelor da băeţi — Ocupăndu-se de cazul relevat de noi, al numirei la un liceu de băeţi din Capitală a 13 doamne şi domnişoare suplinitoare, oficiosul „Dreptatea“ brodează uri întreg articol de inepţii şi naivităţi. ,,Dreptatea“ spune : de îndată ce s’au acordat drepturi civile­ şi politice femeilor, liceele de băeţi pot fi împânzite de profesoare şi că un partid care n’ar face lucrul acesta ar fi boicotat de femei. Iată deci ce preocupă clubul 1ra­­ţional-ţărănist: Nu interesele su­perioare ale învăţământului,, ci plasarea clientelei sale femenine. Insă pentru noi şi pentru orice om cu bun simţ problema se pune altfel. Nimeni nu contestă că femeea s’a dovedit un element bun sau că ’ s’ar compromite școala prin in­trarea ei în corpul didactic, după cum nu se ridică împotriva drep­turilor civile ale femeii PE CARI PARTIDUL NATIONAL, LIBE­RAL, DE ALTMINTERI, LE-A ACORDAT. IN­SC­RIIN­DU-LE IN CONSTITUTIE. In corpul didactic femeia îşi p ire evident rostul şi­ rolul ei.­­ DAR, NU PENTRU ELEVII DE I IL. V, VI Şi a Vll-a, dar că nu poate să împedice pe deputaţii şi senatorii, strânşi la Sovata, să se manifeste cum vor voi ei, în Corpurile Legiuitoare. Cu acea­st­a, mnaniştii socotesc mandatul ministrului de justiţie complet eşuat. Intre timp, grupul manist a decis evacuarea „Patriei“, oficio­sul guvernului. EVACUAREA SE VA PRO­DUCE SAPTAMANA ACEAS­TA,­­ RAMANAND CA D. DR. VAIDA SA CAUTE LA CLUJ O ALTA TIPOGRAFIE PEN­TRU IMPRIMAREA ZIARULUI GUVERNAMENTAL. TOT IN CURSUL ACESTEI SAPTAMANI VA APAREA SI „ROMANIA NOUA“, ORGANUL GRUPULUI MANIST. ffretăbîle,­­dar fatale, dintre el şi profesoare ? Nu vom insista asupra nime­­roaselor cazuri grave, pe cari ne abţinem a le discuta în public toc­mai pentru respectul şcoalei. D-l Titulescu părăseşte Atena discord, plecând la Delfos. După o oprire de o zi aci, va pleca la Bel­grad, urmând să sosească la Bu­cureşti Vineri seară Se încearcă etatizarea fon­dului religionar în ultimul timp cercurile con­ducătoare ale Eparhiei Bucovinei au fost înştiinţate că se proectea­­ză de către Casa autonomă a pă­durilor statului etatizarea averilor aparţinând fondului bisericesc din Bucovina. Pentru a se evita însă orice sus­piciune şi ori­ce rezistenţă, Capsul a mascat cu precauţiune această etatizare sub următoarea formu­lă : cedarea de bună voe de către Eparhia Bucovinei, către Caps a administrărei fondului bisericesc, pe timp nelimitat. In acest scop s’a şi făcut la Caps, un proect, care a fost înaintat consiliului e­­parhial al Bucovinei. Proectul nu urmăreşte însă alt­ceva de cât etatizarea fondului. Consiliul eparhial şi adunarea eparhială vor combate însă cu e­­nergie această• încercare, spre a ădărnici proectul şi a menţine 8 îl ifTi VMM—HW DEMERSURILE d-lui VAIDA • «»»iWBiKMRnnuKiâMUi - 0. luiiii Mani» nu va participa în Parlament.­­Siptâmâna aceasta ..Patria“ va fi evacuată — riirr it 11 in imn ................IIIII III — !■■■ mia— De ce nu răspunde „Dreptatea“ -e este cu cazurile atâtor elevi e- autonomia fondului, liminaţi din cauza incidentelor re­ Conferinţele d-lui Duca Joi 26 Octombrie ora 9 seara, d-l­­. G. Duca, va deschide la Fundaţia Ion L Dalles (B-dul Brătianu 18) Mul ciclu de conferinţa organizata de Societatea Cultură „Tinereţea“ de sub preşedinţia d-lui N. Batzaria. D. Duca va vorbi despre „Actua­lităţi“ (Criza economică. Criza păcii. Criza democraţiei parlamentare). # A doua zi, Vineri 27 Octombrie, la orele 6 d. a. d. Duca, va ţine tot la Fundaţia I. I. Dal­os, prima con­ferinţă din ciclul organizat de Cer­cul analelor române. Subiectul con­ferinţei : Amintiri. 111 ultimul timp s’a publicat de repetate ori prin ziarul „Cuvântul“ din Brăila, ştirea că actuala con­ducere a organizaţiunii noastre lo­­cale va fi schimbată,­­ şefia ur­mând a fi încredinţată d-lui Radu Portocală. Această ştire este de domeniul fanteziei. D-l Leo­n1 te Moldovanu este şi rămâne şeful organizaţiunii na­ţional-liberale din judeţul Brăila, bucurându-se de toată încrederea şi simpatia forurilor conducătoare. Pentru d. Arrgetoianu-Omletă D. Argetoianu vorbeşte — în foaia aia confidenţială — despre nu ştim ce „ameninţări“ ale noas­tre la adresa d-sale. D. Argetoianu se înşeală. Un om politic ajuns în halul d-sale, cu popularitate acoperită de ouă, izolat şi pus la carantină de toa­tă lumea , nu se ameninţă; un astfel de om cel mult se compă­timeşte. Cât despre faptul că anumite adevăruri care i se spun în faţă reuşesc să-l înveselească pe vis­tiernicul falimentului de pe vre­muri — să fie sigur d. Argeto­ianu că această plăcere de a’l în­veseli i se poate face zilnic a­­mintind ce a fost ministeriatul d-sale, amestec de incapacitate dovedită, de farsă vinovată, de neseriozitate cinică şi de uşu­rinţă bolnăvicioasă. Munţii Bucegi, până în apro­pierea oraşului Sinaia, sunt a­cope­riţi de un strat gros de zăpadă. Congresul Tineretului Liberal 111 zilele de 13 şi 14 Noembrie va avea loc la Bucureşti, congresul Tineretului naţional-liberal din toată ţara. Grave tulburări muncitorești în Cuba Havana, 23. (Rador). — Tulburările muncitorești care au cuprins toată Cuba, duc probabil spre o criză fie guvrn, de mult așteptată. Greva la căile ferate continuă. Diferite ştiri Spre eşuarea trata­­tivelor de la Paris Azi a avut loc o nouă convorbire telefonică cu Parisul. D. V. Madgearu a comu­nicat guvernului că tra­tativele n’au făcut nici un pas înainte şi nici nu se poate prevede aşa ceva. Episcopul Dionisie al Cetăţii Albe a fost invalidat ■■■«■■■■■■■ £* Membrii Sf. Sinod s’au întrunit azi dimineaţă, la orele 1g, sub pre­şedinţia patriarhului Miron Cristea, spre a discuta din punct de vedere canonic, valabilitatea alegerii arhie­reului Dionisie Erhan Tighineanu, ca episcop la eparhia Cetăţii Albe. O comisie restrânsă a Sinodului a cercetat dosarul alegerii şi validării titlurilor noului ales de congresul naţional bisericesc. După două ore de discuţie, comi­sia a intrat în complectul Sf. Sinod, depunmindu-şi raportul. I. P. S. S. Patriarhul Miron Cri­­stea a cerut invalidarea alegerii. L P. S. S. GURIE, a pledat contra Invalidării. Deasemenea a luat cuvântul, In propria sa cauză şi arhiereu! Dio­nisie. I. P. S. S. Mitropolitul PIMEN al Moldovei, a afirmat că atunci când arhiereul Dionisie a fost înălţat la a­­cest rang de arhierei, el şi-a luat an­gajamentul de a nu candida vreo­dată la un scaun episcopal, înălţarea la rangul de arhiereu a fost numai o răsplată pentru meri­tele sale naţionale. Toţi membrii Sinodului, cu excep­ţia mitropolitului Gurie şi a arhie­reului Dionisie s’au pronunţat apoi pentru iavaliriap.» alegerii, în urmă Sf. Sinod a luat în discu­ţie, convenţia bisericească cu Iugo­slavia. La serbările semicentenarului şi la serbările de la Craiova (cente­narul liceului Carol I şi sfinţirea catedralei Sf. Dumitru) guvernul va fi reprezentat prin d-nii Al. Vaida Voevod, preşedintele consi­liului, Dem. Gusti, ministrul in­­­strucţiuni şi general Samsonovici,­­ ministrul apărării naţionale. Sub guvernul d-lui Vaida agita­ţiile extremiste iau proporţii ame­ninţătoare pentru ordinea socială. Actualul preşedinte al consiliului jurată de ceia ce se petre­ce în România. Se lasă convingerea că ţara este a oploşit, la departamentele pe *tl pragul unor răsturnări unde a trecut, pe toţi agenţii agi- j menite s’o abată dela ro­­taţiilor anarhice şi­­ a întreţinut Lturile ei normale. Când cu mijloace din bugetul statului. I . „ . : Azi când aceste atâţări devin dea-1 aceasta este situaţia, dreptul primejdioase, preşedintele­­ Vaida nu numai ca nu consiliului este arătat din nou ca sancţionează dezordinile, susţinător al acestor acţiuni de către chiar foştii săi colaboratori apropiaţi. Complicitatea d-lui Vaida este dovedită nu numai de atitudinile din trecut şi de demascările de azi ale unor parlamentari naţional­­ţărănişti, dar din îndemnările sa­le, guvernul n’a luat nici o mă­sură împotriva desmăţurii anar­hie şi tolerează defilarea cohorte­lor aţâţătoare în toate părţii© ţâ­rei. La toate dovezile evidente de tovărăşie, regimul d-lui Vaida s’a mărginit la polemici inutile de Presă şi redactarea de comunicate banale. Când a fost vorba de măsuri, au izbucnit violente scandaluri în con­siliul de miniştri. De ce ? Fiindcă după dispoziţiile şefului guvernu­lui, ministrul de justiţie a dat in­strucţiuni organelor judecătoreşti să nu sancţioneze actele disperate ale extremiştilor iar ministrul de interne a protestat în contra sabo­tării acţiunilor sale. Scandalul a mers aşa de departe, încât a fost vorba şi de demisia unor membri ai guvernului. Mai mult chiar „Patria“ oficiosul naţional-ţără­­nist de la Cluj, arată că guvernul a făcut ,,filan­tropie“ cu agitatorii extre­mişti. Filantropie pe so­coteala banului public, sau filantropia lipsei de mă­suri energice pentru a ţm­­piedica revărsarea anar­hiei ? Opinia publică din ţară ca şi opinia publică străi­nă se arată, foarte îngri­spre a provoca diversiune, iar pe de altă parte spre a ridica mo­­ralul dezastruos al partidului, d. dr. Vaida a lansat drept balon de oxigen, apropierea unei rema­nieri. Inutil să adăugăm ca știrea a provocat ilaritate generală, — ceea ce dealtminteri este foarte firesc. Un guvern care nu se sprijină pe partid, înlăuntrul căruia nu există nici o unitate, un guvern care a ridicat împotriva-i unani­mitatea adversitate­ și orel opi­niei publice. — un asemenea gu­vern nu poate vorbi de remaniere. Incapacitatea sa totală a condus în țară la o intensificare a agita­ţiilor si o revoltă care de la zi la zi poate lua forme anarhice. Iar a­­fără la izolarea completă a Ro­mâniei, prin tăerea completă a oricărui credit, si prin distrugerea a aproape tot ce forma legăturile sale comerciale si economice. Salariile pe Septembrie — deşi Ora 2 d. a. COMPLICITATEA d-lui VAIDA K­aiPRBg in mişcările extremiste Gravele răspunderi ce-şi asumă preşed­itele de cons­­iui— dar nu se simte obligat să-şi clarifice situaţia. Aici ca şi in afară, pre­şedintele consiliului este arătat ca autor al marşu­lui anarhic ce se organi­zează împotriva ordinei publice. Prin tăcerea de până a­cum, d. Vaida îşi asumă grele răspunderi când va avea să dea seama de at­mosfera cre­­ată în ţară. Să nu se uite că trecutul său de provocator al miş­cărilor sângeroase este un indiciu pentru ceia ce patronează azi. Dar va ve­ni ziua când ţara va cere socoteală pentru toate complicităţile primej­dioase şi toate provocă­rile anarhice ale actualu­­lui preşedinte de consi­­liu,­­ suntem la finele lunei Octombriei,­­ n’au fost totuşi achitate. Mai mult, există chiar salarii pe Au­gust neonorate. * O eventuala deschidere a Parla­mentului — pe care bunul simt o refuză ea posibilă. — ,ar da loc la cea mai violentă sesiu­ne ce s’a po­menit la noi. ■ Un Parlament, al cărui guv­uval l-a semnat Se­­leîzki, ar constitui o sfi* dare cu consecințe ex­trem de grave. ’­­ Așa fiind, singura re­maniere guvernamentală) cu putinţă . ESTE REM­A­­MCEREA TOTALA. Guvernul Vaida îşi tră­­eşte, oricât ar voi să se cramponeze de putere, ultimele zile. ...............—■«••«■£!)■»••» ■ GUVERNUL »a TREBUI si PLECE — Parlamentul Seletzki nu se poate deschide — In urma retragerii Germaniei din SOC. NAŢIUNILOR — „Franţa nu poat© dezarma“ — ţa, presupunând că are această in­tenţie. Cel mai bun mijloc de a păzi acea­stă neprețuita binecuvântare, care e pacea europeană, este să se asigure în viitor poziţia Franţei, făcând-o atât de puternică, încât să descura­jeze chiar şi pe cei mai şovinişti din­tre germani. Londra, 23 (Rador). — Cub titlul „Franţa nu poate dezarma” ziarul „Daily Mail” publică un articol din care extragem următoarele: „Pentru propria ei mântuire, Fran­ţa trebue să respingă cu hotărâre in­­vitaţiunile şi să se ţină departe de linguşirile pe care vizionarii inspi­raţi i le adresează în acest scop de a o face să îşi reducă armamentele. Puţin importă sursa de unde vin a­­ceste invitaţii. Ele sunt o primejdie. Ce trebue să facă Franţa? Ea tre­bue să-şi păstreze cu hotărire actua­lele mijloace de apărare şi să le per­fecţioneze. De la fontiera belgiană până la Alpi, ea trebuie să constru­iască o reţea de nepătruns de lucrări de apărare, la adăpostul cărora po­porul francez să poată rezista asal­tului oricărui adversar. Naţiunea britanică va trebui să hotărască în nerit ultimele cuvinte ale d-lui Mussolini.­­ In cursul primilor ani ai regi­mului au trebuit să se realizeze opera constructivă și zilnică. A venit timpul păcii ? Aceasta de­pinde oare de noi sau numai de­ noi ? Am arătat, în mod ferm, sin­cer și loial, că dorim pacea, dar o pace onorabilă și justă pentru Dacă Franţa ar dezarma, am avea „ cele din urmă dacă obligaţiile vane ( probabil războiul câteva luni mai ).­. (Mulţimea aclamă frenetic pe şi îndoelnice ale tratatului din Lo-' târziu (­ Mussolinii carne nu trebuiesc transformate în- -----.....— ‘ _1 Tipărit în »tellerel» „IMPRIMERIILE dil)L.iri.NDENT în­ str. R. Poincaré Mo. 17 (fosta Academi­el). i Declaraţiile c­uS Mussolini ROMA, 23 (Rador). — Eri a a­­vut loc aci una dintre cele mai mari grandioase manifestaţii ale celui de al 11-lea an de la venirea la putere a fasciştilor. Cu acest prilej, d. Mussolini a făcut următoarele declaraţii: înţeleg să revendic în mod mai peremtoriu prioritatea istorică a mişcării fasciste şi nu mai puţin peremtoriu originalitatea absolută a doctrinei noastre. Domnul Mussolini a adău­gat : Doctrina de Stat este bunul nostru, după cum concepţia popo­rului este tot un bun al nostru care devine arbitrul destinului său şi unul din scopurile istoriei sale. Ea nu este deci o revoluţie a claselor mici sau a unor cercuri; tr’o alianţă defensivă între Franţa ea nu este o revoluţie a unor mici şi Anglia. Dacă se decide la aceasta,­­ cercuri intelectuale fără un carac­­va trebui să creeze forţele necesare fer bine definit, ci adevărata re­­pentru a împiedica această alianţă volntie a poporului, fiindcă dvs. să se prefacă în ceiace Locarno a , sunteti poporul, voi cămăşile ne­­fos ntotdeauna, — o amăgire. I gre, popor autentic si solid al ora-Cu o astfel de alianţă s’ar pute. lor orâ!,prelor si satelor, popor ca împreună Marea Britanie și Frâu 0.0*„ , „ . „„„.!»!„•• -ta să întindă Germaniei noui 01 Ia °ric sacrificii, popor ca­ mână de prietenie. Războiul imediat' 7na an' de tranşee si 15 ani este in afară de chestiune, fiindcă “e reT°iutIe}} dan ^“tuija sa pri­­chiar dacă Germania se reînarmează, * y®aaca *n fata orice forţa inamica, ea nu este în măsură să atace Fran- No”' aclamaţii entuziaste au aco­ Redarto*­ t­espotisabi! CONSTANTIM !

Next