Viitorul, octombrie 1933 (Anul 25, nr. 7708-7733)
1933-10-25 / nr. 7728
ULTIMA ORA Politica de apropiere între Statele Unite și Rusia SITUAŢIA INTERNATIONALA BULETINUL de AZI: Luni, 23 Octombrie 1933 Londra, 23. (Rador). — consideră arsul 1935 ca" Presa pune în legătură a data probabilă a unei depropieria ruso-america- Istinder în situaţia lor vina cu neliniştea ce dom- iernă, atunci încheinneşte în Extremul Orient, idu-se al doilea plan din,,Sunday Times“ subEî-cinai. Ansamblul acestor mază că anul 1938 va fi fape ar explica de ce Sta-hotărâtor pentru politica japoneză, căci la această dată retragerea Japoniei din Societatea Naţiunilor aş fi devenit definitivă. Artele Unite şi Uniunea Sovietelor înţeleg tot mai bine foloasele respective ce pot rezulta din strângerea relaţiunilor lor. Alte ziare cred că gestul preşedintelui Roosevelt are în primul rând o importanţă economică, fiind inspirat îndeosebi din grija de a deschide debuşee noul comerţului şi industriei americane. „Times“ subliniază că în orice caz este o anomalie ca două ţări, între care există un volum considerabil de afaceri, să poată ignora mai departe în mod oficial existenţa lor. Germania şi evoluţia politicei externe a Rusiei Berlin 23 (Rador). _ „Deutsch Diplomatisch Politische Korrespondenz“, publicaţia oficioasă ministrului de externe german, vede în schimbul de telegrame Roosevlt-Kalinin, unul din actele cele mai importante ale politicei internaţionale. Germania nu se poate decât felicita de această evoluţie, care înseamnă sfârşitul izolării Rusiei sovietice. Germania a exprimat de la început convingerea că o ţară de mărimea şi de importanţa Rusiei nu poate fi exclusă din familia statelor occidentale şi că o restabilire a stării normale de lucruri în domeniile politicei şi economiei, se va face cu atât mai uşor, cu cât în Washington, 23 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a adresat aseară un nou mesagiu către naţiunea americană, în care analizează rezultatele sistemului de reconstrucţie naţională în primul trimestru de aplicare şi anunţă unele nouă măsuri. Preşedintele Roosevelt începe prin a constata că în acest trimestru şi-au găsit de lucru patru milioane şomeuri din totalul de 12 sau 13 milioane. Sumele alocate lucrărilor publice vor fi încă mărite pentru a combate şomajul. Dolarul este azi prea mult influenţat de evenimentele comerţului exterior, de politica internă a altor naţiuni şi de tulburări politice din alte trenul, mergând în districtul Fi-Continente. In consecinţă, ani, unde va conduce personalStatele Unite trebuie să manevrele anuale ale trupelor, exercite un control al va- Districtul Fukui este teritoriul floarei aur a dolarului, japonez cel mai apropiat al coastelor, de portul Vladivostoek. Aici se presupune că, în caz de război ruso-japonez, ar debarca în primul rând trupele sovietice, pentru ca să împiedice ca perturbările monetei să determine continua ajustare a preţului materiilor prime. In acest scop guvernul Sir John Simon, ministru de externe al Angliei, a declarat mnui ilar că cu retragerea Germaniei de la Geneva, lucrările conferinţei de dezarmare nu trebue întrerupte. Semnatarii pactului Societăţii Naţiunilor s’au obligat să facă tot posibilul pentru realizarea unui acord general privitor la limitarea şi reducerea armamentelor. Altfel, va trebui să ne aşteptăm la o nouă cursă a armamentelor, ceiace n’ar garanta pacea ÎL”i lumei şi ar constitui o povară pentru toţi. Atunci se va pune profese. După ziarul „Observer” ar fi Intervenit o înţelegere între guver- mandatului japonez nele englez, francez şî american în sensul ca, în discutarea problemelor puse de retragera Germaniei de la Geneva, să nu se încerce o substituire a Soc. Naţiunilor prin pactul celor patru puteri mari. — Greva generală a fermierilor americani se datoreşte măsurilor luate de guvern pentru reducerea suprafeţelor însămânţate. — La discutarea pe articole a proectului de buget al Franţei, care prevede reduceri de salarii, d. Daladier, preşedintele consiliului, va pune în Cameră chestiunea de încredere. — La Ankara s’a semnat protocolul prin care se prelungeşte pe cinci ani tratatul dintre Turcia şi Ungaria. Încheiat la 1929, relativ la neutralitate, conciliare şi arbitraj. — Presa engleză pune in legătură apropierea ruso-americană cu neliniştea ce domneşte în Extremul Orient. Anul 1935 va fi hotărâtor pentru politica Japoniei, căci atunci se va pune problema mandatului japonez asupra insulelor din Pacific. Tot atunci se va intruni şi conferinţa navală, când Japonia îşi va formula revendicările masura insulelor din Pacific, mandat pe care această putere îl deţine din partea organizaţiei de la Geneva. Ziarul constată că tot în 1935 se va întruni viitoarea conferinţă navala la care Japonia este hotărâtă să îşi formuleze revendicările. „Sunday Times“ adaugă că Sovietele deasemenea Madou l la manevrele armatei japoneze TOKIO, 22 (Radar). — Miadoul a părăsit astăzi capitala, cu Guvernul Statelor Unite se îndreaptă spre o portică de controlare a monedei va cumpăra aurul extras în Statele Unite la un preţ care va fi determinat de ministerul finanţelor. Guvernul se îndreaptă spre moneta controlată. Mesagiul subliniază apoi că creditul guvernului este excelent. In parte, preţurile s-au urcat. Trecând la examinarea problemei agricole, mesagiul constată că situaţia fermierilor, care s-a înrăutăţit timp de 20 ani, este obiectul preocupărilor generale. Va trebui însă să treacă doi sau trei ani până la rezolvarea definitivă a acestei problema. HIROHITO împăratul Japoniei Cioclii cooperaţiei autorii ruinei acestei mişcări fac directiva»m— — Ce s’a petrecut la Topoloveni Eri s’a ţinut la Topoloveni o întrunire cooperatistă la care au fost prezenţi, cei cari au prezidat ruina cooperaţiei româneşti. Cine s’a manifestat cu acest prijel ? D-nii I Mihalache, I. Răducanu, Gr. Mlădenatz, Voicu Niţescu şi alţi agenţi profitori naţional-ţărănişti. Cercetând cuvântările ţinute ca şi seria participanţilor s’ar putea spune cu drept cuvânt, că această manifestaţie seamănă mai mult a întrunire de ciocli ai mişcărei. Ce reprezintă activitatea din urmă a d-nui Mihalache în cooperaţie ? Năpustirea asupra instituţiihalache, urmărind o mişcare pusă în serviciul maselor populare. Iar cât despre d-l Răducanu, nu se jenează să stea în fruntea unui consiliu la Banca Centrală, care primeşte 120 mii Iei lunar, cornişe stoarse prin executarea a zeci de cooperatori vrednici. De altfel, nu e surprizător că la Topoloveni a mers şi faimosul Mladenatz, la dispoziţia căruia s’au pus sute de milioane prin oficiul naţional al cooperaţiei, a căror întrebuinţare scandaloasă va forma obiectul cercetărilor viitoare ale instanţelor judecătoreşti. N’a lipsit nici d-l Voicu Niţescu 'ministrul agriculturei, care din lor cooperatiste a bandelor liră-)î,'“'U părete naţional-ţărăniste. Diurne,! SJ jjc informaţie cujiurala sau jetoane, misii şi traficuri cu fon- ! ^'. '0T,41;1V eil’'SPUS ^ , . . . ; mişcarea cooperatista începe la •Iunie cooperaţiei, simt singurele „oi cu d-nii Răinieanu şi Mihalaaetc executate de agenţii d-lui Mi- * ehe. C’un astfel de ministru, se explică fiece agricultura e în faliment iar cooperaţia ruinată. Toţi oratorii au constatat că legile actuale n’au dat rezultate şi cooperaţiei trebue să i se dea alte orientări. Desigur că după ce legile naţional-ţărăniste au anexat instituţiile cluburilor respective pentru Asia işi va regăsi locul în relaţiaa le exploata, când au fost epui- ni, intermtminlizate de toate rezervele strânse de le internat'°»ale de op unii din strădania maselor săteşti, cooperaţia are nevoe de alte orientări. Dar trebue să se ştie că noua îndrumare nu va fi izvorâtă din interesele partidului naţional-ţărănesc de a-şi aservi cooperaţia, ei din voinţa cooperatorilor de a-şi organiza mişcarea pe baze sănătoase pentru ca să poată fi o forţa de rezistenţă şi sprijinii a milioanelor de muncitori săteni şi orăşeni. --------------------------------------- DIANIU a RESPINS !). Mihai Popovici a luat eri contact cu d. luliu Maniu, spre a aduce la îndeplinire mandatul de mediator ce i-a fost încredinţat de d. dr. Vaida. Ştirile cari au sosit azi din Cluj arată că d. luliu Maniu a respins categoric orice fel de întrevedere cu d. dr. Vaida. D-sa a rămas intransigent în părerea că orice prelungire a guvernărei actuale constitue distrugerea unităţei partidului naţional-ţărănîst şi că cei cari îşi iau răspunderea vor trebui într’un viitor foarte apropiat sa dea seama în faţa congresului general de aceasta. In ce priveşte atitudinea sa, d. Tuliu Maniu a afirmat că personal nu va participa în Parlament, dacă eventual se va deschide, finarhezarea şcoalei secundare mmmmmmMMwmm — Consecinţele numirei de profesoare suplimentare la cursul superior al liceelor da băeţi — Ocupăndu-se de cazul relevat de noi, al numirei la un liceu de băeţi din Capitală a 13 doamne şi domnişoare suplinitoare, oficiosul „Dreptatea“ brodează uri întreg articol de inepţii şi naivităţi. ,,Dreptatea“ spune : de îndată ce s’au acordat drepturi civile şi politice femeilor, liceele de băeţi pot fi împânzite de profesoare şi că un partid care n’ar face lucrul acesta ar fi boicotat de femei. Iată deci ce preocupă clubul 1raţional-ţărănist: Nu interesele superioare ale învăţământului,, ci plasarea clientelei sale femenine. Insă pentru noi şi pentru orice om cu bun simţ problema se pune altfel. Nimeni nu contestă că femeea s’a dovedit un element bun sau că ’ s’ar compromite școala prin intrarea ei în corpul didactic, după cum nu se ridică împotriva drepturilor civile ale femeii PE CARI PARTIDUL NATIONAL, LIBERAL, DE ALTMINTERI, LE-A ACORDAT. INSCRIINDU-LE IN CONSTITUTIE. In corpul didactic femeia îşi p ire evident rostul şi rolul ei. DAR, NU PENTRU ELEVII DE I IL. V, VI Şi a Vll-a, dar că nu poate să împedice pe deputaţii şi senatorii, strânşi la Sovata, să se manifeste cum vor voi ei, în Corpurile Legiuitoare. Cu aceasta, mnaniştii socotesc mandatul ministrului de justiţie complet eşuat. Intre timp, grupul manist a decis evacuarea „Patriei“, oficiosul guvernului. EVACUAREA SE VA PRODUCE SAPTAMANA ACEASTA, RAMANAND CA D. DR. VAIDA SA CAUTE LA CLUJ O ALTA TIPOGRAFIE PENTRU IMPRIMAREA ZIARULUI GUVERNAMENTAL. TOT IN CURSUL ACESTEI SAPTAMANI VA APAREA SI „ROMANIA NOUA“, ORGANUL GRUPULUI MANIST. ffretăbîle,dar fatale, dintre el şi profesoare ? Nu vom insista asupra nimeroaselor cazuri grave, pe cari ne abţinem a le discuta în public tocmai pentru respectul şcoalei. D-l Titulescu părăseşte Atena discord, plecând la Delfos. După o oprire de o zi aci, va pleca la Belgrad, urmând să sosească la Bucureşti Vineri seară Se încearcă etatizarea fondului religionar în ultimul timp cercurile conducătoare ale Eparhiei Bucovinei au fost înştiinţate că se proectează de către Casa autonomă a pădurilor statului etatizarea averilor aparţinând fondului bisericesc din Bucovina. Pentru a se evita însă orice suspiciune şi orice rezistenţă, Capsul a mascat cu precauţiune această etatizare sub următoarea formulă : cedarea de bună voe de către Eparhia Bucovinei, către Caps a administrărei fondului bisericesc, pe timp nelimitat. In acest scop s’a şi făcut la Caps, un proect, care a fost înaintat consiliului eparhial al Bucovinei. Proectul nu urmăreşte însă altceva de cât etatizarea fondului. Consiliul eparhial şi adunarea eparhială vor combate însă cu energie această• încercare, spre a ădărnici proectul şi a menţine 8 îl ifTi VMM—HW DEMERSURILE d-lui VAIDA • «»»iWBiKMRnnuKiâMUi - 0. luiiii Mani» nu va participa în Parlament.Siptâmâna aceasta ..Patria“ va fi evacuată — riirr it 11 in imn ................IIIII III — !■■■ mia— De ce nu răspunde „Dreptatea“ -e este cu cazurile atâtor elevi e- autonomia fondului, liminaţi din cauza incidentelor re Conferinţele d-lui Duca Joi 26 Octombrie ora 9 seara, d-l. G. Duca, va deschide la Fundaţia Ion L Dalles (B-dul Brătianu 18) Mul ciclu de conferinţa organizata de Societatea Cultură „Tinereţea“ de sub preşedinţia d-lui N. Batzaria. D. Duca va vorbi despre „Actualităţi“ (Criza economică. Criza păcii. Criza democraţiei parlamentare). # A doua zi, Vineri 27 Octombrie, la orele 6 d. a. d. Duca, va ţine tot la Fundaţia I. I. Dalos, prima conferinţă din ciclul organizat de Cercul analelor române. Subiectul conferinţei : Amintiri. 111 ultimul timp s’a publicat de repetate ori prin ziarul „Cuvântul“ din Brăila, ştirea că actuala conducere a organizaţiunii noastre locale va fi schimbată, şefia urmând a fi încredinţată d-lui Radu Portocală. Această ştire este de domeniul fanteziei. D-l Leon1 te Moldovanu este şi rămâne şeful organizaţiunii naţional-liberale din judeţul Brăila, bucurându-se de toată încrederea şi simpatia forurilor conducătoare. Pentru d. Arrgetoianu-Omletă D. Argetoianu vorbeşte — în foaia aia confidenţială — despre nu ştim ce „ameninţări“ ale noastre la adresa d-sale. D. Argetoianu se înşeală. Un om politic ajuns în halul d-sale, cu popularitate acoperită de ouă, izolat şi pus la carantină de toată lumea , nu se ameninţă; un astfel de om cel mult se compătimeşte. Cât despre faptul că anumite adevăruri care i se spun în faţă reuşesc să-l înveselească pe vistiernicul falimentului de pe vremuri — să fie sigur d. Argetoianu că această plăcere de a’l înveseli i se poate face zilnic amintind ce a fost ministeriatul d-sale, amestec de incapacitate dovedită, de farsă vinovată, de neseriozitate cinică şi de uşurinţă bolnăvicioasă. Munţii Bucegi, până în apropierea oraşului Sinaia, sunt acoperiţi de un strat gros de zăpadă. Congresul Tineretului Liberal 111 zilele de 13 şi 14 Noembrie va avea loc la Bucureşti, congresul Tineretului naţional-liberal din toată ţara. Grave tulburări muncitorești în Cuba Havana, 23. (Rador). — Tulburările muncitorești care au cuprins toată Cuba, duc probabil spre o criză fie guvrn, de mult așteptată. Greva la căile ferate continuă. Diferite ştiri Spre eşuarea tratativelor de la Paris Azi a avut loc o nouă convorbire telefonică cu Parisul. D. V. Madgearu a comunicat guvernului că tratativele n’au făcut nici un pas înainte şi nici nu se poate prevede aşa ceva. Episcopul Dionisie al Cetăţii Albe a fost invalidat ■■■«■■■■■■■ £* Membrii Sf. Sinod s’au întrunit azi dimineaţă, la orele 1g, sub preşedinţia patriarhului Miron Cristea, spre a discuta din punct de vedere canonic, valabilitatea alegerii arhiereului Dionisie Erhan Tighineanu, ca episcop la eparhia Cetăţii Albe. O comisie restrânsă a Sinodului a cercetat dosarul alegerii şi validării titlurilor noului ales de congresul naţional bisericesc. După două ore de discuţie, comisia a intrat în complectul Sf. Sinod, depunmindu-şi raportul. I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea a cerut invalidarea alegerii. L P. S. S. GURIE, a pledat contra Invalidării. Deasemenea a luat cuvântul, In propria sa cauză şi arhiereu! Dionisie. I. P. S. S. Mitropolitul PIMEN al Moldovei, a afirmat că atunci când arhiereul Dionisie a fost înălţat la acest rang de arhierei, el şi-a luat angajamentul de a nu candida vreodată la un scaun episcopal, înălţarea la rangul de arhiereu a fost numai o răsplată pentru meritele sale naţionale. Toţi membrii Sinodului, cu excepţia mitropolitului Gurie şi a arhiereului Dionisie s’au pronunţat apoi pentru iavaliriap.» alegerii, în urmă Sf. Sinod a luat în discuţie, convenţia bisericească cu Iugoslavia. La serbările semicentenarului şi la serbările de la Craiova (centenarul liceului Carol I şi sfinţirea catedralei Sf. Dumitru) guvernul va fi reprezentat prin d-nii Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului, Dem. Gusti, ministrul instrucţiuni şi general Samsonovici, ministrul apărării naţionale. Sub guvernul d-lui Vaida agitaţiile extremiste iau proporţii ameninţătoare pentru ordinea socială. Actualul preşedinte al consiliului jurată de ceia ce se petrece în România. Se lasă convingerea că ţara este a oploşit, la departamentele pe *tl pragul unor răsturnări unde a trecut, pe toţi agenţii agi- j menite s’o abată dela rotaţiilor anarhice şi a întreţinut Lturile ei normale. Când cu mijloace din bugetul statului. I . „ . : Azi când aceste atâţări devin dea-1 aceasta este situaţia, dreptul primejdioase, preşedintele Vaida nu numai ca nu consiliului este arătat din nou ca sancţionează dezordinile, susţinător al acestor acţiuni de către chiar foştii săi colaboratori apropiaţi. Complicitatea d-lui Vaida este dovedită nu numai de atitudinile din trecut şi de demascările de azi ale unor parlamentari naţionalţărănişti, dar din îndemnările sale, guvernul n’a luat nici o măsură împotriva desmăţurii anarhie şi tolerează defilarea cohortelor aţâţătoare în toate părţii© ţârei. La toate dovezile evidente de tovărăşie, regimul d-lui Vaida s’a mărginit la polemici inutile de Presă şi redactarea de comunicate banale. Când a fost vorba de măsuri, au izbucnit violente scandaluri în consiliul de miniştri. De ce ? Fiindcă după dispoziţiile şefului guvernului, ministrul de justiţie a dat instrucţiuni organelor judecătoreşti să nu sancţioneze actele disperate ale extremiştilor iar ministrul de interne a protestat în contra sabotării acţiunilor sale. Scandalul a mers aşa de departe, încât a fost vorba şi de demisia unor membri ai guvernului. Mai mult chiar „Patria“ oficiosul naţional-ţărănist de la Cluj, arată că guvernul a făcut ,,filantropie“ cu agitatorii extremişti. Filantropie pe socoteala banului public, sau filantropia lipsei de măsuri energice pentru a ţmpiedica revărsarea anarhiei ? Opinia publică din ţară ca şi opinia publică străină se arată, foarte îngrispre a provoca diversiune, iar pe de altă parte spre a ridica moralul dezastruos al partidului, d. dr. Vaida a lansat drept balon de oxigen, apropierea unei remanieri. Inutil să adăugăm ca știrea a provocat ilaritate generală, — ceea ce dealtminteri este foarte firesc. Un guvern care nu se sprijină pe partid, înlăuntrul căruia nu există nici o unitate, un guvern care a ridicat împotriva-i unanimitatea adversitate și orel opiniei publice. — un asemenea guvern nu poate vorbi de remaniere. Incapacitatea sa totală a condus în țară la o intensificare a agitaţiilor si o revoltă care de la zi la zi poate lua forme anarhice. Iar afără la izolarea completă a României, prin tăerea completă a oricărui credit, si prin distrugerea a aproape tot ce forma legăturile sale comerciale si economice. Salariile pe Septembrie — deşi Ora 2 d. a. COMPLICITATEA d-lui VAIDA KaiPRBg in mişcările extremiste Gravele răspunderi ce-şi asumă preşeditele de consiui— dar nu se simte obligat să-şi clarifice situaţia. Aici ca şi in afară, preşedintele consiliului este arătat ca autor al marşului anarhic ce se organizează împotriva ordinei publice. Prin tăcerea de până acum, d. Vaida îşi asumă grele răspunderi când va avea să dea seama de atmosfera creată în ţară. Să nu se uite că trecutul său de provocator al mişcărilor sângeroase este un indiciu pentru ceia ce patronează azi. Dar va veni ziua când ţara va cere socoteală pentru toate complicităţile primejdioase şi toate provocările anarhice ale actualului preşedinte de consiliu, suntem la finele lunei Octombriei, n’au fost totuşi achitate. Mai mult, există chiar salarii pe August neonorate. * O eventuala deschidere a Parlamentului — pe care bunul simt o refuză ea posibilă. — ,ar da loc la cea mai violentă sesiune ce s’a pomenit la noi. ■ Un Parlament, al cărui guvuval l-a semnat Seleîzki, ar constitui o sfi* dare cu consecințe extrem de grave. ’ Așa fiind, singura remaniere guvernamentală) cu putinţă . ESTE REMAMCEREA TOTALA. Guvernul Vaida îşi trăeşte, oricât ar voi să se cramponeze de putere, ultimele zile. ...............—■«••«■£!)■»••» ■ GUVERNUL »a TREBUI si PLECE — Parlamentul Seletzki nu se poate deschide — In urma retragerii Germaniei din SOC. NAŢIUNILOR — „Franţa nu poat© dezarma“ — ţa, presupunând că are această intenţie. Cel mai bun mijloc de a păzi această neprețuita binecuvântare, care e pacea europeană, este să se asigure în viitor poziţia Franţei, făcând-o atât de puternică, încât să descurajeze chiar şi pe cei mai şovinişti dintre germani. Londra, 23 (Rador). — Cub titlul „Franţa nu poate dezarma” ziarul „Daily Mail” publică un articol din care extragem următoarele: „Pentru propria ei mântuire, Franţa trebue să respingă cu hotărâre invitaţiunile şi să se ţină departe de linguşirile pe care vizionarii inspiraţi i le adresează în acest scop de a o face să îşi reducă armamentele. Puţin importă sursa de unde vin aceste invitaţii. Ele sunt o primejdie. Ce trebue să facă Franţa? Ea trebue să-şi păstreze cu hotărire actualele mijloace de apărare şi să le perfecţioneze. De la fontiera belgiană până la Alpi, ea trebuie să construiască o reţea de nepătruns de lucrări de apărare, la adăpostul cărora poporul francez să poată rezista asaltului oricărui adversar. Naţiunea britanică va trebui să hotărască în nerit ultimele cuvinte ale d-lui Mussolini. In cursul primilor ani ai regimului au trebuit să se realizeze opera constructivă și zilnică. A venit timpul păcii ? Aceasta depinde oare de noi sau numai de noi ? Am arătat, în mod ferm, sincer și loial, că dorim pacea, dar o pace onorabilă și justă pentru Dacă Franţa ar dezarma, am avea „ cele din urmă dacă obligaţiile vane ( probabil războiul câteva luni mai ).. (Mulţimea aclamă frenetic pe şi îndoelnice ale tratatului din Lo-' târziu ( Mussolinii carne nu trebuiesc transformate în- -----.....— ‘ _1 Tipărit în »tellerel» „IMPRIMERIILE dil)L.iri.NDENT în str. R. Poincaré Mo. 17 (fosta Academiel). i Declaraţiile cuS Mussolini ROMA, 23 (Rador). — Eri a avut loc aci una dintre cele mai mari grandioase manifestaţii ale celui de al 11-lea an de la venirea la putere a fasciştilor. Cu acest prilej, d. Mussolini a făcut următoarele declaraţii: înţeleg să revendic în mod mai peremtoriu prioritatea istorică a mişcării fasciste şi nu mai puţin peremtoriu originalitatea absolută a doctrinei noastre. Domnul Mussolini a adăugat : Doctrina de Stat este bunul nostru, după cum concepţia poporului este tot un bun al nostru care devine arbitrul destinului său şi unul din scopurile istoriei sale. Ea nu este deci o revoluţie a claselor mici sau a unor cercuri; tr’o alianţă defensivă între Franţa ea nu este o revoluţie a unor mici şi Anglia. Dacă se decide la aceasta, cercuri intelectuale fără un caracva trebui să creeze forţele necesare fer bine definit, ci adevărata repentru a împiedica această alianţă volntie a poporului, fiindcă dvs. să se prefacă în ceiace Locarno a , sunteti poporul, voi cămăşile nefos ntotdeauna, — o amăgire. I gre, popor autentic si solid al ora-Cu o astfel de alianţă s’ar pute. lor orâ!,prelor si satelor, popor ca împreună Marea Britanie și Frâu 0.0*„ , „ . „„„.!»!„•• -ta să întindă Germaniei noui 01 Ia °ric sacrificii, popor ca mână de prietenie. Războiul imediat' 7na an' de tranşee si 15 ani este in afară de chestiune, fiindcă “e reT°iutIe}} dan ^“tuija sa prichiar dacă Germania se reînarmează, * y®aaca *n fata orice forţa inamica, ea nu este în măsură să atace Fran- No”' aclamaţii entuziaste au aco Redarto* tespotisabi! CONSTANTIM !