Viitorul, martie 1934 (Anul 26, nr. 7833-7859)

1934-03-01 / nr. 7833

Curentele extremiste şi apărătorii lor altă naţionalitate. Niciodată mani­festaţiunile drepturilor noastre istorice -fi naţionale nu au luat sq, . 1 , forme brutale sau violente. ■ Am Chestiunea curentelor extremiste şi de destrămare (reuşit permmWHt sâ salvgardăm socială, a venit în discuţiunea parlamentului, printr’o in­ intersele profunde ale ţării fără perpelare inoportună şi fundamental greşită, a d-lui Octa­­vian Goga. Directorul „Ţărei Noastre“, fără să intre în fondul chestiunei, şi fără să se pronunţe asupra pericolului cu­rentelor anarhice, a găsit că se face abuz de arestări, fără a face o precisiune în acest sens. Interpelarea intempestivă a d-lui Oct. Goga, a dat şi elementele situației noastre spe­ prilej d-lui Victor Iamandi, subsecretar de stat, să pună atice, cari au dus în impasul pre­­chestiunea la punct, şi să readucă în faţa tribunalului\sent\. .. opiniei publice, vinovăţia acelora cari într o formă sau j este sdruncinată şi prin urmare alta au încurajat mişcările de disoluţie socială şi de 1^n^ui^lonalâ' ameninţată este distrugere­a Statului.­­ Datoria, factorilor răspunzători De altfel d. Oct. Goga era unul din cei mai puţini ! **** îns­ă detra couto, să­ remedieze, autonzaţi­a deschide chestiunea „gărzei de fier", pentru­­stanţele actuale această operă de că — aşa­ cum a rememorat d. Victor Iamandi în cuvân- ajutorare trebue să păzească anu­­’­­ ....­mite principii Este vorba, de criteriul national aplicat posibilităţilor de muncă. ■ " La ministerul de industrie­­si co­tarea sa, — a fost unul din cei cari au contribuit la crea­rea atmosferei periculoase. D. Oct. Goga a dus prin ziarul său campania, în­temeiată pe minciuni, că guvernul presidat de d. Duca, a îngăduit intrarea în ţară, a sute de mii de străini. Cu astfel de campanii, nu este de mirare Că minţile ?* limitarea numărului, străinilor,protecţiunii mm,'­ii autohtone, neform­ate, sau agitatorii interesaţi, si li găsit * AU JA» A« tări. Dar tocmai aceasta arată marea vină a oamenilor­­.cari guvernul Înţelege să le ia au dualitate­a naţionalismului con­ste politice, cari înviazâ un altfel de demagogism­­ .­­discuţia la Mesagiul A­r­­oase idei. „După noi, potopul! “, pare a fi lozinca noui­­lor oameni politici, cari sub haina naţionalismului inte­gral, nu fac decit să sdruncine din temelie însăşi ideia. De stat român. D. Oct. Goga dealtfel complectează o serie de cu­ţite politice, cari înviazâ un altfel de demagogism : demagogismul naţional. Ştiind că coarda patriotismului demagogismul naţional. Ştiind Că coarda patriotismului lanUiJePUa:« C*m?*VTM* ^«tnesc primul pas ce se f«ca iha,1pSui‘S“ rScvat^ pHn^biVctivitatea cu care a e acea care vibrează mai uşor, ei flutură steagul unuT brt^. financiarăD‘’ ° "°Uâ 0rdine problemele vHaîe a căror dezlegare a fost înscrisă.in programul naţionalism de paradă, uitând că naţionalismul nu se ior pe lux şi cifr» fle afaceri şi a­­ v “ " J 151 susţine printr’o supralicitaţie şi printr’o întrecere oroto- ceior pe acte si fapte juridice, nică, ci prin munca constructivă, prin opera zi de zi, la Nouhp nrpecte dovpHesc «.«1 î După grandioasa manifestaţie pe care Senatul a făcut-o nou­­ă hor miniştri, a căror apariţiune pe banca ministerială a fost sa­­­lutată cu un puternic ropot de aplauze, a urmat­­ în continuare discuţia la Mesagiu­l Tronului, vorbind d-l Al. Ilie Ben-Dolj, M'­analizat ... „ . 1 guvernului actual, probleme născute din greşelile vinovate ale f , ne **s,nu ar'i i" mizerie. ftUrm­ărilor naţional-ţârăneste, şi amplificate de imoralitatea şi făptuise datoreşte în mare Parte dezordinea acestora. sarcinilor fiscale cari au distrus j D-î Al. lenesen Dolj a trecut in revistă toate afacerile sur­­viaţa economică, încetul cu înce- peere, cu consecinţe dezastruose pentru tară, puse la cale de re­­tur toată avuţia naţională s’a iro- Ki'mul naţional-ţărănist care şi-a legat amintirea de întreaga se­­sii. S’au distrus intâiu întreprin- Tie de afaceri, — culminând cu Skoda. derije particulare a „di avuţia sta ' Skoda a fost postavul roşu care a aţâţat furia grotescă a tului. 'd-lui D. R. Ioaniţescu, autorul... ambelor trei chestiuni de cara­ca aâ se strecoare prin contigenţele^practice. Idealişti, | r„ dPMSlr„ '.ui.»«! | ÎSTS ’ *“ “ mai preciza cine a luat şi d­e proecte dovedesc mai în­la consolidarea ţării. hotărâre» guvernului de-aa. D. Victor Iamandi a pus în lumină, de altfel, şi „ale! 'Pae­nsur:'in sarcu,llor fis" toată viclenia acelor naţionalişti intransigenţi, acelor! In siuatia economică si finan., idealişti ireductibili, şi C&m­ totuşi HU destulă abilitate clara de azi, Inseamna a­i adevăr teresare. Mai dovedesc însă acest© proecte Ţara are, însă, nevoe de linişte şi de ordine internă, câ guvernul înţelege să înceapă de Toţi aceia cari au conştiinţa greutăţilor prin care tre­ i srevările Cu acele impozite cari a. cern, toţi aceia cari revendică onoarea de-a se prenu-! *supra m­ar.1,“r masSe Pro,nu măra printre fruntaşii conducători ai ţării, au astfel da- p^rţinut, ^ a preocupare*^ toria supremă, de-a contribui la liniştea internă,­ şi de-a democratic, justa şi bine intenţîa” face contra ori­cărei gărzi de distrugere a Statului, iată, ce va fi apreciată de ţară, garda sfântă a apărărei Ţării, şi­ a păstrărei României Mari de azi. I NOTE UN ORATOR EVOACA marea oratorie a altuia — Ion Duca, evocat de d. C. Xeni — D. Const. Xenia, căruia publi­cistica şi memorialistica romă­nească îi datorează acea frumoa­să expunere a vieţei lui Take Io­nescu, a ţinut să pună in servi­ciul evocărei marelui talent ce se numea Ion Duca, talentul lui în­suşi. Şi aşa se face că în come­morarea trecută de la Ateneu, d-l Xeni ne-a dat în formă străluci­toare, strălucita oratorie a lui Duca. A fost un fel de evocare a unu­i talent prin puterea de per­suasiune a altuia; a fost o dise­­care a oratoriei celui ce numai este, făcută de subtila oratorie a d-lui Xeni, expert în acea artă pe care Quintilian o definea pen­­tru totdeauna ca o formă a bună­­tăţei şi virtuţei omeneşti. Meşter în vorbe, dicendi peritus, pot fi in lume, dar orator, este numai acela care reuşeşte să fie şi vir bonus, bărbat bun în sensul strict al latinilor. D. Xeni a analizat astfel, ca ex­pert el însuşi în arta mare a ora­toriei elegante, oratoria lui Duca, şi-a găsit cu multă dreptate, — lucru ce-l simţeam mai de mult toţi care au stat lângă marelel dispărut — că în Duca sunt două ipostase. Este oratorul politic ener­gic, nu trivial, dar violent, nu pă­timaş, dar totuşi subiectiv, şi era PETRONIUS ANUL XXVI No. 7833 BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAŢIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3-8030; 3-8039; 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug: A IN TARA Un M 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Sase luni...... 300 . || Un exemplar 2 „ Istitutiun! publice si particulare 1000 lei anual Joi 1 Martie 1934 N T E IN STREINATATE Un an ..........1400 lei Sase luni •«cat»« 700 . II Trei luni ..... 400 lei Un exemplar ....6 „ MUNCA NATIONALA - -I. Statul nostru este ini- stabpiaţia-. tăţilor autohtone. Desigur că hi —'* ’—gpn- Ipederile comieim-U. -ăeta -ministe' nai care a permis întotdeauna vieţuirea celor de alt sânge.sail de''tul • Industriei, ambele aceste la­‘ turi ale chestiunii vor solicita o egală, atenție.. Pentru opinia publică însă, limi­tarea mimăru­lui străinilor în in­dustriile­ naționale, este o proble­mă ce necesită soluționare ur­gentă. S’au publicat anumite­­statistici, chiar de unul dintre membrii co­­misiunii de la ministerul Indu­striei, din care­ se constată că în unele întreprinderi industriale ra­portul numeric dintre muncitorii rom­ăni şi cei străini este inver­sat şi Cantitativ şi Calitativ. Avem adică în domeniul muncii naţio­nale insule de străini, cari benefi­ciază in proporţii ne­justificate. Guvernele naţional-liberale, prin­ legile industriale şi de protecţiu­ne a muncii naţionale,-­au stabilit un raport echitabil între numărul băştinaşilor şi al străinilor în di­recţia muncii naţionale. Guvernarea naţional-țărănistă nu a, respectat acest principiu şi­­ nu a­­vegfn­at la riguroasa­ apli-' care a legilor. Astăzi, revine tot partidului na­tional-liberal sarcina de a duce la hhww pi ui uv rnuusn iv si vu- ** Tn-unvir. nu.t.tumue, rai runs mert s’ a numit o comisiune, care ade­vărului spirit nationalist, aceia să prezinte în cel mai scurt­ timp \ care se manifestează, p prin fapte drepte eficace, sa oprimam pe nimeni. Această caracteristică­ a rapor­turilor­ noastre interne nu a îm­piedecat însă, niciodată stricta res-, pectare a drepturilor naţionalilor. Astăzi o problemă importantă se ridică în faţa guvernului, proble­ma muncii naţionale. Se cunosc împrejurările econo­mice cu caracter general-mondial. Degrevările fiscale era singura preocupare. tului. Acesta a crescut neîncetat, apăsând tot mai greu asupra cetă­ţenilor şi sărăcindu-i. Azi trebue să facem drum»l înapoi. Trebue să degrevăm clasele producătoare, să dăm a­stfel viaţă comerţului şi in­închiriere şi vânzări imobiliar© şi­dustriei, să reorganizăm agricul­­sfârşind cu bileţel© de vite şi cu­­ţita, impozitul pe etîr„ de afaceri, pre­­tutindeni s'au adus uşurări sarci­Guvernul a păşit pe acest drum întreaga ţară trebu© să-l sprijine. Şedinţa se descinde la orele 3,50 p. m. sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu, preşedinte. Pe banca ministerială d-nii . Vie nilor actuale. N’a fost uitata nici, căci ©1 voeste sa~«diimbe^j to­r Antonescu. I. Inculet.. Victor de. Pr0d.HCâtorî’ "!­* 0 situaţiunea actuală, punând în lo-! Sflamândif' ~ “Laxn“’Vî“' categoria de cetăţeni care au drep­tul ]a atenţia §{ sprijinul statului * cui parazitismului bugetar viaţa, Necşeşti. Procesele de degrevări depuse em­i­tentă. Analizând uşurările de impozite şi taxe constatăm că începând cu timbrul pe petiţie, cu taxele de ju­decată, cu tax de p© contractele de liberă şi demnă a cetăţeanului stăpân pe mijloacele lui d© exis- Ziarul „Evening News“ forul conferenţiar în care expu- Londra publică, în prima pagină nerea faptelor se face în cea mai austeră obiectivitate: un istoric pe­ o tribună publică. Este adevărat că Ion Duca avea puterea acestei dedublări: era o­­mul politic, trăind in climatul energiei şi acţiunei, şi omul de cabinet, studiosul cercetător al scrisului ori vieţei altora. D. Xeni ne-a făcut astfel să sim­ţim încă­ odată proteica personali­tate a lui Ion Duca, — un mare om care dintr’un exces de modes­tie, nu căuta de­cât să spună mai puţin decât ştia. Comemorarea lui Ion Duca, a dat astfel ocazie d-lui Const. Xeni, să ne arate încă­ odată pri­ceperea sa de-a, analipsa, marile vieţi. Şi de-a le pune în cadrul adevărului istoric. In literatura i d. Xeni este avocatul, ca şi la ba­ră, al adevărului şi al dreptăţei, un interview al corespondentului­­ său din Viena cu cancelarul Dollfuss, în care acesta declară : „fiîîi trimis trupe la graniţă, deoare­ce nu ştiu la ce trebue să mă aştept după expirarea ultimatum­ului pus de d. Articolul de fond al ziarului­­ D. VICTOR ANTONESCU, mini. englez cere imediata rechemare s,rnt de ferm­e proedlui de a lordului Edem de pe continent **£« .relativ ,a prelungirea morate­­şi respingerea oricărei obligaţi­­­uni de către guvernul englez, de a apăra prin formaţiuni milita­re independenţa Austriei. ECOURI­ upă indicaţiile Institutului de statistică din Zurich cele mai multe femei can aduc un a­­port al muncii sunt în Polonia (13 la sută). Apoi vine­ imediat Franţa (42 la sută), Finlanda (37 la sută), Germania (36 la sută), Suedia (31 la sută), Italia (27 la sută), Ungaria (26 la sută), Anglia (25 la sută), Spa­nia (9 la sută). Z­iarul polonez, care apare scris în franţuzeşte, „L’Echo de Var­şovie” publică în numerile ac­tuale o serie de scrisori din Bucu­reşti. Corespondentul ziarului face în numărul ultim istoria Capitalei noa­stre. IRITE la GRANIŢA GERMANIEI din HaDish­t. Trei mii de membri ai „Heim­wehr-ului întăresc acum apărarea gra­D D-­ DOLLFUSS ­l LA CAMERĂ a ■ N. Budurăscu, Al. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. D. Gh. Tătărescu, preşedintele con­­­siliului de miniştri şi d-nii C. Xeni, ministru de stat, I. Costines­­cu, ministrul muncii, V. Sassu, mi­nistrul agriculturii şi domeniilor şi Ing. T. Theodorescu,, ministrul industriei şi al comerţului, intrând , pe banca ministerială, sunt afri­­jmiţi cu ovaţii de membrii majori­tăţii. P . D. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, dă citire Decretului Regal de numire a noilor miniştri. pm ds legi depeşe Reportai Parlamenta» CORPURILE LEGIUITOARE — Şedinţele dela 26 Februarie 1934 — LA SENAT ■ Problema elementului românesc în industria naţională. Discuţia la Mesaj. D-l Octavian Goga, încercând să apere pe eroii politicei întu­nericului şi revolverelor, d-l VICTOR IAMANDI, într’un răspuns magistral arată cum se prezint­â în faţa adevărului „opera’* politică a şefului grupării naţional-agrariene. ASPECTE La CAMERA D. Goga credincios programului d-sale de eftină demagogie naţionalistă, — ridică­­chestiunea gărzei de fier. Situaţia d-sale e foarte grea: nu vrea să se solidarizeze cu '.' asasinii acestei bande, dar vrea să-i servească. De altfel nici n’ar vrea și n’ar putea­ sa-î readucă în viața publică, ci numai n» n­ î oblii f^AUlU /Io PHnUfintir' ‘J rrî fi K. să răsplătească voturile ce i s’au­ donat de „căpitanul", azi dis­părut și căutat de .justiţie. Oricâtă abilitate are d-l Goga, nu se poate strecura între a­bun sfârşit opera de consolidare i ditea greutăţi. De altfel are un mare nenoroc: găseşte în d-l a m­uncii naţionale, Pătruns de a-Victor l­ imaj,di un adversar care ave mi numai talent, dar e şi bine documentat. ...... ... , -- -------— Răspunsul d-lui Iamandi fixează câteva puncte importante • »f*v*r* ««•■ irrrr rPSLiAa Si limitarea numărului strainilor l iirotectiunii ‘vnu.nrni ht/lahirinAl j ^ 11N­Oj* tlcsCllltl, \O illI(_* (Ic îl SpGClI 3. ^11 politica personala aceasta acțiune si lipsa de sinceritate şi au­­toritate morală de efort, totdeauna a dat dovadă. Faptul că acest „Musolin oriental“ sa îndreptat către cei activ, care a constituit tcădeau-i închişi pentru asasinat voind să-i viziteze şi făcându-Ie apologia intru­dult­i naţional-1 la oameni, este edificator pentru opinia publică, care­­m da şi astăzi so-1 Scoţând în evidenţă via.© aceste tribulaţii d-l Victor Iaman. Adi a făcut o operă de epuraţie. __ ____________ ,ocupat de naţionalismul economic cios, statul c­erea tot mai mult constructiv, exprimându-şi încrederea in forţele creiatoare ale dela cetăţeni iar aceştia sărăciţi, partidului naţional-liberal, apelau tot mai mult la stat. Şomeu­­ O intervenţiune a d-lui dr. I. Costinescu, ministrul muncii, fii de pretutindeni, ca şi nouile ne- a fixat anumite puncte din expunerea d-lui Mihail Manoilescu aeraţi!. negăsind nici u„ alt plasa­ asupra corporatismului. co­­ment intr’„ ţară distrusă economi- i D. C. R. Mircea nu şi-a putut termina cuvantarea, orele preocupare de or,ll„ j cu ».lt bor-tal jl^ ^1-1*. !elementului strein în industria şi comerţu­l naţional. Comunicare aplaudată la care s-a unit şi d. senator Rusu Abrudeanu. CAMERA nului. D. VICTOR SLAVESCU, ministrul de finanţe, depune proiectul de lege pentru modificarea unor articole - arestaţi mii de oameni, timbrului şi a impozitului !-, din legea pe acte şi fapte juridice, şi proiec­tul pentru modificarea unor dispo­­ziţiuni din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Se aprobă urgenţa. D. N. N. SAVEANU, preşedinte, citeşte numele membrilor care com­pun comisiunea de legislaţie civilă, comercială şi criminală. D-l OCTAVIAN GOGA: Prezintă o propunere semnată de mai mulţi deputaţi prin care se cere ca A­­dunarea deputaţilor să voteze d-nei Elena Goldiş, soţia regreta­tului Vasile Goldiş, o pensie via­geră de 15.000 lei lunar cu înce­pere de la 1 Martie şi pentru tot timpul vieţii. D-l VICTOR SLAVESCU, mini­strul finanţelor ! Declar­iu nu Vă rog să precizaţi câte mii de oameni, ca să vă pot da lămuri­rile necesare. D-l OCTAVIAN GOGA: Mi-e cu neputinţă să vă dau o cifră exactă. Fac însă un apel către toţi a­­ceia, cari vor să respecte adevă­rul, să spună­, dacă nu au fost, cu una cu alta, pe judeţ 50 de oa­meni arestaţi. D-l VICTOR IAMANDI: D-le Goga, eu sunt în măsură să cu­nosc perfect această chestiune. Este inexact ceea ce susţineţi. D-l OCTAVIAN GOGA : Eu vă spun că au fost cel puţin câte 50 de oameni pe judeţ. Sunt convins însă, că au fost mai mulţi. 100—150 — — — . . Evident, cu vremea au­ început­­mele guvernului că primim acea- j mâ-i triat i si în felul acesta nu stă propunere. (Aplauze). U­mărul lor s’a subtiat. D-l D. IONESCU-B­R­AILA : Vă faceţi ecoul asasinatului. D-l I GH. VANTU: Voiu vorbi eu si voiu avea curajul, domnule Goga, să vă acuz, spunând ca sunteti răspunzător pentru acea­stă­ dezordine în țară. (Aplauze). D-l GOGA: După felul cum ni se va răspunde la aceste între­bări, vom vedea, dacă guvernul Intelepre să continue a merge mai departe pe calea pe care și-a a­­les-o. Răspunsul d­■nmuDiamnami bh m­­tsmammm i Victor Iamandi * S»3BiiâSES«5S'l£ Es.___ Subsecretar de Stat D-l VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de In­­terne: Comunicarea pe care a­­fă­­cut-o d-l deputat Goga îmbraţi­­şeaza desigur întreaga problea.â Valabilitatea actului de la 8 Desembrie Dv., domnule Goga, ati ridicat chestiunea ■valabilităţii actului, pe care noi l-am făcut la 0 Decembrie­ ­ (Continuare in pagina 2-a) a acelei mişcări extremiste, care astăzi se găseşte, pentru caracte­rul ei subversiv si clandestin, in faţa­ Justiţiei. Nu cred că este momentul sâ intrăm într’o discuţie completă nici astăzi, asupra acestei che­stiuni. Mă surprinde însă temeritatea cu care d-l Octavian Goga, astăzi protagonistul unui naţionalism integral în România întregită, ir s­cearcă să deschidă procesul unei mişcări a cărei acţiune violenţa sintetizată în asasinatul de la Si­­naia, cel puţin indirect a fost sus­­ţinută de d-sa. (Aplauze). Mă surprinde această interven­ţie pentru că dacă ne întoarcem în altă vreme şi străbatem întreaga colecţiune a ziarului „Ţara Noa­stră“, vom vedea că zi de zi, at­mosfera care a dus la asasinat a fost sprijinită prin coloanele ofi­ciosului d-lui Octavian Goga. (A­plauze). A doua zi după venirea noastră la guvern, prin ziarul d-lui Octa­vian Goga, se formula împotriva partidului liberal şi a şefului gu­vernului de atunci, Ion Duca, a­­cuzaţiunea că noi am fi încurajat sau am fi promis intrarea în ţari a 150.000 de străini şi că acesta au­ D-l OCTAVIAN GOGA. Spune că guvernul a săvârşit o greşală dizolvând „Garda de fier“ şi pro­cedând aşa cum a procedat, la a­­restarea celor vinovaţi de agitaţii anarhic© în ţară. D-l Octavian Goga pomeneşte numele lui Nae Ionescu, directo­rul ziarului „Cuvântul“. Nichifor Crainic, directorul ziarului „Ca­lendarul“, Dragoş Protopopescu, după părerea d-sale oameni emi­nenţi cari acum sunt oropsiţi. D-l C. BURSAN: Aci este vor­ba de asasinarea primului mini­stru al ţării. D-l Goga poate să pună che­stiunea aşa, desigur, pentru că se bucură de impunitate. (întreru­peri, zgomot). I gajament ar fi fost preţul venirii D-l D. IONESCU-BRAILA: Vo-i noastre la cârma tării, iarorii vorbesc cu mai multă mo- 5 Ori­cine putea să formuleze a­­destie. A­semenea acuzatiuni, dar în niei-m D-l OCTAVIAN GOGA : Au I caz un om care a trecut de mai fost închişi pe toată tara mii de­ multe ori pe banca ministerială şi oameni, o vastă reţea s’a întins­­ care în momentul de fată este asupra tării... ' atât de zelos de ideia­ de autori-D-l VICTOR IAMANDI, subse­mn H era »“găduit să tolere­cretar de stat la ministerul de interne­. Vă rog să precizaţi, D-voastră, vorbiţi aci ca şeful unui partid cu răspundere. Spuneţi că de colaboratorilor săi de la ziarul „Ţara Noastră“ ca să înceapă campania electorală împotriva gu­vernului cu asemenea acuzaţii. Nu insist acum şi nu caut să urmăresc întreaga colecţie a zia­rului dv. pentru a vă arăta în ce măsură au­ contribuit la otrăvirea atmosferei morale, care a dus la­­asasinatul de la Sinaia. Vom faci la timp si aceasta. Am relevat numai această Primă acuzatiune pentru că ea apare ca un fel de m­emento în toate actele instrui­tiei din procesul deschis. Asasini spun : l-am ucis ne Duca fiindcă a introdus 150.0­10 de străini Și en* gata să-și vândă țara. (Aplauze) ■ha. • ». D-I VICTOR IAMANDI Subsecretar­ de Stat la m a ste rul de interne

Next