Viitorul, martie 1934 (Anul 26, nr. 7833-7859)
1934-03-01 / nr. 7833
Curentele extremiste şi apărătorii lor altă naţionalitate. Niciodată manifestaţiunile drepturilor noastre istorice -fi naţionale nu au luat sq, . 1 , forme brutale sau violente. ■ Am Chestiunea curentelor extremiste şi de destrămare (reuşit permmWHt sâ salvgardăm socială, a venit în discuţiunea parlamentului, printr’o in intersele profunde ale ţării fără perpelare inoportună şi fundamental greşită, a d-lui Octavian Goga. Directorul „Ţărei Noastre“, fără să intre în fondul chestiunei, şi fără să se pronunţe asupra pericolului curentelor anarhice, a găsit că se face abuz de arestări, fără a face o precisiune în acest sens. Interpelarea intempestivă a d-lui Oct. Goga, a dat şi elementele situației noastre spe prilej d-lui Victor Iamandi, subsecretar de stat, să pună atice, cari au dus în impasul prechestiunea la punct, şi să readucă în faţa tribunalului\sent\. .. opiniei publice, vinovăţia acelora cari într o formă sau j este sdruncinată şi prin urmare alta au încurajat mişcările de disoluţie socială şi de 1^n^ui^lonalâ' ameninţată este distrugerea Statului. Datoria, factorilor răspunzători De altfel d. Oct. Goga era unul din cei mai puţini ! **** însă detra couto, să remedieze, autonzaţia deschide chestiunea „gărzei de fier", pentrustanţele actuale această operă de că — aşa cum a rememorat d. Victor Iamandi în cuvân- ajutorare trebue să păzească anu’ ....mite principii Este vorba, de criteriul national aplicat posibilităţilor de muncă. ■ " La ministerul de industriesi cotarea sa, — a fost unul din cei cari au contribuit la crearea atmosferei periculoase. D. Oct. Goga a dus prin ziarul său campania, întemeiată pe minciuni, că guvernul presidat de d. Duca, a îngăduit intrarea în ţară, a sute de mii de străini. Cu astfel de campanii, nu este de mirare Că minţile ?* limitarea numărului, străinilor,protecţiunii mm,'ii autohtone, neformate, sau agitatorii interesaţi, si li găsit * AU JA» A« tări. Dar tocmai aceasta arată marea vină a oamenilor.cari guvernul Înţelege să le ia au dualitatea naţionalismului conste politice, cari înviazâ un altfel de demagogism .discuţia la Mesagiul Aroase idei. „După noi, potopul! “, pare a fi lozinca nouilor oameni politici, cari sub haina naţionalismului integral, nu fac decit să sdruncine din temelie însăşi ideia. De stat român. D. Oct. Goga dealtfel complectează o serie de cuţite politice, cari înviazâ un altfel de demagogism : demagogismul naţional. Ştiind că coarda patriotismului demagogismul naţional. Ştiind Că coarda patriotismului lanUiJePUa:« C*m?*VTM* ^«tnesc primul pas ce se f«ca iha,1pSui‘S“ rScvat^ pHn^biVctivitatea cu care a e acea care vibrează mai uşor, ei flutură steagul unuT brt^. financiarăD‘’ ° "°Uâ 0rdine problemele vHaîe a căror dezlegare a fost înscrisă.in programul naţionalism de paradă, uitând că naţionalismul nu se ior pe lux şi cifr» fle afaceri şi a v “ " J 151 susţine printr’o supralicitaţie şi printr’o întrecere oroto- ceior pe acte si fapte juridice, nică, ci prin munca constructivă, prin opera zi de zi, la Nouhp nrpecte dovpHesc «.«1 î După grandioasa manifestaţie pe care Senatul a făcut-o nouă hor miniştri, a căror apariţiune pe banca ministerială a fost salutată cu un puternic ropot de aplauze, a urmat în continuare discuţia la Mesagiul Tronului, vorbind d-l Al. Ilie Ben-Dolj, M'analizat ... „ . 1 guvernului actual, probleme născute din greşelile vinovate ale f , ne **s,nu ar'i i" mizerie. ftUrmărilor naţional-ţârăneste, şi amplificate de imoralitatea şi făptuise datoreşte în mare Parte dezordinea acestora. sarcinilor fiscale cari au distrus j D-î Al. lenesen Dolj a trecut in revistă toate afacerile surviaţa economică, încetul cu înce- peere, cu consecinţe dezastruose pentru tară, puse la cale de retur toată avuţia naţională s’a iro- Ki'mul naţional-ţărănist care şi-a legat amintirea de întreaga sesii. S’au distrus intâiu întreprin- Tie de afaceri, — culminând cu Skoda. derije particulare a „di avuţia sta ' Skoda a fost postavul roşu care a aţâţat furia grotescă a tului. 'd-lui D. R. Ioaniţescu, autorul... ambelor trei chestiuni de caraca aâ se strecoare prin contigenţele^practice. Idealişti, | r„ dPMSlr„ '.ui.»«! | ÎSTS ’ *“ “ mai preciza cine a luat şi de proecte dovedesc mai înla consolidarea ţării. hotărâre» guvernului de-aa. D. Victor Iamandi a pus în lumină, de altfel, şi „ale! 'Paensur:'in sarcu,llor fis" toată viclenia acelor naţionalişti intransigenţi, acelor! In siuatia economică si finan., idealişti ireductibili, şi C&m totuşi HU destulă abilitate clara de azi, Inseamna ai adevăr teresare. Mai dovedesc însă acest© proecte Ţara are, însă, nevoe de linişte şi de ordine internă, câ guvernul înţelege să înceapă de Toţi aceia cari au conştiinţa greutăţilor prin care tre i srevările Cu acele impozite cari a. cern, toţi aceia cari revendică onoarea de-a se prenu-! *supra mar.1,“r masSe Pro,nu măra printre fruntaşii conducători ai ţării, au astfel da- p^rţinut, ^ a preocupare*^ toria supremă, de-a contribui la liniştea internă, şi de-a democratic, justa şi bine intenţîa” face contra oricărei gărzi de distrugere a Statului, iată, ce va fi apreciată de ţară, garda sfântă a apărărei Ţării, şi a păstrărei României Mari de azi. I NOTE UN ORATOR EVOACA marea oratorie a altuia — Ion Duca, evocat de d. C. Xeni — D. Const. Xenia, căruia publicistica şi memorialistica romănească îi datorează acea frumoasă expunere a vieţei lui Take Ionescu, a ţinut să pună in serviciul evocărei marelui talent ce se numea Ion Duca, talentul lui însuşi. Şi aşa se face că în comemorarea trecută de la Ateneu, d-l Xeni ne-a dat în formă strălucitoare, strălucita oratorie a lui Duca. A fost un fel de evocare a unui talent prin puterea de persuasiune a altuia; a fost o disecare a oratoriei celui ce numai este, făcută de subtila oratorie a d-lui Xeni, expert în acea artă pe care Quintilian o definea pentru totdeauna ca o formă a bunătăţei şi virtuţei omeneşti. Meşter în vorbe, dicendi peritus, pot fi in lume, dar orator, este numai acela care reuşeşte să fie şi vir bonus, bărbat bun în sensul strict al latinilor. D. Xeni a analizat astfel, ca expert el însuşi în arta mare a oratoriei elegante, oratoria lui Duca, şi-a găsit cu multă dreptate, — lucru ce-l simţeam mai de mult toţi care au stat lângă marelel dispărut — că în Duca sunt două ipostase. Este oratorul politic energic, nu trivial, dar violent, nu pătimaş, dar totuşi subiectiv, şi era PETRONIUS ANUL XXVI No. 7833 BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAŢIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3-8030; 3-8039; 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug: A IN TARA Un M 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Sase luni...... 300 . || Un exemplar 2 „ Istitutiun! publice si particulare 1000 lei anual Joi 1 Martie 1934 N T E IN STREINATATE Un an ..........1400 lei Sase luni •«cat»« 700 . II Trei luni ..... 400 lei Un exemplar ....6 „ MUNCA NATIONALA - -I. Statul nostru este ini- stabpiaţia-. tăţilor autohtone. Desigur că hi —'* ’—gpn- Ipederile comieim-U. -ăeta -ministe' nai care a permis întotdeauna vieţuirea celor de alt sânge.sail de''tul • Industriei, ambele aceste la‘ turi ale chestiunii vor solicita o egală, atenție.. Pentru opinia publică însă, limitarea mimărului străinilor în industriile naționale, este o problemă ce necesită soluționare urgentă. S’au publicat anumitestatistici, chiar de unul dintre membrii comisiunii de la ministerul Industriei, din care se constată că în unele întreprinderi industriale raportul numeric dintre muncitorii romăni şi cei străini este inversat şi Cantitativ şi Calitativ. Avem adică în domeniul muncii naţionale insule de străini, cari beneficiază in proporţii nejustificate. Guvernele naţional-liberale, prin legile industriale şi de protecţiune a muncii naţionale,-au stabilit un raport echitabil între numărul băştinaşilor şi al străinilor în direcţia muncii naţionale. Guvernarea naţional-țărănistă nu a, respectat acest principiu şi nu avegfnat la riguroasa apli-' care a legilor. Astăzi, revine tot partidului national-liberal sarcina de a duce la hhww pi ui uv rnuusn iv si vu- ** Tn-unvir. nu.t.tumue, rai runs mert s’ a numit o comisiune, care adevărului spirit nationalist, aceia să prezinte în cel mai scurt timp \ care se manifestează, p prin fapte drepte eficace, sa oprimam pe nimeni. Această caracteristică a raporturilor noastre interne nu a împiedecat însă, niciodată stricta res-, pectare a drepturilor naţionalilor. Astăzi o problemă importantă se ridică în faţa guvernului, problema muncii naţionale. Se cunosc împrejurările economice cu caracter general-mondial. Degrevările fiscale era singura preocupare. tului. Acesta a crescut neîncetat, apăsând tot mai greu asupra cetăţenilor şi sărăcindu-i. Azi trebue să facem drum»l înapoi. Trebue să degrevăm clasele producătoare, să dăm astfel viaţă comerţului şi inînchiriere şi vânzări imobiliar© şidustriei, să reorganizăm agriculsfârşind cu bileţel© de vite şi cuţita, impozitul pe etîr„ de afaceri, pretutindeni s'au adus uşurări sarciGuvernul a păşit pe acest drum întreaga ţară trebu© să-l sprijine. Şedinţa se descinde la orele 3,50 p. m. sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu, preşedinte. Pe banca ministerială d-nii . Vie nilor actuale. N’a fost uitata nici, căci ©1 voeste sa~«diimbe^j tor Antonescu. I. Inculet.. Victor de. Pr0d.HCâtorî’ "!* 0 situaţiunea actuală, punând în lo-! Sflamândif' ~ “Laxn“’Vî“' categoria de cetăţeni care au dreptul ]a atenţia §{ sprijinul statului * cui parazitismului bugetar viaţa, Necşeşti. Procesele de degrevări depuse emitentă. Analizând uşurările de impozite şi taxe constatăm că începând cu timbrul pe petiţie, cu taxele de judecată, cu tax de p© contractele de liberă şi demnă a cetăţeanului stăpân pe mijloacele lui d© exis- Ziarul „Evening News“ forul conferenţiar în care expu- Londra publică, în prima pagină nerea faptelor se face în cea mai austeră obiectivitate: un istoric pe o tribună publică. Este adevărat că Ion Duca avea puterea acestei dedublări: era omul politic, trăind in climatul energiei şi acţiunei, şi omul de cabinet, studiosul cercetător al scrisului ori vieţei altora. D. Xeni ne-a făcut astfel să simţim încă odată proteica personalitate a lui Ion Duca, — un mare om care dintr’un exces de modestie, nu căuta decât să spună mai puţin decât ştia. Comemorarea lui Ion Duca, a dat astfel ocazie d-lui Const. Xeni, să ne arate încă odată priceperea sa de-a, analipsa, marile vieţi. Şi de-a le pune în cadrul adevărului istoric. In literatura i d. Xeni este avocatul, ca şi la bară, al adevărului şi al dreptăţei, un interview al corespondentului său din Viena cu cancelarul Dollfuss, în care acesta declară : „fiîîi trimis trupe la graniţă, deoarece nu ştiu la ce trebue să mă aştept după expirarea ultimatumului pus de d. Articolul de fond al ziarului D. VICTOR ANTONESCU, mini. englez cere imediata rechemare s,rnt de ferme proedlui de a lordului Edem de pe continent **£« .relativ ,a prelungirea morateşi respingerea oricărei obligaţiuni de către guvernul englez, de a apăra prin formaţiuni militare independenţa Austriei. ECOURI upă indicaţiile Institutului de statistică din Zurich cele mai multe femei can aduc un aport al muncii sunt în Polonia (13 la sută). Apoi vine imediat Franţa (42 la sută), Finlanda (37 la sută), Germania (36 la sută), Suedia (31 la sută), Italia (27 la sută), Ungaria (26 la sută), Anglia (25 la sută), Spania (9 la sută). Ziarul polonez, care apare scris în franţuzeşte, „L’Echo de Varşovie” publică în numerile actuale o serie de scrisori din Bucureşti. Corespondentul ziarului face în numărul ultim istoria Capitalei noastre. IRITE la GRANIŢA GERMANIEI din HaDisht. Trei mii de membri ai „Heimwehr-ului întăresc acum apărarea graD D- DOLLFUSS l LA CAMERĂ a ■ N. Budurăscu, Al. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. D. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri şi d-nii C. Xeni, ministru de stat, I. Costinescu, ministrul muncii, V. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor şi Ing. T. Theodorescu,, ministrul industriei şi al comerţului, intrând , pe banca ministerială, sunt afrijmiţi cu ovaţii de membrii majorităţii. P . D. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, dă citire Decretului Regal de numire a noilor miniştri. pm ds legi depeşe Reportai Parlamenta» CORPURILE LEGIUITOARE — Şedinţele dela 26 Februarie 1934 — LA SENAT ■ Problema elementului românesc în industria naţională. Discuţia la Mesaj. D-l Octavian Goga, încercând să apere pe eroii politicei întunericului şi revolverelor, d-l VICTOR IAMANDI, într’un răspuns magistral arată cum se prezintâ în faţa adevărului „opera’* politică a şefului grupării naţional-agrariene. ASPECTE La CAMERA D. Goga credincios programului d-sale de eftină demagogie naţionalistă, — ridicăchestiunea gărzei de fier. Situaţia d-sale e foarte grea: nu vrea să se solidarizeze cu '.' asasinii acestei bande, dar vrea să-i servească. De altfel nici n’ar vrea și n’ar putea sa-î readucă în viața publică, ci numai n» n î oblii f^AUlU /Io PHnUfintir' ‘J rrî fi K. să răsplătească voturile ce i s’au donat de „căpitanul", azi dispărut și căutat de .justiţie. Oricâtă abilitate are d-l Goga, nu se poate strecura între abun sfârşit opera de consolidare i ditea greutăţi. De altfel are un mare nenoroc: găseşte în d-l a muncii naţionale, Pătruns de a-Victor l imaj,di un adversar care ave mi numai talent, dar e şi bine documentat. ...... ... , -- -------— Răspunsul d-lui Iamandi fixează câteva puncte importante • »f*v*r* ««•■ irrrr rPSLiAa Si limitarea numărului strainilor l iirotectiunii ‘vnu.nrni ht/lahirinAl j ^ 11NOj* tlcsCllltl, \O illI(_* (Ic îl SpGClI 3. ^11 politica personala aceasta acțiune si lipsa de sinceritate şi autoritate morală de efort, totdeauna a dat dovadă. Faptul că acest „Musolin oriental“ sa îndreptat către cei activ, care a constituit tcădeau-i închişi pentru asasinat voind să-i viziteze şi făcându-Ie apologia intrudulti naţional-1 la oameni, este edificator pentru opinia publică, carem da şi astăzi so-1 Scoţând în evidenţă via.© aceste tribulaţii d-l Victor Iaman. Adi a făcut o operă de epuraţie. __ ____________ ,ocupat de naţionalismul economic cios, statul cerea tot mai mult constructiv, exprimându-şi încrederea in forţele creiatoare ale dela cetăţeni iar aceştia sărăciţi, partidului naţional-liberal, apelau tot mai mult la stat. Şomeu O intervenţiune a d-lui dr. I. Costinescu, ministrul muncii, fii de pretutindeni, ca şi nouile ne- a fixat anumite puncte din expunerea d-lui Mihail Manoilescu aeraţi!. negăsind nici u„ alt plasa asupra corporatismului. coment intr’„ ţară distrusă economi- i D. C. R. Mircea nu şi-a putut termina cuvantarea, orele preocupare de or,ll„ j cu ».lt bor-tal jl^ ^1-1*. !elementului strein în industria şi comerţul naţional. Comunicare aplaudată la care s-a unit şi d. senator Rusu Abrudeanu. CAMERA nului. D. VICTOR SLAVESCU, ministrul de finanţe, depune proiectul de lege pentru modificarea unor articole - arestaţi mii de oameni, timbrului şi a impozitului !-, din legea pe acte şi fapte juridice, şi proiectul pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Se aprobă urgenţa. D. N. N. SAVEANU, preşedinte, citeşte numele membrilor care compun comisiunea de legislaţie civilă, comercială şi criminală. D-l OCTAVIAN GOGA: Prezintă o propunere semnată de mai mulţi deputaţi prin care se cere ca Adunarea deputaţilor să voteze d-nei Elena Goldiş, soţia regretatului Vasile Goldiş, o pensie viageră de 15.000 lei lunar cu începere de la 1 Martie şi pentru tot timpul vieţii. D-l VICTOR SLAVESCU, ministrul finanţelor ! Declariu nu Vă rog să precizaţi câte mii de oameni, ca să vă pot da lămuririle necesare. D-l OCTAVIAN GOGA: Mi-e cu neputinţă să vă dau o cifră exactă. Fac însă un apel către toţi aceia, cari vor să respecte adevărul, să spună, dacă nu au fost, cu una cu alta, pe judeţ 50 de oameni arestaţi. D-l VICTOR IAMANDI: D-le Goga, eu sunt în măsură să cunosc perfect această chestiune. Este inexact ceea ce susţineţi. D-l OCTAVIAN GOGA : Eu vă spun că au fost cel puţin câte 50 de oameni pe judeţ. Sunt convins însă, că au fost mai mulţi. 100—150 — — — . . Evident, cu vremea au începutmele guvernului că primim acea- j mâ-i triat i si în felul acesta nu stă propunere. (Aplauze). Umărul lor s’a subtiat. D-l D. IONESCU-BRAILA : Vă faceţi ecoul asasinatului. D-l I GH. VANTU: Voiu vorbi eu si voiu avea curajul, domnule Goga, să vă acuz, spunând ca sunteti răspunzător pentru această dezordine în țară. (Aplauze). D-l GOGA: După felul cum ni se va răspunde la aceste întrebări, vom vedea, dacă guvernul Intelepre să continue a merge mai departe pe calea pe care și-a ales-o. Răspunsul d■nmuDiamnami bh mtsmammm i Victor Iamandi * S»3BiiâSES«5S'l£ Es.___ Subsecretar de Stat D-l VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne: Comunicarea pe care afăcut-o d-l deputat Goga îmbraţişeaza desigur întreaga problea.â Valabilitatea actului de la 8 Desembrie Dv., domnule Goga, ati ridicat chestiunea ■valabilităţii actului, pe care noi l-am făcut la 0 Decembrie (Continuare in pagina 2-a) a acelei mişcări extremiste, care astăzi se găseşte, pentru caracterul ei subversiv si clandestin, in faţa Justiţiei. Nu cred că este momentul sâ intrăm într’o discuţie completă nici astăzi, asupra acestei chestiuni. Mă surprinde însă temeritatea cu care d-l Octavian Goga, astăzi protagonistul unui naţionalism integral în România întregită, ir scearcă să deschidă procesul unei mişcări a cărei acţiune violenţa sintetizată în asasinatul de la Sinaia, cel puţin indirect a fost susţinută de d-sa. (Aplauze). Mă surprinde această intervenţie pentru că dacă ne întoarcem în altă vreme şi străbatem întreaga colecţiune a ziarului „Ţara Noastră“, vom vedea că zi de zi, atmosfera care a dus la asasinat a fost sprijinită prin coloanele oficiosului d-lui Octavian Goga. (Aplauze). A doua zi după venirea noastră la guvern, prin ziarul d-lui Octavian Goga, se formula împotriva partidului liberal şi a şefului guvernului de atunci, Ion Duca, acuzaţiunea că noi am fi încurajat sau am fi promis intrarea în ţari a 150.000 de străini şi că acesta au D-l OCTAVIAN GOGA. Spune că guvernul a săvârşit o greşală dizolvând „Garda de fier“ şi procedând aşa cum a procedat, la arestarea celor vinovaţi de agitaţii anarhic© în ţară. D-l Octavian Goga pomeneşte numele lui Nae Ionescu, directorul ziarului „Cuvântul“. Nichifor Crainic, directorul ziarului „Calendarul“, Dragoş Protopopescu, după părerea d-sale oameni eminenţi cari acum sunt oropsiţi. D-l C. BURSAN: Aci este vorba de asasinarea primului ministru al ţării. D-l Goga poate să pună chestiunea aşa, desigur, pentru că se bucură de impunitate. (întreruperi, zgomot). I gajament ar fi fost preţul venirii D-l D. IONESCU-BRAILA: Vo-i noastre la cârma tării, iarorii vorbesc cu mai multă mo- 5 Oricine putea să formuleze adestie. Asemenea acuzatiuni, dar în niei-m D-l OCTAVIAN GOGA : Au I caz un om care a trecut de mai fost închişi pe toată tara mii de multe ori pe banca ministerială şi oameni, o vastă reţea s’a întins care în momentul de fată este asupra tării... ' atât de zelos de ideia de autori-D-l VICTOR IAMANDI, subsemn H era »“găduit să tolerecretar de stat la ministerul de interne. Vă rog să precizaţi, D-voastră, vorbiţi aci ca şeful unui partid cu răspundere. Spuneţi că de colaboratorilor săi de la ziarul „Ţara Noastră“ ca să înceapă campania electorală împotriva guvernului cu asemenea acuzaţii. Nu insist acum şi nu caut să urmăresc întreaga colecţie a ziarului dv. pentru a vă arăta în ce măsură au contribuit la otrăvirea atmosferei morale, care a dus laasasinatul de la Sinaia. Vom faci la timp si aceasta. Am relevat numai această Primă acuzatiune pentru că ea apare ca un fel de memento în toate actele instruitiei din procesul deschis. Asasini spun : l-am ucis ne Duca fiindcă a introdus 150.010 de străini Și en* gata să-și vândă țara. (Aplauze) ■ha. • ». D-I VICTOR IAMANDI Subsecretar de Stat la m a ste rul de interne