Viitorul, aprilie 1934 (Anul 26, nr. 7860-7883)
1934-04-01 / nr. 7860
1 NOTE Grafica română Cu ocazia împliniră decadei de Mod apare publicaţia „Grafica română‘‘ de la Craiova, de sub direcţia comitetului. Em. Tătăreştii, L. Samitca şi V. Molin, appeased dovadă visuală a progresului artei gutenbergene în România, se prezintă într’un număr festiv. Această publicaţie reuşeşte să ne arate prin calea intuiţiei visurile, fără comentarii şi ■ multă dialectică, ce s’a făcut pe drumul realizărilor artistice în tipar. Numărul acesta mărturisim că este o frumuseţe. — Şi dacă n’ar conţine de cât, numai două stampe, o vedere , din Cişmegiu şi una din Băneasa, ar fi de ajuns să ne facem o convingere,definitivă despre gradul perfecţiunei tehnice în care s’a ajuns. Tiparul nostru se poate mândri astfel cum un progres real. Dar acest progres este mai important decât s’ar părea la prima vedere, pentru cultura generală. Şi iată de ce : Cartea, sincerul sunt cele mai răspândite forme de cultură,cele mai la îndemână. O pictură, sau o statuie sunt exemplare rare. Ele se păstrează în muzee, sau ceea ce e şi mai rău în case particulare, ascunse văzului mulţimi. Numai din când în când, prin cataclisme familiare regretabile, frumuseţile ascunse ale unui amator gelos de bogăţiile acumulate, devin publice şi intră în patrimoniul admiraţiei generale. Cartea, dacă este frumoasă, ea devine un mosafir artistic deosebit de preţuit. Se răspândeşte în mii de exemplare, intră în casa bogatului, dar şi în mansarda studentului, în odăiţa iubitorului de lectură. Prin perfecţionarea artei grafice, apoi prin imitarea operei de tată cu toată fidelitatea şi subtilitatea,se răspândeşte marele dar al frumuseţei şi se fac accesibile farmecile artei, fără cheltuială de nabab, şi fără ■ greutăţi, lesne de înţeles. Civilisaţie adevărate şi vechi, de altfel, se mândresc cu ediţiile grafice, şi cărţile cu vignete artistice, cu vecihii caractere elzeviriene cu legături în marochin piele şi aurării, sunt adevărate podoabe de muzeu, cari trec în rândul diamantelor păzite in vitrine, sau al tablourilor deosebit de preţioase. In ţările străine, unde se simte nevoia artei, şcoala participă la farmecul estetic, şi de aceea cărţile de şcoală sunt perfect ilustrate, şi admirabil tipărite. La noi, mai mult, am avut cărţile de limba franceză a lui Leautey, pe hârtie de cretă; iar acum, cartea italiană pentru cursul primar, este o frumuseţe a ochilor. Fene- Tón, acest pedagog înăscut, cerea de mult ca manualul de şcoală să fie ilustrat frumos. Ideia sa a ■prins şi s’a realizat în cursul secolilor. Dăm astfel câteva indicaţiuni — tot atâtea reproşuri — *pentru■ — a arăta cum grafica este o ars minor o artă minoră, dar respectabilă, carecompletează marea artă a muzeului şi a celebrităţei ce râvneşte la eternitate. Arta grafică, este soră bună cu arta decoraţiei interioare, şi a mobilierului, şi credem că aceste arte de intimitate, au o şi mai vie influennţă asupra sufletului omenesc, decât, originalul Monei Lisa, prea îndepărtată în muzeul în care stă închisă. Pentru a reveni la „Grafica română“ de la Craiova, ea ne învederează Antentiuni, jertfe și realizări, cari merită a fi valorificate. PETRONIUS ANUL XXVI No. 7860 BUCUREȘTI REDACȚIA H ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 1? Telefoanele: 38030 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug IN TARA Un an ........... 600 lei II Trei luni ...... 150 lei Sase luni...... 300 . || Un exemplar 2 . Istitutiuni publice și particulare 1000 lei anual P. R O N A M E N T E Duminică 1 Aprilie 1934 IN STREINATATE Un an .........1400 lei Sase luni ......700 . Trei luni ....... 400 lei Un exemplar ....6 . ALEGERILE_PARŢIALE — Patru luni de guvernare -4? Găsim în atitudinea pe care opoziţia o ia faţă de alegerile parţiale cari încep peste câteva ■ zile, miielul cel mai nemerit de-aarăta cinismul celor cari cer azi încrederea ţarei, după o guvernare pe deplin dovedită dăunătoare binelui public şi gos- j podăriei fie stat. Şi acest prilej ne dă şi dreptul de a recapitula ce-a făcut guvernul liberal numai în patru luni de guvernare, după ce în acest timp a avut să sufere imensa lovitură morală a pierderei şefului său, marele român Ion Duca, şi să fie mereu cu ochii de veghe ,în mijlocul unei atmosfere de agitaţie şi de tulburare. "! Guvernările trecută naţional-ţărăniste au creiat, parcă cu tot dinadinsul, toate condiţiile în care se poate mai degrabă îndepliniruină şi falimentul unui stat. După desordinea în finanţele ţarei , după politica de risipă în buget; după creaţiile parazitare pentru folosul cluburilor politice; după politica de concesionare a bunurilor la străini, a urmat, spre perfectă complectare a„dezastrului“ atmosfera de imoralitate, pe de o parte şi încurajarea extremismului anarhie, de altă parte. A trebuit ca această ţară să aibă resurse infinite materiale, şi a trebuit ca poporul nostru, să aibă o mare doză de sănătate morală, pentru ca dezastrul să nu fie complect. In aceste condiţiuni, cu o ţară secătuită, materialmente, şi tulburată moralmente, partidul naţional-liberal a fost chemat la marea răspundere a conducerei. Guvernul presidat de d. Gh. Tătarescu, poate fi mândru, dacă după patru luni de muncă, el a putut să domine atmosfera tulbure, să dea linişte ţârei, şi să facă pe calea realizărilor constructive, legea conversiunea datoriilor, care va aduce o altă epocă economică în ţară, înviând creditul privat, şi dând curaj producţiei. In acelaş timp, guvernul actual şi parlamentid au dat ţărei legile de degrevare fiscală, însoţite de spiritul unei cât mai slabe fiscalităţi, care terorizase pe contribuabili şi înlocuise solidaritatea contribuabililor cu statul, printr'un abis de neînţelegeri şi vrăjmăşie. Legen apărărei statului, va aduce liniştea, internă, fără de care nici progres, nici muncă spornică, nu sunt posibile. , Să notăm apoi, şi legile şcolare cari vor aduce din nou în şcoală, curentul de viaţă sănătoasă, înlocuind arbitrariul, ori slăbiciunea pregătirei educative, prin norme sănătoase de conducere a tineretului. Iată, în linii generale, câteva din actele unui guvern care numai de patru luni, conduce ţara, şi care a primit moştenirea penibilă a unor guvernări abuzive şi incapabile. Şi când aceasta e realitatea, crudă şi tristă, nu este oare o sfidare a opiniei pubice, ca vinovaţii de ieri, să se erijeze în judecătorii celor cari îşi au luat marea grije de-a tămădui şi îndrepta ceia ce s’a făcut rău şi periculos în această ţară ? Nu este o sfidare a bunului simţ, şi o înlăturare a oricărui comandament moral, a se prezintă din nou, Ca apărători ai ţărei, tocmai aceia cari au nenorocit-o ? Credem, astfel, că pentru buna linişte a acestei ţări, s’ar impune o comprimare a putinţelor opoziţioniste, lăsând ca timpul mult iertător, să facă cel puţin a se uita, sau în orice caz pierde din vioiciune, spectacolul penibil al guvernărilor precedente. Ar fi o prudenţă cerută de realitatea faptelor. Jungla fiscală a naţională liniştiişi In remarcabilul său discurs ţinut la Serat,1-1 subsecretar de stat Mitită, Constantinescu a arătat pe deo parte avantagiile icontettabile pe cari le prezintă modificările aduse legii impozitului pe lux şi cifra de afaceri, iar pe de altă parte a demascat ereziile politicii fiscale naţional-ţărăniste şi duplicitatea atitudinilor acestui partid. Cu o documentare bogată şi elocvenţă, d-l subsecretar de stat la departtementuul finanţelor, a reliefat cele patru mari corective chemate să dea acestei legi o bază mai raţională. Rectificarea nedreptăţilor fiscale, pe cari le conţinea legea d-lui Madgearu — în primul rând. Simplificarea formalismului complicat al acestei legiuiri în al doilea rând Normalizarea sancţiunilor, adică adaptarea penalităţilor prevăzute de lege la scopul lor economic şi moral, în al treilea rând. Suprimarea sistemului de delaţiuni, care arunca o lumină penibilă asupra aparatului nostru fiscal, întreţinând o tensiune dăunătoare între public şi fisc, în al Patrulea rând. Aceste corijări cari s’au adus legii impozitului de lux şi cifra de afaceri sunt consecinţe particulare ale concepţiunii cu care vine guvernul în materie fiscală Este concepţiunea adaptării impozitelor la posibilităţile de plată ale contribuabililor şi a realizării unei atmosfere de detenţă în relaţiunile dintre organele statului şi populaţiune Cât de salutară este această ideie directoare a politicii fiscale a guvernului se poate vedea dintr’o simplă comparaţie cu dezorganizarea ce cuprinsese mecanismul nostru de percepere în ultimul timp al guvernării naţionalţărăniste. Ne găseam atunci într’o adevărată junglă fiscală — aȘa cum ! foarte plastic a caracterizat-o d-l , subsecretar de stat Mitită Con- stantinescu însăși legea constituiri un do- cument de strategie inchizitorială în materie, de fiscalitate. Desigur că aceasta situațiune devenise intolerabilă şi ea nu mai putea să dureze pentru ca dacă pe deo parte ea lovea în producţie, pe de altă parte era de natură să mărească o imoralitate existentă. Modificările aduse de guvernul naţional-liberal tind tocmai să asigure o impunere justă şi în acelaş timp să diminueze posibilităţile de imoralitate. Reprezentanţii partidului naţional-ţărănist, cari fac opoziţie cu orice preţ, au căutat, prin glasul imprudent al d-lui D. l. Ioamiţescu să mascheze situaţiunea creiată de ei în această direcţie. D-l subsecretar de stat la departamentul finanţelor, a arătat cum naţional-ţărăniştii nu au făcut decât să agraveze situaţiunea, mărind cotele de impunere şi făcând excesiv fiscalismul, şi aceasta exact în momentul când criza economică se manifesta cu o profundă acuitate, în 1531. Desigur că postura bietului domn Ioaniţescu nu a fost tocmai fericită în clipa când a trebuit să se încline în faţa datelor. înfrângerea d-sale a arătat însă definitiv cât de falsă este atitudinea aceasta de critică fără control, pe care membrii partidului naţional-ţărăniist sunt constrânşi din ordin să o facă. Ea poate duce uneori la situaţii foarte dezagreabile, cum s-a întâmplat cu fostul ministru al muncii d-l D. R.. Aventura d-lui D. R. ar trebui să fie o pildă pentru toţi cei din opoziţie, cari au anchiloza contradicţiei permanente. O REFORMA hotărâtoare pentru tară — In ajunul votărei conversiimei datoriilor — Subcomisiunile reunite ale Camerei şi Senatului s’au întrunit azi şi au examinat amendamentele depuse la Ieşea conversiune! datoriilor, făcând triajul lor. Aceste amendamente vor fi supuse plenului comisiunei generale a Adunărilor, spre a se proceda apoi la redacţiunea definitivă a proiectului ce se va trimite la tipărit, împreună cu raportul. Duminică sau Luni legea va veni în discuţia publică. Un fapt este precis: LEGEA CONVERSIUNEI VA FI VOTATA DE AMBELE FORURI LEGIUITOARE PANA CEL MAI târziu in vinerea paştilor Prin aceasta, guvernul prezidat de d-l Gh. Tătărescu şi partidul naţional-liberal înscriu, după expropriere, votul obştesc Şi Constituţie, încă o reformă de importantă capitală. Guvernele cari s’au perindat la cârma Statului, în ultimii 4 ani, au dovedit o totală incapacitate în a soluţiona această gravă problemă, din a cărei cauză viaţa economică şi financiară a ţării şi creditul agonisau. Intre timp, întârzierea lichidării acestei chestiuni a agravat enorm situaţia, a sporit dificultăţile şi a prilejuit nesfârşite agitaţiuni, precum şi o încordare de raporturi între debitori şi creditori de pe urma cărora ţara a suferit enorm. Nu se pot încă socoti pagubele imense materiale pe cari le-au produs nepriceperea şi uşurinţa criminală a guvernanţilor. * Cu adânca conştiinţă a răspundere ce apasă asupră-i şi urmând linia trasată de înaintaşii săi glorioşi, guvernul şi partidul naţional-liberal îşi îndeplinesc odată mai mult marea sa misiune de singurul instrument puternic de guvernământ. Legea conversiunea datoriilor lichidează această gravă problemă şi o scoate definitiv de la ordinea zilei, pentru a grăbi normalizarea vieţei noastre şi refacerea creditului. Astfel traduce în fapt angajamentul ce şi l-a luat faţă de populaţie: ACELA al UNEI CONVERSIUNI LARGI ŞI ECHITABILE, A TUTUROR DATORIILOR. Opoziţia, chiar, a trebuit să recunoască, prin cei mai autorizaţi exponenţi ai ei, că legea actuală este infinit superioară legiuirilor trecute şi au felicitat guvernul pentru opera ce o realizează. Inutil să adăugăm că legea a fost primită în toată ţara cu un sentiment de satisfacţie şi uşurare, care asigură iar liniştea spiritelor, fără de care munca constructivă n’ar fi posibilă Am ţinut să subliniem aci, în ajunul începerei discuţiei publice, aceste lucruri, cu convingerea că opoziţia va contribui printr’o scurtare a vorbăriei de prisos, ca legea să fie votată cu un ceas mai devreme. -----------—••••* * . GERMANIA nu plăteşte datoriile de război “ ministrul Germaniei la Miggton, dr. Luther a declarat că Germania nu va plăti rata în valoare de 2o de milioane dolari, cu scadenţa la 31 martie Această sumă reprezintă chieftuente armatei de ocupaţie amencane pe teritoriul Rinului. D-1 dr. LUTHER I CAMERA USSURS&i ^^CTi^®a6a^«S5SS»Sa'lS.a3E5J Reportaj parlamentar Corpurile Legiuitoare — Ședinţele dela 29 Martie 1934 — U f lypPA« Prelungirea bugetului până la 1 Iulie. Chestiunea salarizării IwÂPlfci^Ma Corpului Didactic. LA SENAT " Concentrarea învățământului farmaceutic. ” ASPECTE Proectul pentru îndeplinirea serviciilor publice până la noul buget,— ridică neaşteptate discu-jiuni. Deşi e vorba de o lege care prelungeşte Cu trei luni bugetul de ainul trecut, — autorul acestui buget, d. V. Madgearu, o găseşte... catastrofală/ B-sa acuză cu atâta vehemenţă încât, cine nu l-ar cunoaşte, l-ar putea lua în serios. Din fericire întreaga ţară a resimţit ehetele competinţei atotştiutoare cu care a condus treburile publica, încât vorba d-sale nu mai are nici un credit. După câţiva oratori, cari se mărginesc a discuta un aliniat al proectului, privitor la gradaţiile corpului didactic, aliniat care s® modifică cu asentimentul d-lui ministru de finanţe, Ed. Leon, raportor, expune cu claritate şi competinţă tehnica presatului, şi necesităţile care au dus la alcătuirea lui. D. Victor Slăvescu, ministru de finanţe, Intr’un discurs a cărui afişare s’a cerut de către Adunare, răspunde criticilor d-lui Madgearu şi subliniază cu o frig ironie atotştiintă şi competinţă universală a fostului dictator. D-sa dă întâlnire d-lui Madgearu la discuţia generală a bugetului, când va arăta tribulaţiile financiare ale acestuia, cu dezastroasele.5©r efecte. P. D. Viorer Slăvescu demonstrează logic şi sincer cauzeles pentru care nu s’a putut alcătui acum fugetul : a voit să facă o lucrare de bună gospodărie, punând în concordanţă finanţele statului cu economia ţării şi a voit ca tratativele cu creditorii streini să fie terminate. Aceste tratative sunt bine îndrumată şi vom obţine o simţitoare micşorare a cuponului. în ce priveşte reorganizarea gospodărească a finanţelor publice, d-sa personal va lucra la fiecare minister începând de la 1 Aprilie, . , , • . Iar in sesiunea de luni®, guvernul va veni nu numai cu bugetul dar cu un plan general de redresare ecnomicâ şi financiară, ce va trebui înfăptuit. Majorităţile subliniază cu aplauze şi ovaţii numeroase pasage din discursul d-lui ministru de finanţe, care, prin adânca preocupare de situaţia ţării şi prin sinceritatea şi logica expunerei, rămâne o pagină luminoasă a actualei sesiuni. D-1 VIRGIL MADGEARU (nat.tan), cere să i se dea răspunsul la întrebarea făcută asupra tratativelor dintre Banca Naţională şi dr. Manoilescu. D-1 VICTOR SLĂVESCU, ministru de finanţe.- la întrebarea d-lui deputat Madgearu am să dau urmatorul răspuns : Ministerul de finanţe lasă această chestiune pe seama justiţiei. (Aplauze). . D-1 VIRGIL MADGEARU, se declară mulțumit cu răspunsul primit. D-1 V. LEPADATU (nat.-tăr.), face o comunicare cu privire la numirile de la Federala „Constanţa“. D-1 N. ROBU (l. a. n. c.), cere lămuriri asupra cetăţenii d-lui deputat Tieman. D-l EMIL EMANDI (maj.), arată că terenurile inundate nefiind productive să fie scăzute de la impuneri. Dl VICTOR SLĂVESCU: Voi lua măsuri în această privință. D-l N. C. POPESCU! (maj.), repetă cererea de acte adresată ministerului de interne, necesare desvoltării interpelării cu privire la modul cum primăriile municipiului București au făcut înpropietăririle terenurilor comunale. Se intră în ordinea de zi. Prelungirea bugetului Urmează discuția generală asupra proiectului die lege pentru îndeplinirea serviciilor publice dela 1 Aprilie 1934 la 1 Iunie 1934, conform bugetului exerciţiului 1934. D-l VIRGIL MADGEARU, critică unificarea bugetară, prin înscrierea tuturor adiţiilor economice. D-1 S. BOTA (maj.), cu sistemul regiilor autonome aţi, nenorocit ţara. VOCI: Skoda, Skoda. D-1 V. MADGEARI, vom internela noi pe această chestiune. D-1 J. ZAHAROF (maj.) Nu veţi avea îndrăzneala aceasta. Vă desfid să o faceţi. ..)-l V. MADGEARU, termină spunând că prin prelungirea bugetului se va ajunge la o mare încurcătură în gestiunea financiară. D-1 VICTOR SLĂVESCU, ministrul de finanţe. Iau asupra mea această răspundere. D-1 ŞTEIFAN POP: "Sunt cu deosebire mulţumit că în partea proiectului de lege, care priveşte în special pe slujitorii şcoalei, avem unanimitatea acestui parlament (aplauze). Fiindcă eu însumi sunt profesor, îmi dau seama că e foarte greu să vorbesc „pro domo“; ţin totuşi să mărturisesc că mă mândresc cu acest titlu şi cum, în lunga mea carieră, nu m-am despărţit niciodată de catedră, pentru a căuta alte situaţii sau venituri, am conştiinţa curată că cunosc şi reprezint sufletul, astăzi atât de sbuciumat, al întregului corp didactic. Către d-voastră, domnule ministru de finanţe mă adresez în special : sunteţi profesor şi sunt sigur că ne înţelegeţi. Prin acest proiect de lege se permanentizează o stare de mizerie. Acum e al patrulea an de când profesorii nu primesc gradaţii, după ce au mai suferit alte trei curbe asupra salariilor. Ce vor crede zecile de mii de profesori cari aşteaptă de la d-voastră o hotărâre şi o mângâiere ! In toată lumea este astăzi o formidabilă mişcare în favoarea şcoalei şi a tineretului. Aveţi minunata ocasiune ca dând atenţiune şcoalei, să ne salvaţi şi copiii cari se înstrăinează. Şi ce suflet şi ce autoritate mai poate avea un profesor în mizerie ? De aceea, vă rog, domnule ministru, să scoateţi din lege alineatul care suspendă gradaţiile corpului didactic, căci acestea nu sunt înaintări periodice, cum se prevede un proiect. Profesorii nu au înaintări. Eu de 30 de ani am acelaşi titlu şi acelaşi grad. Prin art. 7 se prelungesc, până la 1 Aprilie 1935, aceste măsuri excepţionale, pe când tot restul proiectului nu se ocupă decât cu acest singur trimestru, până la 30 Iunie 1934. De ce să permanentizaţi această situaţie şi să luaţi profesorilor orice speranţă de îmbunătăţire ? In umnele colegiilr, vă rog, domnule ministru, să îndreptaţi această dispoziţiune, mai ales pentru că profesrii nu sunt funcţionari. Ei ţin de statut, numai în ceea ce priveşte salarizarea lor de către Stat. D-1 TH. IACOBESCU (naţ.ţăr.), I. Petrovici (gogist), P. Andrei (naţ.-ţăr.) Gh. Cuza (f. a. n. c.), D. Ciolan (maj.), prof. I..naitecu (maj.) şi C. Giurescu (georgist)., analizează proiectul de urge susţinând cauza corului didactic cu privire la gradaţii. D-1 Prof. N. LEON, raportor, explică că legea nu urmăreşte altce (Continuare în pagina 2-aj LA SENAT învăţământul farmaceutic se predă în ţara noastră la trei Universităţi: la cea din Bucureşti in cadrul unei facultăţi independente, la Iaşi şi Cluj ca secţiuni ale Facultăţilor de medicină. Aceste diii urmă două secţiuni, lipsite aproape total de instalaţii ştiinţifice şi de personal aruncă pe piaţa intelectuală a ţării masse mari de titraţi care constituesc o îndoită primejdie: întâi prin pregătirea lor superficială şi apoi prin îngroşarea rândurilor de şomeuri intelectuali. Concentrarea celor trei instituţiuni în una singură, care să intrunească toate forţele didactice şi toate mijloacele materiale pe care le poate acorda statul ori iniţiativa particulară, a apărut ca singura soluţiune salutară atât pentru învăţământ cât şi pentru interesul superior al ţării. ' 1 : ' , V/ De altfel, cei mai eminenţi cunoscători al acestei probleme, cari au fost consultaţi, au conchis că o compilare a învăţământului farmaceutic la fiecare Universitate, nu este nici posibilă nici necesară şi că o singură soluţiune se impune; centralizarea acestui învăţământ intr’un singur joc — la facultatea de farmacie din Bucureşti. Această reformă a învăţământului farmaceutic, prin concentrarea lui, este astăzi imperios necesară. Proectul de lege pentru concentrarea acestui învăţământ, depus la Senat, s'a bucurat ori de o amplă discuţiune. Consideraţiunilor pur sentimentale expuse de partizanii menţinerea statului-quo li s’au opus argumentările de ordin naţional, social şi ştiinţific ale d-lor prof. dr. Danielopol şi prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice. Proectul a fost votat în totul cu bile. * . . . Senatul a luat apoi în dezbateri legea pentru apărarea ordine din stat, prezentată de d. Victor Antonescu, ministrul justiţiei. Acest proect de lege este îndreptat contra acelor grupări politice cari înţeleg SA PACA APEL SAU SA ÎNTREBUINŢEZE VIOLENŢA ŞI GHIAR CRIMA în propaganda ideologiei sau executărei programului lor, contra autorităţilor sau cetăţenilor pacinici de alte credinţe politice. Grupările politice sunt desigur indispensabile mecanismului parlamentar şi regimului constituţional, insă activitatea sau propaganda lor trebue să rămână şi să se facă în limitele legilor şi principiilor constituţionale cari stau la baza aşezărei statului nostru. Legea aceasta nu vizează şi nu ameninţă grupările politice de ordine, cărora li se lasă şi li se garantează deplina libertate de acţiune şi de propagandă a ideologiei şi programurilor. După ce d. Tony Iliescu, raportorul legii a expus motivele şi raportul care însoţeşte proectul, a vorbit d. Emanoil Slătineanu a cărui cuvântare, îmbrăţişând marea problemă a menţinerei ordine! In stat, a fixat Senatul asupra necesităţii legiferărei în materie. D. Emanoil Slătineanu a făcut o pledoarie obiectivă, profundă şi convingătoare în favoarea acestui proect de lege în care se încadrează măsurile de rigoare pentru menţinerea ordinal interioare. Senatul va desbate astăzi în continuare, acest proect. CAMERA Şedinţa , sri deschide la ora 3 juni. sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu preşedinte. Pe banca ministerială d-nii: I. Inculeţ, Victor Slăvescu, N. Maxim, Al. Ninoşeşti. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. întrebări şi comunicări D-l NERVA TRAIAN (maj.) cere lămuriri asupra exploatărei suprafeţelor rezervelor de stat din jud. Bihor. In a doua comunicare semnalează abuzurile săvârşite de Cooperativa Forestieeră Prislopul din Săliştea de Vaşcău, jud. Bihor. D-l GH. DELEANU (georgist) întreabă dacă este adevărat că taxele de contingentare se vor urca din la 1 Aprilie a. c. D-1 GH. CARLAN (f. a. n. c.) arată specula ce se face cu vânzarea seminţei din trifoiu In jud. Suceava. In a doua comunicare cere desfiinţarea taxei de garderobă obligatorie la toate tribunalele din ţară. D 1 VITOR C. QGOG (maj.) face o comunicare în legătură cu executarea debitorilor băncii clerului din Chişinău. . D-1 D. CAPATINEANU (naţ.-ţăr.) cere să sri facă un proect de lege care să stabilească raporturile de învoială agricolă între plugari şi proprietari. D-1 I. A. TOMESCU se asociază la această propunere. D-1 ST. POPOVICI crite să se creteze un post de judecător la judecătoria Chişinău-Criş care este extrem de supraîncărcată de lucrări. D-1 G. N. IOSIFESCU seimnalează d-lui ministru al muncii şi sănătăţii modul abuziv de interpretare de către organele sanitare din jud. Prahova a art. 528 al legii sanitare din 14 Iulie 1930. D-1 D. M. MACARESCU (maj.) arată că in 1926 s’a dispus la Banca Bucureşti suma de 11 milioane iei, necesară construirei căminului studenţior romanaţeni. Această bancă azi este în mari dificultăţi financiarr, deci şi acest fond este pericliat. Cer să se ia măsuri de rigoare. D. T. SOCOLESCU (nat- ţar.) face , o comunicare cu privire la modul I de eliberare a autorizaţiilor de radio. D-1 I. INCULEŢ, ministrul de interne: Am fost sesizat de aceasta chestiune de către d. deputat de la Tighina. Am pus să se cerceteze chestiunea şi fireşte voi face toate înlesnirile ce se cuvin pentru ca şi populaţia din Basarabia să poată căpăta autorizaţii pentru instalarea aparatelor de radio. D-1 SZALO BENI (maghiar) cere o revizuire a impunerii cu patente fixe micilor meseriaşi din jud. Trei Scaune. Noul proecte de legi D- N. INCULEŢ, ministru de interne, depune proectul de lege pentru autorizarea construirii liniei ferate Ilva Mică-Vatra Dornei şi a liniei Reşita-Caransebeş-