Viitorul, aprilie 1934 (Anul 26, nr. 7860-7883)

1934-04-01 / nr. 7860

1 NOTE Grafica română Cu ocazia împliniră decadei de Mod apare publicaţia „Grafica română‘‘ de la Craiova, de sub direcţia comitetului. Em. Tătăreş­tii, L. Samitca şi V. Molin, appeas­ed dovadă visu­ală­­ a progresului artei gutenbergene în România, se prezintă într’un număr festiv. Această publicaţie reuşeşte să ne arate prin calea intuiţiei vi­surile, fără comentarii şi ■ multă dialectică, ce s’a făcut pe drumul realizărilor artistice în tipar. Numărul acesta mărturisim că este o frumuseţe. — Şi dacă n’ar conţine de cât, numai două stam­pe, o vedere , din Cişmegiu şi una din Băneasa, ar fi de ajuns să ne facem o convingere,defini­tivă despre gradul perfecţiunei tehnice în care s’a ajuns. Tiparul nostru se poate mândri astfel cu­m un progres real. Dar acest progres este mai im­portant decât s’ar părea la pri­ma vedere, pentru cultura­­ gene­rală. Şi iată de­­ ce : Cartea, si­ncerul sunt cele­ mai răspândite forme de cultură,­­cele mai la în­demână. O pict­ură, sau o statuie sunt exemplare rare. Ele se păs­trează în muzee, sau ceea ce e şi­ mai rău în case particulare, as­cunse văzului mulţimi. Numai din când în când, prin cataclisme familiare regretabile, frumuseţile ascunse ale unui amator gelos de bogăţiile acumulate, devin publi­ce şi intră în patrimoniul admira­ţiei generale. Cartea, dacă este frumoasă, ea devine un mosafir artistic deose­bit de preţuit. Se răspândeşte în mii de exemplare, intră în casa bogatului, dar şi în mansarda stu­dentului, în odăiţa iubitorului de lectură. Prin perfecţionarea artei grafi­ce, apoi prin imitarea operei de ta­tă cu toată fidelitatea şi subtilita­tea,­­se răspândeşte marele dar al frum­useţei şi se fac accesibile farmecile artei, fără cheltuială de nabab, şi fără ■ greutăţi, lesne de înţeles. Civilisaţi­e adevărate şi vechi, de altfel, se mândresc cu ediţiile grafice, şi cărţile cu vignete ar­tistice, cu vecihii caractere elzevi­­riene cu legături în marochin piele şi aurării, sunt adevărate podoabe de muzeu, cari trec în rândul diamantelor păzite in vi­trine, sau al tablourilor deosebit de preţioase. In ţările străine, unde se sim­te nevoia artei, şcoala participă la farmecul estetic, şi de aceea cărţile de şcoală sunt perfect ilustrate, şi admirabil tipărite. La noi, mai mult, am avut cărţile de limba franceză a lui Leautey, pe hârtie de cretă; iar acum, car­tea italiană pentru cursul primar, este o frumuseţe a ochilor. Fene- Tón, acest pedagog înăscut, cerea de mult ca manualul de şcoală să fie ilustrat frumos. Ideia sa a ■prins­ şi s’a realizat în cursul se­­colilor. Dăm ast­fel câte­va indi­­caţiuni — tot atâtea reproşuri — *pentru■ — a arăta cum grafica este­ o ars minor o artă minoră, dar respectabilă, care­­completea­ză marea artă a muzeului şi a celebrităţei­­ ce râvneşte la eterni­tate. Arta grafică, este soră bună cu arta decoraţiei interioare, şi a mobilierului, şi credem că aceste arte de intimitate, au o şi mai vie influennţă asupra sufletului omenesc, de­cât, originalul Monei­ Lisa, prea îndepărtată în muzeul în care stă închisă. Pentru a reveni la „Grafica ro­mână“ de la Craiova, ea ne înve­derează Antentiuni, jertfe și reali­zări, cari merită a fi valorificate. PETRONIUS ANUL XXVI No. 7860 B­UCUREȘTI REDACȚIA H ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 1? Telefoanele: 3­8030­ 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug­­ IN TARA Un an ........... 600 lei II Trei luni ...... 150 lei Sase luni...... 300 . || Un exemplar 2 . Istitutiuni publice și particulare 1000 lei anual P. R O N A M E N T E Duminică 1 Aprilie 1934 IN STREINATATE Un an .........1400 lei Sase luni ......700 . Trei luni ....... 400 lei Un exemplar ....6 . ALEGERILE_PARŢIALE — Patru luni de guvernare -4? Găsim în atitudinea pe care opoziţia o ia faţă de alegerile parţiale­­ cari încep­ peste câteva ■ zile, m­iielul cel mai ne­merit de-a­­arăta cinismul celor­­ cari cer azi încrederea ţarei, după o guvernare pe­­ deplin dovedită dăunătoare binelui public şi gos- j podăriei fie stat. Şi acest prilej ne dă şi dreptul de­ a recapitula ce-a făcut guvernul liberal numai în patru luni de guvernare, după ce în acest timp a avut să sufere imensa lovitură morală a pierderei şefului său, marele român Ion Duca, şi să fie me­reu cu ochii de veghe ,în mijlocul unei atmosfere de agitaţie şi de tulburare.­­ "­! Guvernările trecută naţional-ţărăniste au cre­­iat, par­că cu tot dinadinsul, toate condiţiile în care se poate mai de­grabă îndeplini­­ruină şi falimen­tul unui stat. După desordinea în finanţele ţarei , după politica de risipă în buget; după creaţiile parazitare pentru folosul cluburilor politice; după politica de concesionare a bunurilor la străini, a urmat, spre perfectă complectare a­­„dezastrului“ atmosfera de imoralitate, pe de o parte şi încuraja­rea extremismului anarhie, de altă parte. A trebuit ca această ţară să aibă resurse infi­nite materiale, şi a trebuit ca poporul nostru, să aibă o mare doză de sănătate morală, pentru ca dezastrul să nu fie complect. In aceste condiţiuni, cu o ţară secătuită, mate­rialmente, şi tulburată moralmente, partidul na­­ţional-liberal a fost chemat la marea răspundere a conducerei. Guvernul presidat de d. Gh. Tătar­escu, poate fi mândru, dacă după­ patru luni de muncă, el a putut să domine atmosfera tulbure, să dea li­nişte ţârei, şi să facă pe calea realizărilor­­ con­­­­structive, legea c­on­versi­une­a datoriilor,­­ care­­ va aduce o altă epocă economică în ţară, înviând cre­ditul privat, şi dând curaj producţiei. In acelaş timp, guvernul actual şi parlamentid au dat ţărei legile de degrevare fiscală, însoţite de spiritul unei cât mai slabe fiscalităţi, care terori­zase pe contribuabili şi înlocuise solidaritatea con­tribuabililor cu statul, printr'un abis de neînţele­geri şi vrăjmăşie. Legen apărărei statului, va aduce liniştea, inter­nă, fără de care nici progres, nici muncă spornică, nu sunt posibile.­­ , Să notăm apoi, şi legile şcolare cari vor aduce din nou în şcoală, curentul de viaţă sănătoasă, în­locuind arbitrariul, ori slăbiciunea pregătirei e­­ducative, prin norme sănătoase de conducere a ti­neretului. Iată, în linii generale, câteva din actele unui guvern care numai de patru luni, conduce ţara, şi care a primit moştenirea penibilă a unor guver­nări abuzive şi incapabile. Şi când aceasta e realitatea, crudă şi tristă, nu este oare o sfidare a opiniei pubice, ca vinovaţii de ieri, să se erijeze în judecătorii celor cari îşi au luat marea grije de-a tămădui şi îndrepta ceia ce s’a făcut rău şi periculos în această ţară ? Nu este o sfidare a bunului simţ, şi­ o înlăturare a ori­cărui comandament moral, a se prezintă din nou, Ca apărători ai ţărei, tocmai aceia cari au neno­rocit-o ? Credem, astfel, că pentru buna linişte a aces­tei ţări, s’ar impune o comprimare a putinţelor o­­poziţioniste, lăsând ca timpul mult iertător, să facă cel puţin a se uita, sau în orice caz pierde din vioiciune, spectacolul penibil al guvernărilor pre­cedente. Ar fi o prudenţă cerută de realitatea fap­telor. Jungla fiscală a naţională liniştiişi In remarcabilul său discurs ţi­nut la Ser­at,­­1-1 subsecretar de stat Mitită, Constantinescu a ară­tat pe deo parte avantagiile iconte­­t­tabile pe cari le prezintă modi­ficările aduse legii impozitului pe lux şi cifra de afaceri, iar pe de altă parte a demascat ereziile po­liticii fiscale naţional-ţărăniste şi duplicitatea atitudinilor acestui partid. Cu o documentare bogată şi e­­locvenţă, d-l subsecretar de stat la depa­rttementuul finanţelor, a re­liefat cele patru mari corective chemate să dea acestei legi o­ bază mai raţională. Rectificarea nedreptăţilor fis­cale, pe cari le conţinea legea d-lui Madgearu — în primul rând. Simplificarea formalismului com­­plicat al acestei legiuiri în al doilea rând Normalizarea sancţiunilor, adi­că adaptarea penalităţilor prevă­zute de lege la scopul lor econo­mic şi­ moral, în al treilea rând. Suprimarea sistemului de dela­ţiuni, care arunca o lumină peni­bilă asupra aparatului nostru fis­cal, întreţinând o tensiune dău­nătoare între public şi fisc, în al Patrulea rând. Aceste corijări cari s’au adus legii impozitului de lux şi cifra de afaceri sunt consecinţe parti­culare ale concepţiunii cu care vine guvernul în materie fiscală Este concepţiun­ea adaptării im­pozitelor la posibilităţile de plată ale contribuabililor şi a realizării unei atmosfere de detenţă în re­­laţiunile dintre organele statului şi populaţi­une Cât de salutară este această ideie directoare a politicii fiscale a guvernului se poate vedea din­­tr’o­­ simplă comparaţie cu dezor­ganizarea ce cuprinsese mecanis­mul nostru de percepere în ulti­mul timp al guvernării naţional­­ţărăniste. Ne găseam atunci într’o adevă­rată junglă fiscală — aȘa cum ! foarte plastic a caracterizat-o d-l , subsecretar de stat Mitită Con-­ stantinescu însăși legea constituiri un do-­­ cument de strategie inchizitorială în materie, de fiscalitate. Desigur că aceasta situațiune de­­venise intolerabilă şi ea nu mai putea să dureze pen­tru ca dacă pe deo parte ea lovea­ în producţie, pe de altă parte era de natură să mărească o imoralitate existentă. Modificările aduse de guvernul naţional-liberal tind tocmai să asigure o impunere justă şi în a­­celaş timp să diminueze posibili­­tăţile de imoralitate. Reprezentanţii partidului na­­ţional-ţărănist, cari fac opoziţie cu ori­ce preţ, au căutat, prin gla­sul imprudent al d-lui D. l­. Ioa­­m­iţescu să mascheze situaţiunea creiată de ei în această direcţie. D-l subsecretar de­ stat la depar­tamentul finanţelor, a arătat cum naţional-ţărăniştii nu au făcut decât să agraveze situaţiunea, mărind cotele de­ impunere şi fă­când excesiv fiscalism­ul, şi acea­sta exact în momentul când criza economică se manifesta cu o pro­fundă acuitate, în 1531. Desigur că postura bietului domn Ioaniţescu nu a fost tocmai fericită în clipa când a trebuit să se încline în faţa datelor. înfrângerea d-sale a arătat însă definitiv cât de falsă este atitu­dinea aceasta de critică fără con­trol, pe care membrii partidului naţional-ţărăniist sunt constrânşi din ordin să o facă. Ea poate duce uneori la situaţii foarte dezagreabile, cum s-a în­tâmplat cu fostul ministru al muncii d-l D. R.. Aventura d-lui D. R. ar trebui să fie o pildă pentru toţi cei din opoziţie, cari au anchiloza contra­dicţiei permanente. O REFORMA hotărâtoare pentru tară — In ajunul votărei conversiimei datoriilor — Subcomisiunile reunite ale Ca­merei şi Senatului s’au întrunit azi şi au examinat amendamen­tele depuse la Ieşea conversiune! datoriilor, făcând triajul lor. Aceste amendamente vor fi su­puse plenului comisiunei generale a Adunărilor, spre a se proceda apoi la redacţiunea definitivă a proiectului ce se va trimite la ti­părit, împreună cu raportul. Duminică­ sau Luni legea va veni în discuţia publică. Un fapt este precis: LEGEA CONVERSIUNEI VA FI VOTA­TA DE AMBELE FORURI LE­­GIUITOARE PANA CEL MAI târziu in vinerea paşti­lor Prin aceasta, guvernul prezidat de d-l Gh. Tătărescu şi partidul naţional-liberal înscriu, după ex­propriere, votul obştesc Şi Consti­tuţie, încă o reformă de impor­tantă capitală. Guvernele cari s’au perindat la cârma Statului, în ultimii 4 ani, au dovedit o totală incapacitate în a soluţiona această gravă pro­­blemă, din a cărei cauză viaţa e­­conomică şi financiară a ţării şi creditul agonisau. Intre timp, întârzierea lichidă­­rii acestei chestiuni a agravat e­­norm situaţia, a sporit dificultă­ţile şi a prilejuit nesfârşite agita­ţiuni, precum şi o încordare de raporturi între debitori şi credi­tori de pe urma cărora ţara a su­ferit enorm­. Nu se pot încă socoti pagubele imense materiale pe cari le-au pro­dus nepriceperea şi uşurinţa cri­minală a guvernanţilor. * Cu adânca conştiinţă a răspun­dere­ ce apasă asupră-i şi urmând linia trasată de înaintaşii săi glo­rioşi, guvernul şi partidul naţio­nal-liberal îşi îndeplinesc odată mai mult marea sa misiune de singurul instrument puternic de guvernământ. Legea conversiunea datoriilor li­chidează această gravă problemă şi o scoate definitiv de la ordinea zilei, pentru a grăbi normalizarea vieţei noastre şi refacerea credi­tului. Astfel traduce în fapt angaja­mentul ce şi l-a luat faţă de popu­laţie: ACELA al UNEI CON­VERSIUNI LARGI ŞI ECHITA­BILE, A TUTUROR DATORII­LOR. Opoziţia, chiar, a trebuit să re­cunoască, prin cei mai autorizaţi exponenţi ai ei, că legea actuală este infinit superioară legiuirilor trecute şi au felicitat guvernul pentru opera ce o realizează. Inutil să adăugăm că legea a fost primită în toată ţara cu un sentiment de satisfacţie şi uşu­rare, care asigură iar liniştea spi­ritelor, fără de care munca con­structivă n’ar fi posibilă Am ţinut să subliniem aci, în ajunul începerei discuţiei publice, aceste lucruri, cu convingerea că opoziţia va contribui printr’o scurtare a vorbăriei de prisos, ca legea să fie votată cu un ceas mai de­vreme. -----------—••••* * . GERMANIA nu plăteşte datoriile de război “ ministrul Germaniei la Miggton, dr. Luther a declarat că Germania nu va plăti rata în valoare de 2o de mi­lioane dolari, cu scadenţa la 31 martie­ Această sumă reprezintă chieftuen­te ar­matei de ocupaţie amencane pe terito­riul Rinului. D-1 dr. LUTHER I CAMERA USSURS&i ^^CTi^®a6a^«S5SS»S­a­'lS.a3E5J Reportaj parlamentar Corpurile Legiuitoare — Ședinţele dela 29 Martie 1934 — U f lypPA« Prelungirea bugetului până la 1 Iulie. Chestiunea salarizării IwÂPlfci^Ma Corpului Didactic. LA SENAT " Concentrarea învățământului farmaceutic. ” ASPECTE Proectul pentru îndeplinirea ser­viciilor publice până la noul buget,— ridică neaşteptate discu-jiuni. Deşi e vorba de o lege care prelungeşte Cu trei luni bugetul de ai­nul trecut, — autorul acestui buget, d. V. Madgearu, o găseşte... cata­strofală/ B-sa acuză cu atâta vehemenţă încât, cine nu l-ar cunoa­­şte, l-ar putea lua în serios. Din fericire întreaga ţară a resimţit e­­h­etele competinţei atotştiutoare cu care a condus treburile publica, încât vorba d-sale nu mai are nici un credit. După câţiva oratori, cari se mărginesc a discuta un aliniat al pro­­ectului, privitor la gradaţiile corpului didactic, aliniat care s® modi­fică cu asentimentul d-lui ministru de finanţe, E­d. Leon, raportor, ex­pune cu claritate şi competinţă tehnica presatului, şi necesităţile care au dus la alcătuirea lui. D. Victor Slăvescu, ministru de finanţe, Intr’un discurs a cărui a­­fişare s’a cerut de către Adunare,­ răspunde criticilor d-lui Madgearu şi subliniază cu o frig ironie atotştiintă şi competinţă universală a fostului dictator. D-sa dă întâlnire d-lui Madgearu la discuţia generală a bugetului, când va arăta tribulaţiile financiare ale acestuia, cu­ de­­za­stroasele.5©r efecte. P. D. Viorer Slăvescu demonstrează logic şi sincer cauzeles pentru care nu s’a putut alcătui acum f­ugetul : a voit să facă o lucrare de bună gospodărie, punând în concordanţă finanţele statului cu econo­mia ţării şi a voit ca tratativele cu creditorii streini să fie terminate. Aceste tratative sunt bine îndrumată şi vom obţine o simţitoare micşo­rare a cuponului. în ce priveşte reorganizarea gospodărească a finan­ţelor publice, d-sa personal va lucra la fiecare minister începând de la 1 Aprilie, . , , • . Iar in sesiunea de luni®, guvernul va veni nu numai cu bugetul dar cu un plan general de redresare ecnomicâ şi financiară, ce va tre­bui înfăptuit. Majorităţile subliniază cu aplauze şi ovaţii numeroase pasage din­­ discursul d-lui ministru de finanţe, care, prin adânca preocupare de si­tuaţia ţării şi prin sinceritatea şi logica expunerei, rămâne o pagină luminoasă a actualei sesiuni. D-1 VIRGIL MADGEARU (nat.­­tan), cere să i se dea răspunsul la întrebarea făcută asupra tratati­vel­or dintre Banca Naţională şi d­r. Manoilescu. D-1 VICTOR SLĂVESCU, minis­tru de finanţe.- la întrebarea d-lui deputat Madgearu am să dau ur­matorul răspuns : Ministerul de fi­nanţe lasă această chestiune pe seama justiţiei. (Aplauze). . D-1 VIRGIL MADGEARU, se de­clară mulțumit cu răspunsul pri­mit. D-1 V. LEPADATU (nat.-tăr.), face o comunicare cu privire la numirile de la Federala „Cons­tanţa“. D-1 N. ROBU (l. a. n. c.), cere lă­muriri asupra cetăţenii d-lui de­putat Ti­­eman. D-l EMIL EMANDI (maj.), ara­tă că terenurile inundate nefiind productive să fie scăzute de la im­­puneri. Dl VICTOR SLĂVESCU: Voi lua măsuri în această privință. D-l N. C. POPESCU! (maj.), re­petă cererea de acte adresată mi­nisterului de interne, necesare des­voltării interpelării cu privire la modul cum primăriile municipiu­lui București au făcut înpropie­­tăririle terenurilor comunale. Se intră în ordinea de zi. Prelungirea bugetului Urmează discuția generală asu­pra proiectului die lege pentru în­deplinirea serviciilor publice dela 1 Aprilie 1934 la 1 Iunie 1934, con­form bugetului exerciţiului 1934. D-l VIRGIL MADGEARU, cri­tică unificarea bugetară, prin îns­crierea tuturor adiţiilor econo­mice. D-1 S. BOTA (maj.), cu sistemul regiilor autonome aţi, nenorocit ţara. VOCI: Skoda, Skoda. D-1 V. MADGEARI­, vom inter­nela noi pe această chestiune. D-1 J. ZAHAROF (maj.) Nu veţi avea îndrăzneala aceasta. Vă desfid să o faceţi. ..)-l V. MADGEARU, termină spunând că prin prelungirea buge­tului se va ajunge la o mare în­curcătură în gestiunea financiară. D-1 VICTOR SLĂVESCU, minis­trul de finanţe. Iau asupra mea această răspundere. D-1 ŞTEIFAN POP: "Sunt cu deosebire mulţumit că în partea proiectului de lege, care priveşte în special pe slujitorii şcoalei, avem unanimitatea acestui par­lament (aplauze). Fiindcă eu în­sumi sunt profesor, îmi dau seama că e foarte greu să vor­­besc „pro domo“; ţin totuşi să mărturisesc că mă mândresc cu acest titlu şi cum, în lunga mea carieră, nu m-am despărţit nici­odată de catedră, pentru a căuta alte situaţii sau venituri, am conştiinţa curată că cunosc şi re­­prez­int sufletul, astăzi atât de sbuciumat, al întregului corp di­dactic. Către d-voa­stră, domnule ministru de finanţe mă adresez în special : sunteţi profesor şi sunt sigur că ne înţelegeţi. Prin acest proiect de lege se permanenti­zează o stare de mizerie. Acum e al patrulea an de când profe­sorii nu primesc gradaţii, după ce au mai suferit alte trei curbe a­­supra salariilor. Ce vor crede ze­cile de mii de profesori cari aş­teaptă de la d-voastră o hotărâre şi o mângâiere ! In toată lumea este astăzi o formidabilă mişcare în favoarea şcoalei şi a tineretu­lui. Aveţi minunata ocasiune ca dând atenţiune şcoalei, să ne sal­vaţi şi copiii cari se înstrăinează. Şi ce suflet şi ce autoritate mai poate avea un profesor în mi­zerie ? De aceea, vă rog, domnule ministru, să scoateţi din lege a­­lineatul care suspendă gradaţiile corpului didactic, căci acestea nu sunt înaintări periodice, cum se prevede un proiect. Profesorii nu au înaintări. Eu de 30 de ani am acelaşi titlu şi acelaşi­ grad. Prin art. 7 se prelungesc, până la 1 Aprilie 1935, aceste măsuri ex­cepţionale, pe când tot restul pro­iectului nu se ocupă decât cu a­­cest singur trimestru, până la 30 Iunie 1934. De ce să permanenti­zaţi această situaţie şi să luaţi profesorilor orice speranţă de îmbunătăţire ? In umnele colegi­­ilr, vă rog, domnule ministru, să îndreptaţi această dispoziţiune, mai ales pentru că profesrii nu sunt funcţionari. Ei ţin de statut, numai în ceea ce priveşte salari­zarea lor de către Stat. D-1 TH. IACOBESCU­ (naţ.­­ţăr.), I. Petrovici (gogist), P. An­drei (naţ.-ţăr.) Gh. Cuza (f. a. n. c.), D. Ciolan (maj.), prof. I­..naite­cu (maj.) şi C. Giurescu (georgist)., a­­nalizează proiectul de urge susţi­nând cauza corului didactic cu pri­vire la gradaţii. D-1 Prof. N. LEON, raportor, ex­plică că legea nu urmăreşte altce (Continuare în pagina 2-aj LA SENAT învăţământul farmaceutic se predă în ţara noastră la trei Univer­sităţi: la cea din Bucureşti in cadrul unei facultăţi independente, la Iaşi şi Cluj ca secţiuni ale Facultăţilor de medicină. Aceste diii urmă două secţiuni, lipsite aproape total de instalaţii ştiinţifice şi de per­sonal aruncă pe piaţa intelectuală a ţării masse mari de titraţi care constituesc o îndoită primejdie: întâi prin pregătirea lor superficială şi apoi prin îngroşarea rândurilor de şomeuri intelectuali. Concentrarea celor trei instituţiuni în una singură, care să intru­nească toate forţele didactice şi toate mijloacele materiale pe care le poate acorda statul ori iniţiativa particulară, a apărut ca singura so­­luţiune salutară atât pentru învăţământ cât şi pentru interesul supe­­rior al ţării. ' 1 : ' , V/ De altfel, cei mai eminenţi cunoscători al acestei probleme, cari au fost consultaţi, au conchis că o compilare a învăţământului far­maceutic la fiecare Universitate, nu este nici posibilă nici necesară şi că o singură soluţiune se impune; centralizarea acestui învăţământ in­­tr’un singur joc — la facultatea de farmacie din Bucureşti. Această reformă a învăţământului farmaceutic, prin concentrarea lui, este astăzi imperios necesară. Proectul de lege pentru concentrarea acestui învăţământ, depus la Senat, s'a bucurat ori de o amplă discuţiune. Consideraţiunilor pur sentimentale expuse de partizanii menţine­rea statului-quo li s’au opus argumentările de ordin naţional, social şi ştiinţific ale d-lor prof. dr. Danielopol şi prof. dr. C. Angelescu, mini­strul instrucţiunei publice. Proectul a fost votat în totul cu bile. * . . . Senatul a luat apoi în dezbateri legea pentru apărarea ordine d­in stat, prezentată de d. Victor Antonescu, ministrul justiţiei. Acest pro­­ect de lege este îndreptat contra acelor grupări politice cari înţeleg SA PACA APEL SAU SA ÎNTREBUINŢEZE VIOLENŢA ŞI GHIAR CRIMA în propaganda ideologiei sau executărei programului lor, contra autorităţilor sau cetăţenilor pacinici de alte credinţe politice. Grupările politice sunt desigur indispensabile mecanismului parla­mentar şi regimului constituţional, insă activitatea sau propaganda lor trebue să rămână şi să se facă în limitele legilor şi principiilor constituţionale cari stau la baza aşezărei statului nostru. Legea aceasta nu vizează şi nu ameninţă grupările politice de ordine, cărora li se lasă şi li se garantează deplina libertate de acţiune şi de propagandă a ideologiei şi programuri­­lor. După ce d. Tony Iliescu, raportorul legii a expus motivele şi ra­portul care însoţeşte proectul, a vorbit d. Emanoil Slătineanu a cărui cuvântare, îmbrăţişând marea problemă a menţinerei ordine! In stat, a fixat Senatul asupra necesităţii legiferărei în materie. D. Emanoil Slătineanu a făcut o pledoarie obiectivă, profundă şi convingătoare în favoarea acestui proect de lege în care se încadrea­ză măsurile de rigoare pentru menţinerea ordinal interioare. Senatul va desbate astăzi în continuare, acest proect. CAMERA Şedinţa , sri deschide la ora 3 juni. sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu preşedinte. Pe banca ministerială d-nii: I. Inculeţ, Victor Slăvescu, N. Maxim, Al. Ninoşeşti. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. întrebări şi comunicări D-l NERVA TRAIAN (maj.) cere lămuriri asupra e­xploatărei suprafe­ţelor reze­rvelor de stat din jud. Bi­hor. In a doua comunicare semnalează abuzurile săvârşite de Cooperativa Forestieeră Prislopul din Săliştea de Vaşcău, jud. Bihor. D-l GH. DELEANU (georgist) în­treabă dacă este adevărat că taxele de contingentare se vor urca din la 1 Aprilie a. c. D-1 GH. CARLAN (f. a. n. c.) arată specula ce se face cu vânzarea se­minţei din trifoiu In jud. Suceava. In a doua comunicare cere des­fiinţarea taxei de garderobă obliga­torie la toate tribunalele din ţară. D 1 VITOR C. QGOG (maj.) face o comunicare în legătură cu executa­rea debitorilor băncii clerului din Chişinău. . D-1 D. CAPATINEANU (naţ.-ţăr.) cere să sri facă un proect de lege care să stabilească raporturile de învoială agricolă între plugari şi proprietari. D-1 I. A. TOMESCU se asociază la această propunere. D-1 ST. POPOVICI crite să se cre­­teze un post de judecător la jude­cătoria Chişinău-Criş care este ex­trem de supraîncărcată de lucrări. D-1 G. N. IOSIFESCU seimnalează d-lui ministru al muncii şi sănătăţii modul abuziv de interpretare de către organele sanitare din jud. Prahova a art. 528 al legii sanitare din 14 Iulie 1930. D-1 D. M. MACARESCU (maj.) a­­rată că in 1926 s’a dispus la Banca Bucureşti suma de 11 milioane iei, necesară construirei căminului stu­­denţior romanaţeni. Această bancă azi este în mari dificultăţi financi­­arr, deci şi acest fond este pericliat. Cer să se ia măsuri de rigoare. D. T. SOCOLESCU (nat- ţar.) face , o comunicare cu privire la modul I de eliberare a autorizaţiilor de ra­­­­dio. D-1 I. INCULEŢ, ministrul de in­terne: Am fost sesizat de aceasta chestiune de către d. deputat de la Tighina. Am pus să se cerceteze chestiunea şi fireşte voi face toate înlesnirile ce se cuvin pentru ca şi populaţia din Basarabia să poa­tă căpăta autorizaţii pentru insta­larea aparatelor de radio. D-1 SZALO BENI (maghiar) ce­re o revizuire a impunerii cu pa­tente fixe micilor meseriaşi din jud. Trei Scaune. Noul proecte de legi D-­ N. INCULEŢ, ministru de interne, depune proectul de lege pentru autorizarea construirii li­niei ferate Ilva Mică-Vatra Dor­­nei şi a liniei Reşita-Caransebeş-

Next