Viitorul, mai 1934 (Anul 26, nr. 7884-7906)
1934-05-02 / nr. 7884
ANUL XXVI No. 7884 BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului şi prin agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug P. A R O N IN TARA Un an ......600 lei II Trei luni............ 150 lei Șase luni...... 300 „ || Un exemplar 2 „ latitudini publice si particulare 1000 lei anual& Miercuri 2 Mai 1934 N T E IN STREINATATE an ......1400 lei luni 700 . II Trei luni ....... 400 Iei Un exemplar ..... 6 _ Şcoala românească am BUBERHOBEII IBMU — Marea reformă a liceului, alcătuită de d. dr. C. Angelescu — Partidul naţional-liberal care prin exponentul lui, marele Spint Maret, şi-a legat numele de reforma şcoalei româneşti, a înscris din nou, prin activitatea din trecutele guvernări, a d-lui dr. C. Angelescu, ca şi prin reluarea firului de reforme şcolare sub ministeriatul de acum al d-sale, noui titluri de merit in cronica vieţei culturale româneşti. Reforma liceului, aşa cum recent a fost făcută, este încă o nouă dovadă, astfel, a puterei de înfăptuire de care partidul liberal e capabil, ca şi deosebita importanţă ce el o dă problemelor şcolare, atât de strâns legate de consolidarea şi apărarea ţărei. Prin noua lege a dlui dr. C. Angelescu, se revine la spornica şi sănătoasa alcătuire a liceului, organizat mai înainte de actualul ministru al instrucţiei, şi care prin felurite „reforme“ ulterioare ajunsese să nu mai fie o chezăşie a selecţionărei valorilor şi nici un instrument de cultură şi educaţie. D. dr. C. Angelescu a alcătuit astfel o nouă lege a învăţământului secundar , care a fost votată cu însufleţire de parlament , prin care se reînfiinţează toate acele graniţe şi criterii necesare triajului elevilor, adică se reînfiinţează controlul examenelor de fine de an, care împreună cu reforma bacalaureatului vor da siguranţa că în şcoală nu vor intra şi nu vor înainta decât elementele vrednice. Şcoala nu este şi nu trebue să fie o fabrică de diplome, căci s’a dus vremea patriarhală în care aceste simple hârtii erau suficiente ca să deschidă toate porţile. Azi când Şomajul intelectual a devenit o mare şi dureroasă problemă socială, şcoala secundară nu poate să fie un amuzament, ori o simplă transiţie uşoară de la învăţământul elementar la ce superior. O altă idee marcantă din legea d-lui dr. C. Angelescu este fecunda tendinţă de-a face din şcoala secundară nu o şcoală de specializare — nepotrivită minţei copiilor — ci una de cultură generală, in care sufletul tinerimei să se formeze in cele mai bune condiţii de perfecţionare a minţei şi a inimei. Nu este aci locul de-a sublinia şi alte multe reforme de amănunt, cum este modul de recrutare a corpului profesoral, ori cum s’a soluţionat chestiunea profesoarelor predând în şcoli de băeţi. Ne mulţumim numai a accentua în linii generale spiritul larg, democratic şi naţional în care reforma liceului s’a alcătuit sub guvernarea liberală, dăndu-se astfel ţarei intr’o vreme de criză morală şi de confuzie a valorilor, şcoala temeinică a culturei tineretului, şcoala care sa complecteze învăţământul primar, elementar şi obligator, şi să pregătească cultura superioară din Universităţi. Această reformă reia astfel firul marilor preocupări culturale ale partidului nostru, şi redă şcoalei, care trecuse câţiva ani prin o perioadă de descurajare şi mai ales de tristă politicianizare, tot prestigiul şi toată autoritatea de care ea are absolută nevoe. I silii de administraţie care au Şi de asemeni nu putem să nu subliniem că într’o «alauza, în aceste vremuri de mivreme de democratism retoric, şi de naţionalism serie de veniturile ce rezultau de paradă, partidul liberal prin reformele şcolare trece la fapte, creiază mii de şcoli primare la sate, venite statului, ________ »n. ~ înfiinţează e posturi de învăţători, şi redă fi fost administrate sub formă de actuala situaţie ceului rolul de mare şcoală pentru pregătirea naregii autonome tot în acelaş financiar n, ţională a tinerelor generaţii. Suntem, astfel , faţa unei mari opere înfăptuite care se ridică sigură pe ea, deasupra declamaţiilor democratice ori retorismul naţionalismului de paradă. " NOTE «sa CAZARMA de AZI $1 de ALTA DATA In zilele De întregi de Jafferi — mulţi din provinciile avpîte — veniţi la oştire. Era pe figura lor, mulţumire. Căci ceva nou se petrece azi în sufletul celor mulţi, şi anume cazarma nu mai este închisoarea temută, ci anexa unei vieţi în care tinerii intră cu voie bună şi cu plăcerea datoriei înplinite. Nu era tot aşa în trecut, când o altă mentalitate domnea şi un casarmă şi în afară de ea. Pe atunci un Courteline, în Franţa, un Tony Boucalbaşa la noi — prin o a sa adaptare din căpitanul Romolot — popularizase imagina şefilor absurzi, şi traiului trist al casarmei. D-l Brăescu a adus o mâţă veselă deşi satirică, în descrierea vieţei milităreşti, pe când alţii, au căutat, să picteze o oştire in care miliţia era sinonimă cu absurdul. Azi tinerii găsesc în oştire un trai bun, asigurat pentru un timin oarecare, cea ce nu puţin lucru este în vremea noastră, îmi povestea odată un tânăr „Figaro“ — se ştie tipul lui Beaumarchais este limbut prin profesie — îmi povestea că în cazarmă se mănâncă mai bine, decât putuse el să mănânce în „civiliate“ la „lăptăriile“ cu dejun fix, şi la cărciumele murdare din oraş. In oştire, omul se învaţă cu curăţenia • se obişnueşte cu fiertur amuzul gfura de cofinie zilnică, cropătA sentimentul lucrului făcut la ora fixă. Iar viaţa de sport, după care toţi tinerii se pasionează azi, unde se poate practica mai permanent şi mai obligatoriu, decât nu oştire, unde exerciţiile de tot felul constitue cea mai bună şcoală sportivă ? Să mai pomenim aci de suflul nou de viaţă care azi străbate oştirea , conferinţe, coruri, cântece, servicii religioase cu predici ? Să vorbim de asistenta medicală , pe cari mulţi o presintă în colori-' exagerat de rele — este totuşi o rea. \ litate, pe care sătenii, din nenoro- cire, nu o au acasă la ei ! Ce bine ar fi, dacă la sate ar exista pe jumătatea jumătăţilor din asistenţa ■ medicală din oştire, unde există spitale organisate, medici în permanenţă ! In atari condifiu şi oştirea nu mai este cea ce a fost, şi nu mai e nevoie de a fi „luaţi cu arcanul“ ori prinşi cu amăgeală ca un „Voevodul Ţiganilor“ de melodioasă amintire pentru ca tinerii să se simtă, mândri şi voioşi de-a face serviciul militar, care-i scoate din sărăcia de acasă, şi le dă un regim de înălţare morală şi trupească, folositor pentru tot restul vieţei-PETRONIUS Liga contra Lord Hnzel — Afilierea şi coordonarea acţiunilor de profilaxie — Legea pentru înfiinţarea „Ligistria şi Ungaria prezintă cele mai Naţionale contra tuberculozei“ a mari cifre ca mortalitate prin fost votată. Scopul acestei Ligi este coordonarea tuturor acţiunilor în vederea combaterei tuberculozei prin afilierea instituţiunilor publice şi particulare care au această menire. Acest flagel social trebue să preocupe autorităţile sanitare. In expunerea motivelor făcută de d. dr. I. Costinescu, ministrul muncii şi sănătăţii găsim date extrem de interesante referitoare la ravagiile tuberculozei. Aceste date cu mult sub realitate sunt impresionante. Astfel, anual sunt cunoscuţi aproape 100.000 de bolnavi cu diferite leziuni tuberculoase, în majoritate în mediul rural şi muncitoresc. Dintre aceşti bolnavi cunoscuţi sunt semnalaţi nominal de către medicii oficiali circa 15—18 mii bolnavi cu leziuni pulmonare deschise şi deci propagatori ai boalei, neputând fi internaţi în instituţiunile de specialitate ale statului, judeţelor, comunelor şi instituţiilor autonome decât 5—6 mii anual. Morbiditatea de tuberculoză la copiii mici îngrijiţi arată Cifre mergând până la 20 la sută din bolnavii internaţi. Datele statistice comparative arată că România este una din ţările cele mai infectate de tuberculoză. Mortalitatea prin această boală, la noi, a variat în epoca 1910—1950 între 35,6—21,5 la zece mii de locuitori, ceia ce se prezintă dublul mortalităţii unora din ţările europene şi de 5—7 or mai mult decât mortalitatea prin tuberculoză a Nouii Zelande, care are 7,1—1,6 la sută. România, alături de Austuberculoză. Mor cel puţin 35.000 persoane pe an direct prin acest flagel, afară de un mare număr la care tuberculoza este o cauză indirectă de moarte. In medie mortalitatea prin tuberculoză reprezintă în ţara noastră, 10 la sută din mortalitatea generală şi este cea mai mare cauză a deceselor în România. Ceia ce este mai grav este faptul că tuberculoza arată o creştere progresivă sau staţionară a mortalităţii şi morbidităţii prin tuberculoză. In contra acestui flagel social şi naţional avem o organizare cu totul insuficientă. Lupta contra tuberculozei este azi reprezentată prin acţiunea unor societăţi, a unor instituţiuni şi a statului. 1 O afiliere şi o coordonare a acţiunei tuturor acestor instituţiuni şi societăţi, o utilizare cât mai bună a mijloacelor băneşti şi a personalului ce au la dispoziţie, sub o conducere unitară pentru a avea directive comune şi posibilităţi materiale mai mari. Aceasta este menirea ligii. Ideia unei legi pentru combaterea tuberculozei a fostemisă de regretatul prof. dr. I. Cantacuzino în congresul de la Cluj şi ea a avut Augustul sprijin al Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, care şi în această ocaziune s’a identificat cu nevoile imperioase ale ţării. „Liga Naţională contra tuberculozei“ este astăzi o nouă şi puternică armă care aplicată cu perseverenţă şi sub înalta preşedinţie a M. S. Regelui va asigura, sănătatea, tuturor contra flagelului Care atinge toate vârstele și categoriile sociale. MW JARMUT Cu prilejul discuţiunei generale la legea caselor autonome, d. Mitiţă Constantinescu subsecretar de stat la ministerul de finanţe a avut o expresie fericită de caracterizare a beneficiarilor acestor crenfiunî şi anume, aceia de „faraoni“ ai regiilor autonome. Intr’adevăr, azi când casele autonome trecut sub directul control al statului și a dispărut acea formă de exagerată libertate comercială, e bine să se reamintească cele petrecute în ultimii ani în administrațiile lor. Bunuri de ale statului au fost date în exploatarea unor conde guvernările trecute. Aceste cheltueli de personal, diurne, jetoane, misii şi comisii consumau cea mai mare din venituri, aşa că rămâneau puţine fonduri pentru investiţiuni producătoare de noi venituri. La unele case autonome avea ECOURI upă statisticile oficiale publicate la Moscova, sovietele dispun actualmente de peste 3000 avioane militare din cari 700 sunt trimise la frontiera dinspre Manciuria. Afară de aceste aparate militare uniunea sovietică dispune de o flotă comercială aeriană de vreo 2000 de avioane. Curtea de apel din New-Yor a autorizat in mod excepţional înscrierea In baroul statului New-York a francezului René de Chambrun, strănepot al lui La Fayette. Pentru a obţine această favoare d-l de Chambrun a invocat legea statului Maryland, datând de la 1784, care recunoaşte pentru perpetuitate ca cetăţeni ai acestui stat pe descendenţii de parte bărbătească ai Domnul prim-ministru v’a spusdela începutul sesiunii că el departe veşte să votaţi cât mai puţine legi, iar guvernul se va preocupa să facă administraţie şi să aducă o îndreptare a situaţiei economice şi politice a ţării. De aceea s’au votat legi puţine până acum. Poate că în ultimul moment s’au grămădit ceva mai multe legi an dările, concesionările sau merii- ar fi dorit guvernul şi preşedinţii merile se făceau pe baze de in- Corpurilor Legiuitoare. Sunt inefluente politice, sumele respec-^ suntt ^fent urgente şi cam trebuesc trecute, fiindcă de tine nevărsându-se în casele statului de ani de zile. In astfel de condiţiuni, un nou regim de administrare a bunurilor statului se impunea de urgenţă. Economii severe, administraţie cinstită, oameni pregătiţi la mod de exagerat abuz. Toate acestea se pot realiza Cine nu-şi aminteşte galeria cu un control riguros din partea beneficiarilor ce 14 milioane pe liile acestor instituţii — dintre ei fiind chiar din rândurile slujbaşilor publici, protejaţi încasau câte.statului, care nu-şi mai poate, au din cons, permite luxul de a-şi lăsa bu- umii nurile producătoare de venituri MINISTRUL de EXTERNE al Turciei vine la Bucureşti Corespondentul agenţiei „Havas" ainistru de externe al României, D. Teutk nuntă: Tevfik Ruşiliey, ministrul de Ruşdiey va pleca apoi la Geneva, pentru a participa la lucrările conferinţei de dasarmare şi spre a expune teza Turciei in privinţa revizuirii convenţiei strâmtorilor. TEWFIC RUSDI BEY afaceri străine ai Turciei, va sosi la Stambul In ziua de 9 mai. D-sa va pleca de aici spre Bucureşti, prin constanta, spre a face o vizită d-lui Titulescu mi-i lui La Fayette* .9-1 Continuare în pag.l DECLARAŢIILE d-lui C. I. C. Brătianu Preşedintele Partidului Naţional Liberal — Solidaritatea dintre guvern şi partid — In consfătuirea de Sâmbătă după a moraliza administraţia ţării, amiază a majorităţilor d-1 C. I. C. Brătianu preşedintele partidului a făcut următoarele declaraţii: Insă, lucrările zilnice şi de multe ori lucrările parlamentare iau o mare parte din timpul mi-Domnilor, nu vreau să vă fac să pierdeţi prea mult timp. In ultima zi a sesiunii acesteia însă, înainte ca dv. să vă duceţi acasă, am dorit să reiau contactul cu majorităţile. Ieri am fos la domnul prim-ministru, care, fiind indispus, nu poate să părăsească locuinţa, şi care mi-a spus că este din toată inima cu mine aici Şi că îi pare rău că domnia-sa nu poate lua parte la întrunirea majorităţii Domnul Tătârescu, primul ministru, m’a rugat să vă vorbesc şi în numele domniei-sale şi să vă spun câteva lucruri, pe care ar fi dorit să vi le spună Şi domnia-sa înainte de despărţire. In sesiunea trecută, care a fost de fapt foarte turburată prin diferitele evenimente care s’au întâmplat, partidul nostru a fost împiedecat desigur să realizeze în măsura dorită opera legislativă, pe care ar fi dorit-o. S’a votat însă o lege absolut esenţială, de care este legată economia noastră viitoare, legea conversunii datoriilor agricole şi s’a votat în atari condiţiuni, încât ea dă satisfacţie complectă şi creditorilor și debitorilor. (Aplauze prelungite, aprobări). In acelaș timp, pot să vă asigur că această lege s’a votat într’un spirit de disciplină și obiectivitate, care a impresionat, vă asigur, chiar persoanele cele mai ostile partidului nostru. (Aplauze). Prin urmare, putem considera că prin votarea acestei legi am îndeplit un prim punct din programul nostru şi acesta este succes real al partidului niştrilor cari sunt siliţi pâne realizarea acestei părţi a doua din programul nostru, pe care ţara o aşteaptă cu nerăbdare. In realizarea programului nostru, această parte cu privire la asanarea, îndreptarea şi moralizarea administraţiei noasuustre publice, ţine un loc desea* . . . nostru, (Aplauze prelungite, aproun succes bazat mai cu seamă PSIbări), disciplina care a domnit în sânul * majorităţii, spiritul dv. de disciplină, dar situată din ţară, nu ştiu ce s’a întâmlat luminile dv., fiindcă în majori- pat de când am plecat din ţară, însă, până la plecarea mea de aici, trebue să recunosc că politica dusă de grupul georgist a fost o politică obiectivă şi că o atare politică nu poate să creeze decât o apropiere între această ramură dizidentă și masa partidului național-liceoperă de realizat, de care ne-a! Domnilor, eu cred că trebue să vorbit d-l prim-ministru, ami-, vă dau o explicațiune ceva mai pe me, opera construcivă. D-l prim Larg din acest punct de vedere, ministru v’a făgăduit că va rea ! V’am spus că trebue să existe o liza şi această operă consruc- solidaritate complectă între gutivă. i vern şi partid. Prin urmare, eu nu Găsindu-mă aici, în sânul ’ admit să se spună că tratez cu majorităţii, trebue să vă spun partidul, dar dau un guvern. Aeasunt un om care am !ie ca sunt fricţiuni, care au creat sunt un om, care am în difecte organizaţiuni locale şi ca eu sunt un om, care am obiceiul să spun lucrurile aşa cum le cred, chiar dacă ar da naştere de multe ori la comentarii sau la explicaţiuni, care sunt altfel decât a fost intenţia mea de a le rosti. Această operă constructivă este de fapt un punct din programul nostru şi eu, ca şef al partidului, sunt chemat în special să mă ocup de realizarea programului partidului naţional-liberal şi să stabilesc solidaritatea şi legătura între guvern şi partid. (Aplauze prelungite, aprobări). Guvernul din alte considerațiuni decât acelea care ne preocupă pe noi, de multe ori poate să aibă o tendință de amânare cu privire la oarecari chestiuni. Rolul meu este să insist să nu se amâne rezolvarea chestiunilor, care interesează în special partidul şi ţara. Sunt schimbări de făcut în deosebi în administraţie. (Aplauze prelungite, aprobări). Nu punem în nimic la îndoială buna voinţă a fiecărui membru din guvern din membru preocupat de a îndrepta este evident că, dacă s’ar face o împăcăciune la centru, iar funcţiuni locale ar continua, am puşi în aceiaş situaţie în care este doctorul Lupţi faţă de partidul naţional-ţărănesc ,şi n’am ajunge la nici un rezultat. Prin urmare, c ele depinde aplicarea bugetului, pe care îl aşteaptă publicul cel mare, cu nerăbdare; la fel sunt şi legile de degrevare, precum și legile cari vor permite să se facă modificările necesare în buget. In sesiunea viitoare, care va veni în scurt timp, opera principală a Corpurilor Legiuitoare va fi întocmirea unui buget echilibrat, cât ,cu ocazia discuției bugetului, dv. tare avem atâtea elemente competente şi necesare, pentru a duce la bun sfârşit o astfel de operă. Domnilor, noi suntem în acest moment la guvern. Situaţia este foarte grea, nu trebue să v-o mai spun şi dominarea ei depinde, după mine, de două lucruri : de solidaritatea encomplectă dintre guvern şi partid. Eu totdeauna când am avut a face cu persoane politice din partidul meu, fie cu fraţii mei, fie cu Ruca, fie cu d. Tătarescu, le-am spus tot ceia ce aveam pe inimă fără rezervă. (Aplauize prelungite, ovaţiuni). Jianu a adoptat o tendinţă care ne-a arătat că dorea o apropiere de sânul partidului nostru, prin faptul că-şi însușise o politică obiectivă, în special în chestiunea conversiunii datoriilor agricole. Daca vom fi solidari, dacă guvernul va avea în vedere antofideaisna că pasterea pe care se reazamă este partidul — și dacă se reazemă cu neredere pe atunci îşi va executa spera şi spice s’ar întâmpla în viitor partidul! îşi va păstra situaţia, pe care o are astăzi în ţară (Aplauze prelungite). Domnul sp, soc©! că nu este Reuse să vă fac declarafii mai antere, fiindcă mulţi dintre d-voastră Opera constructivă Ajutorul pntru realizarea Când am fost interveiwat în destindere trebue să fie peste tot, locurile de răspundere și Inmozite sau taxe specialecu mai multe venituri în tezaurul^* ţlpune o muncă și un efortIren cu privire la părerile mele pentrucă această reintrare a gruimpo ie sau ,e specialecn ,..mU , m„ . . . considerabil si cu acea ocazie si despre reintegrarea partidului, am pului Georgist în partidul nostru de&semeni au public, sunt masuri cerute dej?ja face din nou apel nu numai la răspuns, nu cunosc economică Si Prin urmare, sunt două conditiuni sine qua non, pentru care reîntregirea partidului să se poată face şi care trebuesc executate înainte. Acestea depind de înţelepciunea grupului georgist, nu de noi, fiindcă noi am fost totdeauna foarte îngăduitori din punctul lor de vedere. In trecut au fost atacuri. Duca, deşi era pus direct în cauză, a avut o mână deschisă către georgişti şi când a fost vorba de reintrarea lor în partid, ne-a însărcinat pe câţiva, pe domnul Săveanu, pe domnul Angelescu şi pe mine să tratăm această chestiune, pentru că el presupunea că este o pornire specială contra lui, deoarece era atacat și pus în cauză. Noi însă am examinat totdeauna chestiunea nu din punctul de vedere al lui Duca, ci din punctul de vedere al partidului și al rezultatului pe care l-ar da această reintrare în sânul partidului pentru viitorul partidului. Eu m-am preocupat mai mult de viitor decât de prezent sau de trecut. In afară de această operă la discreţia agenturei electorale, legislativă, mai este şi o altă vată înainte de a ne despărţi pentru vacanţă, eu cred că este bine să fixăm modul de a lucra d d-voastrăşi modul de a face cu cerinţele judeţelor, care sunt reprezentate prin d-voastră, să fie satisfăcute. (Aplauze prelungite). Vă pot asigura că, mai mult decât oricare din d-voastră, doresc ca opera guvernului să devină o operă reală și trainică. Vă asigur că eu, nu numai că nu am să fac nici o dificultate guvernului din punct de vedere al realizarei programului, dar am să-l ajut prin toate mijloacele, pe cari le am, la realizarea lui. (Aplauze prelungite, ovaţiuni, strigăte de : Trăiască domnul Dinu Brătianu). De aceia vă rog să fiţi surzi la toate interpretările. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate,*4 ovaţiuni). Să-mi daţi voe să ating acum un punct, care pentru a ie a încurcat pe mulţi din dv. anume chestiunea reintrării grupului Georgist în partidul naţional-liberal. Este evident că membrii partidului naţionalliberal nu pot decât să dorească reîntregirea partidului. (Aplauze). Ar fi o anomalie să spunem că noi nu vrem ca dizidenţii să reintre în partid. Rar, pentru această reintrare sunt oarecari condiţiuni esenţiale. Ruptura GOM a pernului esenţiale, rruptura care ‘ ‘s’a făcut a creat animozi-domnilor, după ce se va taţi, s’au depăşit chiar o aînchide sesiunea, în care trecuri limite, s'au depăşit d-voastră veţi avea de vo-'chiar cuviinţele politice tot bugetul, eu socot că am această materie. In ultrebue să continue să existima sesiune parlamentasie, chiar după ce Corpură, grupul George Urările Legiuitoare vor lua vacanţă, un contact cât se poate de intim între membrii guvernului şi majorităţi.. Eu vă asigur că voi sta la dispoziţia d-voastră, pentru a menţine această legătură. (Aplauze prelungite). situaţia ace să se poată face. Solidaritatea dintre partid şi guvern ictalui Dominarea situaţiei defiecare pinde de această solidariguvernului este tare şi de încredere cornii de plectă. D-l C. I. C. BRATIANU Preşedintele partidului naţionalliberal