Viitorul, mai 1934 (Anul 26, nr. 7884-7906)

1934-05-02 / nr. 7884

ANUL XXVI No. 7884 BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3­8030; 3-7912. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului şi prin agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug P. A R O N IN TARA Un an ......600 lei II Trei luni............ 150 lei Șase luni...... 300 „ || Un exemplar 2 „ latitud­ini publice si particulare 1000 lei anual& Miercuri 2 Mai 1934 N T E IN STREINATATE an ......1400 lei luni 700 . II Trei luni ....... 400 Iei Un exemplar ..... 6 _ Şcoala românească am BUBERHOBEII IBMU — Marea reformă a liceului, alcătuită de d. dr. C. Angelescu — Partidul naţional-liberal care prin exponentul lui, marele Spint Maret, şi-a legat numele de re­forma şcoalei româneşti, a înscris din nou, prin activitatea din trecutele guvernări, a d-lui dr. C. An­gelescu, ca şi prin reluarea firului de reforme şcolare su­b ministeriatul de acum al d-sale, noui titluri de merit in cronica vieţei culturale româ­neşti. Reforma liceului, aşa cum recent a fost făcută, este încă o nouă dovadă, astfel, a puterei de înfăp­tuire de care partidul liberal e capabil, ca şi deo­sebita importanţă ce el o dă problemelor şcolare, atât de strâns legate de consolidarea şi apărarea ţărei. Prin noua lege a d­lui dr. C. Angelescu, se re­vine la spornica şi sănătoasa alcătuire a liceului, or­ganizat mai înainte de actualul ministru al instruc­ţiei, şi care prin felurite „reforme“ ulterioare a­­junsese să nu mai fie o chezăşie a selecţionărei valorilor şi nici un instrument de cultură şi educa­ţie. D. dr. C. Angelescu a alcătuit astfel o nouă lege a învăţământului secundar , care a fost votată cu însufleţire de parlament , prin care se reînfiin­ţează toate acele graniţe şi criterii necesare triaju­lui elevilor, adică se reînfiinţează controlul exa­menelor de fine de an, care împreună cu reforma bacalaureatului vor da siguranţa că în şcoală nu vor intra şi nu vor înainta decât elementele vred­nice. Şcoala nu este şi nu trebue să fie o fabrică de diplome, căci s’a dus vremea patriarhală în care aceste simple hârtii erau­ suficiente ca să deschidă toate porţile. Azi când Şomajul intelectual a de­venit o mare şi dureroasă problemă socială, şcoala secundară nu poate să fie un amuzament, ori o sim­plă transiţie uşoară de la învăţământul elementar la ce superior. O altă idee marcantă din legea d-lui dr. C. An­gelescu este fecunda tendinţă de-a face din şcoala secundară nu o şcoală de specializare — nepotrivi­tă minţei copiilor — ci una de cultură generală, in care sufletul tinerimei să se formeze in cele mai bune condiţii de perfecţionare a minţei şi­ a inimei. Nu este aci locul de-a sublinia şi alte multe re­forme de amănunt, cum este modul de recrutare a corpului profesoral, ori cum s’a soluţionat chestiu­nea profesoarelor predând în şcoli de băeţi. Ne mulţumim numai a accentua în linii generale spiri­tul larg, democratic şi naţional în care reforma li­ceului s’a alcătuit sub guvernarea liberală, dăn­­du-se astfel ţarei intr’o vreme de criză morală şi de confuzie a valorilor, şcoala temeinică a culturei ti­neretului, şcoala care sa complecteze învăţămân­tul primar, elementar şi obligator, şi să pregătească cultura superioară din Universităţi. Această reformă reia astfel firul marilor pre­ocupări culturale ale partidului nostru, şi redă şcoa­lei, care trecuse câţiva ani prin o perioadă de des­curajare şi mai ales de tristă politicianizare, tot prestigiul şi toată autoritatea de care ea are abso­lută nevoe. I silii de administraţie care au Şi de asemeni nu putem să nu subliniem că într’o «alauza, în aceste vremuri de mi­­vreme de democratism retoric, şi de naţionalism serie de veniturile ce rezultau­ de paradă, partidul liberal prin reformele şcolare trece la fapte, creiază mii de şcoli primare la sate, venite statului, ________ »n. ~ înfiinţează e posturi de învăţători, şi redă fi­ fost administrate sub formă de actuala situaţie ceului rolul de mare şcoală pentru pregătirea na­­regii autonome tot în acelaş financiar n, ţională a tinerelor generaţii. Suntem, astfel , faţa unei mari opere înfăptuite care se ridică sigură pe ea, deasupra declamaţiilor democratice ori retorismul naţionalismului de pa­radă. " NOTE «sa CAZARMA de AZI $1 de ALTA DATA In zilele De întregi de Jafferi — mulţi din provinciile avpîte — veniţi la oştire. Era pe figura lor, mulţu­mire. Căci ceva nou se petrece azi în sufletul celor mulţi, şi anume cazarma nu mai este închisoarea temută, ci anexa unei vieţi în ca­re tinerii intră cu voie bună şi cu plăcerea datoriei înplinite. Nu era tot aşa în trecut, când o altă mentalitate domnea şi un ca­­sarmă şi în afară de ea. Pe atunci un Courteline, în Franţa, un Tony Boucalbaşa la noi — prin o a sa adaptare din căpitanul Ro­­molot — popularizase imagina şe­filor absurzi, şi traiului trist al casarmei. D-l Brăescu a adus o mâţă veselă deşi satirică, în des­crierea vieţei milităreşti, pe când alţii, au căutat, să picteze o oştire in care miliţia era sinonimă cu absurdul. Azi tinerii găsesc în oştire un trai bun­­, asigurat pentru un timin oare­care, cea­ ce nu puţin lucru este în vremea noastră, îmi povestea odată un tânăr „Figaro“ — se ştie tipul lui Beaumarchais este limbut prin profesie — îmi povestea că în cazarmă se mănân­că mai bine, de­cât putuse el să mănânce în „civiliate“ la „lăptă­­riile“ cu dejun fix, şi la cărciu­­mele murdare din oraş. In oştire, omul se învaţă cu cu­­răţenia • se obişnueşte cu fiertur am­uzul gfu­­ra de cofinie zilnică, cropătA sen­timentul lucrului făcut la ora fixă. Iar viaţa de sport, după ca­re toţi tinerii se pasionează azi, unde se poate practica mai per­manent şi mai obligatoriu, decât nu oştire, unde exerciţiile de tot felul constitue cea mai bună şcoa­lă sportivă ? Să mai pomenim aci de suflul nou de viaţă care azi străbate oş­tirea ,­ conferinţe, coruri, cântece, servicii religioase cu predici ? Să vorbim de asistenta medicală , pe cari mulţi o presintă în colori-' exagerat de rele — este totuşi o rea. \ litate, pe care sătenii, din nenoro-­ cire, nu o au acasă la ei ! Ce bine ar fi, dacă la sate ar exista pe ju­mătatea jumătăţilor din asistenţa ■ medicală din oştire, unde există spitale organisate, medici în per­manenţă ! In atari condifiu şi oştirea nu mai este cea­ ce a fost, şi nu mai e nevoie de a fi „luaţi cu arcanul“ ori­ prinşi cu amăgeală ca un „Voe­­vodul Ţiganilor“ de melodioasă a­­mintire pentru ca tinerii să se simtă, mândri şi voioşi de-a face serviciul militar, care-i scoate din sărăcia de acasă, şi le dă un re­gim de înălţare morală şi tru­pească, folositor pentru tot restul vieţei-PETRONIUS Liga contra Lord­ Hn­zel — Afilierea şi coordonarea acţiunilor de profilaxie — Legea pentru înfiinţarea „Ligis­­­tria şi Ungaria prezintă cele mai Naţionale contra tuberculozei“ a­ mari cifre ca mortalitate prin fost votată. Scopul acestei­ Ligi este coordo­narea tuturor acţiunilor în vede­rea combaterei tuberculozei prin afilierea instituţiunilor publice şi particulare care au această me­nire. Acest flagel social trebue să pre­ocupe autorităţile sanitare. In expunerea motivelor făcută de d. dr. I. Costinescu, ministrul muncii şi sănătăţii găsim date ex­trem de interesante referitoare la ravagiile tuberculozei. Aceste date cu mult sub realitate sunt impresionante. Astfel, anual sunt cunoscuţi a­­proape 100.000 de bolnavi cu dife­rite leziuni tuberculoase, în majo­ritate în mediul rural şi muncito­resc. Dintre aceşti bolnavi cunos­cuţi sunt semnalaţi nominal de că­tre medicii oficiali circa 15—18 mii bolnavi cu leziuni pulmonare deschise şi deci propagatori ai boa­lei, neputând fi internaţi în insti­­tuţiunile de specialitate ale statu­lui, judeţelor, comunelor şi insti­tuţiilor autonome decât 5—6 mii anual. Morbiditatea de tuberculoză la copiii mici îngrijiţi arată­ Cifre mer­­gând până la 20 la sută din bol­navii internaţi. Datele statistice comparative a­­rată că România este una din ţă­rile cele mai infectate de tubercu­loză. Mortalitatea prin această boală, la noi, a variat în epoca 1910—1950 între 35,6—21,5 la zece mii de lo­cuitori, ceia ce se prezintă dublul mortalităţii unora din ţările eu­ropene şi de 5—7 or mai mult de­cât mortalitatea prin tuberculoză a Nouii­ Zelande, care are 7,1—1,6 la sută. România, alături de Aus­tuberculoză. Mor cel puţin 35.000 persoane pe an direct prin acest flagel, afară de un mare număr la care tuber­culoza este o cauză indirectă de moarte. In medie mortalitatea prin tuberculoză reprezintă în ţara noa­s­tră, 10 la sută din mortalitatea generală şi este cea mai mare cau­ză a deceselor în România. Ceia ce este mai grav este faptul că tuberculoza arată o creştere progresivă sau staţionară a mor­talităţii şi morbidităţii prin tu­berculoză. In contra acestui flagel social şi naţional avem o organizare cu totul insuficientă. Lupta contra tuberculozei este azi reprezentată prin acţiunea u­­nor societăţi, a unor instituţiuni şi a statului. 1 O afiliere şi o coordonare a ac­­ţiunei tuturor acestor instituţiuni şi societăţi, o utilizare cât mai bu­nă a mijloacelor băneşti şi a per­sonalului ce au la dispoziţie, sub o conducere unitară pentru a avea directive comune şi posibilităţi materiale mai mari. Aceasta este menirea ligii. Ideia unei legi pentru combate­rea tuberculozei a fost­­emisă de regretatul prof. dr. I. Cantacuzino în congresul de la Cluj şi ea a a­­vut Augustul sprijin al Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, care şi în această ocaziune s’a identifi­cat cu nevoile imperioase ale ţării. „Liga Naţională contra tubercu­lozei“ este astăzi o nouă şi puter­nică armă care aplicată cu perse­verenţă şi sub înalta preşedinţie a M. S. Regelui va asigura, sănă­tatea, tuturor contra flagelului Ca­re atinge toate vârstele și catego­riile sociale. M­W JARMUT Cu prilejul discuţiunei gene­rale la legea caselor autonome, d. Mitiţă Constantinescu subse­cretar de stat la ministerul de finanţe a avut o expresie feri­cită de caracterizare a benefi­ciarilor acestor crenfiunî şi anu­me, aceia de „faraoni“ ai re­giilor autonome. Intr’adevăr, azi când casele autonome trecut sub directul control al statului și a dispărut acea for­mă de exagerată libertate co­mercială, e bine să se reamin­tească cele petrecute în ultimii ani în administrațiile lor. Bunuri de ale statului au fost date în exploatarea unor con­de guvernările trecute. Aceste cheltueli de personal, diurne, jetoane, misii şi comisii consumau cea mai mare din venituri, aşa că rămâneau puţine fonduri pentru in­vesti­­ţiuni producătoare de noi ve­nituri. La unele case autonome avea­ ECOURI­ upă statisticile oficiale pu­blicate la Moscova, sovietele dispun actualmente de peste 3000 avioane militare din cari 700 sunt trimise la frontiera dinspre Manciuria. Afară de aceste aparate militare uniunea sovietică dispune de o flotă comercială aeriană de vre­o 2000 de avioane. C­urtea de apel din New-Yor­­ a autorizat in mod excepţional înscrierea In baroul statului New-York a francezului René de Chambrun, strănepot al lui La Fa­yette. Pentru a obţine această favoare d-l de Chambrun a invocat legea statului Maryland, datând de la 1784, care recunoaşte pentru perpetuitate ca cetăţeni ai acestui stat pe des­cendenţii de parte bărbătească ai Domnul prim-ministru v’a spus­­dela începutul sesiunii că el de­­parte veşte să votaţi cât mai puţine legi, iar guvernul se va preocupa să facă administraţie şi să aducă o îndreptare a situaţiei economice şi politice a ţării. De aceea s’au votat legi puţine până acum. Poa­te că în ultimul moment s’au gră­mădit ceva mai multe legi an dările, concesionările sau merii- ar fi dorit guvernul şi preşedinţii m­erile se făceau pe baze de in- Corpurilor Legiuitoare. Sunt ine­fluente politice, sumele respec-^ suntt ^fent urgente­­ şi cam trebuesc trecute, fiindcă de tine nevărsându-se în casele sta­tului de ani de zile. In astfel de condiţiuni, un nou regim de administrare a bunurilor statului se impunea de urgenţă. Economii severe, administra­ţie cinstită, oameni pregătiţi la mod de exagerat abuz.­­ Toate acestea se pot realiza Cine nu-şi aminteşte galeria cu un control riguros din partea beneficiarilor ce 14 milioane pe liile acestor instituţii — dintre ei fiind chiar din rându­rile slujbaşilor publici, protejaţi încasau câte.statului, care nu-şi mai poate, au din cons, permite luxul de a-şi lăsa bu-­ umii nurile producătoare de venituri­­ MINISTRUL de EXTERNE al Turciei vine la Bucureşti Corespondentul agenţiei „Havas" a­i­nistru de externe al României, D. Teut­k nuntă: Tevfik Ruşili­­ey, ministrul de­­ Ruşdi­­ey va pleca apoi la Geneva,­­ pentru a participa la lucrările confe­­rinţei de dasarmare şi spre a expune teza Turciei in privinţa revizuirii con­venţiei strâmtorilor. TEWFIC RUSDI BEY afaceri străine ai Turciei, va sosi la Stambul In ziua de 9 mai. D-sa va pleca de aici spre Bucureşti, prin constanta, spre a face o vizită d-lui Titulescu mi-i lui La Fayette* .­9-1 Continuare în pag.­­l DECLARAŢIILE d-lui C. I. C. Brătianu Preşedintele Partidului Naţional­ Liberal — Solidaritatea dintre guvern şi partid — In consfătuirea de Sâmbătă după a moraliza administraţia ţării, amiază a majorităţilor d-1 C. I. C. Brătianu preşedintele partidului a făcut următoarele declaraţii: Insă, lucrările zilnice şi de mul­te ori lucrările parlamentare iau o mare parte din timpul mi-Domnilor, nu vreau să vă fac să pierdeţi prea mult timp. In ul­tima zi a sesiunii acesteia însă, înainte ca dv. să vă duceţi acasă, am dorit să reiau contactul cu majorităţile. Ieri am fos­­ la domnul prim-mi­­nistru, care, fiind indispus, nu poate să părăsească locuinţa, şi care mi-a spus că este din toată inima cu mine aici Şi că îi pare rău că domnia-sa nu poate lua parte la întrunirea majorităţii Domnul Tătârescu, primul minis­tru, m’a rugat să vă vorbesc şi în numele domniei-sale şi să vă spun câteva lucruri, pe care ar fi dorit să vi le spună Şi domnia-sa îna­inte de despărţire. In sesiunea trecută, care a fost de fapt foarte turburată prin di­feritele evenimente care s’au în­tâmplat, partidul nostru a fost împiedecat desigur să realizeze în măsura dorită opera legislativă, pe care ar fi dorit-o. S’a votat în­să o­ lege absolut esenţială, de ca­re este legată economia noastră viitoare, legea conversunii datorii­lor agricole şi s’a votat în atari condiţiuni, încât ea dă satisfacţie complectă şi creditorilor și debi­torilor. (Aplauze prelungite, apro­bări). In acelaș timp, pot să vă asigur că această lege s’a votat într’un spirit de disciplină și obiectivita­te, care a impresionat, vă asigur, chiar persoanele cele mai ostile partidului nostru. (Aplauze). Prin urmare, putem considera că prin votarea acestei legi am îndeplit un prim punct din pro­gramul nostru şi acesta este succes real al partidului niştrilor cari sunt siliţi pâne realizarea acestei părţi a doua din programul nostru, pe care ţara o aşteaptă cu ne­răbdare. In realizarea programului nos­tru, această parte cu privire la asanarea, îndreptarea şi mo­ralizarea administraţiei noas­­uu­stre publice, ţine un loc desea* . . . nostru, (Aplauze prelungite, apro­un succes bazat mai cu seamă PSIbări), disciplina care a domnit în sânul * majorităţii, spiritul dv. de disciplină, dar si­­­tuată din ţară, nu ştiu ce s’a întâm­lat luminile dv., f­iindcă în majori- p­at de când am plecat din ţară, însă, până la plecarea mea de aici, trebue să recunosc că politica dusă de grupul georgist a fost o politi­că obiectivă şi că o atare politică nu poate să creeze decât o apropie­re între această ramură dizidentă și masa partidului național-lice­operă de realizat, de care ne-a! Domnilor, eu cred că trebue să vorbit d-l prim-ministru, ami-, vă dau o explicațiune ceva mai pe me, opera construcivă. D-l prim Larg din acest punct de vedere, ministru v’a făgăduit că va rea ! V’am spus că trebue să existe o liza şi această operă consruc-­­ solidaritate complectă între gu­­tivă. i vern şi partid. Prin urmare, eu nu Găsindu-mă aici, în sânul ’ admit să se spună că tratez cu majorităţii, trebue să vă spun­­ partidul, dar dau un guvern. Aea­sunt un om care am !­ie ca sunt fricţiuni, care­­ au creat sunt un om, care am în difecte organizaţiuni locale şi ca eu sunt un om, care am obiceiul să spun lucrurile aşa cum le cred, chiar dacă ar da naştere de multe ori la comen­tarii sau la explicaţiuni, care sunt altfel decât a fost intenţia mea de a le rosti. Această operă constructivă este de fapt un punct din pro­gramul nostru şi eu, ca şef al partidului, sunt chemat în special să mă ocup de realiza­rea programului partidului na­ţional-liberal şi să stabilesc so­lidaritatea şi legătura între gu­vern şi partid. (Aplauze prelun­gite, aprobări). Guvernul din alte considera­­țiuni decât acelea care ne preo­cupă pe noi, de multe ori poate să aibă o tendință de amânare cu privire la oarecari chestiuni. Rolul meu este să insist să nu se amâne rezolvarea chestiunilor, care interesează în special par­tidul şi ţara. Sunt schimbări de­­ făcut în deosebi în administra­ţie. (Aplauze prelungite, apro­bări). Nu punem în nimic la îndo­­­­ială buna voinţă a fiecărui membru din guvern din membru­ preocupat de a îndrepta este evident că, dacă s’ar­­ face o împăcăciune la centru, iar func­ţiuni locale ar continua, am­­ puşi în aceiaş situaţie în care este doctorul Lupţi faţă de partidul na­­ţional-ţărănesc ,şi n’am ajunge la nici un rezultat. Prin urmare, c ele depinde aplicarea bugetului, pe care îl aşteaptă publicul cel mare, cu nerăbdare; la fel sunt şi legile de degrevare, pr­ecu­m­ și legile cari vor permite să se facă modificările necesare în buget. In sesiunea viitoare, care va ve­ni în scurt timp, opera principală a Corpurilor Legiuitoare va fi în­tocmirea unui buget echilibrat, cât ,cu ocazia discuției bugetului, dv. tare avem atâtea elemente compe­tente şi necesare, pentru a duce la bun sfârşit o astfel de operă. Domnilor, noi suntem în acest moment la guvern. Situaţia este foarte grea, nu trebue să v-o mai spun şi dominarea ei depinde, după mine, de două lu­cruri : de solidaritatea e­n­complectă dintre guvern­ şi partid. Eu totdeauna când am avut a face cu persoane politice din par­tidul meu, fie cu fraţii mei, fie cu Ruca, fie cu d. Tătarescu, le-am spus tot ceia ce aveam pe ini­mă fără rezervă. (Aplauize prelungite, ovaţiuni). Jianu a adoptat o tendinţă care ne-a arătat că dorea o apropiere de sânul par­tidului nostru, prin fap­tul că-şi însușise o politică obiectivă, în special în chestiunea conversiunii datoriilor agricole. Daca vom fi solidari, dacă guvernul va avea în vedere antofid­eaisna că pas­terea pe care se reazamă este partidul — și­ dacă se reazemă cu neredere pe atunci îşi va executa spera şi spice s’ar întâm­pla în viitor partidul! îşi va păstra situaţia, pe ca­re o are astăzi în ţară (Aplauze prelungite). Domnul sp, soc©! că nu este Reuse să vă fac de­­clarafii mai antere, fiind­că mulţi dintre d-voastră Opera constructivă Ajutorul pntru realizarea Când am fost interveiwat în destindere trebue să fie peste tot, locurile de răspundere și Inmozite sau taxe specialecu­ mai multe venituri în tezaurul^* ţlpune o muncă și un efort­­Iren cu privire la părerile mele pentrucă această reintrare a gru­­impo ie sau ,e specialecn­­ ,..mU , m„ . . . considerabil si cu acea ocazie si despre reintegrarea partidului, am pului Georgist în partidul nostru de&semeni au public, sunt masuri cerute dej?ja face din nou apel nu numai la răspuns, nu cunosc economică Si Prin urmare, sunt două conditiu­­ni sine qua non, pentru care reîn­tregirea partidului să se poată fa­ce şi care trebuesc executate îna­inte. Acestea depind de înţelepciu­nea grupului georgist, nu de noi, fiindcă noi am fost totdeauna foar­te îngăduitori d­in punctul lor de vedere. In trecut au fost atacuri. Duca, deşi era pus direct în cauză, a avut o mână deschisă către geor­­gişti şi când a fost vorba de rein­trarea lor în partid, ne-a însărci­nat pe câţiva, pe domnul Săveanu, pe domnul Angelescu şi pe mine să tratăm această chestiune, pen­tru că el presupunea că este o por­nire specială contra lui, deoarece era atacat și pus în cauză. Noi în­să am examinat totdeauna chestiu­nea nu din punctul de vedere al lui Duca, ci din punctul de vedere al partidului și al rezultatului pe care l-ar da această reintrare în sânul partidului pentru viitorul partidului. Eu m-am preocupat mai mult de viitor decât de prezent sau de trecut. In afară de această operă la discreţia agenturei electorale,­ legislativă, mai este şi o altă vată înainte de a ne despărţi pentru vacanţă, eu cred că este bine să fixăm modul de a lucra d­ d-voastră­­şi modul de a face cu cerinţele judeţe­lor, care sunt reprezenta­te prin d-voastră, să fie satisfăcute. (Aplauze prelun­gite). Vă pot asigura că, mai mult decât oricare din d-voastră, doresc ca ope­ra guvernului să devină o operă reală și trainică. Vă asigur că eu, nu numai că nu am să fac nici o difi­cultate guvernului din punct de vedere al reali­­zarei programului, dar am să-l ajut prin toate mijloacele, pe cari le am, la realizarea lui. (Aplauze prelungite, ovaţiuni, strigăte de : Trăiască domnul Dinu Brătianu). De aceia vă rog să fiţi surzi la toate interpretările. (Aplauze pre­lungite şi îndelung repetate,*4 o­­vaţiuni). Să-mi daţi voe să ating acum un punct, care pen­tr­u a­ ie a încurcat pe mulţi din dv. anume chestiunea re­­intrării grupului Georgist în partidul naţional-libe­ral. Este evident că mem­brii partidului naţional­­liberal nu pot decât să do­rească reîntregirea parti­dului. (Aplauze). Ar fi o anomalie să spunem că noi nu vrem ca dizidenţii să reintre în partid. Rar, pentru această reintrare sunt oarecari condiţiuni esenţiale. Ruptura GOM a pernului esenţiale, rruptura care­ ‘ ‘­­s’a făcut a creat animozi-domnilor, după ce se va taţi, s’au depăşit chiar o a­­închide sesiunea, în care trecuri limite, s'au depăşit d-voastră veţi avea de vo-'chiar cuviinţele politice tot bugetul, eu socot că am această materie. In ul­­trebue să continue să existima sesiune parlamenta­­sie, chiar după ce Corpu­­ră, grupul George Ură­rile Legiuitoare vor lua vacanţă, un contact cât se poate de intim între mem­brii guvernului şi majori­tăţi.. Eu vă asigur că voi sta la dispoziţia d-voastră, pentru a menţine această legătură. (Aplauze prelungite). situaţia ace­­ să se poată face. Solidaritatea dintre partid şi guvern ictal­ui Dominarea situaţiei de­­fi­ecare pind­e de această solidari­­guvernului este­­ tare şi de încredere corn­ii de plectă. D-l C. I. C. BRATIANU Preşedintele partidului naţional­­liberal

Next