Viitorul, iunie 1934 (Anul 26, nr. 7907-7931)
1934-06-01 / nr. 7907
Bugetul Ţării şi buna stare generală Lucrările pentru alcătuirea bugetului general al Statului s’au sfârşit, după ce ele au fost conduse cu meticulositate şi cu dorinţa vie de-a da ţării, legea fundamentală a gospodăriei ei. In aceste lucrări s’a imprimat mai întâi o dorinţă, care ea însăşi dovedeşte sinceritatea politică a guvernului aitual, şi anume dorinţa, transformată în convingere neşovâitoare, de a face un buget real. Ce este un buget real ? Este acela în care se evită inflaţia veniturilor, pentru a se da drum la cheltueli, rămânând ca la sfârşit să se constate... deficitele ruinătoare pentru creditul Statului. Un astfel de buget care elimină realitatea, sau sugrumă pentru interese mărunte nu intră în tradiţia, în felul de-a lucra al partidului nostru. De aceia avem astfel alcătuit un buget cu venituri şi cheltueli echilibrate; un buget gospodăresc şi cinstit în care ţara şi de care dintre noi, ştie şi ştim încotro mergem şi pe ce trebue să contăm în viitor. Dar o altă caracteristică a bugetului va fi aceia a stabilirei hierarhiei în cheltueli. S’a stabilit care cheltueli sunt mai urgente, cari se pot amâna şi cari sunt cele ce privesc nevoile mari ale Statului. Dar bugetul alcătuit, cu sforţări inerente oricărei lucrări serioase şi reale, se caracteriză şi prin acea că nu atinge, în aceste vremuri grele, quantumul salariilor şi pensiilor. Ne aducem aminte că în precedentele guvernări liberale, salariile au fost mereu mărite, şi dorinţa era de-a le pune în concordanţă cu trecutul ca şi cu nevoile de azi. Dar dacă nu s’a putut îndeplini totul, guvernul actual a crezut că este în interesul ţării de-a S’a vorbit în ultimul timp de cu cât el descinde nu amputa lefurile şi pensiile CU toate greutăţile finan necesitatea ordonării ritmului pe democraţii, clare ce îi stau în cale. Dar a putut în parte să învingă aceste greutăţi, prin o politică de economie strictă şi printr’un fericit acord cu creditorii străini, acord care aduce un disponibil de 5 miliarde şi jumătate. Acest acord aduce astfel o respirare mai liberă în finanţele publice, şi se creiază putinţa de a face alte cheltueli de care depinde viitorul ţării. Alcătuind astfel un buget în care cheltuelile pentru oştire şi pentru apărarea sănătăţii sunt mărite, şi în care grija de cei mulţi este permanentă, guvernul actual a dovedit că este pătruns de marile comandamente ale vremei şi că are întreaga destoinicie de a realiza o operă de redresare morală şi de însănătoşire financiară şi economică. Guvernul presidat de d. Gh. Tătărescu a îndeplinit astfel prin alcătuirea bugetului real, o operă de frumoasă iniţiativă şi de înnpltuire programatică. Un astfel de buget sincer echilibrat, este astfel un simbol el însuşi al năzuinţelor şi convingerilor cari animă şi conduc guvernul actual în opera lui de însănătoşire şi consolidare pe toate terenurile vieţei publice de la noi. Ţara va avea astfel un buget în care nici una din nevoile ei nu va fi sacrificată, în timp ce clasa salariaţilor şi pensionarilor nu e pusă la nici un sacrificiu şi în timp ce coloratura generală a politicei financiare este o degrevare progresivă a impozitelor. I NOTE Zilele trecute s’a făcut alegerea controverselor, ideea luminoasă şi a trei noi membri în ciclul sa-i drumul cel limpede. Cercetările vânt al celor cari contrazic prin-d-lui I. Petrovici asupra „noţiunicipiul fatal al vieţei, prin admiterea în sfera nemurirei a d-lor I. Petrovici, general Rosetti şi D. Pompei. Ca membru onorar a fost ales d-l N. C. Angelescu, omul pasionat de difuzarea culturei şi care îşi-a pus întreaga lui autoritate politică pentru a face din şcoală realitatea ce-o dorim: factor de regenerare naţională. Dar rândurile de agi voesc să scoată în lumină numai alegerea d-lui I. Petrovici, care intră ifi Academie, pe drumul pe care lau parcurs şi d-nii B. Gusti şi C. Rădulescu-Motru, adică pe drumul activităţei filosofice. D-l I. Petrovici putea fi de mult în Academie, pentru că detnult cei ce se ocupă de cercetările filosofice la noi Şi chiar marile centre filosofice din apus, cunosc valoarea studiilor profesorului de la Iaşi, „ strălucitoare ca stil, pe lor", studiile sale de istorie filosofică, în care filosoful analizat este prins şi într’un portret literar, sunt modele de claritate şi de mare intuiţie metafisică. Dar faptul că d-l. Petrovici e ales în Academie ne sugeră gândul, pe care şi altă dată l-am expus aci, şi anume că pentru nivelul cultural la care am ajuns, se impune reforma ca Academia să aibă o secţiune aparte filosofică. Filosofia nu are nici-o legătură cu istoria, cu literatura şi cu filologia. E o cercetare spirituală care mai de arabă s’ar lega cu matematicele, şi cu cercetările ştiinţifice. Iată de ce socotim că un filosof este urt mosafir printre literaţi şi istorici, un mosafir care adesea vorbeşte o altă limbă decât a amfitrionilor. Şi de acea pentru gradul de cultură filosofică la caz cât de profunde în fond. B-l. Pe- tre am ar sta hnnl înaltului trovid, face și politică activă E\nostru areopag cultural, dacă ar o pagubă a culturei noastre filo-\fea, sectie petală pentru studiisofice, pentru că în sfera filosofile ^sofice, atât de profund deotă. d-sa este un creator original, seblre d* celelalte manifestam spi. in cărturar care desprinde dinlr£TM£’e « cu 0 f^ognomie a lor complexitatea textelor, din nebulo-\ v PETRONIUS titatea ipotezelor, din varicateai - —— —— / ANUL XXVI No. 7907 BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. X || Str. R. Poincaré No. VI Telefoanele: 38030; 3-7812. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate nu distrug A B O N IN TARA Un an ......... 600 lei || Trei luni......160 lei Șase luni...... 300 „ || Un exemplar 2 , latitutluiH publica si particulare 1000 lei anual P. Vineri 1 Iunie 1934 A M E N | E IN STREINATATE Un a n «•»* *••••■••1400 Idi || Trei luni 400 lei Șase luni •MMH 700 . II Un exemplar ....6 » Alegerile comunale de an şi CONŞTIINŢA CETĂŢENEASCA Alegerile comunale care se desfăşoară în Capitală, au în afară de marele scop de-a indica pe oamenii gospodari, destoinici a administra cinstit şi cu pricepere averea oraşului, şi pe acela de-a fi un criteriu al sentimentelor cetăţeneşti, faţă de programul guvernului naţional-liberal. Prin acestelegeri, cetăţenii au prilejul să-şi afirme astfel pe lângă dorinţa lor de-a alege pe reprezentanţii partidului naţional-liberal, ca buni gospodari, şi voinţa lor de-a fi guvernaţi de fin partid care reprezintă ideile de ordine, de progres, de naţionalism cu inima ţarei, au datoria să arate aversiunea faţă de politicile de destrămare şi încrederea în opera întreprinsă de guvernul actual, operă care se manifestă, chiar de pe acuma, prin respectarea ordinei, prin garantarea liniştei, prin redresarea morală, prin gospodăria cinstită a banului public, prin fericita legiferare în toate direcţiile vieţei de Stat. Alegătorii pentru comună, dând voturile lor partidului naţional-liberal, înţeleg a nu se face coadă de topor al politicilor nefaste, şi că voesc a susţine minte, şi de democratism , la cârma ţârei un guvern sincer,întemeiat pe toate garan-Mai mult decât oricând,ţiile ce le dă Constituţia cetăţenii Capitalei, ai ora- ţârei. Ei, prin voturile lorului care arată că sunt vrăjmaşii politicilor fără răsunet în opinia publică, politicilor, care neputând trăi prin sentimentul ţărei, cred că i se pot substitui prin înşelarea opiniei publice. Cei ce n'au făcut dovada prin nimic că sunt făuritori de fericire pentru ţară, sau au dovedit alţii cât sunt de periculoşi, trebue a primi sancţiunile ce le merită din partea alegătorilor. Alegerile comunale de azi sunt o fericită ocazie pentru aplicarea acestor sancţiuni, şi pentru manifestarea adevăratului sentiment cetăţenesc. ------------------------------------- Un postulat democtratic Politica de continuitate dintr’o normă Intr’adevăr concepţia democrată a Statului consideră ca o necesitate raportul de încredere între maslitic în sensul de a asigura o comtinuîtate, evident necesară bunului mers al Statului. Toată lumea a fost de acord în a recunoaşte sele Populare şi guvern, şi ca o imperativul continuităţii. Intr’o- consecinţă stabileşte necesitatea ca devăr s’a remarcat că numai sta- Planul de realizări practice — pe bilitatea în aplicaţiunea progra-j baza căruia s’a obţinut această înmelor poate asigura o fructuoasă' credere — să fie dus până la ca* valorificarea lor. Este necontes-! P^t. tat că atâta timp cât oscilatiunile! Guvernul national-liberal a înte vor fi prea mari și prea repezi opera de reală înfăptuire este stânjenită și periclitată. Sunt o serie de probleme, cari prin insăşi structura lor merită o strânsă legătură în desvoltarea şi tratarea diverselor etape. Astfel este problema apărării naţionale, a politicii externe şi în ultimul timp şi aceea a situaţiunii economico-financiare. Desigur că nu este nevoie să insistăm asupra acestor adevăruri. In condiţiunile actuale fiecare îşi dă perfect de bine seama că pregătirea noastră militară trebue să fie serios concepută şi organic desvoltată. Politica noastră externă trebue să păstreze aceiaşi lineară direcţie, orice deviaţiune fiind o gravă abatere dela interesele mari ale Statului. Aceeaşi organicitate este bine să fie păstrată în domeniul organizării economice şi financiare, pentru că numai ea poate asigura încrederea şi normala activitate economică şi financiară. Or, toate aceste elementare condiţiuni de bună funcţionare nu pot fi realizate decât prin realizarea continuităţii. Este vorba deci de aplicaţiunea, fără hiaturi, a programului de guvernământ. Lucrul a fost verificat în numeroase ocazii şi el nu mai constituie pentru nimeni un mister. Dimpotrivă conştiinţa acestui postulat este vie în judecata tuturor. Noi am subliniat în dese rânduri acest fapt cu atât mai mult ies de la început acest lucru şi a exemplificat voinţa lui de a garanta continuitatea în administraţie, prin modificarea respectivă a legii administrative. Aceeaşi atitudine a păstrat-o şi în diferitele domenii de activitate ale Statului unde s’a mentinut ceeace era bun şi s’a înlăturat numai ceeace se dovedise pernicios. Convins de aceste comandamente democrate guvernul nationalliberal va căuta să închege din ce în ce mai putenic edificiul de refacere a tării atât de grav compromis de criza economică și morală. Continuitatea va asigura îndeplinirea acestei opere de mare interes național. ACTIVITATEA MINIŞTRILOR • tuta ii hi mm D mm D-l ED. BENEŞ miniştrii de externe al micii Antante ailători la Beneva şi miniştrii de externe al ţărilor semnatare al pactului Balcanic au avut mal multe întâlniri in cursu cărora s’au discutat mai multe chestiuni importante in legătură cu sesiunea consiliului Ligii naţiunilor şi cu Întrunirea comisiunei principale a conferinţei dezarmării, miniştrii de externe ai micii Antante s’au întrunit sub preşedinţia d-lui Beneş şi au discutat asupra tratetiveior cari au avut loc intre d-nii Tituiescu şi Utulou, priuitor la stadiul conferinței dezarmării şi la conflictul dintre Iugoslavia şi ungaria. —————-----------Ecouri Primul ministru al guvernului din Nanking a declarat eri că China fiind o ţară agricolă trebuie să fie în relaţiile cele mai bune cu toate ţările industriale, fără deosebire. Această declaraţieeste interpretată ca un protest împotriva acţiunii Japoniei, de a pune în practică o doctrină a lui Monroe asiatică. -------------- - -- ) II» Notiţe ştiinţifice de format mare se găseşte azi la Paris. Ea reprezintă apoteoza lui August. * Pentru a studia istoria artei gemelor vom împărţi pietrele antice în : elenice, italice şi eleno-romanice. Gemele elenice sunt caracterizate prin forma ovală, prelungită şi convexă, în care figura e tăiată în profund. Ele au plastica şi relief mare. Cele mai căutate sunt acelea ce reprezintă subiecte mitologice : Afrodita, Eros, Dionysos, Poseidon. Forma şi spiritul acestor geme e ca acela al sculpturii şi picturii din cel al IH-lea şi al H-lea secol ante Chr. Ele se găsesc azi foarte rar. Cameele mari elenice se disting prin întrebuinţarea îndrăsneaţă a straturilor policrome, caracteristica acestei epoci şi care lipseşte glipticei romane Gamele italice , derivând din gliptica etruscă au fost lucrate la început de meşterii din Italia centrală şi meridională sub influenta artei elenice. Ele au expresia unui stil rudimentar şi viguros. In acest stil se manifestă originalitatea artei italice. Sub acea influentă a lumei ele-O prea frumoasă camee antică ne armaţii italiei fiind susţinuţi dentru cât dela acea dată- ea lume Despre geme şi camee Atât în antichitate cât şi în timpurile moderne pietrele gravate au suferit drept ornament şi podoabă. Privind technica acestor pietre tari, cari au la bază quartul (anhidrida silicica Si 02) cu toate variantele ei, putem stabili 2 categorii a) geme (ital. intaglio) pietre săpate în incavo și b) camee, pietre fine cu gravura în relief. Origina gemelor se pierde în noaptea timpurilor, ele datând din primele zile ale civilizatiunii. In Egipt colierele de cărăbuși (scarabeus) pietre lucrate ale incavo au fost cele dintâi podoabe ale faraonilor. Aceste pietre constituind un crez, (talisman) au fost adoptate şi perfecţionate în cel mai înalt grad de Greci iar apoi de Romani. O mare parte din aceste geme antice au servit drept pecetie iar altă parte au servit drept amulete sau drept preservative pentru anumite boli, muşcături de şerpi, apariţii de demoni etc. Unele geme sunt din quart in- color, cum e cristalul de roca, altele au diferiţi oxizi ca: ametistul, rubinul, topazul şi smaraldul ; când însă quartul e amorf şi cu diferite formaţii în el, ia forma de agate, unele geme ce conţin diferite elemente streine în, constituţia lor sunt cunoscute sub denumirea de: calcedonia, cornalina, jaspul,matostatul, granatul. Cameele servesc mai mult decorativ. De obicei, ele se fac din agate, cari au în structura lor internă 2 straturi suprapuse; alte ori se întrebuinţează onixul şi sardonica (agata portocalie). Când piatra e de mai multe colori, figurile sunt tăiate în general în partea cea mai clară, urmând ca partea obscură să servească drept bază. Cele mai frumoase camee sunt acele ce ni le-a lăsat Grecii, Romanii şi artiştii Renaşterii, artiştii greci şi asiatici, ce năpădiră în Roma în ultimul secol al Republicei, aduseră cu ei gustul elen determinând în gliptica curentul eleno-roman. Stilul şi subiectele au fost inspirate după renumita sculptură a Pergamului. Gemele în genere sunt executate în formă ovală întinsă și au o suprafață netedă, figurile se apropie de stilul clasic, care de asemenea e reprodus întocmai, tipul e cel sculptural și derivând adesea după metoda artei clasice. Foarte multe din aceste pietre au de regulă săpate pe lângă graviră și litere antice. * In Muzeul National din Neapole se găseşte o asemenea piatră pe care e gravat numele lui Neron. Către sfârşitul celui de al II-lea secol după Chr, gliptica merge spre decadentă, gemă devine un amulet şi e împodobită cu formule şi simboluri magice. De la Roma arta glipticei trece în Bizanţ şi de aci în Occident. In Evul Mediu se continua de asemeni cu gravarea pietrelor taritotuşi ele nu se fabrica decât în mica cantitate, servind adesea pentru uzul sigiliilor. In timpul Renaşterii, gliptica femelor ajunse în mare cinste, înreu cultivată. In Italia doui contimporani Papa Paulo II (1464—1471) şi Lorenzo de Medicis (1448—1492) sunt socotiţi ca cei mai mari colecţionar" de geme antice. Colecţiile lor împodobesc azi marele Muzeu Naţional din Neapole. Muzeele noastre sunt complectamente lipsite de asemenea giuvieruri. La recenta expoziţie numismaţi dă din anul trecut s’au putut admira câte va podoabe din secolul XIV şi XVH-lea, cari au aparţinut lui Radu 1374—85 iar altel aparţinând d-nei Neaga, Soţia lui Mihnea Vodă Turcitul 1577—83, 1585—91. Aceste piese sunt azi în posesia Comisiunii Monumetelor Istorice. Printre colecţionarii mai de seamă dela noi pot enumera pe dna Elena Mişu Săulescu, d-nii Fiorescu şi Orghidan, cari au expus de asemenea un număr de exemplare de toată frumuseţea legate sub formă de inele şi pendantive Din cauza numărului prea mic a cunoscătorilor de la noi multe din giuvaerurile noastre vechi trec graniţa ţării, împodobind muzeele străinătăţii fiind preţuite aiurea, CORNELIU SECASEANU . Brâncoveanu Constantin, boer vechiu şi domn creştin, totul e spus în această frântură de bătrână legendă a sângelui nobil irosit pe pământ străin. Ceremonia înălţătoare ce a avut loc sub soarele primăverei în inima ţărei, a fost un sfânt şi mare simbol al dragostei de neam. Şi cât de multe a suferit neamul acesta în lungul şi sbuciumatul curs al istoriei sale ! Nimeni nu vrea să redeştepte vechile dureri, nici amintiri negre de ură. Aşa erau pe atunci moravurile. Padişahii erau la rândul lor sugrumaţi de gărzile seraiului. Favoriţii ştiau că oricând răsplata lor poate fi hangerul... Europa era sfâşiată de lupte fraticide, Dunărea cu plaiurile ei era departe. O, foarte departe pentru modul de cum se călătorea, iar vieţele Domnitorilor făclii bătute de toate vânturile. Dar neamul de la Dunăre era viţă de stejar rezistent şi cu mare credinţă în D-zeu. Constantin Brâncoveanu n’a fost despărţit nici de ţara lui, nici de neamul lui cinstit. El trăeşte în minţile şi inimele tuturor, acest boer vechiu şi domn creştin, cu slavă şi cu dragoste a trăit şi va trăi mereu între Dunăre şi Nistru, pani sus în munţii cu zimbrii şi smei, căci a fost iubit, plâns şi înţeles şi atunci în tragedia lui de mucenic creştin şi acum ca Domn român... Nu răsbunare cere creştinul, ci pâine şi sare pentru cel care loveşte căci unul D-zeu toate le cunoaşte şi le împacă. România întregită în graniţele ei naturale, evlavia unui întreg popor, omagiul sufletelor, ce dar poate fi mai scump, ce răsplată mai divină în sfânta lumină a soarelui care toate le cunoaşte fiindcă te-a văzut !“.... Timpul nu există pentru marile recompense morale şi viaţa este eternă. Da, viaţa unui popor strâns unit în jurul aceluiaşi ideal de dragoste, este eternă... România în grelele ei încercări, a dovedit că are un singur suflet, numai unul, de la cel mai modest soldat până sus la fruntea încoronată cu stema ţărei, numai unul şi acelaş!... Şi pentru asta Brâncoveanu Constantin n’a murit, şi va trăi mereu, cum trăesc în acest mare şi unic suflet, toţi Domnitorii şi legendarii Voevozi ai codrilor şi gliei româneşti... ------------------------------------- Preocupări PRO MEMORIA... a. m. h. Atmosfera, ce a fost câteva zile atât de agitată, începe să se liniştească. Cauza perturbărilor înregistrate la noi, ca şi în alte ţări ar fi probabil o repercusiune a ultimului grup de pete solare (după explicaţiile astronomului Ménery s’a făcut o gaură în soare, cum rezultă în urma observaţiilor făcute la observatoul din Talenee). La 28 Mai Grecia fu zguduită de un cutremur puternic. In aceiaşi zi un uragan a distrus câteva cartiere ale oraşului Concepcio din Chili, furtuni extrem de violente s’au deslănţuit în Spania, Italia, pe Marea Nordului şi pe Marea Neagră, iar în regiunile noastre muntoase a invadat o massă de aer polar, temperatura scăzu brusc în toată ţara, a nins la Siletin, în Bucegi, Muscel, pe muntele Pietrosul şi chiar la Bucureşti s’a făcut frig, anotimpul fiind retogradat, cu două luni. E curios că în Martie am avut zile de vară, în Aprilie arşiţă caniculară (plus 33 şi jumătate grade la umbră în Capitală, înregistrate de termograful observatorului Filaret), dar în Mai n’are scăpat de revenirea iernii. E drept iarna lui Mai a fost mult mai uşoară ca în anii precedenţi. gerul n’a coborît în munţi mai jos de minus 1 grad, iar la Bucureşti minima nopţii nu scăzu mai jos de plus 7 grade. * Ultima hartă sinoptică pentru previziunea vremii arată creşterea presamei în ţările mediterane şi scăderea ei în ţinuturile nordice. Vom avea în consecinţă o iminentă interven,ie a vânturilor dela mdiază-zi ce ne vor aduce aer cald. _* Muncile agricole continuă în toată țara. Datorită ultimelor ploi vom avea o recolta normală de porumb iar recolta grâului Va fi minimum 50 la sută, poate chiar 60 la sută. L. F. Cum «vremea ATR3SFEN SE LIHISTEStE Geneva, 39 (Rador). —eri dimineaţă d. Titulescu a făcut o vizită d-lui Barthou. D-l Barthou a mai primit pe d-l Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, iar după aceia a participat la dejunul oferit mai multor delegaţi de către d-l Avend, secretarul general al Societăţii Naţiunilor. Geneva, 30 (Rador). — D-l Titulescu, ministrul afacerilor străine al României, a avut in cursul zilei de eri întrevederi cu dnil; Barthou, ministrul de externe al Frantei; Hymans, ministrul de externe] al Belgiei • John Simon ministrul de externe al Marei Britanii; Norman Davis, primul delegat al Statelor Unite la conferinţa dezarmării ; Kraess, ministrul de externe al Olandei; Litvinov, comisarul poporului pentru afacerile externe ; Avend, secretarul general al Societăţii Naţiunilor; Henderson preşedintele conferinţei dezarmarii şi Madariaga, primul delegat al Spaniei. * Geneva, 30 (Rador). — D-l Titm lesen, ministrul afacerilor străine al României, a participat eri la a doua şedinţă a consiliului înţelegerii Balcanice. * La Soc. Naţiunilor timitt d-lui i. Msei