Viitorul, iunie 1934 (Anul 26, nr. 7907-7931)

1934-06-01 / nr. 7907

Bugetul Ţării şi buna stare generală Lucrările pentru alcătuirea bugetului general al Statului s’au sfârşit, după ce ele au fost conduse cu meti­­culositate şi cu dorinţa vie de-a da ţării, legea funda­mentală a gospodăriei ei. In aceste lucrări s’a imprimat mai întâi o dorinţă, care ea însăşi dovedeşte sinceritatea politică a guvernului aitual, şi anume dorinţa, transformată în convingere neşovâitoare, de­ a face un buget real. Ce este un buget real ? Este acela în care se evită inflaţia veniturilor, pentru­ a se da drum la cheltueli, rămânând ca la sfâr­şit să­ se constate... deficitele ruinătoare pentru creditul Statului. Un astfel de buget care elimină realitatea, sau sugrumă pentru interese mărunte nu intră în tradiţia, în felul de-a lucra al partidului nostru. De aceia avem astfel alcătuit un buget cu venituri şi cheltueli echili­brate; un buget gospodăresc şi cinstit în care ţara şi de­ care dintre noi, ştie şi ştim încotro mergem şi pe ce trebue să contăm în viitor. Dar o altă caracteristică a bugetului va fi aceia a stabilirei hierarhiei în cheltueli. S’a stabilit care cheltueli sunt mai urgente, cari se pot amâna şi cari sunt cele ce privesc nevoile mari ale Statului. Dar bugetul alcătuit, cu sforţări inerente ori­cărei lucrări serioase şi reale, se caracteriză şi prin acea că nu atinge, în aceste vremuri grele, quantumul salariilor şi pensiilor. Ne aducem aminte că în precedentele gu­vernări liberale, salariile au fost mereu mărite, şi do­rinţa era de-a le pune în concordanţă cu trecutul ca şi cu nevoile de azi. Dar dacă nu s’a putut îndeplini totul, guvernul actual a crezut că este în interesul ţării de-a S’a vorbit în ultimul timp de cu cât el descinde nu amputa lefurile şi pensiile CU toate greutăţile finan­­ necesitatea ordonării ritmului pe­ democraţii, clare ce îi stau în cale. Dar a putut în parte să învingă aceste greutăţi, prin o politică de economie strictă şi printr’un fericit acord cu creditorii străini, acord care aduce un dispo­nibil de 5 miliarde şi jumătate. Acest acord aduce astfel o respirare mai liberă în finanţele publice, şi se creiază putinţa de­ a face alte cheltueli de care depinde viitorul ţării. Alcătuind astfel un buget în care cheltuelile pentru oştire şi pentru apărarea sănătăţii sunt mărite, şi în care grija de cei mulţi este permanentă, guvernul actual a dovedit că este pătruns de marile comandamente ale vremei şi că are întreaga destoinicie de­ a realiza o operă de redresare morală şi de însănătoşire financiară şi economică. Guvernul presidat de d. Gh. Tătărescu a îndeplinit astfel prin alcătuirea bugetului real, o operă de frumoasă iniţiativă şi de înnpltuire programatică. Un astfel de buget sincer echilibrat, este astfel un simbol el însuşi al năzuinţelor şi convingerilor cari animă şi conduc guver­nul actual în opera lui de însănătoşire şi consolidare pe toate terenurile vieţei publice de la noi. Ţara va avea astfel un buget în care nici una din nevoile ei nu va fi sacrificată, în timp ce clasa salaria­ţilor şi pensionarilor nu­ e pusă la nici­ un sacrificiu şi în timp ce coloratura generală a politicei financiare este o degrevare progresivă a impozitelor. I NOTE Zilele trecute s’a făcut alegerea controverselor, ideea luminoasă şi a trei noi membri în ciclul sa-i drumul cel limpede. Cercetările vânt al celor cari contrazic prin-­d-lui I. Petrovici asupra „noţiuni­cipiul fatal al vieţei, prin admite­rea în sfera nemurirei a d-lor I. Petrovici, general Rosetti şi D. Pompei. Ca membru onorar a fost ales d-l N. C. Angelescu, omul pasionat de difuzarea culturei şi care îşi-a pus întreaga lui au­toritate politică pentru a face din şcoală realitatea ce-o dorim: fac­tor de regenerare naţională. Dar rândurile de agi voesc să scoată în lumină numai alegerea d-lui I. Petrovici, care intră ifi Academie, pe drumul pe care lau parcurs şi d-nii B. Gusti şi C. Rădulescu-Motru, adică pe dru­mul activităţei filosofice. D-l I. Petrovici putea fi de mult în Academie, pentru­ că de­­tnult cei­ ce se ocupă de cercetările filo­sofice la noi Şi chiar marile cen­tre filosofice din apus, cunosc va­loarea studiilor profesorului de la­ Iaşi, „ strălucitoare ca stil, pe lor", studiile sale de istorie filoso­fică, în care filosoful analizat este prins şi într’un portret literar, sunt modele de claritate şi de ma­re intuiţie metafisică. Dar faptul că d-l­­. Petrovici e ales în Academie ne sugeră gân­dul, pe care şi altă dată l-am ex­pus aci, şi anume că pentru nive­lul cultural la care am ajuns, se impune reforma ca Academia să aibă o secţiune aparte filosofică. Filosofia nu are nici-o legătură cu istoria, cu literatura şi cu fi­lologia. E o cercetare spirituală care mai de­ arabă s’ar lega cu matematicele, şi cu cercetările ştiinţifice. Iată de ce socotim că un filosof este urt mosafir printre literaţi şi istorici, un mosafir care adesea vorbeşte o altă limbă decât a amfitrionilor. Şi de acea pentru gradul de cultură filosofică la caz cât de prof­unde în fond. B-l­­. Pe- tre am ar sta hnnl înaltului trovid, face și politică activă E\nostru areopag cultural, dacă ar o pagubă a culturei noastre filo-\fe­a, sectie petală pentru studii­­sofice, pentru­ că în sfera filosofi­­le ^sofice, atât de profund deo­­tă. d-sa este un creator original, seblre d* celelalte manifestam spi. in cărturar care desprinde dinlr£TM£’e « cu 0 f^ognomie a lor complexitatea textelor, din nebulo-\ v PETRONIUS titatea ipotezelor, din varicateai - —— —— / ANUL XXVI No. 7907 B­UCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. X || Str. R. Poincaré No. VI Telefoanele: 3­8030; 3-7812. ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate nu distrug A B O N IN TARA Un an ......... 600 lei || Trei luni......160 lei Șase luni...... 300 „ || Un exemplar 2 , latitutluiH publica si particulare 1000 lei anual P. Vineri 1 Iunie 1934 A M E N | E IN STREINATATE Un a n «•»* *••••■••1400 Idi || Trei luni 400 lei Șase luni •MMH 700 . II Un exemplar ....6 » Alegerile comunale de an­ şi CONŞTIINŢA CETĂŢENEASCA Alegerile comunale ca­re se desfăşoară în Ca­pitală, au în afară de ma­rele scop de-a indica pe oamenii gospodari, destoi­nici a administra cinstit şi cu pricepere averea o­­raşului, şi pe acela de-a fi un criteriu al sentimen­telor cetăţeneşti, faţă de programul guvernului na­ţional-liberal. Prin aceste­­legeri, ce­tăţenii au prilejul să-şi a­­firme astfel pe lângă do­rinţa lor de-a alege pe re­­prezentanţii partidului naţional-liberal, ca buni gospodari, şi voinţa lor de-a fi guvernaţi de fin partid care reprezintă i­­deile de ordine, de pro­gres, de naţionalism cu­­ inima ţarei, au datoria să arate aver­siunea faţă de politicile de destrămare şi încrede­rea în opera întreprinsă de guvernul actual, operă care se manifestă, chiar de pe acuma, prin respec­tarea ordinei, prin garan­tarea liniştei, prin redre­sarea morală, prin gospo­dăria cinstită a banului public, prin fericita legi­ferare în toate direcţiile vieţei de Stat. Alegătorii pentru co­mună, dând voturile lor partidului naţional-liberal, înţeleg a nu se face coadă de topor al politicilor ne­faste, şi că voesc a susţine minte, şi de democratism , la cârma ţârei un guvern sincer,­­întemeiat pe toate garan-Mai mult decât oricând,­­­ţiile ce le dă Constituţia cetăţenii Capitalei, ai ora- ţârei. Ei, prin voturile lor­­ului care arată că sunt vrăjmaşii politicilor fără răsunet în­ opinia publică, politici­lor, care neputând trăi prin sentimentul ţărei, cred că i se pot substitui prin înşelarea opiniei pu­blice. Cei ce n'au făcut dovada prin nimic că sunt făuri­tori de fericire pentru ţară, sau au dovedit alţii cât sunt de periculoşi, tre­bue a primi sancţiunile ce le merită din partea ale­gătorilor. Alegerile comunale de azi sunt o fericită ocazie pentru aplicarea acestor sancţiuni, şi pentru mani­festarea adevăratului sen­timent cetăţenesc. -------------------------------------­ Un postulat democtratic Politica de continuitate dintr’o normă Intr’adevăr concepţia democrată a Statului consideră ca o necesita­te raportul de încredere între mas­litic în sensul de a asigura o com­tinuîtate, evident necesară bunu­lui mers al Statului. Toată lumea a fost de acord în a recunoaşte sele Populare şi guvern, şi ca o imperativul continuităţii. Intr’o- consecinţă stabileşte necesitatea ca devăr s’a remarcat că numai sta- Planul de realizări practice — pe bilitatea în aplicaţiunea progra-j baza căruia s’a obţinut această în­­melor poate asigura o fructuoasă' credere — să fie dus până la ca* valorificare­a lor. Este necontes-! P^t. tat că atâta timp cât oscilatiunile! Guvernul national-liberal a înte­ vor fi prea mari și prea repezi o­­pera de reală înfăptuire este stân­jenită și periclitată. Sunt o serie de probleme, cari prin insăşi structura lor merită o strânsă legătură în desvoltarea şi tratarea diverselor etape. Astfel este problema apărării naţionale, a politicii externe şi în ultimul timp şi aceea a situa­­ţiunii economico-financiare. Desigur că nu este nevoie să insistăm asupra acestor adevă­ruri. In condiţiunile actuale fie­care îşi dă perfect de bine seama că pregătirea noastră militară tre­bue să fie serios concepută şi or­ganic desvoltată. Politica noastră externă trebue să păstreze aceiaşi lineară direcţie, orice deviaţiune fiind o gravă abatere dela intere­sele mari ale Statului. Aceeaşi or­­ganicitate este bine să fie păstrată în domeniul organizării economi­ce şi financiare, pentru că numai ea poate asigura încrederea şi nor­mala activitate economică şi finan­­ciară. Or, toate aceste elementare condiţiuni de bună funcţionare nu pot fi realizate decât prin realiza­rea continuităţii. Este vorba deci de aplicaţiunea, fără hiaturi, a programului de gu­vernământ. Lucrul a fost verifi­cat în numeroase ocazii şi el nu mai constituie pentru nimeni un mister. Dimpotrivă conştiinţa ace­stui postulat este vie în judecata tuturor. Noi am subliniat în dese rân­duri acest fapt cu atât mai mult ies de la început acest lucru şi a exemplificat voinţa lui de a garan­ta continuitatea în administraţie, prin modificarea respectivă a legii administrative. Aceeaşi atitudine a păstrat-o şi în diferitele domenii de activitate ale Statului unde s’a m­entinut ceeace era bun şi s’a în­lăturat numai ceeace se dovedise pernicios. Convins de aceste comandamen­te democrate guvernul national­liberal va căuta să închege din ce în ce mai putenic edificiul de re­facere a tării atât de grav compro­mis de criza economică și morală. Continuitatea va asigura înde­plinirea acestei opere de mare in­teres național. ACTIVITATEA MINIŞTRILOR • tuta ii hi mm D mm D-l ED. BENEŞ miniştrii de externe al micii Antante ailători la Beneva şi miniştrii de externe al ţărilor semnatare al pactului Balcanic au avut mal multe întâlniri in cursu cărora s’au discutat mai multe chestiuni importante in legătură cu sesiunea con­siliului Ligii naţiunilor şi cu Întrunirea comisiunei principale a conferinţei de­zarmării, miniştrii de externe ai micii Antante s’au întrunit sub preşedinţia d-lui Beneş şi au discutat asupra tratetiveior cari au avut loc intre d-nii Tituiescu şi Ut­­ul­ou, priuitor la stadiul conferinței de­zarmării şi la conflictul dintre Iugoslavia şi ungaria. —————-----------­Ecouri P­rimul ministru al guvernului din Nanking a declarat eri că China fiind o ţară agricolă tre­buie să fie în relaţiile cele mai bune cu toate ţările industriale, fără deo­sebire. Această declaraţie­­este interpre­tată ca un protest împotriva acţiu­nii Japoniei, de a pune în practică o doctrină a lui Monroe asiatică. -------------- - --­ ) I­I» Notiţe ştiinţifice de format mare se găseşte azi la Paris. Ea reprezintă apoteoza lui August. * Pentru a studia istoria artei ge­melor vom împărţi pietrele antice în : elenice, italice şi eleno-roma­­nice. Gemele elenice sunt caracteri­zate prin forma ovală, prelungită şi convexă, în care figura e tăiată în profund. Ele au plastica şi re­­lief mare. Cele mai căutate sunt acelea ce reprezintă subiecte mito­logice : Afrodita, Eros, Dionysos, Poseidon. Forma şi spiritul acestor geme e ca acela al sculpturii şi picturii din cel al IH-lea şi al H-lea secol ante Chr. Ele se găsesc azi foarte rar. Cameele mari elenice se disting prin întrebuinţarea îndrăsneaţă a straturilor policrome, caracteris­tica acestei epoci şi care lipseşte glipticei romane Gamele italice , derivând din gliptica etruscă au fost lucrate la început de meşterii din Italia cen­trală şi meridională sub influenta artei elenice. Ele au expresia unui stil rudimentar şi viguros. In a­cest stil se manifestă originalita­tea artei italice. Sub acea influentă a lumei ele-O prea frumoasă camee antică­­ ne armaţii italiei fiind susţinuţi de­n­tru cât dela acea dată- ea lu­me Despre geme şi camee Atât în antichitate cât şi în tim­purile moderne pietrele gravate au suferit drept ornament şi po­doabă. Privind technica acestor pietre tari, cari au la bază quartul (an­hidrida silicica Si 02) cu toate va­riantele ei, putem stabili 2 cate­gorii a) geme (ital.­ intaglio) pietre săpate în incavo și b) camee, pietre fine cu gravura în relief. Origina gemelor se pierde în noaptea timpurilor, ele datând din primele zile ale civilizatiunii. In Egipt colierele de cărăbuși (scarabeus) pietre lucrate ale in­cavo au fost cele dintâi podoabe ale faraonilor. Aceste pietre constituind un crez, (talisman) au fost adoptate şi perfecţionate în cel mai înalt grad de Greci iar apoi de Romani. O mare parte din aceste geme antice au servit drept pecetie iar altă parte au servit drept amu­lete sau drept preservative pentru anumite boli, muşcături de şerpi, apariţii de demoni etc. Unele geme sunt din quart in­- color, cum e cristalul de roca, al­tele au diferiţi oxizi ca: ametis­­tul, rubinul, topazul şi smaraldul ; când însă quartul e amorf şi cu diferite formaţii în­ el, ia forma de agate, unele geme ce­ conţin diferite elemente streine în, con­stituţia lor sunt cunoscute sub denumirea de: calcedonia, corna­­lina, jaspul,­­matostatul, granatul. Cameele servesc mai mult de­corativ. De obicei, ele se fac din agate, cari au în structura lor in­ternă 2 straturi suprapuse; alte ori se întrebuinţează onixul şi sardonica (agata portocalie). Când piatra e de mai multe co­lori, figurile sunt tăiate în gene­ral în partea cea mai clară, ur­mând ca partea obscură să ser­vească drept bază. Cele mai frumoase camee sunt acele ce ni le-a lăsat Grecii, Ro­manii şi artiştii Renaşterii, artiştii greci şi asiatici, ce năpă­diră în Roma în ultimul secol al Republicei, aduseră cu ei gustul elen determinând în gliptica cu­rentul eleno-roman. Stilul şi su­biectele au fost inspirate după re­numita sculptură a Pergamului. Gemele în genere sunt executate în formă ovală întinsă și au o su­prafață netedă, figurile se apropie de stilul clasic, care de asemenea e reprodus întocmai, tipul e cel sculptural și derivând adesea du­pă metoda artei clasice. Foarte multe din aceste pietre au de regulă săpate pe lângă gra­­­viră și litere antice. * In Muzeul National din Neapole se găseşte o asemenea piatră pe care e gravat numele lui Neron. Către sfârşitul celui de al II-lea secol după Chr, gliptica merge spre decadentă, gemă devine un amulet şi e împodobită cu formu­le şi simboluri magice. De la Roma arta glipticei trece în Bizanţ şi de aci în Occident. In Evul Mediu se continua de a­­semeni cu gravarea pietrelor tari­­totuşi ele nu se fabrica decât în mica cantitate, servind adesea pen­tru uzul sigiliilor. In timpul Renaşterii, gliptica f­e­melor ajunse în mare cinste, în­reu cultivată. In Italia doui contimporani Pa­pa Paulo II (1464—1471) şi Lorenzo de Medicis (1448—1492) sunt soco­tiţi ca cei mai mari colecţionar­" de geme antice. Colecţiile lor îm­podobesc azi marele Muzeu Naţio­­nal din Neapole. Muzeele noastre sunt complecta­mente lipsite de asemenea giuvi­eruri. La recenta expoziţie numismaţi dă din­ anul trecut s’au putut ad­mira câte­ va podoabe din secolul XIV şi XVH-lea, cari au aparţi­nut lui Radu 1374—85 iar altel aparţinând d-nei Neaga, Soţia lui Mihn­ea Vodă Turcitul 1577—83, 1585—91. Aceste piese sunt azi în posesia Comisiunii Monumetelor Istorice. Printre colecţionarii mai de sea­mă dela noi pot enumera pe d­na Elena Mişu Săulescu, d-nii Fio­rescu şi Orghidan, cari au expus de asemenea un număr de exem­­plare de toată frumuseţea legate sub formă de inele şi pendantive Din cauza numărului prea mic a cunoscătorilor de la noi multe din giuvaerurile noastre vechi trec graniţa ţării, împodobind muzeele străinătăţii fiind preţuite aiurea, CORNELIU SECASEANU . Br­âncoveanu Constantin, boer vechiu şi domn creştin, totul e spus în această frântură de bă­trână legendă a sângelui nobil irosit pe pământ străin. Ceremo­nia înălţătoare ce a avut loc sub soarele primăverei în inima ţărei, a fost un sfânt şi m­are simbol al dragostei de neam. Şi cât de mul­te a suferit neamul acesta în lun­gul şi sbuciumatul curs al isto­riei sale ! Nimeni nu vrea să re­deştepte vechile dureri, nici a­­mintiri negre de ură. Aşa erau pe atunci moravurile. Padi­şahii erau la rândul lor sugrumaţi de gărzile seraiului. Favoriţii ştiau că ori­când răsplata lor poate fi hangerul... Europa era sfâşiată de lupte fraticide, Dunărea cu plaiurile ei era departe. O, foarte departe pentru modul de cum se călătorea, iar vieţele Domnitorilor făclii bă­tute de toate vânturile. Dar neamul de la Dunăre era viţă de stejar rezistent şi cu mare credinţă în D-zeu. Constantin Brâncoveanu n’a fost despărţit nici de ţara lui, nici de neamul lui cinstit. El trăeşte în minţile şi inimele tuturor, acest boer ve­chiu şi domn creştin, cu slavă şi cu dragoste a trăit şi va trăi me­reu între Dunăre şi Nistru, pani sus în munţii cu zimbrii şi smei, căci a fost iubit, plâns şi înţeles şi atunci în tragedia lui de mu­cenic creştin şi acum ca Domn ro­mân... Nu răsbunare cere creştinul, ci pâine şi sare pentru cel care lo­veşte căci unul D-zeu toate le cu­noaşte şi le împacă. România în­tregită în graniţele ei naturale, evlavia unui întreg popor, oma­giul sufletelor, ce dar poate fi mai scump, ce răsplată mai di­vină în sfânta lumină a soarelui care toate le cunoaşte fiind­că te-a văzut !“.... Timpul nu există pentru marile recompense morale şi via­ţa este eternă. Da, viaţa unui po­por strâns unit în jurul aceluiaşi ideal de dragoste, este eternă... România în grelele ei încercări, a dovedit că are un singur suflet, numai unul, de la cel mai modest soldat până sus la fruntea înco­ronată cu stema ţărei, numai unul şi acelaş!... Şi pentru asta Brâncoveanu Constantin n’a murit, şi va trăi mereu, cum trăesc în acest mare şi unic suflet, toţi Domnitorii şi legendarii Voevozi ai codrilor şi gliei româneşti... -------------------------------------­ Preocupări PRO MEMORIA... a. m. h. Atmosfera, ce a fost câteva zile atât de agitată, începe să se lini­ştească. Cauza perturbărilor înregistrate la noi, ca şi în alte ţări ar fi pro­babil o repercusiune a ultimului grup de pete solare (după expli­caţiile astronomului Ménery s’a făcut o gaură în soare, cum re­zultă în urma observaţiilor făcute la observatoul din Talenee). La 28 Mai Grecia fu zguduită de un cutremur puternic. In a­­ceiaşi zi un uragan a distrus câ­teva cartiere ale oraşului Concep­­cio din Chili, furtuni extrem de violente s’au deslănţuit în Spania, Italia, pe Marea Nordului şi pe Marea Neagră, iar în regiunile noastre muntoase a invadat o massă de aer polar, temperatura scăzu brusc în toată ţara, a nins la Siletin, în Bucegi, Muscel, pe muntele Pietrosul şi chiar la Bucureşti s’a făcut frig, anotim­pul fiind retogradat, cu două luni. E curios că în Martie am avut zile de vară, în Aprilie arşiţă ca­niculară (plus 33 şi jumătate gra­de la umbră în Capitală, înregi­strate de termograful observato­rului Filaret), dar în Mai n’are scăpat de revenirea iernii. E drept iarna lui Mai a fost mult mai uşoară ca în anii prece­denţi. gerul n’a coborît în munţi mai jos de minus 1 grad, iar la­ Bucureşti minima nopţii nu scăzu mai jos de plus 7 grade. * Ultima hartă sinoptică pentru previziunea vremii arată creşte­rea presam­ei în ţările mediterane şi scăderea ei în ţinuturile nor­­dice. Vom avea în consecinţă o imi­nentă interven,ie a vânturilor dela mdiază-zi ce ne vor aduce aer cald. _* Muncile agricole continuă în toată țara. Datorită ultimelor ploi vom avea o recolta normală de porumb iar recolta grâului Va fi minimum 50 la sută, poate chiar 60 la sută. L. F. Cum «vremea ATR3SFEN­ SE LIHISTEStE Geneva, 39 (Rador). —­eri dimi­neaţă d. Titulescu a făcut o vizi­tă d-lui Barthou. D-l Barthou a mai primit pe d-l Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, iar după aceia a parti­cipat la dejunul oferit mai multor delegaţi de către d-l Avend­, secre­tarul general al Societăţii Naţiu­nilor. Geneva, 30 (Rador). — D-l Titu­lescu, ministrul afacerilor străine al României, a avut in cursul zilei de eri întrevederi cu d­nil; Bar­thou, ministrul de externe al Fran­tei; Hymans, ministrul de externe] al Belgiei • John Simon ministrul­­ de externe al Marei Britanii­; Nor­man Davis, primul delegat al Sta­telor Unite la conferinţa dezarmă­rii ; Kraess, ministrul de externe al Olandei; Litvinov, comisarul poporului pentru afacerile exter­ne ; Avend­, secretarul general al Societăţii Naţiunilor; Henderson preşedintele conferinţei dezarma­­rii şi Madariaga, primul delegat al Spaniei. * Geneva, 30 (Rador). — D-l Titm lesen, ministrul afacerilor străine al României, a participat eri la a doua şedinţă a consiliului înţele­gerii Balcanice. * La Soc. Naţiunilor timitt d-lui i­. Msei

Next