Viitorul, iulie 1934 (Anul 26, nr. 7932-7957)

1934-07-23 / nr. 7951

tineretul jseDUita mmm secţiei Econimice la 13 iulie in viaţa economica a ţarii' * Prezidează d-l ministru dr. Costinescu. Prezenţi d-nii ing. O. Orghidan, Chr. Staicovici, D. Mociorniţă, Tom Alexandrescu, I. Dumitrescu Militari, Vasile Dumitrescu Militari, C. Negreanu, I. Marinescu Copăceni, G. Angheloviei, G. Dorojan, M. Munteanu, C. Visoţchi, I. Ştefănescu, N. Neculau, Romaşcani, Georgescu Scăraru, N. Stoenescu, M. Mateescu, I. Constanţiu şi M. Gh. Constantinescu. D-l preşedinte arată că scopul acestei şedinţe este de a pregăti organizaţia secţiei şi cere tuturor să-şi spună cuvântul. D-1 V. DUMITRESCU-MILITARI deputat expune un plan de organizare a propagandei acestei idei atât în Capitală cât şi în restul ţărei, în care scop propune formarea de echipe din sânul secţiei care să viziteze centrele importante din ţară. In altă ordine de idei d-sa cere d-lui preşedinte să intervină pe lângă guvern pentru a satisface cât mai curând vechile doleanţe ale negustorilor, în special desfiinţarea taxei pe brevete şi reducerea taxei locative. D-l CHR. STAICOVICI preşedintele Camerei de Comerţ propune o organizare a secţiei pe sectoare şi pe branşe, pentru ca alegerile de la Camerile profesionale să ne găsească pregătiţi. D-l M. MATEESCU preşedintele societăţei „Unirea“ a funcţionarilor comerciali aduce adeziunea mai multor fruntaşi ai acestei organizaţii, care îşi pun în partidul naţional liberal toată speranţa şi asigură că vor lupta cu toată energia contra agitatorilor de idei subversive carefac ravagii în rândurile salariaţilor. D- N. NECULAU mic industriaş crede că prin noua organizaţie micii industriaşi şi meseriaşii vor putea participa efectiv la viaţa politică, de unde până azi mulţi din ei se abţineau să o facă de teama persecuţiilor adversarilor. D-l ing. C. ORGHIDAN propune întocmirea unui regulament al secţiei, potrivit cu statutele partidului, pentru a face din această secţie una din cele mai bine organizate şi disciplinate secţii a partidului. D-1 D..MOCIORNIŢA îndeamnă pe comercianţi şi industriaşi la o acţiune cât mai energică în sânul partidului, mai ales acum când au în această secţie un câmp de activitate în care fiecare poate să-şi dea toată contribuţia de muncă şi dragoste pentru profesia lui, îşi exprimă apoi credinţa că partidul va putea, graţie activităţei acestei organizaţii, să realizeze mai bine greş, venind cu acele reforme imediate de care au nevoie industria şi comerţul. PD-1 TEMISTOCLE ALEXANDRESCU arată pe larg cum a luat fiinţă această secţie şi ceia ce urmăreşte. Ea va servi representanţilor comerţului, industriei şi meseriilor ca un examen de activitate şi capacitate, înainte de a li se încrednţa demnităţi şi înstrelinări publice. Aceste ramuri vor fi de acum sigure că vor avea în fruntea instituţiilor lor profesionale pe cei mai buni şi mai devotaţi reprezentanţi. Arată apoi că între această secţie şi celelalte organizaţii ale partidului va exista cea mai strânsă legătură. Aici se vor cerceta numai problemele economice, iar activitatea pur politică o va desfăşura fiecare în organizaţiile sectoarelor. T.I Face apoi o dare de seamă asupra primelor fonduri şi cheltueli, aducând la cunoştinţă donaţiile făcute de d-nii M. Datelkremer şi ing. C. Orghidan, care au procurat mobilierul şi cele necesare primei instalări. Propune un plan de buget strict necesar şi solicită tuturor sprijinul material în raport cu mijloacele fiecăruia. D-1 I. CONSTANŢIU secretarul secţiei pune în curent comitetul cu lucrările de organizare în curs şi cu planul general întocmit de d-sa Arată necesitatea sprijinirei Buletinului Secţiei care apare ca supliment săptămânal al ziarului Viitorul. Acest organ va fi cel mai preţios instrument de propagandă. D D-L I. MARINESCU COPĂCENI stărue pentru urgentarea măsurilor care să satisfacă doleanţele comerţului şi îşi exprimă credinţa că noua secţie va deveni cea mai puternică organizaţie profesională. D-l ministru dr. I. COSTINESCU preşedintele secţiei rezumând cele discutate, îşi exprimă mulţumirea pentru interesul şi dragostea cu care a fost îmbrăţişată această nouă organizaţie. Asigură comitetul că va fi nelipsit de la lucrările lui şi va depune toate stăruinţele pentru satisfacerea celor mai juste deziderate. Răspunzând unor obiecţiuni, arată că partidul naţional-liberal se adresează acelor cari pot să ţinăfruntea în sus, cari au curajul să-şi afirme credinţele politice, care sunt invulnerabili prin corectitudinea lor. Chiar sub alte regimuri nu sunt loviţi decât acei cari au metehne, acei cari au făcut lucruri necurate. Aceştia nu vor avea curaj să facă nici o politică şi de asemenea oameni nu avem nevoie. Acei cu obrazul curat să fie mândri că sunt în acest partid şi siguri că nici un alt regim nu se va atinge de ei, ci îi va respecta. In privinţa organizaţiei de preşedinte arată că în primul loc membrii trebue să ţină strâns contactul cu organizaţia din sectorul lor. Pe lângă fiecare sector se vor forma comitete ale secţiei economice, care vor fi sub dependinţa şefului politic. Organizarea secţiei trebue să fie făcută potrivit structurei Camerelor profesionale, astfel ca partidul să aibă din vreme desemnaţi membrii cari vor intra în aceste instituţii. Cere contribuţia tuturor pentru asigurarea apariţiei regulate şi bine redactate a Buletinului. Propune formarea unui comitet financiar şi se aleg d-nii C. Orghidan, D. Mociorniţă, C. Penescu-Kertch, I. Dumitrescu-Minitari, I. Marinescu-Copăceni, I. Ştefănescu, N. Neculau, Georgescu-Scăraru şi M. Mateescu. Casier al secţiei este ales d. I. Dumitrescu-Militari. Se fixează cotizaţiile de minimum 20 lei lunar pentru meseriaşi şi comercianţi şi 5 lei pentru salariaţi. Se hotărăşte ca Buletinul secţiei să apară în „Viitorul” în fiecare Sâmbătă, delegând cu conducerea lui pe d-nii I. Constanţiu şi M. G. Constantinescu. 09 D- dr. I. COSTINESCU Se comite o eroare politică şi socială, atunci când se obiectează tinerilor că nu sunt suficiente mijloace pentru plasarea lor in funcţiuni care să le dea posibilitatea normală de vieţuire, astfel ca să nu ne mai găsim în faţa unor probleme de şomaj intelectual şi de zbucium sufletesc, care cu drept cuvânt frământă societatea noastră. Conducătorii vieţei publice ar trebui să avizeze neapărat la metode moderne, care să echivaleze şi cu o înzestrare a ţării prin crearea de debuşeuri în toate ramurile de economie naţională, dar prin care să se ajungă şi la plasarea onorabilă, conform pregătirii, a întregii pături intelectuale. Şi mă gândesc îndeosebi la tineretul nostru studios, care în mare parte moare de foame. Care ar fi mijloacele, prin care se poate ajunge la acest rezultat de o potrivă de mulţumitor şi pentru viaţa şi desvoltarea statului, cât şi pentru neamul românesc ? Această operă de adevărată încadrare a elementelor tinere în angrenajul muncii naţionale far putea face In trei mari direcţii. In prima linie agricolă, apoi industrială fi, în fine comercială. In agricultură, prin concursul statului şfar putea pune la dispoziţia tineretului pregătit dinnainte în această privinţă, toate acele terenuri cari lâncezesc astăzi, fie din neglijenţa condamnabilă a unora, fie din nepriceperea altora. Statul pentru moşiile sale, şi loturile de experienţă aş şi-a rezervat din expropriere, cât şi în administrarea obştiilor sau tovărăşiilor la care se va tinde, ar putea foarte bine să utilizeze elementul cult, căci cu empirismul practicat până acuma, se periclitează interesele mari a celei mai întinse avuţii a ţării noastre, a agriculturii. Diversele organizaţii, sindicate, cooperative agricole, curendaşii cum şi părinţii cu stare ai tinerilor noştri, vor trebui să persevereze în a reţine în profesiunea agricolă, elementele culte, şi nu să le îndepărteze din această sferă de acţiune, atât de necesară consolidării economice a poporului nostru. Ult principiu de etică socială, comandă: absolvenţii şcoalelor noastre superioare, înaintea veneticilor şi înstrăinaţilor de neam, cari se infiltrează în inima satelor noastre sugând ce are mai bun acest popor, avuţia pe care Dumnezeu ne-a dat-o şi nu ştim îndeajuns s’o preţuim şi s'o punem în valoare■ ! Vom arăta cu altă ocaziune cum se poate încadra tineretul nostru sănătos în celelalte ramuri ale activităţii noastre economice, în industrie şi în viaţa noastră comercială. DIMITRIE MOCIORNIŢA Mare industriaş DI DIMITRIE MOCIORNIŢA O ACTIUNE ECONOMICA foruri restrânse nu mai are contact cu viata masselor populare. Pentru noi cari cuntem o tară eminamente agricolă, este nevoie de o cât mai atentă desvoltare a factorilor, cari să ajute la crearea de debuşeuri si la promovarea de industrii autohtone. Fără reazemul cunoaşterii integrale a societăţii noastre nu se poate promova o economie naţională , nu prin elaborări de programe ci prin studiul adânc al elementelor care frământă satul şi oraşul, ca organizaţie economică nu putem să ajungem de sine stătători, şi ca atare crea o industrie şi o viaţă economică naţională, decât numai prin cercetarea de aproape a problemelor cari ne interesează, nu prin unul singur, ci prin colaborarea sinceră a categoriilor interesate. Imediat după război, fireşte că un singur om ca Vntilă Brătianu, cu pregătirea sa intelectuală excepțională, cu puterea sa de muncă fără seamăn putea să guverneze economicul, punându-l mai presus de tot, nealterând cu nimic principiile cari alcătuiau doctrina sa personală, atât de bine confun-D-l M. GH. CONSANTINESCU publică în „Universul“ următorul interesant articol referitor la mucărea noastră economică .* De curând d-l C. N. C. Brătianu a inaugurat la clubul liberal, o secţiune economică menită să strângă laolaltă reprezentanţii marei şi micei industrii şi pe comercianţii de toate categoriile, diriguind astfel mai sistematic viaţa economică, în cadrul liberalismului. Din punct de vedere sociologic, secţiunile de studii programatice într'im partid politic sunt de o reală însemnătate. Ele asigură o viaţă intelectuală organismului politic şi pun în contact realităţile sociale din jocul cărora ie®6 întreaga viaţă economică şi financiară a statului. Nu vom releva aici aspectul politic al acestei secţiuni, ci vom insista asupra însemnătăţii unei cât mai largi intelectualizări a grupărilor şi partidelor noastre politice. Un organism social are principiile sale fundamentale, cari trebuiesc controlate cu realităţile din cari s’a născut. Atâta timp cât se pierde contactul cu fenome- dată cu doctrina partidului său, nul social, nu se mai poate face operă teroeni că și viata statului nu se desvoltă normal. Opera legislativă într’un stat democratic condus de partide politice, sincer democratice trebuie rezemată tocmai de rezultatele acestor secţiuni de studii ale partidelor. Cea mai mare eroare politică se face atunci când se crede că un partid politic trebuie să se bazeze numai pe voinţa masselor. Greşeala este tot atât de mare, ca şi atunci când un partid Deţinând seamă decât de concluziunile unor In momentul de faţă însă, într’o măsură economica trebuie să nu se mai pună chestiunea învingerii statului într’o luptă tot atât de stupidă, ca şi aceia care ar duce la înfrângerea statului. O politică de armonie socială şi de efectivă colaborare a tuturor factorilor de producţie nu se poate înfăptui decât făcând din chestiunea economică cheia de boltă a existenţei noastre naţionale şi drumul cel mai limpede al existenţei noastre în viitor. M. GH. CONSTANTINESCU .Sufragiu universal şi SUFRAGIU SOCIAL“ Continuare din pagina lll-a) excluse, prin definiţie, în corporatism, întrucât corporaţia nu poate şti şi nu poate voi decât interesul profesional, pedicular. Iar dacă pretinde că ar şti şi ar voi mai mult decât atât, atunci nu mai este corporaţie. Sufragiului corporativ i se pot aduce deci aceleaşi critici pe care corporatiştii le aduc sufragiului universal. D-l B. Lavergne se opreşte la această reformă, pe care de altfel nu o vede realizabilă imediat. Noi însă credem că numai simpla aplicare a acestui sistem dualist, cu care în principiu suntem de acord, am putea spune că suntem chiar deprinşi în ţara noastră, n’ar fi suficientă pentru ca elitele instruite şi imparţiale să ajungă să represinte naţia şi să o guverneze. Mai trebue ceva, care să completeze reforma. Mai trebue acel organ politic care să poată descoperi elitele şi să le impună vieţei publice. Acel organ care nu va realiza numai combinarea de moment a spontaneităţii individuale cu autoritatea publică, ci care să facă şi, legătura cu acele valori morale şi intelectuale, cu acele tradiţii şi dispoziţii specifice, fără care nu poate trăi o naţiune. Acest organ indispensabil vieţei naţionale e partidul politic. Fără el parlamentul, oricum ar fi constituit, n’ar fi decât o improvizaţie care ar putea representa momentul social, dar nu şi permanentul naţional. Iar partidul cel mai puternic şi acela care e chemat să guverneze, va fi acela care va realiza mai bine această sinteză de spontaneitate individuală, de autoritate colectivă, de voinţă şi competenţă a elitelor, de suprem ideal naţional, nu numai prin improvizaţii programatice, ci şi prin cele mai vechi tradiţii ale lui. I. CONSTANŢIU SIBIU, 20 Iulie. — In localitate a sosit cu automobilul, d. Mihai Negură, subsecretar de stat la ministerul de agricultură, însoţit de d-nii Fianu, directorul general al reformei agrare şi Lazăr, directorul general al pădurilor din acelaş minister. La orele 12, s’a ţinut în sala mare a prefecturei o conferinţă, în care s’au examinat toate problemele litigioase, interesând populaţia jud. Sibiu, probleme cari se aflau în uitare de ani de zile. Erau de faţă în afară de d. ministru Negură şi însoţitorii săi d-nii: Piso, deputat, şeful organizaţiei naţional-liberale din Sibiu, N. Regman, prefectul judeţului, Dinu Simion, senator, Ciolan, deputat, Ilie Floaşiu, deputat, Boiu, senator etc., etc. Apoi toţi şefii autorităţilor depinzând de ministerul agricultura. * Conferinţa a fost deschisă de d. N. Regman, prefectul judeţului. D-sa a salutat pe subsecretarul de stat al ministerului agricultura, mulţumindu-i pentru prezenţa sa, care dovedeşte marele interes ce-i poartă acestui judeţ bogat şi frumos. A răspuns d. Mihai Negură, care a subliniat importanţa acestor conferinţe, menite să lichideze şi soluţioneze atâtea probleme, ce la faţa locului, pot fi mai bine studiate şi imediat rezolvite, spre satisfacţia cetăţenilor. D-l EUGEN PISO, deputat, şeful organizaţiei naţional-liberale, a făcut o documentată expunere a tuturor acestor probleme litigioase şi a evidenţiat pe deoparte caracterul de urgenţă a soluţionărei lor, iar pe de altă parte răul produs prin întârzierea acestei lichidări. S’a trecut apoi la examinarea tuturor problemelor, din cari o bună parte au fost pe loc rezolvite, iar pentru celelalte, d. Mihai Negură a făgăduit ca încă în cursul săptămânei să se încheie formele aşa ca şi acestea să-şi capete deslegarea. Astfel, a’au anulat revenirii asupra unor colonizări de Sibieni în Banat, precum şi diferite uşurări şi sprijin ca frumoasa colo-D-l MIHAIL NEGURAnie Albina (din Banat), care este dată azi drept model de gospodărie şi de muncă constructivă sătească, să se poată desvolta. Considerăm interesant să arătăm că această colonie numără 80 de gospodării, că are 300 copii şi că şi-a organizat scoală, biserică, dispensar, etc. Că deci, în deosebi, aportul imens ca natalitate în aceasta regiune a ţărei care an de an cunoaşte o dureroasă diminuare a populaţiei româneşti, este binevenit. S’au organizat deasemenea noui colonizări de sibieni. Totdeodată s’au luat măsuri pentru urgentarea înscrierei titlurilor de proprietate a coloniştilor în cartea funduară. D-l Mihai Negură a declarat că statul va ajuta concret la complectarea gospodăriei loturilor viaţilor S-au soluţionat cererile a numeroase comune în ce priveşte păşunele alpine, golurile de munte, completări de împroprietăriri de păduri, distribuirea rezervelor de terenuri îndreptăţiţilor la împroprietărire. S’a examinat şi luat o serie de măsuri în ajutorul oeritului, care constitue o bogăţie a acestui judeţ.In acelaş timp s’a hotărit constituirea unei mari cooperative de exploatare de păduri. Conferinţa s’a sfârşit la orele 6 d. a. D-l Mihai Negură a vizitat după aceia expoziţia de mostre, care se deschide la 20 iulie — şi care va fi una din cele mai importante manifestaţiuni în acest gen din ultimii ani în România. D-sa a felicitat pe organizatori, pentru priceperea şi bunul gust remarcabil în organizarea târgului de mostre. Seara a avut loc o masă prietenească. __ EL SUI D-1 Mihail Negură, subsecretar de stat la ministerul agricultura!, le soluţionează la faţa locului Conferinţa de azi de la prefectura judeţului VIITORUL infirmaţii asupra organizărei şi “" Calea Victoriei. Secţia Economică îşi anumi în iscălii! Clubului Central a! Partidului Naţional şi Secretariatul Secţiei funcţionează zilnic între orele 6 şi 9 seara şi stă la dispoziţia membrilor pentru orice informaţii. Membrii partidului, cari sunt în comerţ, industrie, meserie, agricultură, muncă, vor fi înscrişi din oficiu în această Secţie. In Secţie se pot înscrie direct toţi acei care adoptă doctrina Partidului Naţional Liberal şi vor să activeze în acest partid ca membru. Acei care se vor înscrie în anul acesta vor fi consideraţi ca membri fondatori şi vor putea semna în Cartea de Aur a Secţiei Economice. Vom continua a ţine în curent prin acest buletin pe prietenii noştri asupra activităţei şi organizărea acestei Secţii. Dorim ca toate organizaţiile partidului nostru din întreaga ţară să formeze secţii similare, care să ţină o strânsă legătură cu Secţia Centrală. Conducătorii Comitetului central de îndrumare sunt la dispoziţia tuturor organizaţiilor care vor să înfiinţeze asemenea secţiuni şi anunţă că vom începe în curând a vizita oraşele din ţară. FESTIL PIEFECT de Tighina arestat — El este acuzat că a înstrăinat 900 mii lei — TIGHINA. — Mihail Pornbin, fostul prefect de Tighina în anul 1932, a fost invitat de către d-l jude instructor Tudor Nicola să dea unele lămuriri cu privire la felul cum s’a cheltuit fondul electoral de lei 900 mii, din toamna anului 1932. Justificarea cheltuelilor fiind insuficientă, judele instructor a emis mandat de arestare contra fostului prefect. Tribunalul a confirmat mandatul. In cursul zilei de eri, judecându-se de către Camera de punere sub acuzare apelul arestatului. Ca,colo-1 mera a confirmai hotărârea tri„ * bunalului. I ifTORMftî Ifa fiecare seară forraidaisiSisi succes CĂRĂBUŞ-EXPRESS — FAST — MUZICA — CUPLET — DANS. — Tel. 335/03 — 'Aducem la cunoştinţă pe aceas- Tot la această adresă se dau lărnu tă cale că. Societatea „Principele riri şi se primeşte corespondenţa Mircea“ — nu organizează azi „Asociaţiei licenţiaţilor în litere şi Sâmbătă 21 Iulie nici un Bal la Filosofie din România” până la Cercul Militar şi rugăm public. Septembrie a. c. citi ca să anunţe imediat poliţia . ... „ dacă se prezintă vreun individ cu „ Societatea. „Principele Mire , bilete in numele societătei, fiţi aia Deaul Spirei, zilele de Vineri 20 Iulie, Sâmbăta Primim din partea Camerei de .21 Iulie şi Duminică 22 Iulie a. C* comerţ şi industrie, o lucrare care la mare serbare câmpenească îl, conţine mărcile firmelor înscrise în Pamd . Tragerea la Semn, str. M. Registrul comerţului, în cursul anui Kogalniceanu Nr. 48, lângă Tenis lui 1933. Asociaţia licenţiaţilor universitari organizează în str. N. Filipescu (Scaune) 33 cu autorizaţia ministerului, cursuri de admiteri, corigente şi bacalaureat. Recomandă și preparatori în familie ’ (chiar pentru provincie). înscrierile se fac între orele 10-12 a. m. si 5-7 Club. Intrarea generală 20 lei, pentru copii 10 lei. --- O --- •oo®o»ooo®c®®®«©«o«eoooo A apăflHFÎ „Dincolo de cotidian", ©piinaiî iîterare și •filosofice de Oi*. Tau« san. j w. Experienta ne-a doveefit că o GURA distilare a uleiurilor impurii procedeu chimic care distruge colită tf* lubrifîante ale uleiului Am prefect deci. să facem sacrificiul DUBLEI cfistări ca să menfinem pe LUBOU în ♦runreo lubrifiantelor de mare clasă oua analize (acute de două laboratorii cu fofuî separate, controlează producerea tiînică de IUBOIL. Toate calitafile de 'iscozitate, fluiditate, puritate, consta»' »entă, etc., pe care am ajuns să Ie impunem produsului nostru, dorim să le menfinem în fiecare bidon vândut De aceia lucrează în permanență cel® două laboratorii, controlând produc •ia, controlându-se între ele dând fiecărui cumpărător de LUBOIL «igilm. migurarea cu uleiul ce l-a cumpărat pre toate cuită|ile afirmate » garantate de UNIREA Uleiul LUBOIL se vinde la foeta pompele Unire«» Lămuriri (Continuare din pagina !il-a) bvtesc întărite din nou, prin măsuri cari să asigure un echilibru între viaţa lor proprie şi buna desvoltare a statului. In credinţa aceasta, oamenii cari în trecut au dat dovadă, mare parte dintre ei, de multă pricepere politică şi de adâncă cunoaştere a realităţilor sociale şi economice, sunt adunaţi aici, tocmai pentru ca să găsească soluţiunile cele mai fericite pentru stimularea unei vieţi economice cât mai active, având convingerea că în felul acesta, se întăreşte şi societatea noastră românească. Strângând rândurile, nu pe bazele unor interese personale, ci a unor interese obşteşti, cea mai elementară moralitate, impune ca toţi acei cari suntem uniţi prin aceleaşi nevoi şi prin aceleaşi aspiraţii, să căutăm să-i dăm acestei secţiuni strălucirea celor mai bune şi vitale realizări, prin curaj născut din dragostea pentru întărirea economică a ţării şi prin sinceritatea gândurilor confundate cu străduinţele de mai bine ale acestui popor. M. G. L. Organizarea tassasaTaasEaffisaa® saasssufBS* de bsbbmbbhbbsbbbbp Primim spre publicare: Una din măsurile luate de ministerul de agricultură şi domenii pentru organizarea comerţului intern de fructe, este creiarea de mijlocitori oficiali pe u£mătoarele pieţe de fructe ale ţarei : Bucureşti Ploeşti, Braşov, Sibiu, Deva, Oradea, Cluj, Sighet, Satu Mare Baia Mare, Arad, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Chişinău, Tighina şi Călăraşi (Lăpuşna) . Acestor mijlocitori oficiali li se vor putea adresa cu deplină încredere producătorii pentru trimiterea fructelor spre vânzare contra unui comision fixat de minister. Aceşti mijlocitori vor fi îndrumaţi şi controlaţi de ministerul de agricultură şi domenii. In acest scop, solicitatorii pentru asemenea atribuţiuni vor trimite cereri ministerului agriculturii, însoţindu-le de toate actele calificative, îndrumându-le direct la cabinetul d-lui ministru, subsecretar de stat J. Manolescu* Strunga. Până la finele lunei iulie a. c., cel mai târziu Ministerul va decide asupra celor ce vor fi desemnaţi să îndeplinească atribuţiunile de mijlocitori oficiali. industriaşilor Conferita d-Ilai Teodorescu cu cSelegiţii egirului Eri după amiază d-1 N. Teodorescu, ministrul industriei şi comerţului a avut o nouă conferinţă cu reprezentanţii Uniunei generale a industriaşilor privitor la situaţia industriei în urma recentelor măsuri luate pentru restrângerea importului. Ce spun industriaşii Reprezentanţii industriei au arătat d-lui ministru Teodorescu că, noua restricţiune, prin care importul este redus cu 20 la sută faţă de trecut, loveşte grav interesele industriei şi deci ale economiei naţionale în genere. Situaţia industriei, în actualele împrejurări — spun industriaşii — nu se poate compara cu a celorlalte ramuri economice. Industria, tocmai pentru a ajuta statul în menţinerea politicei sale autarchice impusă de împrejurări, trebue să rămână un factor de producţie continuă. Or, pentru a-şi desvolta producţia, industria indigenă are nevoe de o mulţime de produse semifabricate cari trebuesc importate, altfel o mare parte din industrii trebue să reducă şi unele chiar să înceteze activitatea, ceea ce nu poate fi la interesul economic al ţarei. Serai tastat® şi dewizs In consecinţă, industriaşii cer ca, reducerea cotei importului cr~ 20 la sută să nu se aplice indus* triei şi să i se facă toate înlesni* rile cu putinţă la import. Pentru a contrabalansa surplu* sul de import necesar industriei industriaşii propun în schimb, restricţii la import pentru numeroase articole care sau nu sunt strict necesare sau se pot fabrica în ţară. De asemenea, în chestiunea alcătuirei devizelor industriaşii susţin că, întrucât industria este producătoare de devize să se ţină cont de acest fapt şi deci să fie ceva mai favorită la eliberarea devizelor ce sunt necesare. *D-l ministru Teodorescu a recunoscut în bună parte temeinicia doleanţelor dar a invocat la rându-i starea de fapt care constitue o forţă majoră ce impune măsuri restrictive generale. In tot cazul d-sa a luat act de obiecţiunile ridicate şi va aviza asupra unor soluţii care să satisfacă, cel puţin în parte, doleanţele industriei.