Viitorul, august 1934 (Anul 26, nr. 7958-7984)

1934-08-01 / nr. 7958

Economie »Finanţe . La Constanţa lucrează de câteva zile o coralsiune feroviară, conpu­să din delegaţi ai căilor ferate po­lone şi delegaţi ai Regiei noastre autonome c. f. r. Obiectul acestei conferinţe e per­fectarea tarifului de transport în­tre Polonia şi noi. Pa baza tarifu­lui ce se perfectează acum, trans-p­ortul produselor poloneze pentru K­ent, se va face cu vapoarele serviciului martimi român. Dispoziţiunile tarifare, ce vor in­tra în curând în vigoare, intere­­seaza, mai ales politica noastră de tranzit, deoarece cele mai multe produse de manufactură şi indus­trie streine vor fi îndrumate spre Orient prin România. Ca prim rezultat al conferinţei de la Constanţa, exportul nostru de fructe, cu tarifele reduse pe care ni le acordă Polonia, e de câ­teva zile în simţitoare creştere. Piaţa fructelor în Basarabia nu e plăcută. De câteva zile preţurile au scăzut vertiginos. Se impune un sever control în comerţul nos­tru de fructe, pentru a feri pe pro­ducători de pagube. Aceste mă­suri vor fi grabnic luate * Serviciul de studii şi statistică din ministerul agriculturii a pu­blicat o dare de seamă asupra si­tuaţiei agricole din străinătate. In a doua jumătate a lunii iulie, si­tuaţia agricolă mondială n’a sufe­rit nici-o schimbare. In toată he­­misfera nordică, continuă seceri­şul păioaselor. Recolta în general e slabă, com­parativ cu anul trecut. Din punct de vedere calitativ se observă pes­te tot o producţie superioară, mai ales la grâu şi la păioase. In America de Sud şi Australia, seceta a cauzat pagube imense. Ţările unde găsim o recoltă su­perioară anului trecut, sunt Spa­nia şi Japonia. Recolta­­Iugoslaviei e evaluată la 20 milioane chintale, deci cu şa­se milioane mai puţin decât în 1933. BURSA de EFECTE şi ACŢIUNI 30 IULIE 1934 I. R. D. P. 82; 80 . Gfc S. T. B. 1465 ; 1460 ; 1470 ; 1465. Reşiţa 420; 422. Petrolul Românesc 140 ; 150. Urbane Bucureşti 10% = 50. împroprietărirea 39,5/8 ; 39,55; 39,5/8 ; 391* ; 39,7/8 ; 40. Urbane Bucureşti 5% =■ 28. Bonuri de impozit 33,5/8; 33,7,1 34; 34,1/8; S­ 4K ; 34. Unirii 47; 47% ; 47­5. Rentă 1S83 39. Urbane Iași 5% ;­ 23%. Creditul Industrial 470 ; 475. Felul Devizelor Oferite Cerute Banca Naţională Română 5290; I P®$0Îâ8 14,00 18,60 5280 ; 5,250 ; 5225; 5200; 5240; 5250.; Vai’SOVÎa 19,00 18,75 Creditul Minier 261. 262 . 260.­­ ——-----———-— 1,633/ 512 109,35 Franci Francezi 8,633/4 0,58­ Lire Sterline 512 502 Dolari 109,35 6­,35 Belgas 23, 1­5 23,30 Lire italiene 8,80 8,55 Franci Elvețieni 32,85 32,45 Mărci 40,00 38,00 Florini Olandezi 68,25 87,60 D. prof. dr. C. Angelescu, mini­strul instrucţiunii publice, a fost sărbătorit ori de tinerii învăţători, cărora acest proteguitor al şcoalei româneşti şi înţelegător al ridicării nivelului nostru cultural, le-a dat posibilitatea să aducă aportul lor colectiv în serviciul luminării po­porului. Prin Sărbătorirea de emi, învăţă­torii au arătat deplina lor încre-­ dere — şi recunoştinţă totdeodată , —ce ei păstrează omului care, de 20 de ani, e animatorul învăţămân­tului nostru public. La Biserica Domniţa Bălaşa s’a oficiat la orele 9 dimineaţa, o sluj­bă religioasă de Arhimandritul Ga­­laction-Cordun, înconjurat de mai aiulţi preoţi. La sfârşitul slujbei religioase, Ar­h­imandritul Galaction-Cordun, în­­t­r’o impresionantă cuvântare, a a­­rătat legătura intimă ce a existat încă din trecut, între biserică şi şcoală. I. P. S. S. părintele Galac­­tion­ Cordun aduce omagii operei constructive a d-lui dr. C. Angeles­­cu, care înţelegând situaţia de decă­dere culturală şi morală, a infini­te,­i, 7000 de şcoli primare noui, pen­tru luminarea celor peste un milion de copii, rămaşi în afară de şcoală până azi. De la biserică, mulţimea de în­văţători, mulţi din ei purtând splen­ddide costume naţionale, a parcurs sărăzile Şelari, Lipscani, b-dul Col­­ţea şi Brătianu, până la locuinţa d-lui ministru dr. C. Angelescu, unde au făcut o căduroasă manife­­restaţie de simpatie. Cuvântările de la Ateneul Român Marea sală de festivităţi a Ate­neului Român, a fost neîncăpătoare pentru cele câteva mii de învăţători. In afară de d. ministru C. Ange­lescu, am mai remarcat pe d-nii : prof. Iuliu Valaori, secretarul gene­ral al ministerului instrucţiunii, Constant Georgescu secretar ge­neral al ministerului instrucţiunii, C. Kiriţescu, director general al în­văţământului superior, P. Ghiţescu, dir.­g­ral al învăţământului primar, profesorii, universitari I. Simiones­­cu, Marin Ştefănescu, Gh. Nichifor, Vintilescu, d. şi d-na senator Bă­­leanu, prefect I. Ghiaţă, preoţii Au­rel Crăciunescu şi Comârzan, din partea Sf. Patriarhii, d-nele­ Geor­gescu, inspectoare a învăţ, normal, Florica Georgescu, d-nii Popescu Pasărea, arh. Florescu, Th. Alessea­nu, administratorul Casei Şcoale­­lor, inspectorii generali şcolari N. G. Longinescu, M. Marinescu, Pe­­trescu, Grigorescu, I. Motaş, profe­sor C. Moisil, etc. D. O. DAMIAN, preşedintele A­­sociaţiei învăţătorilor fără pos­turi, arată că această asociaţie s’a născut din pricină că 7000 de învă­ţători erau lăsaţi pe drumuri de naţional-ţărănişti, iar odată­ cu ei, peste un milion de copii nu puteau să vadă lumina cărţii. învăţătorii sărbătoresc pe d. mi­nistru C. Angelescu, pentru că a deschis drumul învăţătorimii de a-şi îndeplini misiunea la care e chemată. „ D. prof. univ ION SIMIONES­­CU este ales prin aclamaţii, pre­şedinte al festivităţii. Cuvântarea d-lui prof.­­ Simionescu D. prof. I. SIMIONESCU: Ma­nifestaţia pe care o faceţi astăzi pentru d. dr. Angelescu este în a­­sentimentul tuturor celor ce se in­teresează de şcoală şi cei pr­­care cunosc activitatea d-sale. Căci d-l dr. An­gelescu şi-a luat ca ţintă ridicarea culturii româneşti, alto­ind-o cu alt curat naţionalism. Fiecare membru al corpului di­dactic, de la învăţătorul de cătun, până la profesorul de universi­­tate, are datoria de a lucra pen­­tru deşteptarea conştiinţei naţio­nale, pentru transformarea ener­giei latine într’o energie vie, care să stea ca o stâncă de granit în mijlocul valurilor de tot felul, cari nu totdeauna ne sunt priel­nice. De aceea, manifestaţia oi faţă de ministrul care şi-a pus toată puterea lui de activitate în slujba şcolii şi a neamului românesc, înlesnind chiar acum 7000 de forţe neutilizate să-şi îndeplinească me­nirea, vă faci? cinste . : Momentul de astăzi să-l socotiţi ca o apă vie, iar doctorul Ange­lescu trebue să vă rămână un sim­bol în întreaga dv. activitate­­şco­lară. In satele d-voastră să reviţi adevărata cultură, făcând din fie­care suflet, mort aproape, o fiinţă vie în slujba neamului. Momentul acesta este solemn au atât pentru ministrul Ange­lescu care n’are nevoe de aplauze căci faptele lui vorbesc, ci­­pen­tru dv. şi pentru şcoala româ­nească. Părintele Patriarh a scris în e- CIMNESCU, a cetit cuvântul o­­magial al I. P. S. S a Părintelui Infl­triarh. Părintele Patriarh a spus în e­­senţă următoarele : D-l dr. O. An­gelescu, şi-a făcut o dogmă de a introduce învăţământul religios în toate ramurile şcoalei. Concep­ţiile didactice ale actualului mini­stru al şcoalelor, îl fac pe drept cuvânt un continuator al marelui Spiru Haret. Prin politica sa cul­turală, d. dr. C. Angelescu a în­tărit viaţa morală, şi spirituală a poporului român. D-na CAMENIŢA, directoare de şcoală primară în Capitală, spune că întregul merit de a fi ridicat din ghiarele ignoranţei pe micii copii revine pe bună dreptate d-lui ministru C. Angelescu. Consideră pe actualul ministru al şcoalelor ca pe o adevărată lumină mântui­toare a învăţământului. Când se sărbătoreşte ministrul instrucţiu­nii, nu trebuă să se uite nici de­votamentul şi priceperea d-lor I. Valaori, secretari­ I. general şi I. Ghiţescu, directorul învăţământu­lui primar. Şcoala ca şi biserica, ar trebui să-şi aleagă conducătorul pe viaţă. D. I. MUREŞI­AMU -Turda aduce salutul învăţătorilor din Ardeal. D. dr. C. Angele­scu, pentru a­­ceştia, e cel mai mare Factor Cul­tural de astăzi din România. D­l . dr. Angelescu a înrolat forţele vii­ ale neamului în marea armată de distrugere a analfabetismului. D. ŞERBAN POPA arată im­portanţa şcoalei pentru statul na­ţional. Domnul dr. Angelescu va binemerita titlul de părinte al şcoalei româneşti. Pasiunea pen­tru progresul şcoalei noastre, f­ace din d-sa un mare patriot. D. G. LUNGULESCU, conferen­ţiarul Casei Şcoalelor, a evocat marele rol ce l-a avut d. dr. An­gelescu în epoca neutralităţii, o­­prind trecerea frauduloasă a su­telor de ofiţeri germani îmbrăcaţi civili, spre Turcia şi Bulgaria şi confiscând sute de vagoane cu muniţiuni. Ca ministru plenipo­tenţiar în America a făcut o ex­traordinară propagandă naţională în urma căreia am beneficiat la conferinţa păcii. Opera construc­tivă de după războiu e una din cele mai mari binefaceri ale po­porului şi­ orice critică pătimaşă a adversarilor se dovedeşte nepu­tincioasă şi nedreaptă ■ wv Ministrul Instrucţiunii publice — Serviciul divin dela Biserica Domniţa Bălaşa — Şedinţa solemnă 31MII ""TînnBllgrnTIBrrMflBîTllirfilTiW dela Ateneul Român — Festivalul de la Eforie — şi-a Marele Ion I. C. Brătianu dat atunci seama de importanţa u­nificării şi a desvoltării învăţă­mântului. Şi am început astfel, o campanie de construcţii şcolare, ridicând 7000 de şcoli primare. In această operă am fost ajutat de activitatea şi devotamentul dvs. Am căutat să stârpim analfabe­tismul, una din cele mai grozave plăgi ale unui neam. Am sporit nu­mărul învăţătorilor, la 42.000, de la 20 000 câţi erau în 1919. Dar timpurile cari au urmat au făcut să stagneze această operă. Iar acum, venind din nou in fruntea şcolii, am­ căutat să dau un nou avânt instrucţiunii publi­ce, punând chiar în joc situaţia mea. u .­­ du-se In urma ploilor 24 gr Opera, însă nu este încă termi­­ţiasd. 19 grade la Cernăuţi. nată. Dvs. vă cer să faceţi aposto­lat, din misiunea dv. Dar pentru ea să-i ceri unui om să facă apostolat, trebue să-i asi­guri şi situaţia materială. Acum mai am ceva de realizat: corpul didactic să ocupe locul ce i se cu­vine, să i se asigure situaţia ma­terială prevăzută de legea de ar­monizare a salariilor. Dvs. sunteţi făclia care trebue să lumineze acest neam, să puteţi arăta că aici este o ţară civilizată, iar nu a 52-a din 53 de ţări, în ce priveşte ştiutorii de carte. Eu am­ toată încrederea în dvs. şi vă rog să aveţi si dv. încredere in mine. In trecut m’am identificat cu dvs. şi vă rog să credeţi că şi în viitor mă voi identifica cu dvs. Seara la orele 9, s’a dat un fes­tival la Eforie. S’a dat un con­cert, executat de corpul asoc. învă­ţătorilor din jud. Cetatea Albă, sub conducerea d-lor Sedeneu şi Sineu. D. prof. C. D. Mugur a silit ra­portul comisiunii, care a premiat interesanta lucrare a d lui ft. G. Lungulescu: „­Un profesor de­ e-e­nergie naţională , dr. C. Ange­lescu“. Lucrarea d-lu­i Lungulescu a ob­ţinut un premiu de 10.600 lei. S’a reprezentat apoi în condiţi­uni de artă, frumoasa lucrare dra­matică ,,Nunta Ţărănească“ de d. C. Damian, sub direcţia de scenă a d-lui Gogu Mihăescu. Piesa şi interpreţii au avut un frumos succes. D. ministru C. Angeloson a unit numeroase telegrame de citare de la membrii lui didactic, din diverse pu­teri-județe. Rispunsul sărbătoritului D-l dr. C. ANGELESCU, primit cu mult entusiasm, a spus urmă­toarele : Iubiţi învăţători, încă de acum­ câteva zile, d. Da­mian a venit să-mi spună că dvs. vreţi să-mi faceţi această manifes­taţie, însă am ezitat să iau parte. Dar, în urmă, văzând că ea e iz­­vorîtă din sufletul dvs. curat, pen­tru un ministru care nu şi-a făcut decât datoria am acceptat. Ţin de datoria mea să vă mul­­­melc neutru această manifesta­re, atât de frumoasă şi de simţită şi pornită din suflete curate. Mul­ţumesc de asemeni, antevorbitori­lor mei şi I. P. S. S. Patriarh, care a ţinut să-şi trimită aici repre­zentanţii. Ce am făcut de la războiu încoa­ce, de când am avut cinstea să fiu în fruntea învăţământului româ­nesc ? După războiu, prin unirea cea ma­are, ţara noastră avea 4 sisteme de învăţământ, diferite, şi suflete­le erau modelate în feluri diferite, iar multe pluteau în ignoranță. ....... pen­tru durgin Direcţiunea generală a căilor fe­rate a aprobat o reducere de 50 la­­sută din taxele tarifare, pentru cei ce vor călători la Giurgiu, Du­minica sau în zilele de sărbătoare legală şi au ca staţiune de plecare una din staţiunile de pe linia Bu­­cureşti-Giurgiu şi Videle-Giurgiu. Această reducere este valabilă de Sâmbătă până Luni, sau din a­­jun de sărbătoare, în aceleaşi con­diţiuni ca pentru vizitarea staţiu­nilor balneo-climaterice, pentru recreare. La ducere călătorii vor plăti bi­lete cu preţ întreg, cari vor servi şi la înapocre cu viza staţiunei Giurgiu. Transferări printre medlsli vsfrs« ufffftiimgjjjrcuranem SjfîMStSÎSaBSRt ristapi D .dr. Bratosin Cristache, de la municipiul Brăila, a fost transfe­rat în postul de medic veterinar primar al jud. Brăila. D-nii : dr. Costea Septimiu, med. vet. al circ. Peetea (Rovine), jud. Arad și dr. Mihail Jung, med. ret. al circ. .Dumbrăveni, jud. Târnava Mică, se transferă, prin consimță­mânt reciproc, unul în locul al­tuia.------------------------------------­ VIITORUL INFORMâHUN! Ultimele reprezentaţii cu revista CĂRĂBUŞ-EXPRESS MAI MARE“ Direcţia viticulturii din ministe­rul­ agriculturii şi domeniilor a h­o­târât organizarea unei cure de struguri la Chişinău. In acest scop ministerul agricul­turii a acordat fonduri speciale. La organizarea staţiunei de cu­ră au fost invitaţi medici specia­lişti pentru alimentare. —­D-na Ecaterina Gh­eorghiu, mae­­stră cu titlul provizoriu la şcoala de economie casnică Bălţăteşti, judeţul Neamţ, a fost numita ma­i Organizaţia tineretului liberal din estra cu titlul definitiv în învăţă­­gata Mare a ţinut o frumoasă adu­­mnantul economiei casnice. Mare , propagandă în Seini, comu­nă fruntaşă a judeţului. Ţinută sub preşedinţia d-lui dr. I. Crăciun notar public şi şeful or­ganizaţiei din comună a P.N.L. a­­dunarea s’a bucurat de o serie de cuvântări ţinute de reprezentanţii tineretului în frunte cu preşedin­tele ei d. Pop Lemeni, student în drept. Cu această ocazie s’a asigurat şi organizarea comitetului local al ti­neretului liberal din Seini. Din mijlocul adunării s’au expe­diat telegrame d-lor: Const. Brătia­nu preşedintele P. N. Lt.­ G. Tătă­­rescu primul ministru şi dr. loan Tibii şeful organizaţiei liberale ju­deţene. In întreg judeţul la îndemnul şi cu sprijinul d-lui dr. loan Tibii s’a pornit o întreagă campanie de pro­pagandă pentru explicarea progra­mului şi a realizărilor guvernului. La şcoala de meserii pentru băeţi şi fete din comuna Vânjuleţi jud. Mehedinţi sunt vacante câte 40 lo­curi în internat în cl. I-a. Se pri­­­­mesc elevi şi eleve cari au făcut cl.­­ I-a la liceu, şcoale profesionale, nor­­­­­male, comerciale. Prospecte cu condiţiuni de admi­tere se t­rimit la cerere. Doctorul Paulian va consulta în cursul lunei August. Luni, Miercuri. Vineri (4-6 d. a. în Bu­cureşti). Marţi, .Tot Sâmbătă la vila d-sale din Sinaia (str. I. C. Brătianu). D. Colomnu­ Nagy, avocat, se nu­meşte notar ntiblie, în corn. Cris­­tin din jud. Odorhei, în postul al II-lea nou înfiinţat. Duminică temperatura s-a ridi­cat iar. Azi se menţine staţionară, termometrele arătau 32 grade la umbră în Capitală, între orele 12 şi 1. E probabil ca până la ora 4 termometrul să se mai ridice cu un grad. Căldura cea mai internică e în judeţul Ialomiţa din cauza pă­mântului negru (cernoziom ce a­­trage în deosebi razele infra­roşii, cele mai călduroase din spectrul solar. * Prefectul judeţului Constanta a fost înştiinţat că in comuna Co­­badin sa inregistret o căldură de 47 grade la soare. Arşiţa prea mare a provocat însă o detentă a cerului ce a per­mis formarea unui nor de grindi­nă de o întindere excepţional de mare. Cum e vremea ARŞIŢA e STAŢIONARA — 32 grade la umbră în Capitală — Arşiţa e staţionară, cerul se Grindina a distrus aproape 1.600 menţine senin în cea mai mare hectare de porumb, parte a ţării, ploi au căzut pe alei. Pentru a ne da seama cum­ în judeţul R. Sărat, în jude Temperatura scăzu puţin săptă­mâna precedentă, maxima cobo­rând în Capitală până la 28 gra­de. ba în nordul ţării au fost zile reci ca de primăvară, înregistrăm, ade la cât de mare a fost norul de grindină, e suficient să-l comparăm în întin­­dere cu grădina. Cişmigiului care n’are decât 15 hectare în supra­faţă. Dacă norul de la Cobadin se des­cărca la Bucureşti ar fi spart mii de geamuri pe o porţiune de o cincime din suprafaţa Capitalei, cât ocupă bunăoară sectorul Verde. * Căldurile caniculare, începute la 22 Iulie, vor ţine până la 24 Au­gust, intensitatea lor maximă fiind de așteptat probabil între 8—15 August când are loc cea mai bogată cădere de stele din cursul anului, așa numitele perseide, ce provoacă de obiceii furtuni prin numărul lor mare, evaluat la mi­liarde, încărcând atmosfera cu prea multă electricitate. Din punct de vedere agricol vre­­nt ca o bună Porumbul se coace acum în toată tara, dar plugarii cari n’au efectuat muncile agrico- rc în mod sistematic vor avea_ o recoltă slabă deși conditii tiile meteorologice au fost destul de favorabile. if 0 T L. F. -------------------------------------­ D-na Sinclitica Panu se reinte­grează la catedra de cursurile me­najului de la școala de menaj din Comana-Vlașca, pe ziua de 1 Sep­tembrie 1934. Propaganda morcii liberal în județul Satu Mare ŞTIRI şi POLEMICI Taxele de imnagazinarea osmnieior ii iunie e mia Direcțiunea f­ener­ală a admini­­strației come­rcia­le a porturilor a după înmagazinar'ea 0.80 bani. 5. Reccnntarea­ resturilor de­ la învăț­amân­tu- fixai nouile taxe. te se For per- predare din oficiu, în contul pro­r­epe la numarpiHnarea cerealelor în silozurile din CiDisixintn. Perioada 1 a­lartie — 1 f­icembrie Pentru prima decadă nefrgeti- 1.’20 , .­omită pe hectolitru 025 bani, pen- \ 8‘ Curățarea orzului sau a seca­­ru­i, doua decadă 0.45 bani pe­ hectolitru. Începând dela a treia decadă și ionutp cele următoare 0.80 bani de hectolitru, punetarului 0.80 bani. 6. Curăţarea prin tarare (cură­ţirea de praf, pae etc.) 1.00 lei. 7. Curăţarea prin tarare, cilindru I Perioada 1 Noembrie—1 Martie * Pentru prima decadă 0.25 bani pe hectolitru, pentru a doua de­cadă 015 bani pe hectolitru, pen­tru a treia( a­­patra a cincea şi a şan­sea decadă ).SO bani­ de hecto­litru. Pentru a şaptea decadă 120 lei de hectolitru, pentru a opta decadă 1.70 lei de hectolitru şi pentru a noua decadă şi următoarele 2.20 lei pe hectolitru. Taxele, de înmagazinat se percep pe siloz Şi se socotesc din ziua când silozul cerut a fost pus la dispozi­ţi­a depună­t­or­ului. Se acordă scutire, în cazul când celulele sunt golite, pentru a pă­­răsi magazia, in termen de 5 zile dela ocupare. Dacă celula respectivă în ultima decadă se goleşte in primele 5 zile cile acestei decade, taxa se reduce la jumătate pentru această decadă. Se vor percepe următoarele taxe de manipulaţie calculate pe kg, ve fi actu­vată : 1. Primirea, cerealelor sosite și vagoane, în vrac, căutarea la in­trare și înmagazinarea în silo­zuri 2.60 lei. 2. încărcarea în vrac din ma­gazie în vapoare 2.20 lei. 3. Aerarea cerealelor prin des­cărcarea în alt siloz, purtarea pe benzi, încărcarea, in alt siloz și readucerea în silozul privat 0.80 bani. i. Transferarea cerealelor din­­tr'un siloz in altul, inclusiv cău­­­tarea sau recăutarea c­erealehr Bloc-Horia pentru membrii flPASBffiSîUUhL-- M&amsssvi saiSafiMMRRittii Casei Corpului Didactic In Bloc-House-ul, construit de către Casa Corpului Didactic în unul din cele mai frumoase car­tiere bucureștene, pe Bulevardul din fata Palatului Cotroceni, au mai rămas de vânzare câte­va a­­parta­mente. Ele se vând plătindu-se în rate lunare, pe tmp de 10 ani, şi sunt construite d­upă toate cerinţele es­tetice şi de confort­ de finanţe pentru acordarea cotei acestui departament pe luna iu­nie pentru investiţiilui publice în agricultură. Ministerul agriculturii şi dome­niilor, a trimis o circulară servi­ciilor agricole judeţene din tar pentru a întocmi o situaţie a rein­tabilităţii diferitelor culturi di cuprinsul ţării şi o altă situaţi® referitor la preţurile mijlocii de circulaţia diferitelor categorii de pământ. —-•••-­Eri a avut loc la Tioman căsă­toria domnişoarei Florica Theo­dor­escu, fiica fruntaşului nostru politic V. V. Theodor­escu, cu d. locotenent Grigore Dăscălescu din regimentul de gardă Roman. Nuni au fost d-na Şi d. dr. Tra­ian Gheorghiade. La direcţia viticulturii din mi­nisterul agriculturii şi domeniilor sosesc zilnic cereri dela diferite regiuni pomicole pentru instala­rea cuptoarelor pentru Uscat fruc­te din stocul de cele 100, uscătorii ordonate de acest minister. ret de ţepi 4.20 lei. Printr-un jurnal al consiliului 9. Uscarea porumbului adică re­ de miniştri s’a acordat institut a­­ducerea umid­ăţei cu maxim 5 lei, naţional zootechnic suma de gade pro tonă pentru export 60 lei,­­lei 600.000 pentru prepararea de 10. Uscarea cerealelor ce rămân',nutreţ murat şi 100.000 lei pentru în ţară 100 lei­­amenajarea localului părăsit Măr­ii. Pentru f­iecare grad de as­­ gineni-Prahova, care în plus, peste 5 grade, se va. Ministerul agriculturii şi dome­niilor a intervenit la ministerul plăti un spor de 16 la sută. Plata, se va face luăndu-se în consideraţie rezultatele obţinute. In cazul când se va fi ajuns la­ un rezultat care să depăşească ci­, mai mult de 1 la sută rezultatul cerut, plata se va face luăndu-se ca bază gradul de umiditate cerut, sporit cu 1 la sută. Pentru amestecarea cerealelor la eliberare se va percepe o taxă de 30 bani pe suta de kgr. pentru ce­realele și oleaginoasele destinate a fi trecute direct din vagoan in vapoare. Pentru asigurarea cerealelor în­magazinate în silozurile Constanţa se va percepe, pentru mia de lei valoare nefracţionată îi decadă nefracţionată o taxă de 30 bani. Valoarea declarată a cerealelor nu va fi mai mică decât preţul mediu al bursei. Legi promulgate ITTTTT III III llllil­ HIWI I «III Micil imn - Prin „Monitorul Oficial» de a­­stăzi, au fost promulgate următoa­rele legi: Legea pentru autorizarea comisiu­nii interimare a oraşului Alexan­dria, judeţul Teleorman, a contracta un împrumut de 10.008.000 lei. Legea pentru acordarea unei pen­siuni viagere d-nei Viora I. Ciordaș. Legea pentru acordarea unei pen­siuni viagere d-nei Eugenia Gavril Tripon, văduva defunctului Gavril Trif­on r Un accident prematur Sedentarul, lipsit de exerciţiul fizic prin fap­­tul profesiunii sale sau al obiceiurilor sale grămădeşte în corpul său în mod neîntrerupt unul din cei mai răi duşmani ai sănătăţii: acidul urle , în acelaş timp cauza­ şi efectul artritismului. Această atare bolnăvicioasă se manifest, pnn cor­tegiul său obicinuit de bolii reumatism, guti nevralgii, colici nefretice și chiar, m Cele din urmă, ter­ibila arte­­riosclerozâ care precede COMgăssurile cere­brale și atacurile de paralizie, dacă nu se ia măsuri contra pericolului. . In una din lucrările sale, Profeso­rul Emile Faivre explică procedarea acestor maladii indicând, pentru a le evita, remediul cel mai eficace şi pentru a le combate, specificul consacrat prin o experienţă mon­dială : Urodonal­ul, URODOVAL d­­ Recomandat de câtre Profesorul LANCEREAUX, fost Pro­­ţedintr al Academiei de Medicină, în TRA­T­ATOL SAU ASUPRA GUTEI. PREVINE SI VINDECA ARTSIRIOSCLEROZA Le farmacii şi droguerii­­Este un produs CHATEIA­N Marca de încredere Tratativele de la Moscova In chestiunea pactului oriental Moscova, 30 (Rador). — Agenţia „Tass” comunică : „Eri, 29 iulie, d. Bilmanis, mini­strul extraordinar al Letoniei în urma ordinului primit din partea guvernului său a făcut următoarea declaraţie: d-lui Litvinov, comisa­rul de politică externă al Sovietelor. „Guvernul Letoniei declară că are o­ atitudine binevoitoare faţă de i­­deia pactului oriental regional asu­pra ajutorului mutual la care ar participa Sovietele, Polonia, Germa­nia, Cehoslovacia şi ţările baltice. „Dată fiind absenţa textului pac­tului, Letonia iși rezervă dreptul să prezinte amendamentele și adău­girile necesare, atunci când va pri­mi textul proectului.’’ Le­nin şi leh­el . Naţional din Cluj Au fost numiţi : d. administrator financiar Traian Doman, in consi­liul de administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, in calitate de re­prezentant al Ministerului de Fi­nanţe; d. inspector financiar Iuliu Toşa, în consiliul de administraţie al Operei din Cluj, în calitate de re­prezentant al Ministerului de Fi­nanţe; d. Mihail Ştefănescu, mem­bru în comisia interimară a mu­nicipiului Cluj, ca mem­bru în con­siliile de administraţie ale Teatru­lui Naţional şi Operei Române din Cluj, în calitate de reprezentant al municipiului; d. Constantin Râuleţ, ca membru în consiliul de admini­straţie al Teatrului Naţional din Cluj, în calitate de reprezentan al Soc. autorilor dramatici români; d. Marţian Negrea, ca membru în consiliul de administraţie al Ope­rei Române din Cluj, în­ calitate de, reprezentant al Soc. compozitorilor români; d. Olimpiu Boitoş, ca mem­bru în consiliul din administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, în ca­litate de reprezentant al Soc. criti­cilor dramatici; d. Constantin Brăi­ loiu, ca membru în consiliul de adm­­minist­raţie al Operei Române din Cluj, în calitate de reprezentant al Soc. criticilor muzicali; d-nii ÎL Voicu şi Ni. Dimitriu, artişti, ca membri în consiliul de administra­ţie al Teatrului Naţional, în cali­tate de reprezentanţi ai persona­lului artistic; d-na Mimi Nestores­­cu şi d. Iuliu Andreescu, solişti ai Operei, în consiliul de administra­ţie­ al Operei, în calitate de repre­zentanţi ai personalului artistic. D. prof. Silviu Dragomir, ca mem­bru în consiliul de administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, în ca­litate de reprezentant al Academiei Române. liri îi ap ! Următorii ofiţeri generali, supe­riori şi inferiori, combatanţi, asi­milaţi şi specializaţi, au din oficiu în poziţiunea de rezervă pentru limită de vârstă, în cursul lunii August 1934, după cum se arată mai jos : Infanteria. Generali de brigadă: Negreanu Nicolae, şi Abeg Filip; coloneii: Grigoriu Sergiu, Maiorii Popovici P. Anibal; locotenenți:­ Cio­lan Constantin. Cavaleria. Locotenenți-coloneli : Savopol Gheorghe. Administrația. Au­tori căpitani: Băd­ici D. Dumitru, Lăzărescu M. Gheorghe, Mifran Alexandru, Cio­­botaru I. C-uiri. Conform art. B1 din L. I. A. Spe­cialitatea „Pompieri Militari” Căpitani: Trifu Marin; șefi de muzică cl. III: Maxim Mihail. nt-SHi DISTINCŢIE MERITATA. —Pen­tru merite culturale, M. S. Regele Carol II, a bine­voit să acorde d-lui C„ Georgescu-Ghrsjiţa, preşe­dintele secţiei Ligei culturale şi publicist, decoraţia „Coroana Ro­mâniei” în gradul de cavaler. SEZONUL. — La conacul d-lui ministru Franasovici, au sosit, pen­tru vară, d-na general Văitoianu şi d-na Ştefani Remer, iar la caste­lul Gr.­dişteanu din com. Sihlea, familia principelui. Şerban Ghica. ------------------------------------­ ELEIRE! tt FEDERAL! JÎ1A“ , in­ La Bârlad a avut loc de curând adunarea generală ordinară a Fe­deralei „Tutova”. Ţărăniştii au reuşit în timpul ad­ministrării lor să desfiinţeze şi ac­tivitatea acestei Federale prin o ri­sipitoare şi culpabilă administrare. Fostul consiliu de administraţie ales de ţărănişti prin violenţă ocu­pând localul cu bătăuşi şi oprind pe mulţi delegaţi ai băncilor aso­ciate de a lua parte la vot, a sporit cheltuelile încât ultimul bilanţ se încheie cu un deficit de 157.064 Iei, provenit în mare parţ® din majora­rea salariilor şi aşa ziselor cheltueli de administrare. Ultimul bilanţ din anul 1928 când în fruntea Federalei erau oameni corecţi pricepuţi şi devotaţi mişcă­­rei cooperatiste s’a încheiat la ve­nituri cu 2.677.611 lei iar la cheltueli cu 323.410, astfel că în urma repar­tizării tuturor conturilor s’a reali­zat un beneficiu de 560.000 lei. Este drept că pe atunci salariile erau reduse cooperatorii înţelegân­­du-şi misiunea lor şi importanţa mişcărei cooperatiste. Dela beneficii s’a ajuns la un de­ficit de 657.664 lei şi de aceia adu­narea generală a ales cu mare ma­joritate pe vechii şi cunoscuţii co­operatori, d-nii: N. Iancu, Gh. Mi­­halache, T. Popovici, Gh. Ştefănes­­cu, I. Mihăilescu, C. Prisecaru, Ma­tei Cozma, V. Stoîca şi Th. Tăbă­­caru. Noul consiliu n’a aprobat gestiu­nea vechiului consiliu şi a delegat o comisiune pentru anchetarea ge­stiunea şi stabilirea răspunderilor. Adunarea a fost făcută în cea mai perfectă ordine şi linişte în asisten­ţa domnilor inspectori Moldovanu şi Drăgănescu delegaţii Oficiului Naţional şi I. Zăhărescu controlo­rul judeţului. Alegerea noului comitet a făcut o bună impresie printre toţi dele­gaţii băncilor asociate cari prin munca şî onestitatea nouilor aleşi văd posibilitatea reînviatei activi­tăţii acestei Federale care în tre­cut a fost de mare folos sătenilor. —-----------■■» ■

Next