Viitorul, august 1934 (Anul 26, nr. 7958-7984)
1934-08-01 / nr. 7958
Economie »Finanţe . La Constanţa lucrează de câteva zile o coralsiune feroviară, conpusă din delegaţi ai căilor ferate polone şi delegaţi ai Regiei noastre autonome c. f. r. Obiectul acestei conferinţe e perfectarea tarifului de transport între Polonia şi noi. Pa baza tarifului ce se perfectează acum, trans-portul produselor poloneze pentru Kent, se va face cu vapoarele serviciului martimi român. Dispoziţiunile tarifare, ce vor intra în curând în vigoare, intereseaza, mai ales politica noastră de tranzit, deoarece cele mai multe produse de manufactură şi industrie streine vor fi îndrumate spre Orient prin România. Ca prim rezultat al conferinţei de la Constanţa, exportul nostru de fructe, cu tarifele reduse pe care ni le acordă Polonia, e de câteva zile în simţitoare creştere. Piaţa fructelor în Basarabia nu e plăcută. De câteva zile preţurile au scăzut vertiginos. Se impune un sever control în comerţul nostru de fructe, pentru a feri pe producători de pagube. Aceste măsuri vor fi grabnic luate * Serviciul de studii şi statistică din ministerul agriculturii a publicat o dare de seamă asupra situaţiei agricole din străinătate. In a doua jumătate a lunii iulie, situaţia agricolă mondială n’a suferit nici-o schimbare. In toată hemisfera nordică, continuă secerişul păioaselor. Recolta în general e slabă, comparativ cu anul trecut. Din punct de vedere calitativ se observă peste tot o producţie superioară, mai ales la grâu şi la păioase. In America de Sud şi Australia, seceta a cauzat pagube imense. Ţările unde găsim o recoltă superioară anului trecut, sunt Spania şi Japonia. RecoltaIugoslaviei e evaluată la 20 milioane chintale, deci cu şase milioane mai puţin decât în 1933. BURSA de EFECTE şi ACŢIUNI 30 IULIE 1934 I. R. D. P. 82; 80 . Gfc S. T. B. 1465 ; 1460 ; 1470 ; 1465. Reşiţa 420; 422. Petrolul Românesc 140 ; 150. Urbane Bucureşti 10% = 50. împroprietărirea 39,5/8 ; 39,55; 39,5/8 ; 391* ; 39,7/8 ; 40. Urbane Bucureşti 5% =■ 28. Bonuri de impozit 33,5/8; 33,7,1 34; 34,1/8; S 4K ; 34. Unirii 47; 47% ; 475. Rentă 1S83 39. Urbane Iași 5% ; 23%. Creditul Industrial 470 ; 475. Felul Devizelor Oferite Cerute Banca Naţională Română 5290; I P®$0Îâ8 14,00 18,60 5280 ; 5,250 ; 5225; 5200; 5240; 5250.; Vai’SOVÎa 19,00 18,75 Creditul Minier 261. 262 . 260. ——-----———-— 1,633/ 512 109,35 Franci Francezi 8,633/4 0,58 Lire Sterline 512 502 Dolari 109,35 6,35 Belgas 23, 15 23,30 Lire italiene 8,80 8,55 Franci Elvețieni 32,85 32,45 Mărci 40,00 38,00 Florini Olandezi 68,25 87,60 D. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, a fost sărbătorit ori de tinerii învăţători, cărora acest proteguitor al şcoalei româneşti şi înţelegător al ridicării nivelului nostru cultural, le-a dat posibilitatea să aducă aportul lor colectiv în serviciul luminării poporului. Prin Sărbătorirea de emi, învăţătorii au arătat deplina lor încre- dere — şi recunoştinţă totdeodată , —ce ei păstrează omului care, de 20 de ani, e animatorul învăţământului nostru public. La Biserica Domniţa Bălaşa s’a oficiat la orele 9 dimineaţa, o slujbă religioasă de Arhimandritul Galaction-Cordun, înconjurat de mai aiulţi preoţi. La sfârşitul slujbei religioase, Arhimandritul Galaction-Cordun, într’o impresionantă cuvântare, a arătat legătura intimă ce a existat încă din trecut, între biserică şi şcoală. I. P. S. S. părintele Galaction Cordun aduce omagii operei constructive a d-lui dr. C. Angelescu, care înţelegând situaţia de decădere culturală şi morală, a infinite,i, 7000 de şcoli primare noui, pentru luminarea celor peste un milion de copii, rămaşi în afară de şcoală până azi. De la biserică, mulţimea de învăţători, mulţi din ei purtând splenddide costume naţionale, a parcurs sărăzile Şelari, Lipscani, b-dul Colţea şi Brătianu, până la locuinţa d-lui ministru dr. C. Angelescu, unde au făcut o căduroasă maniferestaţie de simpatie. Cuvântările de la Ateneul Român Marea sală de festivităţi a Ateneului Român, a fost neîncăpătoare pentru cele câteva mii de învăţători. In afară de d. ministru C. Angelescu, am mai remarcat pe d-nii : prof. Iuliu Valaori, secretarul general al ministerului instrucţiunii, Constant Georgescu secretar general al ministerului instrucţiunii, C. Kiriţescu, director general al învăţământului superior, P. Ghiţescu, dir.gral al învăţământului primar, profesorii, universitari I. Simionescu, Marin Ştefănescu, Gh. Nichifor, Vintilescu, d. şi d-na senator Băleanu, prefect I. Ghiaţă, preoţii Aurel Crăciunescu şi Comârzan, din partea Sf. Patriarhii, d-nele Georgescu, inspectoare a învăţ, normal, Florica Georgescu, d-nii Popescu Pasărea, arh. Florescu, Th. Alesseanu, administratorul Casei Şcoalelor, inspectorii generali şcolari N. G. Longinescu, M. Marinescu, Petrescu, Grigorescu, I. Motaş, profesor C. Moisil, etc. D. O. DAMIAN, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor fără posturi, arată că această asociaţie s’a născut din pricină că 7000 de învăţători erau lăsaţi pe drumuri de naţional-ţărănişti, iar odată cu ei, peste un milion de copii nu puteau să vadă lumina cărţii. învăţătorii sărbătoresc pe d. ministru C. Angelescu, pentru că a deschis drumul învăţătorimii de a-şi îndeplini misiunea la care e chemată. „ D. prof. univ ION SIMIONESCU este ales prin aclamaţii, preşedinte al festivităţii. Cuvântarea d-lui prof. Simionescu D. prof. I. SIMIONESCU: Manifestaţia pe care o faceţi astăzi pentru d. dr. Angelescu este în asentimentul tuturor celor ce se interesează de şcoală şi cei prcare cunosc activitatea d-sale. Căci d-l dr. Angelescu şi-a luat ca ţintă ridicarea culturii româneşti, altoind-o cu alt curat naţionalism. Fiecare membru al corpului didactic, de la învăţătorul de cătun, până la profesorul de universitate, are datoria de a lucra pentru deşteptarea conştiinţei naţionale, pentru transformarea energiei latine într’o energie vie, care să stea ca o stâncă de granit în mijlocul valurilor de tot felul, cari nu totdeauna ne sunt prielnice. De aceea, manifestaţia oi faţă de ministrul care şi-a pus toată puterea lui de activitate în slujba şcolii şi a neamului românesc, înlesnind chiar acum 7000 de forţe neutilizate să-şi îndeplinească menirea, vă faci? cinste . : Momentul de astăzi să-l socotiţi ca o apă vie, iar doctorul Angelescu trebue să vă rămână un simbol în întreaga dv. activitateşcolară. In satele d-voastră să reviţi adevărata cultură, făcând din fiecare suflet, mort aproape, o fiinţă vie în slujba neamului. Momentul acesta este solemn au atât pentru ministrul Angelescu care n’are nevoe de aplauze căci faptele lui vorbesc, cipentru dv. şi pentru şcoala românească. Părintele Patriarh a scris în e- CIMNESCU, a cetit cuvântul omagial al I. P. S. S a Părintelui Infltriarh. Părintele Patriarh a spus în esenţă următoarele : D-l dr. O. Angelescu, şi-a făcut o dogmă de a introduce învăţământul religios în toate ramurile şcoalei. Concepţiile didactice ale actualului ministru al şcoalelor, îl fac pe drept cuvânt un continuator al marelui Spiru Haret. Prin politica sa culturală, d. dr. C. Angelescu a întărit viaţa morală, şi spirituală a poporului român. D-na CAMENIŢA, directoare de şcoală primară în Capitală, spune că întregul merit de a fi ridicat din ghiarele ignoranţei pe micii copii revine pe bună dreptate d-lui ministru C. Angelescu. Consideră pe actualul ministru al şcoalelor ca pe o adevărată lumină mântuitoare a învăţământului. Când se sărbătoreşte ministrul instrucţiunii, nu trebuă să se uite nici devotamentul şi priceperea d-lor I. Valaori, secretari I. general şi I. Ghiţescu, directorul învăţământului primar. Şcoala ca şi biserica, ar trebui să-şi aleagă conducătorul pe viaţă. D. I. MUREŞIAMU -Turda aduce salutul învăţătorilor din Ardeal. D. dr. C. Angelescu, pentru aceştia, e cel mai mare Factor Cultural de astăzi din România. Dl . dr. Angelescu a înrolat forţele vii ale neamului în marea armată de distrugere a analfabetismului. D. ŞERBAN POPA arată importanţa şcoalei pentru statul naţional. Domnul dr. Angelescu va binemerita titlul de părinte al şcoalei româneşti. Pasiunea pentru progresul şcoalei noastre, face din d-sa un mare patriot. D. G. LUNGULESCU, conferenţiarul Casei Şcoalelor, a evocat marele rol ce l-a avut d. dr. Angelescu în epoca neutralităţii, oprind trecerea frauduloasă a sutelor de ofiţeri germani îmbrăcaţi civili, spre Turcia şi Bulgaria şi confiscând sute de vagoane cu muniţiuni. Ca ministru plenipotenţiar în America a făcut o extraordinară propagandă naţională în urma căreia am beneficiat la conferinţa păcii. Opera constructivă de după războiu e una din cele mai mari binefaceri ale poporului şi orice critică pătimaşă a adversarilor se dovedeşte neputincioasă şi nedreaptă ■ wv Ministrul Instrucţiunii publice — Serviciul divin dela Biserica Domniţa Bălaşa — Şedinţa solemnă 31MII ""TînnBllgrnTIBrrMflBîTllirfilTiW dela Ateneul Român — Festivalul de la Eforie — şi-a Marele Ion I. C. Brătianu dat atunci seama de importanţa unificării şi a desvoltării învăţământului. Şi am început astfel, o campanie de construcţii şcolare, ridicând 7000 de şcoli primare. In această operă am fost ajutat de activitatea şi devotamentul dvs. Am căutat să stârpim analfabetismul, una din cele mai grozave plăgi ale unui neam. Am sporit numărul învăţătorilor, la 42.000, de la 20 000 câţi erau în 1919. Dar timpurile cari au urmat au făcut să stagneze această operă. Iar acum, venind din nou in fruntea şcolii, am căutat să dau un nou avânt instrucţiunii publice, punând chiar în joc situaţia mea. u . du-se In urma ploilor 24 gr Opera, însă nu este încă termiţiasd. 19 grade la Cernăuţi. nată. Dvs. vă cer să faceţi apostolat, din misiunea dv. Dar pentru ea să-i ceri unui om să facă apostolat, trebue să-i asiguri şi situaţia materială. Acum mai am ceva de realizat: corpul didactic să ocupe locul ce i se cuvine, să i se asigure situaţia materială prevăzută de legea de armonizare a salariilor. Dvs. sunteţi făclia care trebue să lumineze acest neam, să puteţi arăta că aici este o ţară civilizată, iar nu a 52-a din 53 de ţări, în ce priveşte ştiutorii de carte. Eu am toată încrederea în dvs. şi vă rog să aveţi si dv. încredere in mine. In trecut m’am identificat cu dvs. şi vă rog să credeţi că şi în viitor mă voi identifica cu dvs. Seara la orele 9, s’a dat un festival la Eforie. S’a dat un concert, executat de corpul asoc. învăţătorilor din jud. Cetatea Albă, sub conducerea d-lor Sedeneu şi Sineu. D. prof. C. D. Mugur a silit raportul comisiunii, care a premiat interesanta lucrare a d lui ft. G. Lungulescu: „Un profesor de e-energie naţională , dr. C. Angelescu“. Lucrarea d-lui Lungulescu a obţinut un premiu de 10.600 lei. S’a reprezentat apoi în condiţiuni de artă, frumoasa lucrare dramatică ,,Nunta Ţărănească“ de d. C. Damian, sub direcţia de scenă a d-lui Gogu Mihăescu. Piesa şi interpreţii au avut un frumos succes. D. ministru C. Angeloson a unit numeroase telegrame de citare de la membrii lui didactic, din diverse puteri-județe. Rispunsul sărbătoritului D-l dr. C. ANGELESCU, primit cu mult entusiasm, a spus următoarele : Iubiţi învăţători, încă de acum câteva zile, d. Damian a venit să-mi spună că dvs. vreţi să-mi faceţi această manifestaţie, însă am ezitat să iau parte. Dar, în urmă, văzând că ea e izvorîtă din sufletul dvs. curat, pentru un ministru care nu şi-a făcut decât datoria am acceptat. Ţin de datoria mea să vă mulmelc neutru această manifestare, atât de frumoasă şi de simţită şi pornită din suflete curate. Mulţumesc de asemeni, antevorbitorilor mei şi I. P. S. S. Patriarh, care a ţinut să-şi trimită aici reprezentanţii. Ce am făcut de la războiu încoace, de când am avut cinstea să fiu în fruntea învăţământului românesc ? După războiu, prin unirea cea maare, ţara noastră avea 4 sisteme de învăţământ, diferite, şi sufletele erau modelate în feluri diferite, iar multe pluteau în ignoranță. ....... pentru durgin Direcţiunea generală a căilor ferate a aprobat o reducere de 50 lasută din taxele tarifare, pentru cei ce vor călători la Giurgiu, Duminica sau în zilele de sărbătoare legală şi au ca staţiune de plecare una din staţiunile de pe linia Bucureşti-Giurgiu şi Videle-Giurgiu. Această reducere este valabilă de Sâmbătă până Luni, sau din ajun de sărbătoare, în aceleaşi condiţiuni ca pentru vizitarea staţiunilor balneo-climaterice, pentru recreare. La ducere călătorii vor plăti bilete cu preţ întreg, cari vor servi şi la înapocre cu viza staţiunei Giurgiu. Transferări printre medlsli vsfrs« ufffftiimgjjjrcuranem SjfîMStSÎSaBSRt ristapi D .dr. Bratosin Cristache, de la municipiul Brăila, a fost transferat în postul de medic veterinar primar al jud. Brăila. D-nii : dr. Costea Septimiu, med. vet. al circ. Peetea (Rovine), jud. Arad și dr. Mihail Jung, med. ret. al circ. .Dumbrăveni, jud. Târnava Mică, se transferă, prin consimțământ reciproc, unul în locul altuia.------------------------------------ VIITORUL INFORMâHUN! Ultimele reprezentaţii cu revista CĂRĂBUŞ-EXPRESS MAI MARE“ Direcţia viticulturii din ministerul agriculturii şi domeniilor a hotârât organizarea unei cure de struguri la Chişinău. In acest scop ministerul agriculturii a acordat fonduri speciale. La organizarea staţiunei de cură au fost invitaţi medici specialişti pentru alimentare. —D-na Ecaterina Gheorghiu, maestră cu titlul provizoriu la şcoala de economie casnică Bălţăteşti, judeţul Neamţ, a fost numita mai Organizaţia tineretului liberal din estra cu titlul definitiv în învăţăgata Mare a ţinut o frumoasă adumnantul economiei casnice. Mare , propagandă în Seini, comună fruntaşă a judeţului. Ţinută sub preşedinţia d-lui dr. I. Crăciun notar public şi şeful organizaţiei din comună a P.N.L. adunarea s’a bucurat de o serie de cuvântări ţinute de reprezentanţii tineretului în frunte cu preşedintele ei d. Pop Lemeni, student în drept. Cu această ocazie s’a asigurat şi organizarea comitetului local al tineretului liberal din Seini. Din mijlocul adunării s’au expediat telegrame d-lor: Const. Brătianu preşedintele P. N. Lt. G. Tătărescu primul ministru şi dr. loan Tibii şeful organizaţiei liberale judeţene. In întreg judeţul la îndemnul şi cu sprijinul d-lui dr. loan Tibii s’a pornit o întreagă campanie de propagandă pentru explicarea programului şi a realizărilor guvernului. La şcoala de meserii pentru băeţi şi fete din comuna Vânjuleţi jud. Mehedinţi sunt vacante câte 40 locuri în internat în cl. I-a. Se primesc elevi şi eleve cari au făcut cl. I-a la liceu, şcoale profesionale, normale, comerciale. Prospecte cu condiţiuni de admitere se trimit la cerere. Doctorul Paulian va consulta în cursul lunei August. Luni, Miercuri. Vineri (4-6 d. a. în Bucureşti). Marţi, .Tot Sâmbătă la vila d-sale din Sinaia (str. I. C. Brătianu). D. Colomnu Nagy, avocat, se numeşte notar ntiblie, în corn. Cristin din jud. Odorhei, în postul al II-lea nou înfiinţat. Duminică temperatura s-a ridicat iar. Azi se menţine staţionară, termometrele arătau 32 grade la umbră în Capitală, între orele 12 şi 1. E probabil ca până la ora 4 termometrul să se mai ridice cu un grad. Căldura cea mai internică e în judeţul Ialomiţa din cauza pământului negru (cernoziom ce atrage în deosebi razele infraroşii, cele mai călduroase din spectrul solar. * Prefectul judeţului Constanta a fost înştiinţat că in comuna Cobadin sa inregistret o căldură de 47 grade la soare. Arşiţa prea mare a provocat însă o detentă a cerului ce a permis formarea unui nor de grindină de o întindere excepţional de mare. Cum e vremea ARŞIŢA e STAŢIONARA — 32 grade la umbră în Capitală — Arşiţa e staţionară, cerul se Grindina a distrus aproape 1.600 menţine senin în cea mai mare hectare de porumb, parte a ţării, ploi au căzut pe alei. Pentru a ne da seama cum în judeţul R. Sărat, în jude Temperatura scăzu puţin săptămâna precedentă, maxima coborând în Capitală până la 28 grade. ba în nordul ţării au fost zile reci ca de primăvară, înregistrăm, ade la cât de mare a fost norul de grindină, e suficient să-l comparăm în întindere cu grădina. Cişmigiului care n’are decât 15 hectare în suprafaţă. Dacă norul de la Cobadin se descărca la Bucureşti ar fi spart mii de geamuri pe o porţiune de o cincime din suprafaţa Capitalei, cât ocupă bunăoară sectorul Verde. * Căldurile caniculare, începute la 22 Iulie, vor ţine până la 24 August, intensitatea lor maximă fiind de așteptat probabil între 8—15 August când are loc cea mai bogată cădere de stele din cursul anului, așa numitele perseide, ce provoacă de obiceii furtuni prin numărul lor mare, evaluat la miliarde, încărcând atmosfera cu prea multă electricitate. Din punct de vedere agricol vrent ca o bună Porumbul se coace acum în toată tara, dar plugarii cari n’au efectuat muncile agrico- rc în mod sistematic vor avea_ o recoltă slabă deși conditii tiile meteorologice au fost destul de favorabile. if 0 T L. F. ------------------------------------- D-na Sinclitica Panu se reintegrează la catedra de cursurile menajului de la școala de menaj din Comana-Vlașca, pe ziua de 1 Septembrie 1934. Propaganda morcii liberal în județul Satu Mare ŞTIRI şi POLEMICI Taxele de imnagazinarea osmnieior ii iunie e mia Direcțiunea fenerală a administrației comerciale a porturilor a după înmagazinar'ea 0.80 bani. 5. Reccnntarea resturilor de la învățamântu- fixai nouile taxe. te se For per- predare din oficiu, în contul prorepe la numarpiHnarea cerealelor în silozurile din CiDisixintn. Perioada 1 alartie — 1 ficembrie Pentru prima decadă nefrgeti- 1.’20 , .omită pe hectolitru 025 bani, pen- \ 8‘ Curățarea orzului sau a secarui, doua decadă 0.45 bani pe hectolitru. Începând dela a treia decadă și ionutp cele următoare 0.80 bani de hectolitru, punetarului 0.80 bani. 6. Curăţarea prin tarare (curăţirea de praf, pae etc.) 1.00 lei. 7. Curăţarea prin tarare, cilindru I Perioada 1 Noembrie—1 Martie * Pentru prima decadă 0.25 bani pe hectolitru, pentru a doua decadă 015 bani pe hectolitru, pentru a treia( apatra a cincea şi a şansea decadă ).SO bani de hectolitru. Pentru a şaptea decadă 120 lei de hectolitru, pentru a opta decadă 1.70 lei de hectolitru şi pentru a noua decadă şi următoarele 2.20 lei pe hectolitru. Taxele, de înmagazinat se percep pe siloz Şi se socotesc din ziua când silozul cerut a fost pus la dispoziţia depunătorului. Se acordă scutire, în cazul când celulele sunt golite, pentru a părăsi magazia, in termen de 5 zile dela ocupare. Dacă celula respectivă în ultima decadă se goleşte in primele 5 zile cile acestei decade, taxa se reduce la jumătate pentru această decadă. Se vor percepe următoarele taxe de manipulaţie calculate pe kg, ve fi actuvată : 1. Primirea, cerealelor sosite și vagoane, în vrac, căutarea la intrare și înmagazinarea în silozuri 2.60 lei. 2. încărcarea în vrac din magazie în vapoare 2.20 lei. 3. Aerarea cerealelor prin descărcarea în alt siloz, purtarea pe benzi, încărcarea, in alt siloz și readucerea în silozul privat 0.80 bani. i. Transferarea cerealelor dintr'un siloz in altul, inclusiv căutarea sau recăutarea cerealehr Bloc-Horia pentru membrii flPASBffiSîUUhL-- M&amsssvi saiSafiMMRRittii Casei Corpului Didactic In Bloc-House-ul, construit de către Casa Corpului Didactic în unul din cele mai frumoase cartiere bucureștene, pe Bulevardul din fata Palatului Cotroceni, au mai rămas de vânzare câteva apartamente. Ele se vând plătindu-se în rate lunare, pe tmp de 10 ani, şi sunt construite după toate cerinţele estetice şi de confort de finanţe pentru acordarea cotei acestui departament pe luna iunie pentru investiţiilui publice în agricultură. Ministerul agriculturii şi domeniilor, a trimis o circulară serviciilor agricole judeţene din tar pentru a întocmi o situaţie a reintabilităţii diferitelor culturi di cuprinsul ţării şi o altă situaţi® referitor la preţurile mijlocii de circulaţia diferitelor categorii de pământ. —-•••-Eri a avut loc la Tioman căsătoria domnişoarei Florica Theodorescu, fiica fruntaşului nostru politic V. V. Theodorescu, cu d. locotenent Grigore Dăscălescu din regimentul de gardă Roman. Nuni au fost d-na Şi d. dr. Traian Gheorghiade. La direcţia viticulturii din ministerul agriculturii şi domeniilor sosesc zilnic cereri dela diferite regiuni pomicole pentru instalarea cuptoarelor pentru Uscat fructe din stocul de cele 100, uscătorii ordonate de acest minister. ret de ţepi 4.20 lei. Printr-un jurnal al consiliului 9. Uscarea porumbului adică re de miniştri s’a acordat institut aducerea umidăţei cu maxim 5 lei, naţional zootechnic suma de gade pro tonă pentru export 60 lei,lei 600.000 pentru prepararea de 10. Uscarea cerealelor ce rămân',nutreţ murat şi 100.000 lei pentru în ţară 100 leiamenajarea localului părăsit Mării. Pentru fiecare grad de as gineni-Prahova, care în plus, peste 5 grade, se va. Ministerul agriculturii şi domeniilor a intervenit la ministerul plăti un spor de 16 la sută. Plata, se va face luăndu-se în consideraţie rezultatele obţinute. In cazul când se va fi ajuns la un rezultat care să depăşească ci, mai mult de 1 la sută rezultatul cerut, plata se va face luăndu-se ca bază gradul de umiditate cerut, sporit cu 1 la sută. Pentru amestecarea cerealelor la eliberare se va percepe o taxă de 30 bani pe suta de kgr. pentru cerealele și oleaginoasele destinate a fi trecute direct din vagoan in vapoare. Pentru asigurarea cerealelor înmagazinate în silozurile Constanţa se va percepe, pentru mia de lei valoare nefracţionată îi decadă nefracţionată o taxă de 30 bani. Valoarea declarată a cerealelor nu va fi mai mică decât preţul mediu al bursei. Legi promulgate ITTTTT III III llllil HIWI I «III Micil imn - Prin „Monitorul Oficial» de astăzi, au fost promulgate următoarele legi: Legea pentru autorizarea comisiunii interimare a oraşului Alexandria, judeţul Teleorman, a contracta un împrumut de 10.008.000 lei. Legea pentru acordarea unei pensiuni viagere d-nei Viora I. Ciordaș. Legea pentru acordarea unei pensiuni viagere d-nei Eugenia Gavril Tripon, văduva defunctului Gavril Trifon r Un accident prematur Sedentarul, lipsit de exerciţiul fizic prin faptul profesiunii sale sau al obiceiurilor sale grămădeşte în corpul său în mod neîntrerupt unul din cei mai răi duşmani ai sănătăţii: acidul urle , în acelaş timp cauza şi efectul artritismului. Această atare bolnăvicioasă se manifest, pnn cortegiul său obicinuit de bolii reumatism, guti nevralgii, colici nefretice și chiar, m Cele din urmă, teribila arteriosclerozâ care precede COMgăssurile cerebrale și atacurile de paralizie, dacă nu se ia măsuri contra pericolului. . In una din lucrările sale, Profesorul Emile Faivre explică procedarea acestor maladii indicând, pentru a le evita, remediul cel mai eficace şi pentru a le combate, specificul consacrat prin o experienţă mondială : Urodonalul, URODOVAL d Recomandat de câtre Profesorul LANCEREAUX, fost Proţedintr al Academiei de Medicină, în TRATATOL SAU ASUPRA GUTEI. PREVINE SI VINDECA ARTSIRIOSCLEROZA Le farmacii şi drogueriiEste un produs CHATEIAN Marca de încredere Tratativele de la Moscova In chestiunea pactului oriental Moscova, 30 (Rador). — Agenţia „Tass” comunică : „Eri, 29 iulie, d. Bilmanis, ministrul extraordinar al Letoniei în urma ordinului primit din partea guvernului său a făcut următoarea declaraţie: d-lui Litvinov, comisarul de politică externă al Sovietelor. „Guvernul Letoniei declară că are o atitudine binevoitoare faţă de ideia pactului oriental regional asupra ajutorului mutual la care ar participa Sovietele, Polonia, Germania, Cehoslovacia şi ţările baltice. „Dată fiind absenţa textului pactului, Letonia iși rezervă dreptul să prezinte amendamentele și adăugirile necesare, atunci când va primi textul proectului.’’ Lenin şi lehel . Naţional din Cluj Au fost numiţi : d. administrator financiar Traian Doman, in consiliul de administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, in calitate de reprezentant al Ministerului de Finanţe; d. inspector financiar Iuliu Toşa, în consiliul de administraţie al Operei din Cluj, în calitate de reprezentant al Ministerului de Finanţe; d. Mihail Ştefănescu, membru în comisia interimară a municipiului Cluj, ca membru în consiliile de administraţie ale Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj, în calitate de reprezentant al municipiului; d. Constantin Râuleţ, ca membru în consiliul de administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, în calitate de reprezentan al Soc. autorilor dramatici români; d. Marţian Negrea, ca membru în consiliul de administraţie al Operei Române din Cluj, în calitate de, reprezentant al Soc. compozitorilor români; d. Olimpiu Boitoş, ca membru în consiliul din administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, în calitate de reprezentant al Soc. criticilor dramatici; d. Constantin Brăi loiu, ca membru în consiliul de admministraţie al Operei Române din Cluj, în calitate de reprezentant al Soc. criticilor muzicali; d-nii ÎL Voicu şi Ni. Dimitriu, artişti, ca membri în consiliul de administraţie al Teatrului Naţional, în calitate de reprezentanţi ai personalului artistic; d-na Mimi Nestorescu şi d. Iuliu Andreescu, solişti ai Operei, în consiliul de administraţie al Operei, în calitate de reprezentanţi ai personalului artistic. D. prof. Silviu Dragomir, ca membru în consiliul de administraţie al Teatrului Naţional din Cluj, în calitate de reprezentant al Academiei Române. liri îi ap ! Următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori, combatanţi, asimilaţi şi specializaţi, au din oficiu în poziţiunea de rezervă pentru limită de vârstă, în cursul lunii August 1934, după cum se arată mai jos : Infanteria. Generali de brigadă: Negreanu Nicolae, şi Abeg Filip; coloneii: Grigoriu Sergiu, Maiorii Popovici P. Anibal; locotenenți: Ciolan Constantin. Cavaleria. Locotenenți-coloneli : Savopol Gheorghe. Administrația. Autori căpitani: Bădici D. Dumitru, Lăzărescu M. Gheorghe, Mifran Alexandru, Ciobotaru I. C-uiri. Conform art. B1 din L. I. A. Specialitatea „Pompieri Militari” Căpitani: Trifu Marin; șefi de muzică cl. III: Maxim Mihail. nt-SHi DISTINCŢIE MERITATA. —Pentru merite culturale, M. S. Regele Carol II, a binevoit să acorde d-lui C„ Georgescu-Ghrsjiţa, preşedintele secţiei Ligei culturale şi publicist, decoraţia „Coroana României” în gradul de cavaler. SEZONUL. — La conacul d-lui ministru Franasovici, au sosit, pentru vară, d-na general Văitoianu şi d-na Ştefani Remer, iar la castelul Gr.dişteanu din com. Sihlea, familia principelui. Şerban Ghica. ------------------------------------ ELEIRE! tt FEDERAL! JÎ1A“ , in La Bârlad a avut loc de curând adunarea generală ordinară a Federalei „Tutova”. Ţărăniştii au reuşit în timpul administrării lor să desfiinţeze şi activitatea acestei Federale prin o risipitoare şi culpabilă administrare. Fostul consiliu de administraţie ales de ţărănişti prin violenţă ocupând localul cu bătăuşi şi oprind pe mulţi delegaţi ai băncilor asociate de a lua parte la vot, a sporit cheltuelile încât ultimul bilanţ se încheie cu un deficit de 157.064 Iei, provenit în mare parţ® din majorarea salariilor şi aşa ziselor cheltueli de administrare. Ultimul bilanţ din anul 1928 când în fruntea Federalei erau oameni corecţi pricepuţi şi devotaţi mişcărei cooperatiste s’a încheiat la venituri cu 2.677.611 lei iar la cheltueli cu 323.410, astfel că în urma repartizării tuturor conturilor s’a realizat un beneficiu de 560.000 lei. Este drept că pe atunci salariile erau reduse cooperatorii înţelegându-şi misiunea lor şi importanţa mişcărei cooperatiste. Dela beneficii s’a ajuns la un deficit de 657.664 lei şi de aceia adunarea generală a ales cu mare majoritate pe vechii şi cunoscuţii cooperatori, d-nii: N. Iancu, Gh. Mihalache, T. Popovici, Gh. Ştefănescu, I. Mihăilescu, C. Prisecaru, Matei Cozma, V. Stoîca şi Th. Tăbăcaru. Noul consiliu n’a aprobat gestiunea vechiului consiliu şi a delegat o comisiune pentru anchetarea gestiunea şi stabilirea răspunderilor. Adunarea a fost făcută în cea mai perfectă ordine şi linişte în asistenţa domnilor inspectori Moldovanu şi Drăgănescu delegaţii Oficiului Naţional şi I. Zăhărescu controlorul judeţului. Alegerea noului comitet a făcut o bună impresie printre toţi delegaţii băncilor asociate cari prin munca şî onestitatea nouilor aleşi văd posibilitatea reînviatei activităţii acestei Federale care în trecut a fost de mare folos sătenilor. —-----------■■» ■