Viitorul, octombrie 1934 (Anul 26, nr. 8012-8036)

1934-10-03 / nr. 8012

»­I li PI1TEGII1 lin Floarea aceasta de mătase albă, o excepţie dela estetica naturei, care a pus coloarea vie, ca o em­blemă a floarei — a avut moda ei „Floarea Reginei“ te vindea la toţi escursioniştii, vilegiaturiştii şi ,plesiriştii“ staţiunilor carpatine Dar tntr’o vreme când „trenul terzis smulgerea acestei flori, pe de plăcere la Sinaia,“ era căutat cale de protecţie. E o măsură cu frenezie de citadinul bucuros- civilizată, căci adevărata civiliza­­tean, şi era singurul mijloc de-a fie începe prin respectul frumu­­pune în aplicare „week-end“-ul ce scfH°r fi rarităţilor naturei, era să vină mai târziu ca o impor- Fe este, însă, frică de un lucru raţie străină,­­ pe atunci orice anume • Floarea Reginei, fiind „vilegiaturist“ pe 21 ore trebuia cpută, să nu fie obiect de vânzare să fie însoţit de un alpenstok, deşi clandestină, adică şi mai ridicată, consuma liniștit pe o bancă din pentru că este vechea, poveste că parcul Sînaet, merindele pregătite nicitm fruct nu e atât de dulce, de acasă... La întoarcerea acasă, ca cel oprit, triumfală ca o victorie a lui Tar- Totuși, în afară de această tea­tarin, călătorul sinaist aducea n­a care poate să nu se realizeze, socrilor, ori părinţilor, şi că­ mărturisim regretul de a nu se te un buchet de flori. - In care f!­ivat­e­,ari masuri protectoare şi „floarea Reginei“ era semnul dis- Vantru atâtea alte frumuseţi abe tinctiv, testimoniu concret al că­­nd­ureţ cum sunt arborii din so­­moriei efectuate. sear,a Fiselof transformată în bu­v , , , , , ,, „ . levard, când atâta de plăcut ar fi Fără buchetul de floarea Regi­­sff ^ ^ caracterul­­l_ nei poate ca mei n ar fi fost ere- ^ ^ zut pe cuvânt ca a fost la Sonata, _ 7 „ y Z „ ^ nws „Corso al Bucureștilor, după cum vânătorul pentru a avea if, „ , : 7. Cana reflectam la frumoasa ma­niniste acasa, este obli­gat a­cum- ^ ^ . .. v * 7. : 7 . sura de a conserva, discreta floare (xira din piata, epurele salvator \am „ munfilor ^ constatăm al armoniilor conjugale. Jcâ am evoluat și numai îngăduim 'Această floare care lipsită de­­ loviturile aduse naturei vii şi parfum, şi-a împrumutat deja înăli­mir­abile. Urnele pline de zăpadă, răceala şi­­ Darul e prea scump pentru a-l albeaţa, este totuşi, un exemplar, dispreţul sau perde... botanic interesant prin el însuşi. I PETRONIUS ANUL XXVI No. 8012 BUC REDACTIA Str. Edgar Quinet No. 2 Telefoanele UREJTI « ADMINISTRAȚIA Str. R. Poincaré No. 17­3-8030; 3­7912. I»HTHI CRBIERCIfILE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug IN TARA Un an ........... 600 lei || Trei luni ....... 150 lei Sase luni....... 300 , || Un exemplar 2 . Istituțiuni publice și particulare 1000 lei anual pm Miercuri 3 Octomvrie 1934 ABONAMENTE Sase luni tin an..........1400 lei II Trei luni ...... 400 lei II Un exemplar 700 Taxa se plătește in numerar Dir. G-le P. T. T. cont. are. No. 137282/926. IN STREINATATE sufletească a neamului Cu ocazia aniversării a 15 ani de la înfiinţarea Curţii de Apel din Cernăuţi­­, Vic­tor Antonescu, ministrul jus­tiţiei, a rostit un strălucit discurs, în care a arătat ma­rele rol al justiţiei şi sluji­torilor ei în desăvârşirea coeziunii româneşti. Pentru un popor, ce se regăseşte în cadrele lui na­turale, după îndelungate su­ferinţe şi lupte, prima p­ro­­blemă care se ridică este aceea a unităţii, a sudurii cât mai puternice în formele proprii şi tradiţionale ale neamului. După o perioadă îndelun­gată, în timpul căreia toate mijloacele de manifestare româneşti au fost înăbuşite, când limba poporului nu era permisă în justiţie şi admi­nistraţie, când se urmăria ce mai mult de cristalizarea definitivă, magistratura îşi îndeplineşte rolul ei naţional. Prin atitudinea ei profund perseverent desnationalisa- morală, prin independenţa de rea elementului autohton, du,Ddile ?! Crnstea Protf­e­­tara se afla din nou în liber- magistratura ajută nn rate, având adevăratele ei hotare. Desigur că instinctul profund al neamului româ­nesc comandă pregătirea cât mai repede a instituţiunilor unitare, de care au fost lip­site provinciile, rupte din u­­nitatea naţională. „Orice minut închinat a­­proprierei sufleteşti — din­tre fraţi, regăsiţi după o seculară despărţire, spre a se închina în aceiaşi dogmă, a grăi în aceiaşi limbă — şi a pune dreptatea sub ob­lăduirea aceloraşi principii, este un câştig pentru nea­mul nostru“. Concepută în acest fel, mi­siunea magistraturii este extrem de importantă. Chemată să împartă jus­tiţia în toate colţurile ţării, cu nepărtinirea şi echitatea caracteristice poporului nos­tru, magistratura duce pe tot întinsul românesc ideia aceleiaşi instituţii fundamen­tale statului. Unificarea legislativă, care trebue să stea la baza apro­ —----------gfr.g.f■■ * pierii moravurilor juridice este în curs de realizare. Legislaţiunea asupra cam­biei şi cehului este astăzi a­­ceeaşi pe tot cuprinsul ţării. Codul penal şi procedura pe­nală unificate, vor intra în curând în vigoare. De ase­­menea o importantă parte a codului de comerţ va fi în foarte scurt timp unificată. Lucrările pentru elaborarea unui nou cod civil au înce­put. Iată câteva din punc­tele de înfăptuire, pe care guvernul actual le-a conce­put în direcţia unificării in­­stituţiunilor noastre juridice. Cu ajutorul acestei legi,­numai la armonizarea inte­reselor particulare dar şi la întărirea autorităţii statului prin ridicarea prestigiului moral al instituţiunilor lui. Nepărtinirea şi conştiinţa răs­punderii, care animă magis­tratura noastră, este o ga­ranţie de isbândă a misiunii ei. In condiţiuni grele — im­puse de vremurile critice prin care trecem — această elită de slujitori ai statului îşi în­deplineşte obligaţiunile cu fervenţă şi neşovăire. Şi fără îndoială că în a­­ceastă acţiune persistentă şi curată se găseşte rolul ma­gistraturii! Înfăţişarea ei mo­rală şi obiectivă constituie o serioasă armătură pentru stat iar spiritul de dreptate, care o animă, serveşte mult în apropierea sufletească a nea­mului. De aceea guvernul naţional­­liberal va căuta să răspundă în totul necesităţilor de or­ganizare şi tuturor dolean­ţelor îndreptăţite ale magis­traturii. Succesele României la Conferinţa interparlamentară La Istambul conferinţă interpar­lamentară. Se discută probleme de cea mai mare importanţă, cum este dezarmarea şi chestiunea se­curităţii. Totodată, profitând de ocazie, de altfel ca întotdeauna, Ungaria a readus în discuţiune chestiunea tratatelor de pace, a căror anulare o pretinde, susţi­nând că ea nu va renunţa nicio­dată la Ardeal. Prin urmare discuţiuni dintre cele mai­ importante atât pentru ţara noastră, cât şi ca politică in­ternaţională. Norocul României a fost că şi de data aceasta, noi am fost repre­zentaţi la această conferinţă prin­­tr’o delegaţiune strălucită, care a ştiut din primul moment să adop­te tonul care trebuia pentru ca toate aceste probleme să fie situa­te, în ce ne priveşte, în adevărata lumină sub care trebuesc discu­tate. Datorită eminentelor calităţi ale reprezentanţilor noştri, delegaţia laţii ce se apropie din ce în noastră a avut o activitate dintre ■ r , cele mai interesante şi mai rodni­ce acordându-li-se membrilor ei deosebita onoare de­ a fi aleşi ra­portorii ale unora dintre marile chestiuni desbătute. Replica pe care şi-a atras-o din partea d-lui Vespasian V. Pela, prin documentatul d-sale discurs, a făcut ca intervenţia d-lui Lu­­cacs să aibă aceiaşi ruşinoasă expozeu al, acestei chestiuni, adu­­soartă ca şi aceia a colegului când importante sugestii pentru asigurarea păcii, pr­opunând o se­rie de principii cari ar trebui să stea la baza unor încheeri de pac­te regionale în acelaşi scop. Interesantă de asemenea a fost propunerea d-lui deputat Aurel Cosma-junior de a se trece în Con­stituţiile diferitelor tari şi în le­gislaţiile lor interne o serie de dis­poziţiuni cari până astăzi nu sunt decât deziderate sau cel mult re­guli de drept internaţional, ga­­rantându-se în felul acesta şi mai mult ideia de pace care ar trebui să pătrundă cât mai mult în opi­nia publică mondială. După cum se vede, tot timpul, delegaţiunea românească s’a ţinut pe terenul spiritului tratatelor e­­xistente Şi al concepţiunilor pe cari este clădită Liga Naţiunilor. A trebuit totuşi să vină cineva care să tulbure atmosfera Şi s’o învenineze. Acest trist rol i-a revenit Unga­riei şi delegatului ei, d-lui Lu­­cacs, d-sale dela Geneva, d-l Tibor Eckhardt. Ceva, mai mult, de unde în mod obicinuit unele delegaţii — ale A­­mericei, Japoniei etc. — se abţi­neau de la vot, de data aceasta ele au votat pe faţă împotriva Un­gariei. In felul acesta, desigur că popo­rul maghiar va înţelege odată pentru totdeauna ce rău i se face pe terenul internaţional excesul de zel al reprezentanţilor săi auto­rizaţi. In ce ne priveşte, suntem mul­ţumiţi că loialitatea României faţă de minorităţile etnice, cât şi bunăvoinţa noastră şi colaborarea noastră sinceră pentru orice efort făcut în favoarea păcii sunt lu­cruri îndeajuns apreciate peste ho­tare, datorită cărui fapt astăzi pu­tem spune că avem acel prestigiu şi acea atmosferă internaţională favorabilă la care avem dreptul. In această privinţă d-l Vespa­sian V. Pella, profesor universitar şi ministru plenipotenţiar al Ro­mâniei, ca, raport­or al problemei dezarmării a făcut un magistral Lichidarea trecutului O problemă definitiv închisă Problema conversiunii datoriilor nici vorbă de vreo amânare şi că acei cari nu vor face primele plăţi la termenele fixate de lege vor pierde beneficiul ei. Astfel, a intrat adânc în con­ştiinţa publică că de data aceasta problema e definitiv închisă, şi nu mai poate fi vorba de amânări sau modificări. De altfel, în declaraţiile pe cari şeful partidului naţional-ţărănesc d. I. Mihalache le-a făcut ori la Câmpulung, acesta discutând ches­tiunea datoriilor agricole n’a pu­tut face altceva decât să afirme că şi partidul pe care-l conduce socoteşte problema definitiv închi­să, datornicii şi creditorii având datoria să respecte dispoziţiile le­gii, dacă vor să beneficieze de a­­vantagiile ei. Numai în felul ace­sta creditul poate fi înviorat, a agricole şi urbane, vreme de trei ani a preocupat guvernele s’au perindat la cârmă. Dar ea n’a putut fi soluţionată în mod echi­tabil decât de guvernul actual. Azi, ea e definitiv închisă. Lichidarea trecutului în condi­­ţiuni cari să armonizeze toate in­teresele, dar cari să facă posibilă reînvierea creditului, nu mai este astăzi un deziderat, ci o realitate. Provizoratul care a durat ani de zile, amânarea necontenită a unei soluţii hotărîte care să nu nedreptăţească pe nimeni, creiase însă o stare de spirit primejdioa­să. Pescuitorii în apă turbure, de­magogii cari exploatează în inte­rese de partid sau de grupări, răs­pândeau pretutindeni ştirea că nici de data aceasta soluţionarea dată nu ar fi definitivă şi ca ata­re, că aplicarea legei conversiunei ar mai putea suferi vreo amâ­nare. Conştient de îndatoririle sale, guvernul prezidat de d. Gheorgh­e Tătărescu,­­ căruia îi revine ma­rele merit de a fi realizat cu concursul întregului partid şi al şefului său d. Const. I. C. Bră­­tianu, această mare operă ce se credea insolubilă, — a luat din pri­mele zile toate măsurile ca, pe a­­ceastă problemă a lichidării tre­cutului să înceteze orice agitaţie, orice licitaţie demagogică şi orice răspândire a neîncrederei în aplica­rea hotărîtă şi definitivă a solu­­ţiunilor legale. De altfel, însuşi M. S. Regele Carol Ii se rostise, cu înalta auto­ritate a cuvântului Său, atunci când a declarat că este ultima semnătură pe care o pune pe un Mesagiu privitor la promulgarea unei legi de conversiune. încetul cu încetul toate încercă­rile de a se mai exploata această chestiune, au început să cedeze. Acum de curând, diferiţi mem­bri ai guvernului, în frunte cu preşedintele consiliului d. Gheor­Prezintă o particularitate biolo­gică interesantă și pierderea ei ar fi desigur o pagubă pentru flora noastră alpină. Pierderea era, însă inevitabilă, continuând smulg­er­ea ! Tătărescu, n’au pierdut aleso­fără socoteală și fără sfârșit, a a­l­ut nic.' ,un Priej pentru a declara cestei flori rare. Iată de ce s’a in­în modul cel mai hotărît că apli­carea dispoziţiilor legei conver­siune! se va face cu toată preci­­ziunea şi hotărîrea, că nu încape acelarat preşedintele partidului naţional-ţărănesc. Aşa dar, cu asentimentul tutu­­rir partidelor şi al întregei opinii publice, s’a realizat acest mare pas spre normalizare, ca proble­ma lichidărei trecutului să fie con­siderată ca definitiv închisă, oda­tă pentru totdeauna, pregătindu­­se astfel renașterea creditului și a încrederei în viitor, într'o nouă activitate productivă pe toate tă­­rîmurile muncei naţionale. Chiar de n’ar fi realizat decât această însemnată operă, si încă activitatea guvernului national-li­beral prezidat de d. Gh­eorghe Tătărescu ar rămâne ca una din cele mai utile pentru tară. Dar realizarea programului com­­plex și vast al acestui guvern e abea la începutul ei. ÎNTREVEDERILE Iul von Papén la Budapesta '‘■ŢT.v-­ cu toate că von Papén a declarat' ca vizita sa la Budapesta ar fi numai VON PAPÉN I un caracter particular, totuși s’a putut alia că d-sa a avut numeroase Întreve­deri politice. Aceste Întrevederi sunt puse in le­gătură cu relațiuniie dintre Ungaria și Germania, Ungaria și Polonia, precum și cu apropiata vizită a d-lui Gömbös. Ecouri P­oliţia pariziană continuă cereetă­rile pentru a descoperi pe au­torii atentatuui săvârşit aseară în cartierul Etoile, la sediul Federa­ţiei naţionale a foştilor luptători ruşi, unde o bombă a făcut explozie provocând mari stricăciuni. Se pare că atentatul n’a avut mo­bile politice. Autorii ar fi lucrători ruşi şomeuri, cărora comitetul Fe­deraţiei le refuzase un ajutor. ­­î Roma, caput mundi! Roma, Ca­pitala lumii !’ Această veche definiţie sintezizează admirabil mi­siunea universală a oraşului e­­tern ! Ea­ a fost capitala lumii în vreme când legiunile romane îşi purtau triumfător vulturii peste Alpi şi peste mări. Ea a fost ca­pitala lumii, chiar după prăbuşi­rea imperiului, când, pe numnile civilizaţiei păgâne s’a ivit şi a în­ceput să strălucească, o civiliza­ţie nouă , creştinismul. Mamă a tuturor raselor, în toa­te epocile, chiar în epocile cele mai sumbre, când barbaria fu ne­­putincioasă să stingă dintr’odată,­­ flacăra ce lumina lumea, — ora­şul etern, mai aude şi astăzi în­că, ecoul numelui său nemuritor, răsunând în colţurile cele mai în­depărtate ale pământului. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în capi­tala Italiei, se pot vedea totdeau­na, urmele glorioase şi grandioase­le monumente martore a civiliza­ţiei antice şi a puterii suverane înainte şi după naşterea lui Chris­tos. A vizita Roma înseamnă a te apropia de inima unei civilizaţii căreia secolii şi istoria i-au con­ferit imoralitatea. A vizita Roma înseamnă a gusta acel farmec nes­pus şi unic care emană din metro­pola modernă, ce ştie să vegheze în acelaş timp cu un respect reli­gios, asupra tuturor, amintirilor trecutului.­­ * După neplăcerea întâmpinată cu încuartiruirea într'un h­otel cen­tral d­e pe vin Vittorio Veneto, luxos la suprafaţă dar mizerabil în interior şi unde ni s’au rezer­vat camere lipsite de lumina zilei, şi de apă curentă, având tavanul din grinzi şi scânduri de brad, vă­ruite, cum la noi nu întâlneşti de­cât prin unele locuri de la periferie sau la ţară, — pornim să vizitam minunatul oraş. Umblând să căutăm ziare ro­mâneşti ajungem în piazza dell’ Esedra, — în faţa gării centrale — cu frumosul avuz de apă, cunos­cut sub denumirea de „Fântâna Naiadelor“. Seara, la lumina pu­ternică a becurilor electrice, ne­număratele şuviţi de apă cristali­nă ce ţâşnesc din sute de deschi­zături, ifi fac impresia unei ade­vărate ploi de briliante străluci­toare. Expoziţie fascistă Lăsând piazza dell’Esedra la stânga, ne îndreptăm pe Via Na­­zionale, la mijlocul căreia atenţiu­nea ne e atrasă, de o clădire vas­tă, vopsită în cărămiziu. Faţada es­te împodobită de patru coloane uriaşe, semi-rotunde, argintii, la capătul de sus al cărora se văd fixate un soi de securi. E emble­ma fasciei, stâlpii închipuind cozi­le acestor securi’ Pe peronul încăpător, — prevă­zut cu numeroase trepte, — din fața intrării principale, sentinele fasciste, îmbrăcate în negru, cu pelerină și bicorn, patrulează de­la un capăt la altul. Suntem lămurit imediat. In a­­ceastă vastă sală, e organizată o expoziţie fascistă cu caracter re­trospectiv. Au fost adunate cu me­ticulozitate, toate publicaţiunile ca : ziare, reviste, broşuri, etc., din cari se poate urmări mersul evo­lutiv al fascismului, de la apariţie. Vizitarea expoziţiei costă cam scump : 20 de lire. In schimbul a­­cestei taxe însă, obţii un fel de le­gitimaţie, în bana căreia te poţi bucura, de o reducere de 15—201 la teatru, cinematografe, autobuze etc. Expoziţia a fost organizată cu prilejul „antiol sfânt“, ştiindu-se că vor veni la Roma mulţi pele­rini. Ideea se vede că n’a fost rea, căci, ziarele italiene, arată că în timpul sărbătorilor de Paşti, într’o singură zi, această expoziţie a fost viztată de 14.000 de persoane. Prin oraş Continuându-ne plimbarea pe jos, trecem De Via dell’Im­pero, prin piaţa Venezia, unde vedem Palatul Veneziei, vopsit verde. Aci lucrează Mussolini şi de la bal­conul acestei clădiri ducele, obiş­­nueşte să vorbească mulţimii. Ne oprim o clipă în faţa Columnii lui Traian pentru ca alături, la dreapta acesteia, să admirăm mul­tă vreme grandioasa lucrare arhi­hitectonică: Monumentul lui Vic­tor Emmanuel II, unde se află totodată şi mormânntul „Soldatu­lui necunoscut“, ceea ce face ca a­­cest monument să devie un adevă­rat Altar al Patriei“. Mai departe, trecem pe lângă „Tempio di Vesta e della Fortuna Virile“, şi ajunşi la Tibru, facem un mic popas, în preajma podului San Angelo. Rezemaţi de cheiul gros de zid, privim la apa tulbure şi repede — asemănătoare cu a Dâmboviţii noastre după ploaie, — ce goneşte de zor spre sud, pe sub arcurile de boltă ce leagă între ele cele 5—6 picioare ale marelui pod. , Ridicând privirea în sus, obser­văm ceva mai departe, în stânga cupola bisericii Sf. Petru iar În (Continuare în pagina IN ITALIA NOTE de DRUM ROMA ma Pentru ori Duminică a fost con­vocat congresul organizaţiei na­ţional-liberale de la Vaslui. In micul orăşel moldovenesc, încă de Sâmbătă seara au început să sosească numeroase delegaţii de săteni din toate părţile judeţu­lui. In ziua congresului, tot oraşul era înţesat de participanţi veniţi să asculte cuvârttul conducătorilor organizaţiei în frunte cu d-nii.­ V. P. Sassu şi M. Negură. Se poate observa că între massele populare şi conducători există în acest ju­­deţ o strânsă legătură sufletească ceea ce a făcut ca în toate luptele politice, conducătorii organizaţiei să izbutească, datorită încrederei nestrămutate a satelor. Şedinţa congresului s-a deschis la ora 10 juni. La apariţia d-lor V. P. Sassu şi M. Negură, mulţimea le-a făcut o entuziastă manifesta­ţie de simpatie. Delegaţii de ţărani, îl primesc pe d. V. P. Sassu cu lacrimi în ochi, ca pe un bine­făcător, care după patru ani se reîntoarce ca să-şi vadă roadele unei activităţi politice de 25 ani în acest judeţ. Deschiderea lucrărilor D-l M. NEGURA preşedinte ac­tiv al organizaţiei întâmpină cu cuvântul de bun sosit pe toţi oas­peţii veniţi din alte organizaţii şi anume, pe d-nii : O. Racoviţă pri­marul oraşului Iaşi, Tănăsache senator de Fălciu, Şt. Galin fost senator de Tutova, V. Stoenescu deputat, ing. C. Motaş, etc. Acelaş cuvânt de mulţumire îl adresează miilor de congresişti veniţi din toate satele judeţului. Salută apoi prezenţa celui care a creiat şcoala, democraţiei vaslu­­siene, omul care şi-a închinat via­ţa ridicărei acestui judeţ şi care a cunoscut izbânzi politice, d. V. P. Sassu. (Sala ovaţionează). Activitatea organizaţiei Congresul este declarat consti­tuit şi se dă cuvântul d-lui VIE­­RESCU, secretarul general al orga­nizaţiei, care face o succintă ex­punere asupra activităţei organi­zaţiei naţional-liberale de la ulti­mul congres, când a fost ales pre­şedinte activ d. M. Negură, şi pâ­nă azi. Arată modul cum s-au desfăşu­rat toate alegerile parlamentare, parţiale şi administrative din 1930 şi până în toamna trecută. Luptele politice au fost duse cu mari greu­tăţi, cu neîntrecute adversităţi, dar credinţa masselor în conducă­tori n’a şovăit niciodată, iar do­vada o fac succesele în toate a­­ceste alegeri. Vorbind de încrederea pe care M. S. Regele a arătat-o faţă de partidul naţional-liberal când i-a încredinţat guvernarea, cele câte­va mii de congresişti au făcut o îndelungată manifestaţiune pen­tru Suveran. Cuvântările In numele tineretului a vorbit d. PAUL MUNTEAN!! avocat care a arătat că pentru tineret, ziu de azi e o adevărată sărbă­toare, atunci când are alături pe omul care şi-a pus întreaga viaţă în slujba idealului democratic, d. V. P. Sassu. Arată că prin toată activitatea sa şi prin atitudinile politice, d. M. Negură este un demn, urmaş al d-lui V. P. Sassu. Tineretul, luând exemplul lup­tătorilor mai în vârstă, înţelege să ducă mai departe o acţiune poli­tică pusă în­ slujba intereselor ob­­şteşti. D-l P. NICULESCU, deputat, a­­rată că în congresul de azi, orga­nizaţia este chemată de a-şi reaşe­za cadrele şi a le îndruma. La venirea la guvern, partidul naţional-liberal a găsit o situaţie grea. Prin sfaturile şefului parti­dului, d. C. I. C. Brătarnu (ovaţii) şi conducerea energică şi înţeleap­tă a guvernului de către d. Gh Tă­tărescu (aplauze) guvernul e îndreptat situaţia economică şi a restabilit liniştea în ţară. D. Sassu care a condus organi­zaţia şi d. M. Negură care o con­duce azi, să aibă încredere în noi, că nu vom da înapoi la nici o greutate. D-l V. VERESCU, în numele sătenilor din judeţ spune că de când a venit în acest judeţ şi până azi, d. V. P. Sassu a fost omul care a înţeles nevoile sătenilor. Pe toţi cei oropsiţi i-a ajut­a­t, sprijinit cu dreptate şi bunătate. Noi ţăranii nu avem dreptul uu ne plângem că lucrurile au mers râu în ţară fiindcă puterea stă în mâ­na noastră, prin dreptul de vot dat de partidul naţional-liberal. Activitatea în oraş D­l dr. TZAICU, primarul ora­şului, spune că sfaturile şi îndru­mările democratice ale d-lui Sassu, au dat roade în judeţul Vaslui. Toţi fruntaşii şi gospodarii de la sate şi oraş se găsesc azi în rân­durile organizaţiei naţional-libe­rale. Arată că guvernul actual a readus liniştea în ţară şi a îndrep­tat stările de lucruri lăsate de gu­vernul naţional-ţărănist. D-sa a­­rată apoi că alături şi cu sprijinul d-lui M. Negură se desfăşoară în oraş o intensă activitate. S’au re­parat edificiile publice şi s’au con­struit numerose străzi. Ne facem datoria şi muncim pen­tru binele şi prosperitatea oraşului şi a ţărei. Cuvântul nouilor înscrişi D-l M. NEGURA preşedintele congresului anunţă că are peste 1000 de noui cereri de înscrieri în organizaţie. Nu e timpul să le dau citire, dar vor fi supuse spre apro­bare comitetului judeţean. Vă a­­nunţ însă înscrierea unui distins cărturar, G. Vrânceanu profesor la Universitatea din Cern­ăuţi, fiu de sătean din acest judeţ. D. prof. G. VRANCEANU, arată că legătura sufletească cu parti­dul naţional-liberal o păstrează din copilărie, de când a fost spun­(Continuare în pagina 2-a) Congresul organizaţiei BaMj­aw* m uasiisi — Cuvântările d-lor V. P. Sassu, ministru al agriculturii şi domeniilor, IV3. Negură subsecretar de Stat, dr. Tzaicu, primarul «uraș^ui^SăscanujrefectiH^Judetulu^— — O entuziastă manifestaţie populară — D-l V. P. SASSU Ministrul agriculturii şi dome­niilor

Next