Viitorul, octombrie 1934 (Anul 26, nr. 8012-8036)
1934-10-03 / nr. 8012
»I li PI1TEGII1 lin Floarea aceasta de mătase albă, o excepţie dela estetica naturei, care a pus coloarea vie, ca o emblemă a floarei — a avut moda ei „Floarea Reginei“ te vindea la toţi escursioniştii, vilegiaturiştii şi ,plesiriştii“ staţiunilor carpatine Dar tntr’o vreme când „trenul terzis smulgerea acestei flori, pe de plăcere la Sinaia,“ era căutat cale de protecţie. E o măsură cu frenezie de citadinul bucuros- civilizată, căci adevărata civilizatean, şi era singurul mijloc de-a fie începe prin respectul frumupune în aplicare „week-end“-ul ce scfH°r fi rarităţilor naturei, era să vină mai târziu ca o impor- Fe este, însă, frică de un lucru raţie străină, pe atunci orice anume • Floarea Reginei, fiind „vilegiaturist“ pe 21 ore trebuia cpută, să nu fie obiect de vânzare să fie însoţit de un alpenstok, deşi clandestină, adică şi mai ridicată, consuma liniștit pe o bancă din pentru că este vechea, poveste că parcul Sînaet, merindele pregătite nicitm fruct nu e atât de dulce, de acasă... La întoarcerea acasă, ca cel oprit, triumfală ca o victorie a lui Tar- Totuși, în afară de această teatarin, călătorul sinaist aducea na care poate să nu se realizeze, socrilor, ori părinţilor, şi că mărturisim regretul de a nu se te un buchet de flori. - In care f!ivate,ari masuri protectoare şi „floarea Reginei“ era semnul dis- Vantru atâtea alte frumuseţi abe tinctiv, testimoniu concret al căndureţ cum sunt arborii din somoriei efectuate. sear,a Fiselof transformată în buv , , , , , ,, „ . levard, când atâta de plăcut ar fi Fără buchetul de floarea Regisff ^ ^ caracterull_ nei poate ca mei n ar fi fost ere- ^ ^ zut pe cuvânt ca a fost la Sonata, _ 7 „ y Z „ ^ nws „Corso al Bucureștilor, după cum vânătorul pentru a avea if, „ , : 7. Cana reflectam la frumoasa maniniste acasa, este obligat acum- ^ ^ . .. v * 7. : 7 . sura de a conserva, discreta floare (xira din piata, epurele salvator \am „ munfilor ^ constatăm al armoniilor conjugale. Jcâ am evoluat și numai îngăduim 'Această floare care lipsită de loviturile aduse naturei vii şi parfum, şi-a împrumutat deja înălimirabile. Urnele pline de zăpadă, răceala şi Darul e prea scump pentru a-l albeaţa, este totuşi, un exemplar, dispreţul sau perde... botanic interesant prin el însuşi. I PETRONIUS ANUL XXVI No. 8012 BUC REDACTIA Str. Edgar Quinet No. 2 Telefoanele UREJTI « ADMINISTRAȚIA Str. R. Poincaré No. 173-8030; 37912. I»HTHI CRBIERCIfILE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug IN TARA Un an ........... 600 lei || Trei luni ....... 150 lei Sase luni....... 300 , || Un exemplar 2 . Istituțiuni publice și particulare 1000 lei anual pm Miercuri 3 Octomvrie 1934 ABONAMENTE Sase luni tin an..........1400 lei II Trei luni ...... 400 lei II Un exemplar 700 Taxa se plătește in numerar Dir. G-le P. T. T. cont. are. No. 137282/926. IN STREINATATE sufletească a neamului Cu ocazia aniversării a 15 ani de la înfiinţarea Curţii de Apel din Cernăuţi, Victor Antonescu, ministrul justiţiei, a rostit un strălucit discurs, în care a arătat marele rol al justiţiei şi slujitorilor ei în desăvârşirea coeziunii româneşti. Pentru un popor, ce se regăseşte în cadrele lui naturale, după îndelungate suferinţe şi lupte, prima problemă care se ridică este aceea a unităţii, a sudurii cât mai puternice în formele proprii şi tradiţionale ale neamului. După o perioadă îndelungată, în timpul căreia toate mijloacele de manifestare româneşti au fost înăbuşite, când limba poporului nu era permisă în justiţie şi administraţie, când se urmăria ce mai mult de cristalizarea definitivă, magistratura îşi îndeplineşte rolul ei naţional. Prin atitudinea ei profund perseverent desnationalisa- morală, prin independenţa de rea elementului autohton, du,Ddile ?! Crnstea Protfetara se afla din nou în liber- magistratura ajută nn rate, având adevăratele ei hotare. Desigur că instinctul profund al neamului românesc comandă pregătirea cât mai repede a instituţiunilor unitare, de care au fost lipsite provinciile, rupte din unitatea naţională. „Orice minut închinat aproprierei sufleteşti — dintre fraţi, regăsiţi după o seculară despărţire, spre a se închina în aceiaşi dogmă, a grăi în aceiaşi limbă — şi a pune dreptatea sub oblăduirea aceloraşi principii, este un câştig pentru neamul nostru“. Concepută în acest fel, misiunea magistraturii este extrem de importantă. Chemată să împartă justiţia în toate colţurile ţării, cu nepărtinirea şi echitatea caracteristice poporului nostru, magistratura duce pe tot întinsul românesc ideia aceleiaşi instituţii fundamentale statului. Unificarea legislativă, care trebue să stea la baza apro —----------gfr.g.f■■ * pierii moravurilor juridice este în curs de realizare. Legislaţiunea asupra cambiei şi cehului este astăzi aceeaşi pe tot cuprinsul ţării. Codul penal şi procedura penală unificate, vor intra în curând în vigoare. De asemenea o importantă parte a codului de comerţ va fi în foarte scurt timp unificată. Lucrările pentru elaborarea unui nou cod civil au început. Iată câteva din punctele de înfăptuire, pe care guvernul actual le-a conceput în direcţia unificării instituţiunilor noastre juridice. Cu ajutorul acestei legi,numai la armonizarea intereselor particulare dar şi la întărirea autorităţii statului prin ridicarea prestigiului moral al instituţiunilor lui. Nepărtinirea şi conştiinţa răspunderii, care animă magistratura noastră, este o garanţie de isbândă a misiunii ei. In condiţiuni grele — impuse de vremurile critice prin care trecem — această elită de slujitori ai statului îşi îndeplineşte obligaţiunile cu fervenţă şi neşovăire. Şi fără îndoială că în această acţiune persistentă şi curată se găseşte rolul magistraturii! Înfăţişarea ei morală şi obiectivă constituie o serioasă armătură pentru stat iar spiritul de dreptate, care o animă, serveşte mult în apropierea sufletească a neamului. De aceea guvernul naţionalliberal va căuta să răspundă în totul necesităţilor de organizare şi tuturor doleanţelor îndreptăţite ale magistraturii. Succesele României la Conferinţa interparlamentară La Istambul conferinţă interparlamentară. Se discută probleme de cea mai mare importanţă, cum este dezarmarea şi chestiunea securităţii. Totodată, profitând de ocazie, de altfel ca întotdeauna, Ungaria a readus în discuţiune chestiunea tratatelor de pace, a căror anulare o pretinde, susţinând că ea nu va renunţa niciodată la Ardeal. Prin urmare discuţiuni dintre cele mai importante atât pentru ţara noastră, cât şi ca politică internaţională. Norocul României a fost că şi de data aceasta, noi am fost reprezentaţi la această conferinţă printr’o delegaţiune strălucită, care a ştiut din primul moment să adopte tonul care trebuia pentru ca toate aceste probleme să fie situate, în ce ne priveşte, în adevărata lumină sub care trebuesc discutate. Datorită eminentelor calităţi ale reprezentanţilor noştri, delegaţia laţii ce se apropie din ce în noastră a avut o activitate dintre ■ r , cele mai interesante şi mai rodnice acordându-li-se membrilor ei deosebita onoare de a fi aleşi raportorii ale unora dintre marile chestiuni desbătute. Replica pe care şi-a atras-o din partea d-lui Vespasian V. Pela, prin documentatul d-sale discurs, a făcut ca intervenţia d-lui Lucacs să aibă aceiaşi ruşinoasă expozeu al, acestei chestiuni, adusoartă ca şi aceia a colegului când importante sugestii pentru asigurarea păcii, propunând o serie de principii cari ar trebui să stea la baza unor încheeri de pacte regionale în acelaşi scop. Interesantă de asemenea a fost propunerea d-lui deputat Aurel Cosma-junior de a se trece în Constituţiile diferitelor tari şi în legislaţiile lor interne o serie de dispoziţiuni cari până astăzi nu sunt decât deziderate sau cel mult reguli de drept internaţional, garantându-se în felul acesta şi mai mult ideia de pace care ar trebui să pătrundă cât mai mult în opinia publică mondială. După cum se vede, tot timpul, delegaţiunea românească s’a ţinut pe terenul spiritului tratatelor existente Şi al concepţiunilor pe cari este clădită Liga Naţiunilor. A trebuit totuşi să vină cineva care să tulbure atmosfera Şi s’o învenineze. Acest trist rol i-a revenit Ungariei şi delegatului ei, d-lui Lucacs, d-sale dela Geneva, d-l Tibor Eckhardt. Ceva, mai mult, de unde în mod obicinuit unele delegaţii — ale Americei, Japoniei etc. — se abţineau de la vot, de data aceasta ele au votat pe faţă împotriva Ungariei. In felul acesta, desigur că poporul maghiar va înţelege odată pentru totdeauna ce rău i se face pe terenul internaţional excesul de zel al reprezentanţilor săi autorizaţi. In ce ne priveşte, suntem mulţumiţi că loialitatea României faţă de minorităţile etnice, cât şi bunăvoinţa noastră şi colaborarea noastră sinceră pentru orice efort făcut în favoarea păcii sunt lucruri îndeajuns apreciate peste hotare, datorită cărui fapt astăzi putem spune că avem acel prestigiu şi acea atmosferă internaţională favorabilă la care avem dreptul. In această privinţă d-l Vespasian V. Pella, profesor universitar şi ministru plenipotenţiar al României, ca, raportor al problemei dezarmării a făcut un magistral Lichidarea trecutului O problemă definitiv închisă Problema conversiunii datoriilor nici vorbă de vreo amânare şi că acei cari nu vor face primele plăţi la termenele fixate de lege vor pierde beneficiul ei. Astfel, a intrat adânc în conştiinţa publică că de data aceasta problema e definitiv închisă, şi nu mai poate fi vorba de amânări sau modificări. De altfel, în declaraţiile pe cari şeful partidului naţional-ţărănesc d. I. Mihalache le-a făcut ori la Câmpulung, acesta discutând chestiunea datoriilor agricole n’a putut face altceva decât să afirme că şi partidul pe care-l conduce socoteşte problema definitiv închisă, datornicii şi creditorii având datoria să respecte dispoziţiile legii, dacă vor să beneficieze de avantagiile ei. Numai în felul acesta creditul poate fi înviorat, a agricole şi urbane, vreme de trei ani a preocupat guvernele s’au perindat la cârmă. Dar ea n’a putut fi soluţionată în mod echitabil decât de guvernul actual. Azi, ea e definitiv închisă. Lichidarea trecutului în condiţiuni cari să armonizeze toate interesele, dar cari să facă posibilă reînvierea creditului, nu mai este astăzi un deziderat, ci o realitate. Provizoratul care a durat ani de zile, amânarea necontenită a unei soluţii hotărîte care să nu nedreptăţească pe nimeni, creiase însă o stare de spirit primejdioasă. Pescuitorii în apă turbure, demagogii cari exploatează în interese de partid sau de grupări, răspândeau pretutindeni ştirea că nici de data aceasta soluţionarea dată nu ar fi definitivă şi ca atare, că aplicarea legei conversiunei ar mai putea suferi vreo amânare. Conştient de îndatoririle sale, guvernul prezidat de d. Gheorghe Tătărescu, căruia îi revine marele merit de a fi realizat cu concursul întregului partid şi al şefului său d. Const. I. C. Brătianu, această mare operă ce se credea insolubilă, — a luat din primele zile toate măsurile ca, pe această problemă a lichidării trecutului să înceteze orice agitaţie, orice licitaţie demagogică şi orice răspândire a neîncrederei în aplicarea hotărîtă şi definitivă a soluţiunilor legale. De altfel, însuşi M. S. Regele Carol Ii se rostise, cu înalta autoritate a cuvântului Său, atunci când a declarat că este ultima semnătură pe care o pune pe un Mesagiu privitor la promulgarea unei legi de conversiune. încetul cu încetul toate încercările de a se mai exploata această chestiune, au început să cedeze. Acum de curând, diferiţi membri ai guvernului, în frunte cu preşedintele consiliului d. GheorPrezintă o particularitate biologică interesantă și pierderea ei ar fi desigur o pagubă pentru flora noastră alpină. Pierderea era, însă inevitabilă, continuând smulgerea ! Tătărescu, n’au pierdut alesofără socoteală și fără sfârșit, a alut nic.' ,un Priej pentru a declara cestei flori rare. Iată de ce s’a inîn modul cel mai hotărît că aplicarea dispoziţiilor legei conversiune! se va face cu toată preciziunea şi hotărîrea, că nu încape acelarat preşedintele partidului naţional-ţărănesc. Aşa dar, cu asentimentul tuturir partidelor şi al întregei opinii publice, s’a realizat acest mare pas spre normalizare, ca problema lichidărei trecutului să fie considerată ca definitiv închisă, odată pentru totdeauna, pregătinduse astfel renașterea creditului și a încrederei în viitor, într'o nouă activitate productivă pe toate tărîmurile muncei naţionale. Chiar de n’ar fi realizat decât această însemnată operă, si încă activitatea guvernului national-liberal prezidat de d. Gheorghe Tătărescu ar rămâne ca una din cele mai utile pentru tară. Dar realizarea programului complex și vast al acestui guvern e abea la începutul ei. ÎNTREVEDERILE Iul von Papén la Budapesta '‘■ŢT.v- cu toate că von Papén a declarat' ca vizita sa la Budapesta ar fi numai VON PAPÉN I un caracter particular, totuși s’a putut alia că d-sa a avut numeroase Întrevederi politice. Aceste Întrevederi sunt puse in legătură cu relațiuniie dintre Ungaria și Germania, Ungaria și Polonia, precum și cu apropiata vizită a d-lui Gömbös. Ecouri Poliţia pariziană continuă cereetările pentru a descoperi pe autorii atentatuui săvârşit aseară în cartierul Etoile, la sediul Federaţiei naţionale a foştilor luptători ruşi, unde o bombă a făcut explozie provocând mari stricăciuni. Se pare că atentatul n’a avut mobile politice. Autorii ar fi lucrători ruşi şomeuri, cărora comitetul Federaţiei le refuzase un ajutor. î Roma, caput mundi! Roma, Capitala lumii !’ Această veche definiţie sintezizează admirabil misiunea universală a oraşului etern ! Ea a fost capitala lumii în vreme când legiunile romane îşi purtau triumfător vulturii peste Alpi şi peste mări. Ea a fost capitala lumii, chiar după prăbuşirea imperiului, când, pe numnile civilizaţiei păgâne s’a ivit şi a început să strălucească, o civilizaţie nouă , creştinismul. Mamă a tuturor raselor, în toate epocile, chiar în epocile cele mai sumbre, când barbaria fu neputincioasă să stingă dintr’odată, flacăra ce lumina lumea, — oraşul etern, mai aude şi astăzi încă, ecoul numelui său nemuritor, răsunând în colţurile cele mai îndepărtate ale pământului. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în capitala Italiei, se pot vedea totdeauna, urmele glorioase şi grandioasele monumente martore a civilizaţiei antice şi a puterii suverane înainte şi după naşterea lui Christos. A vizita Roma înseamnă a te apropia de inima unei civilizaţii căreia secolii şi istoria i-au conferit imoralitatea. A vizita Roma înseamnă a gusta acel farmec nespus şi unic care emană din metropola modernă, ce ştie să vegheze în acelaş timp cu un respect religios, asupra tuturor, amintirilor trecutului. * După neplăcerea întâmpinată cu încuartiruirea într'un hotel central de pe vin Vittorio Veneto, luxos la suprafaţă dar mizerabil în interior şi unde ni s’au rezervat camere lipsite de lumina zilei, şi de apă curentă, având tavanul din grinzi şi scânduri de brad, văruite, cum la noi nu întâlneşti decât prin unele locuri de la periferie sau la ţară, — pornim să vizitam minunatul oraş. Umblând să căutăm ziare româneşti ajungem în piazza dell’ Esedra, — în faţa gării centrale — cu frumosul avuz de apă, cunoscut sub denumirea de „Fântâna Naiadelor“. Seara, la lumina puternică a becurilor electrice, nenumăratele şuviţi de apă cristalină ce ţâşnesc din sute de deschizături, ifi fac impresia unei adevărate ploi de briliante strălucitoare. Expoziţie fascistă Lăsând piazza dell’Esedra la stânga, ne îndreptăm pe Via Nazionale, la mijlocul căreia atenţiunea ne e atrasă, de o clădire vastă, vopsită în cărămiziu. Faţada este împodobită de patru coloane uriaşe, semi-rotunde, argintii, la capătul de sus al cărora se văd fixate un soi de securi. E emblema fasciei, stâlpii închipuind cozile acestor securi’ Pe peronul încăpător, — prevăzut cu numeroase trepte, — din fața intrării principale, sentinele fasciste, îmbrăcate în negru, cu pelerină și bicorn, patrulează dela un capăt la altul. Suntem lămurit imediat. In această vastă sală, e organizată o expoziţie fascistă cu caracter retrospectiv. Au fost adunate cu meticulozitate, toate publicaţiunile ca : ziare, reviste, broşuri, etc., din cari se poate urmări mersul evolutiv al fascismului, de la apariţie. Vizitarea expoziţiei costă cam scump : 20 de lire. In schimbul acestei taxe însă, obţii un fel de legitimaţie, în bana căreia te poţi bucura, de o reducere de 15—201 la teatru, cinematografe, autobuze etc. Expoziţia a fost organizată cu prilejul „antiol sfânt“, ştiindu-se că vor veni la Roma mulţi pelerini. Ideea se vede că n’a fost rea, căci, ziarele italiene, arată că în timpul sărbătorilor de Paşti, într’o singură zi, această expoziţie a fost viztată de 14.000 de persoane. Prin oraş Continuându-ne plimbarea pe jos, trecem De Via dell’Impero, prin piaţa Venezia, unde vedem Palatul Veneziei, vopsit verde. Aci lucrează Mussolini şi de la balconul acestei clădiri ducele, obişnueşte să vorbească mulţimii. Ne oprim o clipă în faţa Columnii lui Traian pentru ca alături, la dreapta acesteia, să admirăm multă vreme grandioasa lucrare arhihitectonică: Monumentul lui Victor Emmanuel II, unde se află totodată şi mormânntul „Soldatului necunoscut“, ceea ce face ca acest monument să devie un adevărat Altar al Patriei“. Mai departe, trecem pe lângă „Tempio di Vesta e della Fortuna Virile“, şi ajunşi la Tibru, facem un mic popas, în preajma podului San Angelo. Rezemaţi de cheiul gros de zid, privim la apa tulbure şi repede — asemănătoare cu a Dâmboviţii noastre după ploaie, — ce goneşte de zor spre sud, pe sub arcurile de boltă ce leagă între ele cele 5—6 picioare ale marelui pod. , Ridicând privirea în sus, observăm ceva mai departe, în stânga cupola bisericii Sf. Petru iar În (Continuare în pagina IN ITALIA NOTE de DRUM ROMA ma Pentru ori Duminică a fost convocat congresul organizaţiei naţional-liberale de la Vaslui. In micul orăşel moldovenesc, încă de Sâmbătă seara au început să sosească numeroase delegaţii de săteni din toate părţile judeţului. In ziua congresului, tot oraşul era înţesat de participanţi veniţi să asculte cuvârttul conducătorilor organizaţiei în frunte cu d-nii. V. P. Sassu şi M. Negură. Se poate observa că între massele populare şi conducători există în acest judeţ o strânsă legătură sufletească ceea ce a făcut ca în toate luptele politice, conducătorii organizaţiei să izbutească, datorită încrederei nestrămutate a satelor. Şedinţa congresului s-a deschis la ora 10 juni. La apariţia d-lor V. P. Sassu şi M. Negură, mulţimea le-a făcut o entuziastă manifestaţie de simpatie. Delegaţii de ţărani, îl primesc pe d. V. P. Sassu cu lacrimi în ochi, ca pe un binefăcător, care după patru ani se reîntoarce ca să-şi vadă roadele unei activităţi politice de 25 ani în acest judeţ. Deschiderea lucrărilor D-l M. NEGURA preşedinte activ al organizaţiei întâmpină cu cuvântul de bun sosit pe toţi oaspeţii veniţi din alte organizaţii şi anume, pe d-nii : O. Racoviţă primarul oraşului Iaşi, Tănăsache senator de Fălciu, Şt. Galin fost senator de Tutova, V. Stoenescu deputat, ing. C. Motaş, etc. Acelaş cuvânt de mulţumire îl adresează miilor de congresişti veniţi din toate satele judeţului. Salută apoi prezenţa celui care a creiat şcoala, democraţiei vaslusiene, omul care şi-a închinat viaţa ridicărei acestui judeţ şi care a cunoscut izbânzi politice, d. V. P. Sassu. (Sala ovaţionează). Activitatea organizaţiei Congresul este declarat constituit şi se dă cuvântul d-lui VIERESCU, secretarul general al organizaţiei, care face o succintă expunere asupra activităţei organizaţiei naţional-liberale de la ultimul congres, când a fost ales preşedinte activ d. M. Negură, şi până azi. Arată modul cum s-au desfăşurat toate alegerile parlamentare, parţiale şi administrative din 1930 şi până în toamna trecută. Luptele politice au fost duse cu mari greutăţi, cu neîntrecute adversităţi, dar credinţa masselor în conducători n’a şovăit niciodată, iar dovada o fac succesele în toate aceste alegeri. Vorbind de încrederea pe care M. S. Regele a arătat-o faţă de partidul naţional-liberal când i-a încredinţat guvernarea, cele câteva mii de congresişti au făcut o îndelungată manifestaţiune pentru Suveran. Cuvântările In numele tineretului a vorbit d. PAUL MUNTEAN!! avocat care a arătat că pentru tineret, ziu de azi e o adevărată sărbătoare, atunci când are alături pe omul care şi-a pus întreaga viaţă în slujba idealului democratic, d. V. P. Sassu. Arată că prin toată activitatea sa şi prin atitudinile politice, d. M. Negură este un demn, urmaş al d-lui V. P. Sassu. Tineretul, luând exemplul luptătorilor mai în vârstă, înţelege să ducă mai departe o acţiune politică pusă în slujba intereselor obşteşti. D-l P. NICULESCU, deputat, arată că în congresul de azi, organizaţia este chemată de a-şi reaşeza cadrele şi a le îndruma. La venirea la guvern, partidul naţional-liberal a găsit o situaţie grea. Prin sfaturile şefului partidului, d. C. I. C. Brătarnu (ovaţii) şi conducerea energică şi înţeleaptă a guvernului de către d. Gh Tătărescu (aplauze) guvernul e îndreptat situaţia economică şi a restabilit liniştea în ţară. D. Sassu care a condus organizaţia şi d. M. Negură care o conduce azi, să aibă încredere în noi, că nu vom da înapoi la nici o greutate. D-l V. VERESCU, în numele sătenilor din judeţ spune că de când a venit în acest judeţ şi până azi, d. V. P. Sassu a fost omul care a înţeles nevoile sătenilor. Pe toţi cei oropsiţi i-a ajutat, sprijinit cu dreptate şi bunătate. Noi ţăranii nu avem dreptul uu ne plângem că lucrurile au mers râu în ţară fiindcă puterea stă în mâna noastră, prin dreptul de vot dat de partidul naţional-liberal. Activitatea în oraş Dl dr. TZAICU, primarul oraşului, spune că sfaturile şi îndrumările democratice ale d-lui Sassu, au dat roade în judeţul Vaslui. Toţi fruntaşii şi gospodarii de la sate şi oraş se găsesc azi în rândurile organizaţiei naţional-liberale. Arată că guvernul actual a readus liniştea în ţară şi a îndreptat stările de lucruri lăsate de guvernul naţional-ţărănist. D-sa arată apoi că alături şi cu sprijinul d-lui M. Negură se desfăşoară în oraş o intensă activitate. S’au reparat edificiile publice şi s’au construit numerose străzi. Ne facem datoria şi muncim pentru binele şi prosperitatea oraşului şi a ţărei. Cuvântul nouilor înscrişi D-l M. NEGURA preşedintele congresului anunţă că are peste 1000 de noui cereri de înscrieri în organizaţie. Nu e timpul să le dau citire, dar vor fi supuse spre aprobare comitetului judeţean. Vă anunţ însă înscrierea unui distins cărturar, G. Vrânceanu profesor la Universitatea din Cernăuţi, fiu de sătean din acest judeţ. D. prof. G. VRANCEANU, arată că legătura sufletească cu partidul naţional-liberal o păstrează din copilărie, de când a fost spun(Continuare în pagina 2-a) Congresul organizaţiei BaMjaw* m uasiisi — Cuvântările d-lor V. P. Sassu, ministru al agriculturii şi domeniilor, IV3. Negură subsecretar de Stat, dr. Tzaicu, primarul «uraș^ui^SăscanujrefectiH^Judetulu^— — O entuziastă manifestaţie populară — D-l V. P. SASSU Ministrul agriculturii şi domeniilor