Viitorul, ianuarie 1935 (Anul 27, nr. 8093-8111)

1935-01-09 / nr. 8093

ANUL XXV 11 No. 8093 BUCUREŞTI REDACŢIA II ADMINISTRAŢIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 3-7912. iiBireiţjiHEiciiiE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug P. Miercuri 6 Ianuarie 1935 ABONAMENT 1 IN STR13NATATE IN TARA Un an 600 lei îI Trei luni ....... 150 lei Sase luni300 „[ Un exemplar 2 . Ictituţiuni publice si particulare 1000 lei anual Taxa se plătește In numerar Dir. G-le P. T. T. cont. circ. No. 137282/926. Un an.........1400 lei Sase luni ...... 700 ,NI Trei luni ....... 400 iei Un exemplar 6 m ată de afirmaţiile făcute de d. V. Madgearu, fostul ministru de finanţe în guvernarea naţionalţărănistă, prin care s’a încercat denaturarea adevărurilor asupra situaţiunei economice şi financiare ne-am adresat d-lui Victor Slăvescu ministru de finanţe care ne-a făcut următoarele declaraţii : Am citit declaraţiile ministru al finanţelor. Au m’a surprins tonul, urna cu care invariabil să întunece adevărul. Declaraţiunile d-sale alarmante n'au decât o explicaţiune: îl supără atmosfera de linişte şi de mai multă încredere pe care a manifestat-o ţara cu ocaziunea ultimelor operaţiuni financiare. Ne-am străduit să facem un buget asupra căruia se abăteau toate covârşitoarele greutăţi ale unui trecut de greşeli şi de risipă. Am reuşit să încadrăm în prevederi chibzuite nevoile strict indispensabile ale Statului nostru. Cifra bugetului nostru a rezultat din această minuţioasă cercetare şi nu ştiu dacă s’ar putea contesta cu succes oportunitatea acestei cifre. Executarea prudentă a bugetului şi paralel cu aceasta o întărire a controlului în constatarea, urmărirea şi perceperea impozitelor ne îndrituesc să credem că exerciţiul în curs se va solda în concluţiuni mult mai mulţumitoare decât în anii precedenţi. Bugetul este în curs de executare Şi concluziunile pe cari fostul ministru al finanţelor le trage sunt cel puţin pripite. In orice caz voi da în parlament toate lămuririle necesare, întrucât nu am nici un interes să ascund ceva din tot ce fac sau din tot ce există. Ţin însă să răspund cu toate precizările ce se cuvin şi cu cifrele reale la toate afirmaţiunile nodului ministru de finanţe în chestiunea acordurilor de la Paris şi a împrumutului de înzestrare a ţării. Reducerea datoriei mmm publice 1. Economiile realizate din acordurile încheiate in Iulie 1934 la Paris, ispăşesc chiar cifra de 1.400 mii. Ele sunt de lei 5.860 mii., aşa că cifra de 5 miliarde produse de fostul ministru al finanţelor este „trucată“. Celelalte subscrieri III. Subscrierile Creditului Agricol Ipotecar şi ale Casei de Economii şi Cecuri Poştale sunt subscrieri efective, sunt bani cari au intrat în cassa Tezaurului. Banii alocaţi din împrumutul de la C. E. C. pentru construcţiuni de şcoli scuteşte de a mai destina o sumă echivalentă din împrumut în acest ___ A£_-X t»uup, Midia—__„-1. —, ori mo aupeda noi uuu milioane luaţi de la Creditul Agricol ipotecar întrebuinţaţi la valorificarea cerealelor, vor putea fi în viitor recuperaţi de Stat în cea mai mare parte. Desiularea ineuasită iilor Realizarea difiniții ne înzealare " —— I in in varn II. Nu ştiu ce vrea să urmărească fostul ministru al finanţelor, comentând, de maniera de care o face, rezultatul împrumutului. Ştim că a încercat să saboteze operaţiunea din capul locului, pe chestiuni de ordin monetar. Ştim deasemeni că s’au dus campanii şi s’a făcut propagandă contra înprumutului, în timpul subscrierilor. In sfârşit, în faţa rezultatelor, d-sa vrea să conteste evidenţa. Pentru ce? Care este interesul patriotic care îl îndeamnă la această atitudine ? ţintâiu, d-sa vrea să stabilească ai cine a subscris la împrumut. Incontestabil, acei cari au avut cu ce. Au subscris cu deosebire oraşele. Cine cunoaşte Situaţionea ţăranului, Işi poate da seama că la preţurile de criză de azi, ţăranul nu poate avea numerariul disponibil pentru a subscrie la împrumut. Deducând deci dela subscriere imensa majoritate a satelor cari n’au putut subscrie, cifra realizată apare cu atât mai importantă. Ce s’a subscris ? Ne vom da osteneala de a-1 mai lămuri odată pe fostul ministru al finanțelor. 1 curs această sumă face minimum 3.216 mii. (sic minimum fiindcă nu toată suma trebuie calculată la cursul de 860 lei; nu s’a bonificat comision la toate subscrierile). Deducând cele 250 mii. rentă veche rămân 2,966 mii. Chiar dacă, pentru a face pe placul altora, am scăi —__i_ ... a'r neu?#«*£• » «Inviizări (Credit Agricol Ipotecar şi C. E. C.) rămâne DISPONIBILUL REAL De 2.439 MIL. care este parte de cifra produsă de fostul ministru al finanţelor de 1.860 MIL., din care d-sa se complace să m pet deducă 100 MIL. cheltuelitele împrumutului când ele vor fi în realitate sub 50 MIL. V. Fostul ministru al finanţelor adaugă apoi că nici această, sumă a d-sale nu e disponibilă deoarece subscrierile funcţionarilor (805 mil.) se fac în rate. Are aceasta fvre-o importantă? Ifi apoi, nu ştie oare d-sa că şi de ar fi toţi banii în cassa Tezaurului, tot nu ar putea fi cheltuiţi decât treptat. Pepsi invefestului nici nareuşeşte IV. — Este INEXACT ,H. A. M. a subscris 250 mii. din fondul de Rulment al Culturilor. Această sumă nu a existat printre subscrieri, este doar un trucaj al fostului ministru de finanţe, după cum trucaj este întreaga calculare a disponibilului real al împrumutului şi aceasta pentru următoarele motive: a) Cifra totală nominală, te subscrierilor este ele. 3.139 mii. şi nu înţeleeem j pentru ee se tinde a o reduce lee 3.500 mii. Subs-\ trierile In meşteriţele sunt I lot aşa el a efective ea •'* |/«f, pe măsura comenzilor celelalte. La diferenţei donstiţiunilor cari te fac 1993 şi 1534. Dar tot d-sa trebuie săi aîştepvM de interne, căutând să ştie, fiindcă o ştie toată lumea, căi tergiverseze această consultare a balanţa _ comercială excedentară corpului electoral, sau deficitară a unei teri este deter ! Care să fie raţiunea acestei minată de cauze multiple şi comp atitudini complet în contradic- Piese, cari scapă de multe ori pu-ţimie cu aceea, pe care naţionalitnţei de control. Regimul de corn, ţărăniştii au avut-o până acum ? pensaţii a înrâurit incontestabil. Lucrul este nsci explicabil dacă asupra balanței comerciale, dar a-l pe gândim la tactica acestui par* cest regim l-am moștenit dela gu-i tM șî la situațiunea lui politică, vernarea trecuta. Afara de acea- T , . , - ..... .. , intradever partidul naționaîagricolă ca a noastră!,- - »- ^77,—........*------capriciul fenomenelor na-i r.iaIt.es.c'a. dus întotdeauna campa- D. VICTOR SLĂVESCU Ministrul finanțelor 1. Subscrieri prin ghişee publice: a. — Subscrieri curente------------------- 2.034 mii b. — lei blocați — —------------------1ÎS „ 2. Subscrieri in rate: a. — funcționari —------------------------ 805 mil. b. — pensionari--------------------------- 27 „ c. — Petroșani------------------------------- 5 „ 3. Regularizări: a. — Creditul Agr. Ipotecar — —------ 347 mil. b. — C. E. C.--------------------------------180 . 837 mii. 527 mii — 15 mii. — 7 4. Cana Muncii C.F.. (rest de lichidei) 5. Garanții-------------------------------Subscrieri în materiale-----------mii Total: 3.739 emi. 1 »scrierile au lest libere In sfârşit s’au făcut presiuni, declară fostul ministru al finanţelor, asupra funcţionarilor să subscrie. Im iui cortegiul de inexactităţi se adaugă şi aceasta. Declar categoric că a subscris cine a vrut. Mărturie sunt toate circularile şi instrucţiunile date de minister, mărturie este însăşi cifra realizată din salarii: 805 mii, de la toţi funcţionarii (Stat, Regii Autonome, judeţe şi comune),adică nici jumătate din salariul pe o lună a acestor funcţionari. Dar d-sa însăşi, cât a subscris cel puţin ca funcţionar ? Sunt funcţionari foarte mulţi cari n'au subscris nici un ban, fiindcă erau prea strâmtorăţi şi nimeni nu i-a obligat să subscrie. Sumele tezaurizate gi. Pentru a dovedi cât de insensibila a fost piaţa, care după d-sa na subscris decât un mii., fostul ministru al finanţelor opune această cifră sumelor tezaurizate, dupa unii 7,5 miliarde, după alţii 15 miliarde. Este o eroare inadmisibilă. Sumele tezaurizate astăzi sunt minime. Ele se pot evalua la maximum 2-3 miliarde. Astfel grăiesc cifrele și ele pot fi oricând controlate. uOIÜBTl'PÍo is.-iHSsHBif ismoBtite-. mamiasn m In ceia ce priveşte balanţa noa,stra comercială există într’adevăr diferenţa de care vorbeşte fostuli ministru al finanţelor între anii;nile căruia cad problemele de aceasta natură, va da la timp răspunsul cuvenit interpelării făcute de fostul ministru al finanţelor. Is'kb rezerv fSrev't«1?!st «lass erpacsniiimi si mai ample »d’ psssTamerct asispra cffeguraT.ilor «tari susTM rîî» ' îrfr’atâfa iftteresîfj festeim rristrirte*:« de fi parts si imi vai face o deosebită plăcere ca, cu bitiită credință și la lumina cifrelor, să-l fsnorasc și să informez EXACT opinia publică.“ SiUiSiilîci Si liOiîiTl Ministrul finanțelor a TlFli — Executarea bugetului. Cum s’a realizat împrumutul de înzestrare Ecouri corespondentul ziarului „Daily Telegraf“ scrie că Japonia a construit în Mandju-Go o reflecarea de linii ferate de o mare importanță strategică. Până în anul 1931 s’au construit în toată Manciuria 3715 mile de cale ferată. In total, până azi, sunt în toată Manciuria 4.644 mile cale ferată. Deasemeni sunt în construcţie şi altele. Vreme de doi ani s-a construit în Manciuria 2000 mile cale ferată. Cu ajutorul acestora Japonia poate să se mişce foarte uşor în interiorul tânărului stat şi să facă faţă oricărui atac din partea Rusiei sovietice. Doi studenţi englezi, plecaţi Miercuri cu skiurile într’o escursie în masivul Oetztal, au fost prinşi de o avalanşă şi prăvăliţi într’o prăpastie. O coloană de ajutor plecată în cercetare a găsit cadavrul unuia din ei. Se crede că şi celălalt studentşi-a găsit moartea în acest accident. Produsele noastre de emb ron trebue să-şi pună acest obiectiv , să se întreacă spre a doborî concurenţa altora şi spre a face ca producţia românească să fie deosebit de apreciată şi cerută cu insistenţă“. Intr’adevăr, această tristă constatare au făcut-o şi o fac toţi cei pari, trec graniţele ţării. Mărfurile româneşti se prezintă sub un aspect, care de la început, de la prima vedere, produc o impresie din cele mai defavorabile. Prin nimic aceste mărfieri nu tentează pe cumpărător, deşi adesea calitatea lor este superioară mărfurilor similare ce le concurează Producătorii noştri nu vor sa înţeleagă un mare şi absolut adevăr, că o marfă trebueşte, înainte de toate, să reţină privirile. Fără această primă condiţie, orice creare de debuşeu devine imposibilă Şi până când nu se vor face toate eforturile să ajungem aci, ne vom găsi mereu într’o penibilă stare de inferioritate. Un prim fericit început a fost făcut de d. Manolescu-Strunga, pe când era subsecretar de stat la domenii. A controlat personal şi a reuşit să se expedieze în străinătate fructe, cari prin înfăţişarea lor au stârnit unanimă, admiraţie, cucerind multe pieţe şi înlăturând multe concurenţe. In acest domeniu însă va trebui D. I. Manolescu-Strunga, ministrul industriei, reprezentând guvernul ţării, a avut delegaţia de a trata şi încheia în streinătate o serie de acorduri interesând, cele mai vitale probleme româneşti de export şi de import, cu obiectivul bine precizat de a îmbunătăţi balanţa noastră comercială, din nefericire deficitară. D-sa a stat recent, în acest scop, trei săptămâni, iar acum ,două zile a plecat din nou în Occident spre a perfecta acordurile asupra cărora a luat avizul guvernului. Este evident ca în acest lung interval de timp, dşa a putut face numeroase constatări, din care cele mai multe nu sunt de loc îmbucurătoare, în ce priveşte capitala chestiunea exportului şi anume, îndeosebi asupra cauzelor cari au contribuit la scăderea lui simţitoare. In conferinţa pe care a ţinut-o la postul nostru de radio, d-sa s-a ocupat pe larg şi documentat de toate aceste cauze. Una din ele trebueşte însă, şi în mod special, să se dea de gândit. „E pentru mine , a spus d.. Manolescu-Strunga — o tristă amintire faptul că am găsit că ţarul noastră e într’o mare inferioritate faţă de alte ţeri în ceea ce priveşte prezenţa, calitatea şi pregătirea mărfurilor noastre pentru pieţele de vânzare. Şi a adăogat. ..Nu poate să mai continue situafiunea ca noi să fim în urma altora să se muncească enorm. # ţări. Această ruşine trebue ştearsă Dar munca aceasta va fi Şi răsde îndată şi orice producător re- plătită. Ministerul de interne a luat deciziunea de a face alegerile comunale şi judeţene, acolo unde ele nu au fost încă efectuate. Cu ocazia acestei hotarîri s’a înregistrat o oarecare iritatiune din partea partidului national-tărănist, care acum câtva timp ducea o campanie sgomotoasă pe motivul că nu se fac alegeri. Astăzi partidul d-lui Mihalache protestează în contra hotărîrii milache sunt anarhizate şi lipsite de cea mai elementară coheziune. Ramura ardeleană este adânc desbinată şi ultimele declaraţii politice ale d-lui Alexandru Vaida au produs o frământare extraordinară în rândurile maniste. D. Vaida a declarat pur şi simplu că toţi membrii partdului naţional-ţărănesc au obligaţiunea de a se impune deciziunilor conducerii centrale. Amicii d-lui Maniu s’au revoltat şi au considerat, declaraţiile d-lui Vaida drept o provocare. Se vede că alta este con- cepţia d-lui Maniu şi a acoliţilor săi în ceea ce priveşte disciplina de partid. Aceştia vor ca partidul să urmeze directivele lor şi consideră ca veritabil şef pe d. Maniu. Convocarea unui congres al organizaţiilor ardelene ar arăta cea mai teribilă anarhie şi ilismembrare a partidului naţional-ţărnesc. De aceea conducătorii se şi feresc să facă un asemenea conclav. In ceea ce priveşte sîtuaţiunea din celelalte părţi trebue să remarcăm că există aceaşi surdă neînţeleere, provocată pe de o parte de linia armoniei între vechii raţional-țărănişti şi confraţii ior de dată recentă, vnpiştii, iar ţin de altă parte de concurenţa ce şi-o fac leuderii partidului, fiecare fiind gata să dezerteze din disciplina de partid sau să treacă peste ierarhiile partidului. Dacă mai advocăm şi teribila scădere morală suferită de naţional-ţărănişti cu ocazia procesului Skoda, vom avea un tablou exact al profundei crize din acest partid. Nhim să nu fie îngrijoraţi naţional-ţărăniştii de consultarea cornului electoral, când massele nu mai au încredere în ei, când l'psa da unitate domneşte în cadrele lor când grave neînt®.Averi sunt ne pr.Tintui să rpnă partidul ? Este explienbil ca d. Mihalache să vrea o amânare a alegerilor comunale şi judeţene dacă ne gânînfăptuită de guvern atrage din ce in ce mai tleziunea cornului electoral Iată cum se prezintă stuaGunea astăzi în preajma alegerilor la județ si comună. Fără îndoială că în fata "nul fatal insucces par'îdul d-lni Mîl»n-1 aebe inventează t r r Iul «l nr *mute sî cap 'ă să ridice cele mai bizare obiectiuni. Toate acestea sunt însă zadarnice fiindcă ~rvernul își va aduce la îndeplinire hotărîriie luate. Dacă partidul naţional-ţărănesc trage astăzi consecinţele demagogiei şi a lipsei de conştiinţă politică, aceasta nu interesează cu nimic ţara. Ml A Bim@r noi consultări a «prm W imw E nuMî electorstma sta, o ţară este la cap. «~i .. . , , , „ „ „ turale şi este ştiut că recolta dej «i violenţe sa fie sincer inporumb din 1323 a fost foarte sla-i tenţionat in nieiună din ele. Aşa că şî rezultatele ei se repercutea-i se intâmplă şi cu alegerile comună asupra .anului acesta, întrucât n,*ne şi judeţene, porumbul se exportă în al doilea] Prietenii d-lui Mihalache spup.v Pace la aceasta adăugăm şi rej aeau că mimai atât. aşteaptă pencolia slabă de orz a anului acesta.j tru a demonstra ..mărea’ lor avem explicaţiunea limpede a can- , popularitate. Astăzi, când probîezeîor cari au determinat situatin j ma se pune practic, electorii nu nea. balanţei noastre comerciale Ini mai au gust să apară în arenă, anul 1554. Fără îndoială că protestul na- ,.lu,rnic „ De altfel asupra acestei ches- ţional-ţărăniştilor divulgă o situa- i d-’ni Ia operaţiuni domnul ministru al indus- tmne extrem de grea In sânul pars| care atrag trlei si comerțului, m atributul titlului. Batalioanele d’nî Mihamul* adeziuni nîmn oppiilo nrfliKDTIlOsA dfi laptio emul „ 4,, „• 1; ;i _ T. -r i ... ACORDURI ECONOMICE între statule dunărene . Corespondentul din Roma Agenţiei „Havas“ transmite toatele: , in afară de coivenpnile prevăzute pentru garantarea independenţii Austriei, cercurile informate arata că intre d-nul Laval şi mussetinis ar fi decis deasemeni ca să se încurajeze incucerea unor acorduri economice intre statele dunărene. mai rămâne ca sa se rezolve chestiunea datei când supuşii italieni din Tunis nu vor mai putea beneficia de actualele privilegii. In cursul după amiezii, d-nii soviet şi Leger şi Saint Quentin vor da forma definitia, din punct de vedere al rsdustiunii, lentului comunicatului ce se va da presei (fadtor). D. SUVITSCH Subsecretar de stat al ministerului de externe ttanar Comentarii MARTIRII ŞTIINŢEI Victimele ştiinţei sunt nenumă-1 să căutăm să punem în lumină ac rard. I tivitatea acelora cari efectiv suni Alături de activitatea gălăgioasă a I binefăcătorii noştri.^ atâtor oameni cari reuşesc să apară* Intre toţi aceştia, însă, o menţiuni pe primul plan al preocupării o-' specială merită aceia cari lucrează piniei publice din orice ţară, fără pe terenul ameliorărei însăşi a sa ca la aceasta să-i indice merite deoferinţelor semenilor lor, adică aceia sebite ci un egoism şi un arivism neînfrânat, există o seamă mare de savanţi, cari în tribuna bibliotecilor şi a laboratoarelor muncesc şi lucrează pentru bincile umanităţii, într’o tăcere sfântă, cu o discreţie clasică şi cu o înălţime morală demnă de a fi dată ca pildă tuturor. Aceşti oameni îşi sacrifică viaţa lor pentru a aduce o ameliorare suferinţelor semenilor lor sau pentru , a aduce o cât de imperceptibilă contribuţie la propăşirea ştiinţelor, punând astfel şi ei o cărămidă la marele edificiu al civilizaţiei actuale. Acestei munci neobosite şi neobservate, dar tenace, de sacrificiu, i se datorează progresul de astăzi al omenirei. De aceia în loc să ne închinăm acelora cari ştiu să facă o permanentă neelegantă reclamă în jurul persoanei lor, datoria noastră este cari caută să smulgă naturii secretele ei pentru a putea atenua efectele atâtor boli cari decimează milioane de vieţi omeneşti pe fiecare an. Iată, de exemplu, cum în chiar ajunul Crăciunului, subdirectorului institutului de cercetare a cancerului din Franţa, profesorul Grandelande, a căzut victima datoriei, înţepându-se şi infectându-se la un deget pe când încerca o injecţie, într-un ţesut canceros. A murit din această cauză în mai puţin de două zile în oraşul Lifle, unde a plecat să-şi petreacă zilele Crăciunului împreună cu familia lui.Iată, aceştia sunt adevăraţii martiri ai ştiinţei. In faţa acestora, în adevăr, mentă să ne închinăm... al. i. dr. DUCA Manifestările,* politice ale partidului liberal de la 1929, au dovedit încă odată formidabila putere de organizare a acestui instrument de guvernare care prin aplicarea metodică a programului său de lucru şi de realizări, foloseşte — deopotrivă — atât de mult cetăţenilor de toate categoriile sociale, precum şi intereselor superioare ale statului român, clădită cu atâtea jertfe de către acei cari au căzut pe toate fronturile de luptă pentru înălţarea şi înflorirea neamului românesc. Şi pentru că ne găsim aci, la graniţa de vest a ţării, unde alăturea de românii bănăţeni sunt şi cetăţeni minoritari, partidul naţional-liberal Ic întinde o mână frăţească şi prietenească, cerându- le un singur lucru : să fie loiali faţă de această ţară care îi ocroteşte“. * Am reprodus un crâmpei din admirabila cuvântare rostită de T. G. Duca la primul congres al partidului naţional-liberal. Rar ni s’a întâmplat să vedem o mai mare însufleţire la o întrunire unde mii de cetăţeni veniţi din toate unghiurile Banatului românesc, aclamau cu entusiasm pe fruntaşii partidului liberal. Verbul înaripat, isvorul nesecat a! inspiraţiei, minunata alcătuire a frazei, tema şi armonizarea problemelor cuprinse în cuvântarea de cald patriotism a acestui mare român şi orator a produs cea mai puternică impresie asupra ascultătorilor, când Ion Duca a făcut declaraţia : că nu prin revoluţie se pot nivela asperităţile trecătoare ale neamului ci prin cuminţenia şi înţelegerea tuturor energiilor româneşti puse în slujba celui mai frumos ideal a neamului. Declaraţiunile lui I. G. Duca, au fost comentate de toate ziarele din întreaga ţară, iar presa română şi minoritară, fără deosebire de Evident, pentru o cât mai bună . ■ . și temeinică gospodărie a treburi- 1 valoare pontica a ° '?a,al atitudilor publice, în primul rând se cere ‘Vc,a,, Jn,,re’mn om politic care nu ca un imperativ categoric, condu- | afffa: TMssel° Populare ci cone«„vi luminați * hotărât, în . ATWA* tiunea lor, oameni cu răspundere legaţi prin obârşie de pământul străbun, fiindcă numai astfel, se pot soluţiona problemele pentru însănătoşirea şi trăinicia aşezământului nostru naţional. Şi desigur, că numai pe temeiul statornicit al acestor înalte şi sfinte comandamente conducătorii partidului naţional-liberal la sfârşitul anului 1929, au pornit campania de trezire şi de orientare a opiniei publice. In toate congresele organizate, în fiecare judeţ, fruntaşii partidului au ţinut să arate în linii largi situaţiunea ţării, copleşite de o criză acută şi de o fiscalitate neîngăduită vremurilor de atunci. Discuţiunea academică şi analizarea problemelor locale, precuim şi cele legate de şcoală şi de biserică impuneau atât de mult, fiindcă numai aşa se explică faptul că în cele 65 de congrese mii de cetăţeni veneau să asculte cuvântul autorizat al oamenilor cu răspundere aici această tara O nouă lumină de nădejde se aprinsese în sufletul acelora cari urmăreau cu înfrigurare evenimentele politice din ultimul timp. ?. 13» Buca orator Glasul lui loan G. Duca răsuna Iată omul de Stat, iată conducătorul politic care ştie să cârmuiască barca ţării în vremuri de furtună şi de pace“, sublinia cu citata dreptate ziarul „Temeswarer Zeitung“. ■ A doua zi la congresul de la A-rad, Ion Duca întovărăşit fiind de d-nii profesori Lapedatu, Leonte Moldovanu, d-nii Avram Imbroane şi Taşeu Ducerea. Vasile Sassu, şi de neuitaţii buni români dr. Aurel Cosma şi generalul Traian Moşoiu, a fost primit în mod sărbătoresc, iar întrunirea de acolo a luat caracterul unei adunări naţionale. După ce oratorii partidului au zugrăvit situaţiunea, Ion Duca, stăpânit de emoţiune a evocat marea operă a partidului naţional-liberal înfăptuită în decursul celor optzeci de ani de existenţă. Deasemenea la Oradea, Satu- Mare şi în inima Ardealului, la Cluj, oratorul şi omul politic a trezit conştiinţa acelora care îşi iubesc ţara. La aceste memorabile adunări unde cărturarii şi ţăranii Ardealului şi Banatului, au venit să aducă omagiul 101 marelui român Ion G. Duca, acesta le-a răspuns : „După întregirea patrimoniulu nostru naţional, partidul liberal , . . _ , „..iui pentru o cât mai strânsă colabora toate congresele regionii Ale ra.ro, a făCUt apel la toate energiile partidului naţional-liberal. , . româneşti şi numai aşa se explică „Ţara noastră se alia mirun faptul că în fruntea bisericii ortodoxe avem pe I. P. S. S. Dr. Miron Cristea patriarh al României, într’un greu impas şi de aceea se cere, astăzi mai mult ca totdeauna o îndreptare a situaţiunei, ca să nu cădem în neiertata greşală de a nu fi contribuit în măsura puterilor noastre, spre drumul drept, al marilor realizări. Aşadar, avem o datorie faţă de istorie, faţă de noi înşine să împiedicăm agitaţiunile cari nu urmăresc decât să sape la temelie aşezământul nostru naţional. Fiecare cetăţean conştient de îndatoririle sale trebue să se ridice cu energie şi cu demnitate împotriva tuturor acelora cari vor iar în capul instituţiunilor de credit şi economie şi ale aşezămintelor noastre culturale, am ţinut să fie aşezaţi fruntaşii din regiunile unite. Prin această hotărâre am demonstrat dragostea noastră faţă de tot ce este român, pus în slujba idealurilor noastre. De aceea, ne ridicăm astăzi împotriva acelora cari flutură flamura regionalismului, şi de la acest loc le spu lă L LA (Continuare în pagina 2 a)