Viitorul, aprilie 1935 (Anul 27, nr. 8163-8185)

1935-04-01 / nr. 8163

ANUL XXVII No. 8163 R E D A C | I A Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincare No. 1? Telefoanele: 3­8030; 3­7912.­­ BUC REJT! ADMINISTRAȚIA Str. IRBITHEI ElflEICI­LF Se primesc direct la Administraţia ziarului $i prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug I». Un an..........1400 lei Sase luni ...— 700 , Luni 1 Aprilie 1935 T E IN STRiiNATATE I M TARA Un an .......... SOC lei H Trei luni ...... 150 tei Sase luni...... 300 . \\ Un exemplar 2 „ in tituţiu«i publice si particulare 1000 iei anual Taxa se plătește in numerar Dir. G­ le­g. T. T. cont. circ. No. 137-»'2/926. ............................................................................i­......................wwm Trei luni ........ 400 lei Un exemplar • 6 jp Contribuţia lem­ni nararea Mimai Intre demagogie şi interesul superior al ţării Parlamentul, cu asentimentul întregei opinii publice, a votat cu o mare majoritate noile pro­­ecte fiscale, ale căror venituri au destinaţia pre­visa fi specială, aceea de a constitui ,,Fondul apă­­rărei naţionale creat pentru înzestrarea oştirei cu armamentul şi materialul tehnic modern. Şi, cu acest prilej, ca în atâtea altele, ţara a pu­tut judeca atitudinea negativă şi demagogică a partidului naţional-ţărănesc, care prin glasul fo­stului său ministru de finanţe a adus critici lipsite de sinceritate şi obiectivitate legilor fiscale, cău­tând să creeze o confuziune în Parlament şi în opi­nia publică. In cuprinzătoarea sa cuvântare, d. ministru al finanţelor Victor Antonescu, a restabilit adevă­rul, a pus în lumină împrejurările excepţionale în care guvernul naţional-liberal presidat de d-l Gheorghe Tătă­rescu a socotit de datoria sa să dea ţarei siguranţa mijloacelor sale die apărare, in actuala situaţie tulbure a Europei. Nu este vorba aci de sporuri de impozite desti­nate a echilibra bugetul ordinar de cheltueli, aşa cum cu rea-credinţă a susţinut reprezentantul partidului naţional-ţărănesc,­­ tocmai acela care ani de-a răndul a practicat acest sistem. Bugetul ordinar al Statului a fost echilibrat prin mijloace normale, prin o reducere masivă, de cheltueli, prin economii de 1700 de milioane la toa­te departamentele. Sporirea unora din taxele de consumaţie, — a­­şezate ast­fel încât să nu apese populaţia cu mij­loace restrânse, — are scopul exclusiv de a îm­plini o nevoie primordială a ţarei: înzestrarea o­­ştirei cu armamentul modern, întărirea apărărei naţionale, sporirea siguranţei şi încrederei obş­teşti, fără de care nici un progres nu este cu pu­tinţă. Următor unei tradiţii glorioase şi rodnice în rezultate mari pentru ţară, partidul naţional-libe­­ral priveşte cu curaj şi cu sentimentul răspunde­­rei situaţiunea în faţă, şi nu pregetă de a sacrifica o parte fii popularitatea sa în interesul superior şi vital al ţarei, d­e altfel, alături die atitudinea d­emagorfică, a celor cari se prefac a­­m înţelege situaţi­­inea şi nu sunt capabili de a se ridica deasupra vreocupă-r il­or electorale de partid într'o mare problemă, de ordin naţional şi patriotic, partidul naţional-liberal are satisfacţia fie a vedea că ţara înţelege şi consimte la sacrificiile ce i se cer pentru sporirea mijloacelor sale de apărare. 7 Toate categoriile pro­fesionale şi sociale cari vor avea de suportat ace­ste jertfe, le-au primit fărăi protestări, cu con­­ştiinţa ca fac un act de înait patriotism. .1 F­iind sprijinul şi asentimentul ţarei, guver­nul presidat de d. Gh. Tătărescu îndeplineşte o mare operă naţională. NOTE EXAGERAŢII SPORTIVE Educaţia fizică şi gustul tot m­ai pronunţat pentru sport, a­­vrea pentru joc, ar putea să mulţumească pe acei filosofi e­­ducatori cari au convingerea că e mai folositor omenirei să aibă musculatură excesivă, şi spirit deficitar. Este o concepţie şi a­­ceasta ca ori­care alta, — şi cum trăim în epoca extremelor, nu vedem de ce ar fi trimişi la rug aceia cari o practică. Desi­gur au rămas însă multe spirite înapoiate, cari cutează a pune mai presus inteligenţa decât at­letismul­, şi cari merg până a prefera pe Descartes lui Car­­rventier ori Carnero. Credem că în viitor, vor dispare şi aceste spirite retrograde, şi nu vom mai avea decât arcuş şi piste de joc, cari, deşi ocupă straiuri şi mai întinse decât bibliotecile, sunt mai utile! Totuşi fără să jicnim pe cei mulţi cari adoră jocurile, ne place să credem că o justă mă­sură e necesară, şi că sportul — desigur în el însuşi o utilitate şi din agrement — nu trebue să răpească din viaţă, atâta timp încât cultura spiritului să fie micşorată, ori scăzută. E prea­ frumos sufletul ; şi omul e prea aotul, când e papidat cu idei multe şi clare, pentru­ a da deo­să ne dea exemple fericite în ceea ce priveşte echilibrul dintre cultura fi­zica cu cea intelec­tuală. Iar cât priveşte folosul fisio­­logic al unei exagerate culturi fisice, nu’l credem în totul, pen­­tru­ că ştim că echilibrul este o cheie a sănătăţei, şi că nici-o desvoltare prea mare într’o par­te, nu se face fără dauna între­gului. Să facem, deci, educaţie fizică, dar în cadrul acelei înţelepciuni care cere măsură în­ orice lucru, PETRONIUS LUPII MORALIŞTI Oficiosul d-lui Mihalache, în­­trarea noastră în răsboi ? Este i­gional-liberal pentru scufundarea zelul său specific de a prezenta­ posibil ca guvernarea, pe care­ d-lui Maniu şi a colaboratorilor toate potlogăriile nafional-țâră­­niste drept mari „acte naţionale" are îndrăsneala nemaipomenită să se prezinte astăzi din acuzat în acuzator. Apologetica remunerată a re­dactorilor de la­ „Dreptatea“ mer­ge până la cel mai desăvârşit ridicol. Intr’adevâr aceşti băeţi din anticamera şefului, compară guvernul care a încheiat con­tractul 6102 cu „marele­ guvern al răsboldui pentru întregirea neamului“ conchizând că nimeni nu poate lovi în el fără sa co­­mită o crimă de lese-naţiune şi fără să apară drept un nou A­­lexa­ndru Marghiloman. Această incalificabilă îndrăs­­neală a faimoasei trivialităţi naţional-ţărăniste, provoacă o generală stupoare în întreaga opinie publică. Este posibil ca îmbogăţiţii apasă cea mai precisa acuza-­ san­­ţiune să fie asemănată cu aceea care a jucat cel mai frumos rol istoric ? Dacă nu am cunoaşte joasa ca­litate sufletească a celor din ta­băra pătată a d-lui Mihalache, am fi în drept să credem că lu­mea s-a răsturnat şi că valorile sunt astăzi contrarii celor pe care le-am văzut în istoria ţării noastre. Ar trebui, după „Drep­tatea“, să considerăm, escrocheria ca o formă a patriotismului, imo­ralitatea ca o virtute politică şi naţională, lipsa de răspundere ca o înaltă însuşire a oamenilor de stat. Ar trebui, după zeloşii salariaţi ai d-lui Mihalache, să ridicăm statul acelora care au păgubit statul în loc să-i che­măm la răspundere. Dar îndrăsneala dementă a a­­cestor discipoli ai arivismului ,fără cauză din strada Corăbiei­­ nu se opreşte aci. Se pretinde să aibă impertinenţa de­ a se­ anume că afacerea Skoda este o compara cu acei ce au dictat in­­torpilă lansată de partidul na­ilită aceşti domni că afacerea Skoda este creaţiunea exclusivă a partidului naţional-ţărănesc, a practicelor lui de guvernare, a nivelului moral scăzut, în care a crescut şi s’a desvoltat acest partid. Uită că afacerea Skoda a fost denunţată de oameni, cari sunt astăzi în partidul naţional­­ţărănesc şi că împrejurările în care s’a produs această afacere au produs o generală indignare în opinia publică. Se neglijează că întreaga ţară ale cărei inte­rese vitale au fost lovite prin imoralitatea acestei panamale, a cerut limpezirea ei şi sancţiona­rea vinovaţilor. Afacerea Skoda este o tristă realitate a moravu­rilor politice naţional-ţărăniste, pe care conştiinţa românească a întregei țări o vrea stârpită. A­(Continuare In pagina 2-a. ( I ihm te a a fiRSBfefor mm U#511 « Bugetel gen­era­l a fost votat de Cameră — Discursul d-lui VICTOR ANTONESCU ministru de finanţe — In ședința de aseară a Camerei, S1013U­HtÎGSGfSree TRCSSefUCI* rSfigerSP0-teiIstecile expunerei _ fă bugetul general al Statului a fost j 0g|| gj] |g gp, \cută fie tisa asupra situa votat. . I)-1 Victor Antonescu, ministrul finanţelor, răspunzând criticelor ce s’au adus proiectului de buget, a făcut o expunere atât asupra si­tuaţiei economice în general cât şi asupra împrejurărilor în care s’a alcătuit bugetul. D-sa a precizat că prin măsurile luate, bugetul ordinar a fost echi­librat, pornindu-se pe de o parte la o evaluare a veniturilor bazată numai pe realităţi, iar pe de altă parte, fixându-se ch­eltuelile nu­mai în lim­ita angajărilor făcute în cursul exerciţiului bugetar ce expiră. Bugetele cinterneior treciiie — a Si dosare de cheltuială a vieţui gpf^j ,1, {TîJnlSUl!­CR liliaDfl — 81/BSll după­ o contabilitate dominantă-------------- ---------*-■ -de raţiune celectul unei suiiraeuaiiieri ss uenflupi, cu toste că rân­jîrii ne tinsuîe gor­ de C. SATEANU Trecerea în lumea veşniciei ridice, C. D. Anighel a aparţii­at lui C. D. Angliei este fără în- nut vechei mişcări social-demo­­doiată o pierdere pentru insti- 'erate care a dat ţării elemente tutia pe care a servit-o, pentru distinse şi partidului liberal pe ( In diferitele demnităţi publi­ce pe care le-a ocupat, aparţi­nând în anu­­­lui Legislativ. C Una din condiţiunile: incîispensa-' ■bile motorizăm armatelor, este jde a se­­ asigura din timp de pace .... . . .. stocuri mari de carburant. Proble-DG fiaja încasările Stab­litii tiei economice Sl I III - 70a carburantului loveşte crud în Hiiiir.aia Imii araii miînrtsrfc em­pipî­a statului roman. ţările din Occident, unde nu sunt jîg iiliffassie Euiii Cl d-] .milOna„ÎS oilOPI L Tonte acen­tea c©m/W­­hWurse Cle petrol. si tutttsi BUalOWBa a rimai numai «8 bi­ e ca iw bufetului * Tara noastră din acest punct de, mm w A Î* ÄAfe ;(l [mni. ■ • / - . ■ Î193S-8«, să se desfăşoare lijvre cu instalaţiile respective,. 0 SafirS­EGItiiarO 18 ifi 3C6SS atmosferă jh: inerți- !«ari asigură stocuri mari de car­pfOSCl de tm fi înssnwaî m- dere in echilibrarea f,inait iiNtree m­itti ttittttsw- I ieloy fi»-bUce ticcemrn jf;..!It câi și (|in intei.i01. propaserei tuturor insti- 1 ^ . D. Ulcior Au­toncxv.it a arătat apoi că s’fin reali­­­zai economii de 1 miliară i {Ulti milioane la toate de­­părtamentelel‘l afară de aceste reduceri, tiu . se vor mai face numiri și I înaintări ae personae,­­ceea ce va da târâş econo­­­­mii importante. In cea ce priveşte noile sporiri de taxe de consumaţie, d­. ministru a! finanţelor a evidenţiat ca sau pus taxe pe materii care până în prezent scăpaseră de impunere. Aceste dări sunt uşor suportabile, fiind puse pe articole ca: ceai, cacao, ciment, etc., şi nu se răs­frâng asupra massei mari de con­tribuabili lpsiţi de mijloace. În al treilea rând, d. Victor An­­tonescu a vorbit despre fondurile bugetului de armament. Suma de 2 miliarde din acest buget, nu a fost trecută în bugetul ordinar pentru a avea garanţia plăţilor necesare comenzilor de materiale. Desigur că nimeni nu va protesta împotri­va mijloacelor de alimentare a fon­dulu­i de armament, ştiindu-se că se asigură apărarea ţărei. C­­laritatea expunerei, previziunea asupra date­lor prezentate adunărei, sinceritatea asupra meto­dei adoptate în alcătui­rea­ biuifelului şi autorita­tea experienţei d-lui Vic- t­­or Antonescu ministru de finanţe, au fost curate-­­ A funcţionat ca prefect în ju­detul Olt şi apoi în judeţul Pra­hova, unde s’a remarcat prin dragostea sa pentru lumea sate­lor şi print­r'un admirabil spirit organizator. Funcţiunile şi demnităţile au­­îndepărtat dela blice nu­­ au •; li' preocupările intelectuale : u-partidul căruia aparţinea, pen--acei umanitarişti şi visători cu- nc°n ( D. Angliei scria rom­ar dată dincolo de preocupările noa­­tru intelectualitate şi pentru­­noscuţi în istoria publică sub cabile articole culturale şi so­sire cultura sistematică a cree­­„oastră ,denumirea de „generoşi“ din etale pe care le-a publicat prin rului, şi-a. o înlocui cu exagera­ pu­ilicistica noasua. „ I­­a perfecţionare­a unei fisiologii Căci C. D. Anghel a păşit în rândurile carora excesive. De asemenea nu ered .viaţa publică şi socială, ca pro­­dem că atletismul, şi profesionis- porăduitor al condeiului, fu­­mul pot fi idealuri educative.­­ , ,...­­ , Gimnastica trebue să dea vigoa-f­ranca cotidian in ziarele mari de fisică, pentru­ ca omul să fie din Capitală, mai întâi în re­­m­ai sănătos, poate să trăiască edacţia „Adevărului“ şi în urmă mai mult, dar ca nu trebue să în redac«ft ziarului „Lumea se facă în paguba cultura cree- XT „„ . , ., , , rului. Să ne aducem aminte de­?CTM“,condus de neuitatul sa­­educaţia celor vechi, cam­ atât şi enciclopedist care a fost de armonie, uneau învăţătura Ion Nădejde, a musicei şi gramaticei cu gini- Ceeace inseamnă ca în anii nashea, şi cu jocurile. Anticii ‘ , , nu cunoşteau pedagogia, cum e­­xuen, când s a întors dela r­e­­cunoaştem noi, totuşi ar putea fis unde şi-a făcut studiie nu­au urcat pe­ ziare şi reviste, urmărind cu banca ministerială, V. G. Mor-­­pasiune desfăşurarea artistică tun şi fiind: Al. Badovici, liberali­­şi culturală. Fiul al Iaşilor, în pământul căruia doarme somnul de veci familia sa şi fratele său Mitif. .. „„ ... I poetul D. Anghel pe care l’a din urmă Consiliu­ . . . , . .. iubit el, l-a evocat reamintin­du-1 în cadrul inspecţiunilor, a­celora cari deşi l-au admirat imult, l-au dat totuşi uitării. In vara trecută, C. D. Anghel D. Anghel s’a ilustrat ca­ un om de o exempla­ră corectitudine morală, de ea-­­­racter, de o rară distincţiune sufletească, fiind de o excepţio­nală modestie,a publicat o serie de „Amintiri infiniţii or economice. I ®ÉCB®m,*e mice şi tFŞi*aminare. -----------------------------------------­din vremuri apuse“ în revista „Libertatea“ şi în „Viaţa Româ­neasca“ evocând în mare parte Iaşul „Junimii“, al „Contempo­ranului“ fraţilor Nădejde şi Gherea şi al lui Gheorghe Panu, fostul şef al radicalilor, ieşeni, descriind oameni şi fapte, în trăsături artistice. Despre Gheor­ghe Panu el a conferenţiat la , Cercul Ieşenilor“ printre ai cărui membri se număra şi ale cărui şedinţe săptămânale le frecventa, — în dragostea sa de oraşu-i natal şi de înălţătoa­rele ...vremuri apuse ! Acolo, la „Cercul Ieşenilor“­­ am găsit într-o seară pe care am petrecut-o în plăcuta-i to­vărăşie, evocând pagini din tre­cut, duioase reminiscenţe ieşe­ne. Trăit în anii tineri în Iaşi,­­ în oraşul în care strălucea încă, pe atunci, gloria de odinioară a lui Miaiorescu, Eminescu, Creangă şi Conta şi a atâtor alte figuri senine şi măreţe, C. D. Anghel cultiva discret, în a­greabilele sale conversaţiuni in­time, înviorătoarea tradiţie a Junimei, întrebuinţând anec­dota. Deşi cunoscut în cercurile de elită a Capitalei, apreciat şi sti­mat de toată lumea cu care ve­nia în contact, a fost totuşi un om modest, atât de modest încât era timid, el care prin blândeţea sa a dominat ţărăni­mea olteană. Atât de modest, încât după ce s’a terminat şe­dinţa la „Cercul Ieşenilor“ şi mai mulţi dintre membri, în frunte cu d. Gr. L. Tranen au intrat ,într’un local din centrul Capitalei —­ în apropiere de Tea­trul Naţional, — spre a lua o gustare, C. D. Anghel care in­trase cu noi, văzând că se dan­sează­ în salon, a ezitat şi n’a vrut să rămână. Fireşte că cei mai mulţi l’am turnat, neputând­ renunţa la plă­cuta lui societate. *•••••• • • • • ••• „Costică Anghel“ cum îi zi­ceau cu drag intimii, nu mai este. A plecat prea de vreme dintre noi, cari îi vom resimţi lipsa, cu atât mai apăsătoare cu cât aşteptam de la dânsul multe şi frumoase pagini cultu­rale despre glorioasa epocă pt care a trăit-o dar pe care ler duce în mormânt. D-l VICTOR ANTONESCU Ministrul finanţelor lwrărior •AdiSiuRi v C. D. ANGHEL Discursul d.-lm ministru | ,, , i __| Constructorii europeni de auto­de finanțe a produs o ex- ulobilei sub presiunea scumpirii celentă impresie nu nu-; excesive ,a benzinei, au căutat să mai asupra, parla­mentu- 'realizeze' motoare foarte econo­­m­i dur în întreaga opinie! ’dice, consumând între 7-10 litri de i­ , benzina la suta de km., in loc de puji­ca. ^ _ 120-25 litri ca în trecut, ceiaee re-Miiiica vdepusa ife dl. Vi­ .prezintă un progres însemnat din efor ' /yst«?«te$CW își va tfe J I'unet de vedere terminc și o ehel­roadeie în sciârfă vreme.' Red­usă ,la întreținere. ir*­­ ________ „ Franţa şi Germania, lipsite de OtZflSS opera de asasîare a nil carburant atât de excelent cum creditului rss*în legea de e_ al nostru, au obţinut o benzină BEcisidare ,a dateriilor, sintetică dând bune rezultate. In gefu­l si legiB© -finan­ciare Germania se mai întrebuinţează la . -a “ . _ j motoarele de automobile, în mod menite ss* redreseze:,in.ont uu produs uumit titetra. și echilibeze fista­ nfele, lină“. • (Stl&i&ce. Tutsilală, d. ani«! .0 soluţiune Pe care a pus-o nistru de finsmfe pr­îSî • „ a,1Vl IH studiu şi în grele încsr-Sfcrfarde fscute a as*Cl«» gazogrn. înlocuind benzina prin felt] TP?.:€£££?i/Cî acest gaz sărac? s’au obținut exco­itecesare apărărei granS- l«i;,te rezultate cu diferite tipuri felei*. • , de automobile-tractoare în special. lată de ce acțîsi-nea ■ ^cest Si\z este produs prin tre­tecreder­ea fă- Să dc' £i de tenn iSS ^6? CSI (Ifusconiti. Carbunele costă foarte i eftin și poate fi produs în foarte ----- mari _contif.5(i în Franța, mulțu­m­­ii-M.—m i­mită industriei sale forestiere. I La un concurs recent, între al­tele gazogenul Berliet, pe un ca­mion de 1 tone a realizat o viteză mijlocie de 22 km. ne oră şi ma­­xim 35 km. pe oră, consumând 105 kgr cărbuni la 101­ km. de par­curs. Camionetele au realizat în mijlociu 70 km. pe oră şi maxi­mum 50 km.­ oră, consumând 60 kgr. cărbuni la TOO km. distanţă. În ţara noastră unde există tot Cronica militară mm m m­ iiiiinni'w ll■llll■ll mmm —11 CARBURANTUL ARMATELE MOTORIZATE felul de esenţă de lemne, chestiu­nea gazogenelor — cu toată bogă­ţia , ce o avem în petroluri — este de reţinut şi de studiat. Rezultatele ggaizogge­­mielor La manevrele din Franţa, gazo­­genele" au dat excelente rezultate, deşi fuseseră încolonate la rând cu camioanele cu motoare de ben­,­­ziuă. Camioanele întrebuinţate e­­rau Berliet, afectate transporturi­lor de trupe şi­­ muniţii, Saurer pentru transportul cailor, Laţii pentru tracţiunea artileriei,­ De­­wald pentru transportul carelor de asalt, iar Citroen-Regresse şi Renault cu şease roţi şi cu şenile, pentru recunoaşteri afară din şo­sea. Rezultatele­­au fost satisfăcă­toare. Câteva glasuri prin presa coti­­riiană, se ridică împotriva impor­tului atât de însemnat de automo­­bile. Desigur, din anumite con­­cepţii ele economie, glasurile ace­lea caută să facă atmosferă ostilă automobilismului, neînţelegând ro­sturile şi enormele servicii ce le fac tărei toate vech­iculele meca­nice ce intră şi rămân definitiv; în ţară, v­iitoarele războae vor cere ca armata să se mişte repede, înce­tineala transporturilor pe picioa­re ori trase de cai, nu va mai e­­xista la armata modernă. În Franţa, d. general Canion vorbind despre motorizarea arma­telor ,a spus : „Sans motorisation, pas de mancein­c possible ă l’heure actuelle“ Succesul războiului va fi de partea aceluia care va avea mijloace de deplasare mai rapide şi mai multe. Dacă problema carburantului este vitală­­ şi extrem de delicată, nu mai puţin importantă e chestiu­nea numărului şi calităţii auto­ve- Ineulelor despre care ne vom o­­cupa într’un număr viitor. N. M. Preocupări Biblioteca lui Barthou în ţara lui ucis alături de un oasaj iubit. Şi cine ştie dacă e teamă, un gând nelămurit nu l-a împins să fie strajă şi pavăză... Azi aflăm doar cât de vastă, cât de bogată era bi­blioteca lui, şi ne putem da seama cât de fericit era Barthou în tăcerea căminului între atâţia prieteni as­cunşi în cărţi, buni sfătuitori, mari şi drepţi, de dincolo de mormânt... Fericiţi cei cari iubesc cărţile, feri­ciţi şi calmi şi mândri, ei vor şti să înfrunte toate peripeţiile tragi-come­diei care este viaţa. Căci pe nimic nu ne putem bizui în viaţă, decât pe tă­ria, înţelepciunea, răbdarea ce o acu­mulăm în orele de singurătate când, mici albine, înclinăm fruntea peste filele unei cărţi cinstite. Acolo e mângâerea, acolo forţa mo­rală de care avem nevoe şi în cli­­­­pele agoniei. Ce putea rămâne ma­■ S’a vândut prin licitaţie o parte din biblioteca celui­­căzut la datorie, alături de Regele Iugoslaviei, la Mar­sillia. Ministru de externe, bătrân fără odihnă în slujba patriei, Bar­thou a lăsat ţării lui nu numai un nume ilustrat prin munci şi devota­ment, ci şi un exemplu de neuitat pentru tineret, pentru generaţiile ur­maşe, o comoară de cărţi, stupii de miere ai înţelepciunii, cărţile, acu­mularea de gânduri, sfaturi, de tot ce omenirea lucrează în domeniul ne­pieritor al minţei. Omuleţul acela scund, miop şi me­reu zâmbitor, purta în el forţele mo­rale acumulate de toţi cugetătorii o­­menirei, era mai bogat decât orice potentat al orientului, mai tare de­cât orice luptător al pumnului şi floretei; era un om înţelept, blând, resemnat şi de sigur şi ironic. Căci ce este viaţa noastră decât , tor­ia­­ după un mare patriot-martir, un joc al împrejurărilor în care spar , după un bătrânel zâmbitor şi ama­­ta, faimoasa soartă ne joacă farsele (bi), o personalitate închinată binelui cele mai ironice. I obştesc? O bibliotecă ! Si luăm a-hi înţeleptul iubitor de pace, trud­­ minte şi mai ales să nu uităm... nie şi drumeţ pentru a obţine atmos­­ a. m. h. fera necesară lini­ștei între popoare. ' —--------­

Next