Viitorul, aprilie 1935 (Anul 27, nr. 8163-8185)
1935-04-01 / nr. 8163
ANUL XXVII No. 8163 R E D A C | I A Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincare No. 1? Telefoanele: 38030; 37912. BUC REJT! ADMINISTRAȚIA Str. IRBITHEI ElflEICILF Se primesc direct la Administraţia ziarului $i prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug I». Un an..........1400 lei Sase luni ...— 700 , Luni 1 Aprilie 1935 T E IN STRiiNATATE I M TARA Un an .......... SOC lei H Trei luni ...... 150 tei Sase luni...... 300 . \\ Un exemplar 2 „ in tituţiu«i publice si particulare 1000 iei anual Taxa se plătește in numerar Dir. G leg. T. T. cont. circ. No. 137-»'2/926. ............................................................................i......................wwm Trei luni ........ 400 lei Un exemplar • 6 jp Contribuţia lemni nararea Mimai Intre demagogie şi interesul superior al ţării Parlamentul, cu asentimentul întregei opinii publice, a votat cu o mare majoritate noile proecte fiscale, ale căror venituri au destinaţia previsa fi specială, aceea de a constitui ,,Fondul apărărei naţionale creat pentru înzestrarea oştirei cu armamentul şi materialul tehnic modern. Şi, cu acest prilej, ca în atâtea altele, ţara a putut judeca atitudinea negativă şi demagogică a partidului naţional-ţărănesc, care prin glasul fostului său ministru de finanţe a adus critici lipsite de sinceritate şi obiectivitate legilor fiscale, căutând să creeze o confuziune în Parlament şi în opinia publică. In cuprinzătoarea sa cuvântare, d. ministru al finanţelor Victor Antonescu, a restabilit adevărul, a pus în lumină împrejurările excepţionale în care guvernul naţional-liberal presidat de d-l Gheorghe Tătărescu a socotit de datoria sa să dea ţarei siguranţa mijloacelor sale die apărare, in actuala situaţie tulbure a Europei. Nu este vorba aci de sporuri de impozite destinate a echilibra bugetul ordinar de cheltueli, aşa cum cu rea-credinţă a susţinut reprezentantul partidului naţional-ţărănesc, tocmai acela care ani de-a răndul a practicat acest sistem. Bugetul ordinar al Statului a fost echilibrat prin mijloace normale, prin o reducere masivă, de cheltueli, prin economii de 1700 de milioane la toate departamentele. Sporirea unora din taxele de consumaţie, — aşezate astfel încât să nu apese populaţia cu mijloace restrânse, — are scopul exclusiv de a împlini o nevoie primordială a ţarei: înzestrarea oştirei cu armamentul modern, întărirea apărărei naţionale, sporirea siguranţei şi încrederei obşteşti, fără de care nici un progres nu este cu putinţă. Următor unei tradiţii glorioase şi rodnice în rezultate mari pentru ţară, partidul naţional-liberal priveşte cu curaj şi cu sentimentul răspunderei situaţiunea în faţă, şi nu pregetă de a sacrifica o parte fii popularitatea sa în interesul superior şi vital al ţarei, de altfel, alături die atitudinea demagorfică, a celor cari se prefac am înţelege situaţiinea şi nu sunt capabili de a se ridica deasupra vreocupă-r ilor electorale de partid într'o mare problemă, de ordin naţional şi patriotic, partidul naţional-liberal are satisfacţia fie a vedea că ţara înţelege şi consimte la sacrificiile ce i se cer pentru sporirea mijloacelor sale de apărare. 7 Toate categoriile profesionale şi sociale cari vor avea de suportat aceste jertfe, le-au primit fărăi protestări, cu conştiinţa ca fac un act de înait patriotism. .1 Fiind sprijinul şi asentimentul ţarei, guvernul presidat de d. Gh. Tătărescu îndeplineşte o mare operă naţională. NOTE EXAGERAŢII SPORTIVE Educaţia fizică şi gustul tot mai pronunţat pentru sport, avrea pentru joc, ar putea să mulţumească pe acei filosofi educatori cari au convingerea că e mai folositor omenirei să aibă musculatură excesivă, şi spirit deficitar. Este o concepţie şi aceasta ca oricare alta, — şi cum trăim în epoca extremelor, nu vedem de ce ar fi trimişi la rug aceia cari o practică. Desigur au rămas însă multe spirite înapoiate, cari cutează a pune mai presus inteligenţa decât atletismul, şi cari merg până a prefera pe Descartes lui Carrventier ori Carnero. Credem că în viitor, vor dispare şi aceste spirite retrograde, şi nu vom mai avea decât arcuş şi piste de joc, cari, deşi ocupă straiuri şi mai întinse decât bibliotecile, sunt mai utile! Totuşi fără să jicnim pe cei mulţi cari adoră jocurile, ne place să credem că o justă măsură e necesară, şi că sportul — desigur în el însuşi o utilitate şi din agrement — nu trebue să răpească din viaţă, atâta timp încât cultura spiritului să fie micşorată, ori scăzută. E prea frumos sufletul ; şi omul e prea aotul, când e papidat cu idei multe şi clare, pentru a da deosă ne dea exemple fericite în ceea ce priveşte echilibrul dintre cultura fizica cu cea intelectuală. Iar cât priveşte folosul fisiologic al unei exagerate culturi fisice, nu’l credem în totul, pentru că ştim că echilibrul este o cheie a sănătăţei, şi că nici-o desvoltare prea mare într’o parte, nu se face fără dauna întregului. Să facem, deci, educaţie fizică, dar în cadrul acelei înţelepciuni care cere măsură în orice lucru, PETRONIUS LUPII MORALIŞTI Oficiosul d-lui Mihalache, întrarea noastră în răsboi ? Este igional-liberal pentru scufundarea zelul său specific de a prezenta posibil ca guvernarea, pe care d-lui Maniu şi a colaboratorilor toate potlogăriile nafional-țârăniste drept mari „acte naţionale" are îndrăsneala nemaipomenită să se prezinte astăzi din acuzat în acuzator. Apologetica remunerată a redactorilor de la „Dreptatea“ merge până la cel mai desăvârşit ridicol. Intr’adevâr aceşti băeţi din anticamera şefului, compară guvernul care a încheiat contractul 6102 cu „marele guvern al răsboldui pentru întregirea neamului“ conchizând că nimeni nu poate lovi în el fără sa comită o crimă de lese-naţiune şi fără să apară drept un nou Alexandru Marghiloman. Această incalificabilă îndrăsneală a faimoasei trivialităţi naţional-ţărăniste, provoacă o generală stupoare în întreaga opinie publică. Este posibil ca îmbogăţiţii apasă cea mai precisa acuza- sanţiune să fie asemănată cu aceea care a jucat cel mai frumos rol istoric ? Dacă nu am cunoaşte joasa calitate sufletească a celor din tabăra pătată a d-lui Mihalache, am fi în drept să credem că lumea s-a răsturnat şi că valorile sunt astăzi contrarii celor pe care le-am văzut în istoria ţării noastre. Ar trebui, după „Dreptatea“, să considerăm, escrocheria ca o formă a patriotismului, imoralitatea ca o virtute politică şi naţională, lipsa de răspundere ca o înaltă însuşire a oamenilor de stat. Ar trebui, după zeloşii salariaţi ai d-lui Mihalache, să ridicăm statul acelora care au păgubit statul în loc să-i chemăm la răspundere. Dar îndrăsneala dementă a acestor discipoli ai arivismului ,fără cauză din strada Corăbiei nu se opreşte aci. Se pretinde să aibă impertinenţa de a se anume că afacerea Skoda este o compara cu acei ce au dictat intorpilă lansată de partidul nailită aceşti domni că afacerea Skoda este creaţiunea exclusivă a partidului naţional-ţărănesc, a practicelor lui de guvernare, a nivelului moral scăzut, în care a crescut şi s’a desvoltat acest partid. Uită că afacerea Skoda a fost denunţată de oameni, cari sunt astăzi în partidul naţionalţărănesc şi că împrejurările în care s’a produs această afacere au produs o generală indignare în opinia publică. Se neglijează că întreaga ţară ale cărei interese vitale au fost lovite prin imoralitatea acestei panamale, a cerut limpezirea ei şi sancţionarea vinovaţilor. Afacerea Skoda este o tristă realitate a moravurilor politice naţional-ţărăniste, pe care conştiinţa românească a întregei țări o vrea stârpită. A(Continuare In pagina 2-a. ( I ihm te a a fiRSBfefor mm U#511 « Bugetel general a fost votat de Cameră — Discursul d-lui VICTOR ANTONESCU ministru de finanţe — In ședința de aseară a Camerei, S1013UHtÎGSGfSree TRCSSefUCI* rSfigerSP0-teiIstecile expunerei _ fă bugetul general al Statului a fost j 0g|| gj] |g gp, \cută fie tisa asupra situa votat. . I)-1 Victor Antonescu, ministrul finanţelor, răspunzând criticelor ce s’au adus proiectului de buget, a făcut o expunere atât asupra situaţiei economice în general cât şi asupra împrejurărilor în care s’a alcătuit bugetul. D-sa a precizat că prin măsurile luate, bugetul ordinar a fost echilibrat, pornindu-se pe de o parte la o evaluare a veniturilor bazată numai pe realităţi, iar pe de altă parte, fixându-se cheltuelile numai în limita angajărilor făcute în cursul exerciţiului bugetar ce expiră. Bugetele cinterneior treciiie — a Si dosare de cheltuială a vieţui gpf^j ,1, {TîJnlSUl!CR liliaDfl — 81/BSll după o contabilitate dominantă-------------- ---------*-■ -de raţiune celectul unei suiiraeuaiiieri ss uenflupi, cu toste că rânjîrii ne tinsuîe gor de C. SATEANU Trecerea în lumea veşniciei ridice, C. D. Anighel a aparţiiat lui C. D. Angliei este fără în- nut vechei mişcări social-demodoiată o pierdere pentru insti- 'erate care a dat ţării elemente tutia pe care a servit-o, pentru distinse şi partidului liberal pe ( In diferitele demnităţi publice pe care le-a ocupat, aparţinând în anului Legislativ. C Una din condiţiunile: incîispensa-' ■bile motorizăm armatelor, este jde a se asigura din timp de pace .... . . .. stocuri mari de carburant. Proble-DG fiaja încasările Stablitii tiei economice Sl I III - 70a carburantului loveşte crud în Hiiiir.aia Imii araii miînrtsrfc empipîa statului roman. ţările din Occident, unde nu sunt jîg iiliffassie Euiii Cl d-] .milOna„ÎS oilOPI L Tonte acentea c©m/WhWurse Cle petrol. si tutttsi BUalOWBa a rimai numai «8 bi e ca iw bufetului * Tara noastră din acest punct de, mm w A Î* ÄAfe ;(l [mni. ■ • / - . ■ Î193S-8«, să se desfăşoare lijvre cu instalaţiile respective,. 0 SafirSEGItiiarO 18 ifi 3C6SS atmosferă jh: inerți- !«ari asigură stocuri mari de carpfOSCl de tm fi înssnwaî m- dere in echilibrarea f,inait iiNtree mitti ttittttsw- I ieloy fi»-bUce ticcemrn jf;..!It câi și (|in intei.i01. propaserei tuturor insti- 1 ^ . D. Ulcior Autoncxv.it a arătat apoi că s’fin realizai economii de 1 miliară i {Ulti milioane la toate depărtamentelel‘l afară de aceste reduceri, tiu . se vor mai face numiri și I înaintări ae personae,ceea ce va da târâş economii importante. In cea ce priveşte noile sporiri de taxe de consumaţie, d. ministru a! finanţelor a evidenţiat ca sau pus taxe pe materii care până în prezent scăpaseră de impunere. Aceste dări sunt uşor suportabile, fiind puse pe articole ca: ceai, cacao, ciment, etc., şi nu se răsfrâng asupra massei mari de contribuabili lpsiţi de mijloace. În al treilea rând, d. Victor Antonescu a vorbit despre fondurile bugetului de armament. Suma de 2 miliarde din acest buget, nu a fost trecută în bugetul ordinar pentru a avea garanţia plăţilor necesare comenzilor de materiale. Desigur că nimeni nu va protesta împotriva mijloacelor de alimentare a fondului de armament, ştiindu-se că se asigură apărarea ţărei. Claritatea expunerei, previziunea asupra datelor prezentate adunărei, sinceritatea asupra metodei adoptate în alcătuirea biuifelului şi autoritatea experienţei d-lui Vic- tor Antonescu ministru de finanţe, au fost curate- A funcţionat ca prefect în judetul Olt şi apoi în judeţul Prahova, unde s’a remarcat prin dragostea sa pentru lumea satelor şi printr'un admirabil spirit organizator. Funcţiunile şi demnităţile auîndepărtat dela blice nu au •; li' preocupările intelectuale : u-partidul căruia aparţinea, pen--acei umanitarişti şi visători cu- nc°n ( D. Angliei scria romar dată dincolo de preocupările noatru intelectualitate şi pentrunoscuţi în istoria publică sub cabile articole culturale şi sosire cultura sistematică a cree„oastră ,denumirea de „generoşi“ din etale pe care le-a publicat prin rului, şi-a. o înlocui cu exagera puilicistica noasua. „ Ia perfecţionarea unei fisiologii Căci C. D. Anghel a păşit în rândurile carora excesive. De asemenea nu ered .viaţa publică şi socială, ca prodem că atletismul, şi profesionis- porăduitor al condeiului, fumul pot fi idealuri educative. , ,... , Gimnastica trebue să dea vigoa-franca cotidian in ziarele mari de fisică, pentru ca omul să fie din Capitală, mai întâi în remai sănătos, poate să trăiască edacţia „Adevărului“ şi în urmă mai mult, dar ca nu trebue să în redac«ft ziarului „Lumea se facă în paguba cultura cree- XT „„ . , ., , , rului. Să ne aducem aminte de?CTM“,condus de neuitatul saeducaţia celor vechi, cam atât şi enciclopedist care a fost de armonie, uneau învăţătura Ion Nădejde, a musicei şi gramaticei cu gini- Ceeace inseamnă ca în anii nashea, şi cu jocurile. Anticii ‘ , , nu cunoşteau pedagogia, cum exuen, când s a întors dela recunoaştem noi, totuşi ar putea fis unde şi-a făcut studiie nuau urcat pe ziare şi reviste, urmărind cu banca ministerială, V. G. Mor-pasiune desfăşurarea artistică tun şi fiind: Al. Badovici, liberalişi culturală. Fiul al Iaşilor, în pământul căruia doarme somnul de veci familia sa şi fratele său Mitif. .. „„ ... I poetul D. Anghel pe care l’a din urmă Consiliu . . . , . .. iubit el, l-a evocat reamintindu-1 în cadrul inspecţiunilor, acelora cari deşi l-au admirat imult, l-au dat totuşi uitării. In vara trecută, C. D. Anghel D. Anghel s’a ilustrat ca un om de o exemplară corectitudine morală, de ea-racter, de o rară distincţiune sufletească, fiind de o excepţională modestie,a publicat o serie de „Amintiri infiniţii or economice. I ®ÉCB®m,*e mice şi tFŞi*aminare. -----------------------------------------din vremuri apuse“ în revista „Libertatea“ şi în „Viaţa Româneasca“ evocând în mare parte Iaşul „Junimii“, al „Contemporanului“ fraţilor Nădejde şi Gherea şi al lui Gheorghe Panu, fostul şef al radicalilor, ieşeni, descriind oameni şi fapte, în trăsături artistice. Despre Gheorghe Panu el a conferenţiat la , Cercul Ieşenilor“ printre ai cărui membri se număra şi ale cărui şedinţe săptămânale le frecventa, — în dragostea sa de oraşu-i natal şi de înălţătoarele ...vremuri apuse ! Acolo, la „Cercul Ieşenilor“ am găsit într-o seară pe care am petrecut-o în plăcuta-i tovărăşie, evocând pagini din trecut, duioase reminiscenţe ieşene. Trăit în anii tineri în Iaşi, în oraşul în care strălucea încă, pe atunci, gloria de odinioară a lui Miaiorescu, Eminescu, Creangă şi Conta şi a atâtor alte figuri senine şi măreţe, C. D. Anghel cultiva discret, în agreabilele sale conversaţiuni intime, înviorătoarea tradiţie a Junimei, întrebuinţând anecdota. Deşi cunoscut în cercurile de elită a Capitalei, apreciat şi stimat de toată lumea cu care venia în contact, a fost totuşi un om modest, atât de modest încât era timid, el care prin blândeţea sa a dominat ţărănimea olteană. Atât de modest, încât după ce s’a terminat şedinţa la „Cercul Ieşenilor“ şi mai mulţi dintre membri, în frunte cu d. Gr. L. Tranen au intrat ,într’un local din centrul Capitalei — în apropiere de Teatrul Naţional, — spre a lua o gustare, C. D. Anghel care intrase cu noi, văzând că se dansează în salon, a ezitat şi n’a vrut să rămână. Fireşte că cei mai mulţi l’am turnat, neputând renunţa la plăcuta lui societate. *•••••• • • • • ••• „Costică Anghel“ cum îi ziceau cu drag intimii, nu mai este. A plecat prea de vreme dintre noi, cari îi vom resimţi lipsa, cu atât mai apăsătoare cu cât aşteptam de la dânsul multe şi frumoase pagini culturale despre glorioasa epocă pt care a trăit-o dar pe care ler duce în mormânt. D-l VICTOR ANTONESCU Ministrul finanţelor lwrărior •AdiSiuRi v C. D. ANGHEL Discursul d.-lm ministru | ,, , i __| Constructorii europeni de autode finanțe a produs o ex- ulobilei sub presiunea scumpirii celentă impresie nu nu-; excesive ,a benzinei, au căutat să mai asupra, parlamentu- 'realizeze' motoare foarte economi dur în întreaga opinie! ’dice, consumând între 7-10 litri de i , benzina la suta de km., in loc de pujica. ^ _ 120-25 litri ca în trecut, ceiaee re-Miiiica vdepusa ife dl. Vi .prezintă un progres însemnat din efor ' /yst«?«te$CW își va tfe J I'unet de vedere terminc și o ehelroadeie în sciârfă vreme.' Redusă ,la întreținere. ir* ________ „ Franţa şi Germania, lipsite de OtZflSS opera de asasîare a nil carburant atât de excelent cum creditului rss*în legea de e_ al nostru, au obţinut o benzină BEcisidare ,a dateriilor, sintetică dând bune rezultate. In geful si legiB© -financiare Germania se mai întrebuinţează la . -a “ . _ j motoarele de automobile, în mod menite ss* redreseze:,in.ont uu produs uumit titetra. și echilibeze fista nfele, lină“. • (Stl&i&ce. Tutsilală, d. ani«! .0 soluţiune Pe care a pus-o nistru de finsmfe prîSî • „ a,1Vl IH studiu şi în grele încsr-Sfcrfarde fscute a as*Cl«» gazogrn. înlocuind benzina prin felt] TP?.:€£££?i/Cî acest gaz sărac? s’au obținut excoitecesare apărărei granS- l«i;,te rezultate cu diferite tipuri felei*. • , de automobile-tractoare în special. lată de ce acțîsi-nea ■ ^cest Si\z este produs prin tretecrederea fă- Să dc' £i de tenn iSS ^6? CSI (Ifusconiti. Carbunele costă foarte i eftin și poate fi produs în foarte ----- mari _contif.5(i în Franța, mulțumii-M.—m imită industriei sale forestiere. I La un concurs recent, între altele gazogenul Berliet, pe un camion de 1 tone a realizat o viteză mijlocie de 22 km. ne oră şi maxim 35 km. pe oră, consumând 105 kgr cărbuni la 101 km. de parcurs. Camionetele au realizat în mijlociu 70 km. pe oră şi maximum 50 km. oră, consumând 60 kgr. cărbuni la TOO km. distanţă. În ţara noastră unde există tot Cronica militară mm m m iiiiinni'w ll■llll■ll mmm —11 CARBURANTUL ARMATELE MOTORIZATE felul de esenţă de lemne, chestiunea gazogenelor — cu toată bogăţia , ce o avem în petroluri — este de reţinut şi de studiat. Rezultatele ggaizoggemielor La manevrele din Franţa, gazogenele" au dat excelente rezultate, deşi fuseseră încolonate la rând cu camioanele cu motoare de ben,ziuă. Camioanele întrebuinţate erau Berliet, afectate transporturilor de trupe şi muniţii, Saurer pentru transportul cailor, Laţii pentru tracţiunea artileriei, Dewald pentru transportul carelor de asalt, iar Citroen-Regresse şi Renault cu şease roţi şi cu şenile, pentru recunoaşteri afară din şosea. Rezultateleau fost satisfăcătoare. Câteva glasuri prin presa cotiriiană, se ridică împotriva importului atât de însemnat de automobile. Desigur, din anumite concepţii ele economie, glasurile acelea caută să facă atmosferă ostilă automobilismului, neînţelegând rosturile şi enormele servicii ce le fac tărei toate vechiculele mecanice ce intră şi rămân definitiv; în ţară, viitoarele războae vor cere ca armata să se mişte repede, încetineala transporturilor pe picioare ori trase de cai, nu va mai exista la armata modernă. În Franţa, d. general Canion vorbind despre motorizarea armatelor ,a spus : „Sans motorisation, pas de manceinc possible ă l’heure actuelle“ Succesul războiului va fi de partea aceluia care va avea mijloace de deplasare mai rapide şi mai multe. Dacă problema carburantului este vitală şi extrem de delicată, nu mai puţin importantă e chestiunea numărului şi calităţii autove- Ineulelor despre care ne vom ocupa într’un număr viitor. N. M. Preocupări Biblioteca lui Barthou în ţara lui ucis alături de un oasaj iubit. Şi cine ştie dacă e teamă, un gând nelămurit nu l-a împins să fie strajă şi pavăză... Azi aflăm doar cât de vastă, cât de bogată era biblioteca lui, şi ne putem da seama cât de fericit era Barthou în tăcerea căminului între atâţia prieteni ascunşi în cărţi, buni sfătuitori, mari şi drepţi, de dincolo de mormânt... Fericiţi cei cari iubesc cărţile, fericiţi şi calmi şi mândri, ei vor şti să înfrunte toate peripeţiile tragi-comediei care este viaţa. Căci pe nimic nu ne putem bizui în viaţă, decât pe tăria, înţelepciunea, răbdarea ce o acumulăm în orele de singurătate când, mici albine, înclinăm fruntea peste filele unei cărţi cinstite. Acolo e mângâerea, acolo forţa morală de care avem nevoe şi în clipele agoniei. Ce putea rămâne ma■ S’a vândut prin licitaţie o parte din biblioteca celuicăzut la datorie, alături de Regele Iugoslaviei, la Marsillia. Ministru de externe, bătrân fără odihnă în slujba patriei, Barthou a lăsat ţării lui nu numai un nume ilustrat prin munci şi devotament, ci şi un exemplu de neuitat pentru tineret, pentru generaţiile urmaşe, o comoară de cărţi, stupii de miere ai înţelepciunii, cărţile, acumularea de gânduri, sfaturi, de tot ce omenirea lucrează în domeniul nepieritor al minţei. Omuleţul acela scund, miop şi mereu zâmbitor, purta în el forţele morale acumulate de toţi cugetătorii omenirei, era mai bogat decât orice potentat al orientului, mai tare decât orice luptător al pumnului şi floretei; era un om înţelept, blând, resemnat şi de sigur şi ironic. Căci ce este viaţa noastră decât , toria după un mare patriot-martir, un joc al împrejurărilor în care spar , după un bătrânel zâmbitor şi amata, faimoasa soartă ne joacă farsele (bi), o personalitate închinată binelui cele mai ironice. I obştesc? O bibliotecă ! Si luăm a-hi înţeleptul iubitor de pace, trud minte şi mai ales să nu uităm... nie şi drumeţ pentru a obţine atmos a. m. h. fera necesară liniștei între popoare. ' —--------