Viitorul, iulie 1935 (Anul 27, nr. 8235-8260)
1935-07-01 / nr. 8235
re iruiori eie Vâlcea In Extremul-Orient >/, v'::•■>•. ,tev ><sV >•• * .Äx. ' I V;-^ Ü*. . ■•■••• . <• ■-■■*>£&>$**•** " Casă din satul Măldăreşfi Intre China şi Japonia - Opinia publică internaţională, cu arc a acestei regiuni de trupele "i preocupată tot mai mult cu chineze care se găsesc şi azi adesfăşurarea evenimentelor dincolo. Extremul-Orient. Din Sangai se anunţă că co-Dacă diferendul ar fi fost re- mandantul forţelor japoneze ■ galuit în condiţiunile puse de prezentaţi la Peking cereria căcomandamentul japonez — cu rol acceptare ar echivala cu privire la mărirea zonei deni- controlul făcut de Japonia asuraarizate — afacerea ar fi fost pra politicei generale chineze, tranşaită. Guvernul din Tokio a In esenţă, Japonia cere Chinei formulat însă recent o serie de să renunţe până şi la ideea de noui conditiuni, cu mult mai se-1 găsi un sprijin pe lângă puterile vere decât acelea acceptate de străine contira ei. China ar urma chiniezi. ^ să tină cont de opunerea guver-Fără îndoială, metodele poli- nului din Tokio la procetul de tice şi diplomatice, care predo-; împrumut internaţional, coopr mină în Extremul-Orient diferă raţia economică sino-japoneză, să de mentalitatea occidentală, carie se întindă în Mandoluko, la Pen’o pricepe. E suficient să sem- j king să se întroneze o admininalăm faptul că Japonia și-a strafie controlată de japonezi, transformat ambasada din China!iar guvernatorul din provincia în legație, considerând deci a-l Hopeî să fie alles într’o personaceastă țară ca o mare putere. Pe 1 1 italic notorie, favorabilă Japode altă parte, trupe japoneze nici înaintează în China de Nord , de relevat că relationa- sino-japoneze reuşise, în ultima vreme, să arate eficacitatea unei cooperări politice şi economice, între cele două ţări. Acum aceste două politici, izvorâte se pare din interese contradictorii, sunt greu de conciliat, dacă «— evident — ţinem seamă de principii şi doctrine cerut© în relaţiunile intenaţionale. Comitetul politic din Kuomintang ar fi admis unele din aceste cereri, dar autorităţile din China de Nord consideră, obună dreptate, că cea mai mare parte din aceste chestiuni nu pot fi tranşate, decât de guvernu central din Nanking. La Peking se vorbeşte stăruitor de o politică de extensiune japoneză pe continent, care se desvolta metodic, urmărind să creeze la nord de fluviul Galben pare că fuse un staf-tampon, prin care proem nmi mare vinciile Chinei de Nord să fie abţinuse dizoltaşate Mandoiuriei. crete artiraj La Washington şi Londra, care retragerea sunt preocupate momentan de nez şi a d - alte griji, nu se caută metode deari ocupau a împiedeca Japonia să-şi unii urmă ale meze politica ei. Nici China —■edem infor- și lucrul este de o importantă de unele deosebiră — n’a anuntat Soceea uni - tatea Naţiunilor, după cum era nerah Se în drept s’o facă, în situatiunea and a ment nou croat, prin activitatea laguverna- poneză în Hopei. Deziderat vernuT japoi!seră par varer ponezi birou viziuni’ Hopeî Japoniei matiunite ! agenţii de pr©araeter cu mult afirmă că mattul japonez cere plecar toiului chinez din Cahar şi evulafie de Bu Adunarea generală EPARHIALA din ARGEŞ PITEŞTI. Zilele acestea a avut loc la Curtea de Argeş adunarea generală anuală a consiliului eparhial de Argeş. Şedinţa s-a deschis sub preşedinţia Prea Sf. Episcop încă dela orele 9 dimineaţa, cu mult înainte de a se fi terminat Sf. Liturghie, pentru ca să poată fi mai mult timp pentru discuţii. Au fost de faţă 36 deputaţi eparhiali din jud. Argeş şi Olt. încă dela început discuţiunea s’a făcut într’o atmosferă furtunoasă. Comisiunea de organizare cetindu-şi raportul prin glasul d-lui avocat şi deputat Marin Popescu,, a făcut, cu privire la completarea consistoriului şi a comisiunei administrative, oarecari propuneri, pe cari P. S. SI. Episcop declarat că nu le poate primi şi nici nu le pune în discuţiune. A trebuit să intervină cu tărie d-l deputat eparhial Honoriu Bănescu, pentru ca activitatea consiliului să nu fie stânjenită de atitudini dictatoriale. La această discuţiune a luat parte şi d-l deputat eparhial Vasile Vâlsănescu, care, analizând statutul şi legea organică a Bisericii noastre, a arătat câte nelegală este propunerea, admisă de Episcop, de a se înmulţi mntruna numărul consilierilor prin consilierii referenţi demisionaţi, cari ar deveni astfel consilieri de drept pe viaţă, — fără a se dispune de un text de lege în favoarea acestei păreri. Apoi s’au cetit h'i violente din partea Epis- tal. î cî o .-.A_ •__1 • -» sub ameninţarea exercitărei , unui regim de dictatură s’au despărţit rapoartele comisiunilor economice de astă dată, membrii consiliului Şi culturale, cari au fost discutate eparhial de Argeş şi aprobate în deplină linişte. „ Nu tot astfel s’au petrecut lu-terurile, când părintele Marin Preotescu a cetit raportul comisiunei administrative , al cărui preşedinte era d-l avocat şi deputat Honoria Bănescu. Criticile ce se aduceau, prin acest raport, secţiei administrative pentru oarecari abateri de la lege, cu privire la numirile, mutările de preoţi şi creiarea de nouă parohii, au dat loc la Se ştie că Fundaţia Carol, a organizat 24 echipe studenţeşti însărcinate să exercite o activitate culturală în meciul ru Ministerul sănătăţii a hotărât ca pe lângă fiecare echipă să funcţioneze câte un medic şi o isbucn copului şi a câtorva preoţi vizaţi. De partea Episcopului au trecut acum mai toţi deputaţii eparhiali din jud. Olt, cari au declarat că 1 j , • . mi pot primi raportul fără ca să iuora ,de ocrotire sau moaşe cari încerce măcar să-i arate netemei . activeze P® terenul sanitar, in nieia. La această părere nu s’a a- ’ timpul activităţii acestor echipe lăturat deputatul eparhial d-1 dr. regale de răspândirea culturii Chitulescu, fost prefect de Olt. 1 la ţară. Contra creerilor ilegale de paraj Ministerul sănătăţii a dat debii, a vorbit şi d-1 avocat Seevola asemenea, echipelor, material Zăgănescu. Intr’o atmosferă în- ' gospodăresc şi instrumente de cărcată s’a pus la vot acest raport, dicale, şi s’a obţinut paritate de voturi. —----------1 — Echipele culturale ale Fundaţie Principele Carol A APA RUT DEM OCR ATI A Revista Cercului de Studii al Partidului National-Liberal Anul XXIII No. 5 pe luna Mai 1935 cu următorul sumar: Valeriu Roman R. C. Burileanu Mihu PlălireanU I O. Banan ----------------------Orientarea necesară ----------------------Cicerone judecat ca om politic -----------------------Necesitatea reorganizării ministerelor de industrie şi finanţe — — —------— Numerus clausus şi menirea tineretului Gh. Plastaru —------------------------Profesorul Edgar Allix H. G. Constantinescu----------— Nicolae Titulescu Radu VSItănascu - ------— — — Aspecte externe Laser lonescu —-----------------------Vintilă Brătianu și problemele monetare româneşti N. Fecşeneanu —------- -----------— Inaugurarea „orei administrative" la radio G. N. Georges«---------------— — Noua modificare a legii contribuţiunilor directe .2. Marines« Firu —-------— -------Concentrarea industrială şi lupta de clasă la Karl Marx Comentarii şi informaţiuni. Flocinţa d-lui Paul Boncour Mihail Kogălniceanu, de M. G. C. PREŢUL 25 LEI Sfârşitul anului şcolar ia nenn ,j. mur m Migi — întâlnirea promoţiei de acum 25 de ani — BRAŞOV. — Elevii liceului Au desfăşurat un frumos program andrei Şaguna au serbat cu un fast fistic şi literar, deosebit sfârşitul anului şcolar. Corul dirijat de d. prof. Oancea cu un fast deosebit sfârşitul anul a cântat „Trăiască Regele“, iar lui şcolar, cu care ocazie a avut orhestra liceului a executat mai loc întâlnirea colegială a absol- utaltei bucăţi clasice şi naţionale, veniilor de acum 25 de ani ai acestui liceu. Dintre cei 448 de absolvenţi au mai rămas în viaţă 36 dintre cari au luat parte la serbare d-nii: dr. Tarquinius Prişcu primarul municipiului Braşov, Davidescu Gh. consilier de legaţie la ministerul de externe, Secarea Dumitru Protopop Pop Romulus protopop, Ion Camil inspector de poliţie Timişoara , Buzan Ştefan avocat, ideien Ioan, avocat, Bucur Dionisie preot, Saftu Eugen Protopop Ploeşti, Sandu Ioan directorul şe normale Sibiu şi alţii. După ce au asistat la serviciul divin dela biserica Sft. Neculae împreună cu tot corpul profesoral, au participat la liceu unde s’a I. I. MOŞOIU directorul liceului după ce împărţeşte premiile elevilor merituoşi, arată rezultatul anului şcolar. Adresându-se apoi foştilor elevi cari acum 25 de ani au părăsit băncile şcoalei, le ureeză bun venit. D. SANDU IOAN dir. şcoalei normale Sibiu, arată că s’au scurs 25 de ani de când au terminat această şcoală. După serbare s’a depus o coroană de flori pe mormântul fostului director al liceului Virgil Onițiu, iar după masă au făcut o vizită fostului lor profesor d. Aurel Bunea, care se află bolnav la spitalul Mârzescu. ACADEMIA d^naHerJtudli||Come^ Programul cursurilor de vară pentru profesorii școlilor comerciale, profesionale și liceelor 18—31 August 1935 — câte 18 glasuri pentru și contra concluziilor acestui raport. Prea Sf. Sa Episcop, f'ăr'ă să mai facă o nouă votare, a declarat că prin paritatea de voturi înţelege că votul asupra acestui raport este nu!. S’a trecut apoi la alegerea a 3 membri în consistoriu, fiind 5 candidaţi, şi anume: Preoţii C. Popescu-Olt, Petre Ionescu-Prundu, pr. Ţicu, Gh. Popescu-Broşteni şi Gh. Popescu-Arget. Au fost aleşi preoţii: Popescu-Olt, Petre Ionescu Prundu şi Ţicu. In sfârşit au fost aleşi prin vot şi doi consilieri referenţi. La secţia administrativă s’a ales preotul Druţu, fiindu-i contracandidat preotul Iordăchescu, susţinut de cei din Olt, iar secţia culturală s’a ales cu mare majoritate diaconul Aurel Popescu. Cei din judeţul Olt au rămas tare nemulţumiţi. Şi rezultatul acestor din urmă votări a fost primit cu isbucniri violente. In special pe preotul Drutu, a declarat P. S. S. Episcop că nu-1 primeşte ca consilier referent administrativ, afirmând că-1 socteşte ales, numai ca să-l spioneze pe P. S. Sa. Episcopul a anuntat că îşi va exercita dreptul său de veto. Acest gest al P. S. S. Episcopul poate avea grave urmări, întrucât s ar nesocoti drepturile suverane ale adunărei Eparhiale prevăzute p+r., „ c, -- — . .. de statut. Intr’o atmosferă grea și fu : Sepal'atlUQMa T.utel'lloi Duminică 18 August: Deschiderea cursurilor. Cuvântarea d-lui dr. C. Angelescu, ministrul Instrucţiunilor Publică şi a d-lui Rector I. Răducanu, Luni 19 August, ora 9-10 a. m. ; N. Iorga , Programul unei istorii a Comerţului în sensul actualidem ora 10-11 a. m.; O. Bungetianu, întreprinderile Cartelate în România, însemnătatea şi organizarea lor. Idem ora 11-12 a. m.: (de la 5-7 proectii la Epidiascop) Marti 20 August ora 9-10 : D. Gusti: Monografia Sociologică în învăţământ. Idem ora 11-12 a. m.: V. Slavescu: Probleme monetare actuale. Idem ora 11-12 a. m.: M. Pienescu : Intreprinderea Cooperativă îm fata nouilor sisteme economice Idem ora 12-13 a. m.: Ernst Gamillscheg: Problemele actuale in studiile de linguistică. Miercuri 21 August ora 9-10 a m. ::Gr. Mladenatz: Problemele actuale ale cooperaţiei române. Idem ora 10-11 a. m.: V. Slăvescu : Probleme monetare actuale. Idem ora 11-12 a. m.: G. Taşcă : Capitalism şi Socialism. Idem ora 12-13 a. m. : D. Caracostea: Probleme actuale în studiul literaturii Joi 22 August ora 9-10 a. m. Petre Andrei: Ştiinţa şi acţiunea socială. Idem ora 10-11 a. m.: G. Taşcă Capitalism şi Socialism (continuare). Idem ora II-12 a. m. : I. Radueanu : Thomas Morus şi Utei 1535-1935). Vineri 23 August ora 9-10 a. m. : C. Perussi: Cuvintele şi studiul limbilor străine. Idem ora 10-11 a. m. : Sp. Iacobescu: Probleme de bilanţ. Idem ora 11-12 a. m.: Lucări ş discuţii. Sâmbătă 24 August ora 9-10 Gr. Mladenatz: Problemele actuale ale cooperaţiei române. Idem ora 10-11 a. m.: Petre C Idem ora 11-12 a. m. : Petre Andrei: Intelectualii în viaţa socială. Idem ora 12-13 a. m. : Ilie Meci Principiile contabilităţii une Bănci de Emisiune. Duminică 25 August: Excursie. Luni 266 August ora 9-10 a. m.: I Răducanu: Curentele de politică economică și sociala în decursul crizei mondiale. Idem. 10-11 a. m.: G. G. Antonescu: Spiru Haret ca pedagog. Idem, ora 11-12 a. m.: K. Richter: Din istoria limbii comerciale germane Marti, 27 August, ora 9-10 a. m.: C. Rădulescu-Motru: Psiho-Technica. Idem, 10-11 a. m.: G. G. Antonescu: Criza şcolară. Idem, 11-12 a. m.: D-na Zoe Gheţu: Y. Galsworthi, autor dramatic englez. Miercuri, 28 August, ora 9-10 a. m.: Mihail Ralea: Organizarea democraţiei. Idem, 10-11 a. m.: Ion Longhin: Elemente de Geografie economică. Idem, 11-12 a. m. D-na Zoe Gh'e; tu: W. S. Maugham, autor dra;, mat.ic englez. . Idem. 12-13 p- m. IUe .Meed; unei Principiile contabilităţii Bănci de Emisiune. Joi, 29 August, ora 9-10 a., m.Mihail Ralea: Organizarea democraţiei Idem. 10-11 a. m. Eft. Antonescu: însemnătatea pactelor faţă de Soc. Naţiunilor. Idem, 11-12 a. m.: Andrei Rădulescu: Controlul juridic al Constituţionalităţii teilor. Vineri, 30 August, ora 9-10 a. m.: V. Madgearu: Evoluţia Economiei liberale. Idem, 10-11 a. m.: Dr. Sabin Mănuilă: Nouă concepţii în întrebuinţarea metodei statistice aplicate. Idem, 11-12 a. m.: Andrei Rădulescu: Prefacerile juridice de la 1864-66 în România. Sâmbătă, 31 August, ora 9-10 a. m.: V. Madgearu: Evoluţia Economiei liberale. Idem, ora 10-11 a. m. Sp. Iacobescu: Rezerve vizibile latente şi ascunse. Idem, ora ll-ls a. m.: Lucrări discuţii. Cursurirle vor avea loc dimineaţa. După amiază vor avea loc cu Capitalei. Biblioteca Academiei Comercia te stă la dispoziţia participantlor, pe toată durată acestor cursuri. Participanţii din provincie, pot avea întreţinerea complectă în căminul Academiei contra sumei de lei 1.000, pentru toată durata cursurilor. Sunt 100 locuri pentru profesori și 60 pentru profesoare. DRON i - li-" tti -------------------------------C. E. T. R. Toţi comandanţii de stoluri şi conducătorii autorizaţi de C. E. T. R. să conducă coloniile de vară, sunt invitaţi s’o studieze şi s’o aplice întocmai. Revista „Albina“ a apărut „Albina“ Nr. 25 revista Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol“ scrisă pentru popor cu următorul sumar-Cinstirea trecutului nostru glorios: Albina: Pag. istorică: Dimitrie Cantemir Domnul Moldovei de S. Al. Răzeşul: Pag. religioasă: Soborul Sf. Apostoli de Farmilian, călugăr: Pag. literară: Dimitre Cantemir de Eduard Sbiera; Poveşti-Muzică- Poezii: din diferite părţi ale ţării; Pag. agricolă: Agricultura în Bărăgan de A. D. Carabella; Pag. medicinei: Lovirea pieptului de dr. Const. Giurgiu; Pag. med. veterinară: Bâia calului de Ion Dejjea, mediu veterinar; Pag. şcolară: Spiru Haret de Gh. Cardaş; Pag. veselă: Păcălică, Ţăndărică şi Purcică; Pag. gospodăriei: S. Haret.şi şcoala de menaj de E.MDemetrescu; Pag. ştiinţifică: Noul parc al Capitalei „Grădina Botanică“. Afară de acestea revista mai conţine numeroase ştiri din lumea întreagă, precum şi diferite ilustrațiuni ,luate cu prilejul aducerii în tară a osemintelor Domratoi-iV-oi EU- NOTIŢE MEDICALE Caria dentară 2. Valoarea de plată a creanţelor. Caria dentara este o afecţiune cu o frecvenţă considerabilă. Din punct de vedere clinic prezintă două mari stadii: dentinita şi pulpita. Prin dentinită se înţelege, caria localizată la partea dură a dintelui.* Debutul de regulă se face prin suprafaţa dintelui, din cauza acumulăriiresturilor alimentare, ce favorizează fermentaţia şi terenul optim desvoltării microbiene. Privită cu atenţie, cavitatea are un aspect sferoidal săpat în ivoriul coroanei dentare, având o culoare brună,alb-albăstruie sau negricioasă. Această zonă ramolită estte foarte puţin sensibilă. In schimb este dureroasă la frig şi cald. Substanţele iritante ca acizii şi zahărul produc de asemenea fenomene dureroase. Pulpita. Această afecţiune apare în momentul când procesul infectios a atins pachetul vakeulo-nervos situat în central dintelui. Ea are trei stadii ca orice infectiune (inflamaţi©, supuraţi© și gangrena). In mod obisnuit debutul se aHunts printr’o tat conge.tiva,!m.sc 9a'A «tS U fl A dată du toxina microbi,loi. după pe valoarea lor din care se fac Insă refl-Suma netă rămasă de plată se rotunjeşte aşa ca, sau să se termine cu trei zero, sau cu numărul 500. In acest scop, se va suprima din suma netă cel mult 249 lei sau se va adăoga cel mult 250 lei. , Pentru titularul mai multor creanţe la aceiaşi autoritate, se vor totaliza creanţele pe o singură ordonanţă şi rotunjirea se va aplica la total. Titlurile de rentă petroliferă de 100 L. st. valoare nominală iniţială vor fi plătite cu o valoare nominală de 36.000 lei. Titlurile prezentate trebuesc să aibă toate cupoanele începând cu cel de 1 Decembrie 1935, precum şi cupoanele perforate sau stampilate cu începere de la 1 Iunie 1933. Pentru cupoanele lipsă se reţine din valoarea nominală 1 Lei 300 pentru cuponul de 1 Iunie 1933 „ 750 „ „ „ 1 Dec. 1933 „ 300 „ fiecare cupon cu scadenţele în 1934 sau la 1 Iunie 1935. In acest caz, valoarea nominală rămasă de plată se va rotunji în modul arătat pentru celelalte creanţe. Debitele arătate la punctul g) se vor plăti cu valori nominale stabilească de Ministerul Finanţelor pentru care urmează supuraţia şi gangrena. * In pulpita congestivă ce întâlnesc dureri provocate şi spontane. De obicei debutul este acut iar durerea se instalează brutal, o, simplă iritaţie, sau compresie fiind suficientă. Durerea spontană este eminamente caracteristică pulpitei, ea fiind declanşată printr-o simplă mişcare a gâtului, tuse, inspiraţie etc. De cele mai multe ori apar şi tulburări reflexe ale feţei ca salivaţie şi înroşirea conjunctivelor. * Urmează apoi pulpita purulentă, la care se observă,dispariţia acţiunei frigului şi a căldurei. Durerile spontane au ael mai mult tipul de nevralgie a irigmenului. Aceste dureri pot fi continui ori paroxistice. Cele fiecare caz în parte, continui sunt surde, localizate pe tracetul ramurilor nervoase, supraorbitoare și suborbitoare. Mai rar bolnavul simte o durere paroxistică simulând o nevralgie facială. Pulpita gangrenoasă, se succede pulpitei purulente, fiind dată de prezenţa anaerobilor agenţi ai putrefacţiei şi ai necrozei pulpara Uneori aspectul dintelui se păstrează, dar de cele mai multe ori coroana dentară este, în part© nimicită1. cari urmează să se 4. Dobânzi, Dr. M. C. BANÜ (La Presse Miédioalllé). - 47.1934. , ... *•!.. ; Cărţireviste Aventura din ftjiiro Zilele acestea s’a pus 11 librării a doua ediţie a romanului „Aventura din Cairo“, editat de „Cultura Poporului“. Doamna Hélène Duboqué (Elena Duboka) autoarea acestui roman, se bucură astfel de un succes de librărie necunoscut de altă scriitoare, la noi. Dealtfel d-ta este singura romancieră din Ardeal. „Aventura din Cairo“ este al treilea volum pe care doamna Hélène Durcoque, il publică în limba română (după „Goana după bărbat“ apărut în 1930 și „Ispita“, editat de Ig. Hertz în 1932. In străinătate, autoarea romanului „Aventura din Cairo“ a cunoscut meritate succese cu „Ispita“, în , Franţa şi „Spioana“, în Anglia. Ca şi în aceste două romane, domna Hélène Duboque prezintă în „Aventura din Cairo“ eroi cu totul deosebiţi de cei ai altor romane, punând faţă în faţă diferite locuri cu d-nii profesori şi se vor naţii rase, reuşind astfel sa organiza, pe grupe de participanţi, lucrării sale un interes vacut , vizite la înstituţiunile culturale şi tru cititor, „ . .t „ , 111 financiare din Capitală, precum „Aventura din Cairo , este rai şi excursiuni în împrejurimile roman care obţine succesul Din meritat. Revista „Azi““ A apărut numărul 3 (Iunie 1935) al revistei „Azi“, cu următorul cuprins : R. Han : Cutia de lac roşu ; Radu Boureanu : Altar, Drum sterp, Agronaut ; Mihail Celarianu : Vive la Fran e© !...; Saşa Pană : Interferenţe, Vivisecţie ; T. C. Stan : Note ; G. Talaz : încercare, Ioana şi râma, Poveste modernă; AL Mironescu: Fum ; Karl Michael Bellman: Solilegiul lui Fred-Se comunică tuturor unităţilor străjereşti ,că Directiva Generală No. 1, editată de O. E. T. , E.^se află de vânzare la toate liman (în româneşte de Maria Babranule de ţară cu preţul de naş) ; Petru Maneliu: Geneza lei 40 (I) ; Adolf Meschendörfer : Baladă despre preotul sas Karl Ludwig Roth: Poem de toamnă (în româneşte de Eugen Jebeleanu) ; Virgiliu Monda : Vinul de Cotnari; Coca Farago : Strada; Cronica Anton Holban: Logodnicul de H. P. Bengescu ; Constantin Micu: Destine ome- neşti de André Malraux:Sens unic de Mihai Dan; Virgil Gheorghiu : însemnări muzicale; Constantin Rogoe: Lac aux dames şi Moartea civilă ; B. Cehan : Departe de civilizaţie. Cronica măruntă: Petru Manoliu, B. Cehan, Vlaicu Bârna şi Dragoş Vrânceanu. Un exemplar compact, tipărit în condiţiuni excepţionale. Lei 20. Cărţi-Reviste A apărut „Buletinul Institutului Românesc de Conjunctură“ anul III, Nr. 2, cuprinzând analiza situaţiei economice şinanciare în primele luni ale anului. Redacţia şi administraţia: B-dul Take Ionescu 23. Abonamente la toate lucrările institutului: 2000 lei pentru autorităţi şi societăţi, 1000 lei pentru particulari. MINISTERUL FINANŢELOR IPRUDIUTUL RTEU DE GMISOLIDMIE 31° DIN 1935 PROSPECT DE EMISIUNE 1. Scopul împrumutului. In baza legii publicată în Monitorul Oficial No. 156 din 10 Iulie 1934 şi a J. C. M. No. 1085 din 21 Iunie 1935 precum şi în conformitate cu art. 19 din Legea bugetară pe exerciţiul 1935/36, se autoriză Ministerul de Finanţe de a emite obligaţiuni la purtător, numite obligaţiuni 3% 1935, constituind „împrumutul intern de Consolidare 3°l0 1935“. Aceste obligaţiuni sunt destinate să servească drept plată:* următoarelor creanţe: a) cele înscrise în bugetul pe 1935/36 partea II-a pentru lichidarea exerciţiilor închise până la 1 Aprilie 1934; •; b) recipisele de depozit provizoriu cari nu au fost lichidate prin bonuri de impozit sau prin compensare ; ...■ c) bonurile de tezaur emise până la 31 Martie 1934; d) bonurile de impozit rămase în circulaţie; e) recipisele de trezorerie pentru excedentele judeţelor; f) titlurile de rentă petroliferă deţinute de România : . g) diferite debite ale Statului anterioare datei de 1 Aprilie 1939 cari nu sunt prevăzute la punctele de mai sus. Se vor emite obligaţiuni de 500 lei, 1000 lei, 2000 lei, 5000 lei 10.000 lei, 20.000 lei, şi 50.000 lei, cari vor purta numere de ordine. .. . Titlurile de 500 lei se vor da în plată numai câte unul şi anume în cazurile când suma netă de plată se termină, după rotunjire, cu 500. Dobânzile vor fi de 3% anual, plătindu-se în două rate semestriale egale, la 15 Mai şi 15 Noembrie ale fiecărui an, primul cupon semestrial plătindu-se la 15 Mai 1936. Obligaţiunile vor fi prevăzute cu o foae de cupoane semestriale şi cu un falon care va da dreptul la o nouă foae de cupoaţie, după terminarea primei foi. ........ . 5. Amortizare. Obligaţiunile vor fi amortizate în cel mult 50 de ani, prin cumpărări pe piaţă, începând din anul bugetar 1937—38. Se va amortiza In fiecare an bugetar, cel puţin: In primii 10 ani, câte 1 ° 0 anual din valoarea nominală emisă, in următorii 10 ani câte 1,5% din valoarea nominală emisă oo/ '• '’ n n » » ■ ^ 10 • • n » n n » » » 2,5 % n » » r> şi» » »»»3/o» » » „ Dacă în unii ani bugetari s’au făcut amortizări mai mari deci procentele arătate mai sus, plusul amortizat poate fi reportat pentru anul sau anii bugetari următori, dacă Ministerul Finanţelor găseşte de cuviinţă, sau se va scurta durata amortizării. Cumpărările se vor face pe piaţă, la cursul zilei şi numai dacă preţul obligaţiunilor este mai mic decât valoarea lor nominală. Dacă preţurile ar depăşi valoarea nominală a obligaţiunilor şi din această cauză nu s’ar putea cumpăra cota anuală fixată pentru amortisment, fracţiunea neamortizată se va reporta în anul următor. Obligaţiunile amortizate în fiecare an bugetar se vor publica la 15 Mai din anul bugetar următor. 6. Scutirea de impozit a cuponului. Dobânzile vor fi scutite de impozitul elementar şi supra cotă 7. Lombardare, Garanţii, Cauţiuni. Titlurile acestui împrumut vor fi primite spre lombardare de către Banca Naţională a României, Casa de Depuneri şi Casa Naţională de Economii şi Cecuri poştale. Titlurile vor fi primite pe valoarea nominală ca garanţii sau cauţiuni, acolo unde legea sau regulamentul cere asemenea garanţii sau cauţiuni. 8. Prescripţiuni de plată. Cupoanele neprezentate la plată timp de 5 ani se prescriu iar titlurile chemate la rambursare și neprezentate în timp de 10 ani de la această dată, de asemenea se prescriu. 9. Cererile de subscriere. Cererile posesorilor de creanțe se vor adresa următoarelor autorități : • . " a) Pentru creanţele din exerciţiile închise, nelichidate şi neordonanţate, sau ordonanţate şi rămase neplătite Ministerelor cari au contractat datoria (Direcţiunilor de contabilitate). b) Pentru recipisele de depozit provizoriu, Adiţiilor financiare care le-au emis. c) Pentru bonurile de tezaur, Ministerului Finanţelor, Direcţiunii emitente (Direcţiunii Bugetului şi a Contabilităţii Generale a Statului sau Direcţiunii Datoriei Publice); d) Pentru bonurile de impozite, Casei de Amortizare; e) Pentru titlurile de rentă petroliferă, Direcţiunii Datoriei Publice; f) Pentru toate celelalte creanţe, Ministerului Finanţelor, Direcţiunii Bugetului şi a Contabilităţii Gle a Statului. 10. Epoca primirii cererilor. Cererile de subscriere se vor adresa autorităţilor arătate la punctul 9 în intervalul 1 Iulie 1935—1 August 1935. Ele se vor face pe anumite formulare ce se găsesc la toate Administraţiile financiare. Creditorii cari nu îşi vor prezenta cererile de subscriere până la 1 August 1935, pierd dreptul de a fi plătiţi cu obligaţiunile împrumutului intern de consolidare. 11. Liberarea titlurilor. Liberarea titlurilor se va face prin Administraţiile financiare cari vor fi indicate de fiecare subscriber în cererea de subscriere Ministrul Finanţelor, VICTOR ANTONESCU Bucureşti 23 Iunie 1935 3. Obligaţiuni. PET