Viitorul, iulie 1935 (Anul 27, nr. 8235-8260)

1935-07-01 / nr. 8235

re iruiori eie Vâlcea In Extremul-Orient >/, v'::•■>•. ,tev ><sV >•• * .Äx. ' I V;-^ Ü*. . ■•■••• . <• ■-■■*>£&>$**•** " Casă din satul Măldăreşfi Intre China şi Japonia - Opinia publică internaţională, cu arc a acestei regiuni de trupele "i preocupată tot mai mult cu chineze care se găsesc şi azi a­­desfăşurarea evenimentelor din­­colo. Extremul-Orient. Din Sangai se anunţă că co-D­acă diferendul ar fi fost re-­ mandantul forţelor japoneze ■ galuit în condiţiunile puse de prezentaţi la Peking cereri­­a că­­comandamentul japonez — cu rol acceptare ar echivala cu privire la mărirea zonei den­i-­ controlul făcut de Japonia asu­­raarizate — afacerea ar fi fost pra politicei generale chineze, tranşaită. Guvernul din Tokio a In esenţă, Japonia cere Chinei formulat însă recent o serie de să renunţe până şi la ideea de noui conditiuni, cu mult mai se-1 găsi un sprijin pe lângă puterile vere decât acelea acceptate de­­ străine contira ei. China ar urma chiniezi. ^ să tină cont de opunerea guver-Fără îndoială, metodele poli-­ nului din Tokio la procetul de tice şi diplomatice, care predo-; împrumut internaţional, coopr mină în Extremul-Orient diferă raţia economică sino-japoneză, să de mentalitatea occidentală, carie­­ se întindă în Mandoluko, la Pe­­n’o pricepe. E suficient să sem- j king să se întroneze o admini­­nalăm faptul­ că Japonia și-a­ strafie controlată de japonezi, transformat ambasada din China!iar guvernatorul din provincia în legație, considerând deci a-l Hopeî să fie alles într’o persona­­ceastă țară ca o mare putere. Pe 1 1 italic notorie, favorabilă Japo­­d­e altă parte, trupe japoneze nici­ înaintează în China de Nord , de relevat că relationa- sino-japon­eze reuşise, în ultima vreme, să arate eficacitatea unei cooperări politice şi economice, între cele două ţări. Acum a­­ceste două politici, izvorâte se pare din interese contradictorii, sunt greu de conciliat, dacă «— evident — ţinem seamă de prin­­cipii şi doctrine cerut© în rela­­ţiunile inten­aţ­io­nal­e. Comitetul politic din Kuomin­tang ar fi admis unele din a­­ceste cereri, dar autorităţile din China de Nord consideră, o­­bună dreptate, că cea mai mare parte din aceste chestiuni nu pot fi tranşate, decât de guvernu central din Nanking. La Peking se vorbeşte stărui­tor de o politică de extensiune japoneză pe continent, care se desvolta metodic, urmărind să creeze la nord de fluviul Galben pare că fuse­ un staf-tampon, prin care pro­em nmi mare vinciile Chinei de Nord să fie a­­­b­ţinuse dizol­­taşate Mandoiuriei. crete ar­tira­j La Washington şi Londra, care retragerea sunt preocupate momentan de nez şi a d - alte griji, nu se caută metode de­­ari ocupau a împiedeca Japonia să-şi un­ii urmă ale meze politica ei. Nici China —­­■edem infor- și lucrul este de o importantă de unele deosebiră —­ n’a anuntat Soc­e­­ea un­i - tatea Naţiunilor, după cum era nerah Se în drept s’o facă, în situatiunea and a ment nou croat, prin activitatea la­­guverna- poneză în Hopei. Deziderat vernuT japoi!­seră par varer ponezi birou viziuni’ Hopeî Japoniei matiunite ! agenţii de pr©a­raeter cu mult a­firmă că mattul japonez cere plecar toiului chinez din Cahar şi ev­­ulafie de Bu­ Adunarea generală EPARHIALA din ARGEŞ PITEŞTI.­­ Zilele acestea a avut loc la Curtea de Argeş adu­narea generală anuală a consiliu­lui eparhial de Argeş. Şedinţa s-a deschis sub preşe­dinţia Prea Sf. Episcop încă dela orele 9 dimineaţa, cu mult înainte de a se fi terminat Sf. Liturghie, pentru ca să poată fi mai mult timp pentru discuţii. Au fost de faţă 36 deputaţi eparhiali din jud. Argeş şi Olt. încă dela început discuţiunea s’a făcut într’o atmosferă furtu­noasă. Comisiunea de organizare cetindu-şi raportul prin glasul d-lui avocat şi deputat Marin Po­­pescu,, a făcut, cu privire la com­pletarea consistoriului şi a comi­­siunei administrative, oarecari propuneri, pe cari P. S. SI. Episcop declarat că nu le poate primi şi nici nu le pune în discuţiune. A trebuit să intervină cu tărie d-l deputat eparhial Honoriu Bănes­­cu, pentru ca activitatea consiliu­lui să nu fie stânjenită de atitu­dini dictatoriale. La această discu­ţiune a luat parte şi d-l deputat eparhial Vasile Vâlsănescu, care, analizând statutul şi legea orga­nică a Bisericii noastre, a arătat cât­­­e nelegală este propunerea, admisă de Episcop, de a se înmulţi mntr­una numărul consilierilor prin consilierii referenţi demisionaţi, cari ar deveni astfel consilieri de drept pe viaţă, — fără a se dis­pune de un text de lege în favoa­rea acestei păreri. Apoi s’au cetit h'i violente din partea Epis- tal. î cî o .-.A_ •__1 • -» sub ameninţarea exercitărei , unui regim de dictatură s’au despărţit rapoartele comisiunilor economice de astă dată, membrii consiliului Şi culturale, cari au fost discutate eparhial de Argeş şi aprobate în deplină linişte. „ Nu tot astfel s’au petrecut lu-t­erurile, când părintele Marin Preo­tescu a cetit raportul comisiunei administrative , al cărui preşe­dinte era d-l avocat şi deputat Ho­noria Bănescu. Criticile ce se a­­duceau, prin acest raport, secţiei administrative pentru oarecari a­­bateri de la lege, cu privire la nu­mirile, mutările de preoţi şi creia­­rea de nouă parohii, au dat loc la Se ştie că Fundaţia Carol, a organizat 24 echipe studen­ţeşti însărcinate să exercite o ac­tivitate culturală în meciul ru­ Ministerul sănătăţii a hotărât ca pe lângă fiecare echipă să funcţioneze câte un medic şi o isbucn copului şi a câtorva preoţi vizaţi. De partea Episcopului au trecut acum mai toţi deputaţii eparhiali din jud. Olt, cari au declarat că 1 j , • . mi pot primi raportul fără ca să i­uora ,de ocrotire sau moaşe cari încerce măcar să-i arate netemei­ . activeze P® terenul sanitar, in nieia. La această părere nu s’a a- ’ timpul activităţii acestor echipe lăturat deputatul eparhial d-1 dr.­­ regale de răspândirea culturii Chitulescu, fost prefect de Olt. 1 la ţară. Contra creerilor ilegale de para­j Ministerul sănătăţii a dat de­bii, a vorbit şi d-1 avocat Seevola­­ asemenea, echipelor, material Zăgănescu. Intr’o atmosferă în- ' gospodăresc şi instrumente de cărcată s’a pus la vot acest raport, dicale, şi s’a obţinut paritate de voturi. —----------1 — Echipele culturale ale Fundaţie Principele Carol A APA RUT D­EM OCR A­TI A Revista Cercului de Studii al Partidului National-Liberal Anul XXIII No. 5 pe luna Mai 1935 cu următorul sumar: Valeriu Roman R. C. Burileanu Mihu PlălireanU I O. Banan ----------------------Orientarea necesară ----------------------Cicerone judecat ca om politic -----------------------Necesitatea reorganizării ministe­relor de industrie şi finanţe — — —------— Numerus clausus şi menirea tine­retului Gh. Plastaru —------------------------Profesorul Edgar Allix H. G. Constantinescu----------— Nicolae Titulescu Radu VSItănascu - ------— — — Aspecte externe Laser lonescu —-----------------------Vintilă Brătianu și problemele monetare româneşti N. Fecşeneanu —------- -----------— Inaugurarea „orei administrative" la radio G. N. Georges«­---------------— — Noua modificare a legii contri­buţiunilor directe .2. Marines«­ Firu —-------— -------Concentrarea industrială şi lupta de clasă la Karl Marx Comentarii şi inform­aţiuni. Flocinţa d-lui Paul Boncour Mihail Kogălniceanu, de M. G. C. PREŢUL 25 LEI Sfârşitul anului şcolar ia nenn ,j. mur m Migi — întâlnirea promoţiei de acum 25 de ani — BRAŞOV. — Elevii liceului Au­ desfăşurat un frumos program an­­drei Şaguna au serbat cu un fast fistic şi literar, deosebit sfârşitul anului şcolar.­ Corul dirijat de d. prof. Oancea cu un fast deosebit sfârşitul anul a cântat „Trăiască Regele“,­ iar lui şcolar, cu care ocazie a avut orhestra liceului a executat mai loc întâlnirea colegială a absol- utaltei bucăţi clasice şi naţionale, veniilor de acum 25 de ani ai ace­stui liceu. Dintre cei 448 de absolvenţi au mai rămas în viaţă 36 dintre cari au luat parte la serbare d-nii: dr. Tarquinius Prişcu primarul m­u­­nicipiului Braşov, Davidescu Gh. consilier de legaţie la ministerul de externe, Secarea Dumitru Pro­topop Pop Romulus protopop, Ion Camil inspector de poliţie Timişoara , Buzan Ştefan avocat, ideien Ioan, avocat, Bucur Dioni­­sie preot, Saftu Eugen Protopop Ploeşti, Sandu Ioan directorul şe­ normale Sibiu şi alţii. După ce au asistat la serviciul divin dela biserica Sft. Neculae împreună cu tot corpul profesoral, au participat la liceu unde s’a I­. I. MOŞOIU directorul liceu­lui după ce împărţeşte premiile elevilor merituoşi, arată rezulta­tul anului şcolar. Adresându-se apoi foştilor elevi cari acum 25 de ani au părăsit băncile şcoalei, le ureeză bun ve­nit. D. SANDU IOAN dir. şcoalei normale Sibiu, arată că s’au scurs 25 de ani de când au terminat a­­ceastă şcoală. După serbare s’a depus o co­roană de flori pe mormântul fo­stului director al liceului Virgil Onițiu, iar după masă au făcut o vizită fostului lor profesor d. Au­rel Bunea, care se află bolnav la spitalul Mârzescu. ACADEMIA d^naHerJtudli||Come^ Programul cursurilor de vară pentru profesorii școlilor comerciale, profesionale și liceelor 18—31 August 1935 — câte 18 glasuri pentru și contra concluziilor acestui raport. Prea S­f. Sa Episcop, f'ăr'ă să mai facă o nouă votare, a declarat că prin paritatea de voturi înţelege că vo­­tul asupra acestui raport este nu!. S’a trecut apoi la alegerea a 3 membri în consistoriu, fiind 5 can­didaţi, şi anume: Preoţii C. Po­­pescu-Olt, Petre Ionescu-Prundu, pr. Ţicu, Gh. Popescu-Broşteni şi Gh. Popescu-Arget. Au fost aleşi preoţii: Popescu-Olt, Petre Ionescu Prundu şi Ţicu. In sfârşit au fost aleşi prin vot şi doi consilieri referenţi. La sec­ţia administrativă s’a ales preo­tul Druţu, fiindu-i contra­candi­dat preotul Iordăchescu,­­­ susţi­nut de cei din Olt, iar secţia cul­turală s’a ales cu mare majori­tate diaconul Aurel Popescu. Cei din judeţul Olt au rămas tare ne­mulţumiţi. Şi rezultatul acestor din urmă votări a fost primit cu isbucniri violente. In special pe preotul Drutu, a declarat P. S. S. Episcop că nu-1 primeşte ca consi­lier referent administrativ, afir­mând că-1 socteşte ales, numai ca să-l spioneze pe P. S. Sa. Episco­pul a anuntat că îşi va exercita dreptul său de veto. Acest gest al P. S. S. Episcopul poate avea grave urmări, întrucât s ar nesocoti drepturile suverane ale adunărei Eparhiale prevăzute p+r., „ c, -- — . .. de statut. Intr’o atmosferă grea și fu : Sepal'atlUQMa T.utel'lloi Duminică 18 August: Deschi­derea cursurilor. Cuvântarea d-lui­ dr. C. Angelescu, ministrul Ins­trucţiunilor Publică şi a d-lui Rec­tor I. Răducanu, Luni 19 August, ora 9-10 a. m. ; N. Iorga , Programul unei istorii a Comerţului în sensul actual­idem ora 10-11 a. m.; O. Bunge­­tianu, întreprinderile Cartelate în România, însemnătatea şi orga­nizarea lor. Idem ora 11-12 a. m.: (de la 5-7 proectii la Epidiascop) Marti 20 August ora 9-10 : D. Gusti: Monografia Sociologică în învăţământ. Idem ora 11-12 a. m.: V. Sla­­vescu: Probleme monetare actua­le. Idem ora 11-12 a. m.: M. Pienes­­cu : Intreprinderea Cooperativă îm fata nouilor sisteme economice Idem ora 12-13 a. m.: Ernst Ga­­mi­llscheg: Problemele actuale in studiile de linguistică. Miercuri 21 August ora 9-10 a m. ::Gr. Mladenatz: Problemele actuale ale cooperaţiei române. Idem ora 10-11 a. m.: V. Slă­­vescu : Probleme monetare actu­ale. Idem ora 11-12 a. m.: G. Taşcă : Capitalism şi Socialism. Idem ora 12-13 a. m. : D. Cara­­costea: Probleme actuale în stu­diul literaturii Joi 22 August ora 9-10 a. m. Petre Andrei: Ştiinţa şi acţiunea socială. Idem ora 10-11 a. m.: G. Taşcă Capitalism şi Socialism (continu­are). Idem ora II-12 a. m. : I. Radu­eanu : Thomas Morus şi Utei 1535-1935). Vineri 23 August ora 9-10 a. m. : C. Perussi: Cuvintele şi studiul limbilor străine. Idem ora 10-11 a. m. : Sp. Iaco­­bescu: Probleme de bilanţ. Idem ora 11-12 a. m.: Lucări ş discuţii. Sâmbătă 24 August ora 9-10 Gr. Mladenatz: Problemele actua­le ale cooperaţiei române. Idem ora 10-11 a. m.: Petre C Idem ora 11-12 a. m. : Petre An­drei: Intelectualii în viaţa socială. Idem ora 12-13 a. m. : Ilie Meci Principiile contabilităţii une Bănci de Emisiune. Duminică 25 August: Excursie. Luni 266 August ora 9-10 a. m.: I Răducanu: Curentele de poli­tică economică și sociala în de­­­­cursul crizei mondiale. Idem. 10-11 a. m.: G. G. Anto­­nescu: Spiru Haret ca pedagog. Idem­, ora 11-12 a. m.: K. Rich­ter: Din istoria limbii comerciale germane Marti, 27 August, ora 9-10 a. m.: C. Rădulescu-Motru: Psiho-Tech­­nica. Idem, 10-11 a. m.: G. G. Anto­­nescu: Criza şcolară. Idem, 11-12 a. m.: D-na Zoe Gheţu: Y. Galsworthi, autor dra­matic englez. Miercuri, 28 August, ora 9-10 a. m.: Mihail Ralea: Organizarea de­mocraţiei. Idem, 10-11 a. m.: Ion Longhin: Elemente de Geografie economică. Idem, 11-12 a. m. D-na Zoe Gh'e; tu: W. S. Maugham, autor dra;, mat.ic englez. . Idem. 12-13 p- m. IUe .Meed; unei Principiile contabilităţii Bănci de Emisiune. Joi, 29 August, ora 9-10 a., m.­­Mihail Ralea: Organizarea demo­­craţiei Idem. 10-11 a. m. Eft. Antonescu: însemnătatea pactelor faţă de Soc. Naţiunilor. Idem, 11-12 a. m.: Andrei Rădu­lescu: Controlul juridic al Consti­tuţionalităţii teilor. Vineri, 30 August, ora 9-10 a. m.: V. Madgearu: Evoluţia Economiei liberale. Idem, 10-11 a. m.: Dr. Sabin Mă­­nuilă: Nouă concepţii în întrebuin­ţarea metodei statistice aplicate. Idem, 11-12 a. m.: Andrei Rădu­lescu: Prefacerile juridice de la 1864-66­ în România. Sâmbătă, 31 August, ora 9-10 a. m.: V. Madgearu: Evoluţia Eco­nomiei liberale. Idem, ora 10-11 a. m. Sp. Iaco­bescu: Rezerve vizibile latente şi ascunse. Idem, ora ll-ls a. m.: Lucrări discuţii. Cursurirle vor avea loc diminea­ţa. După amiază vor avea loc cu Capitalei. Biblioteca Academiei Comercia­­ te stă la dispoziţia participantlor,­­ pe toată durată acestor cursuri.­­ Participanţii din provincie, pot avea întreţinerea complectă în că­mi­nul Academiei contra sumei de lei 1.000, pentru toată durata cursu­rilor. Sunt 100 locu­ri pentru pro­fesori și 60 pentru profesoare. DRON i - li-" tti -------------------------------C. E. T. R. Toţi comandanţii de stoluri şi conducătorii autorizaţi de C. E. T. R. să conducă coloniile de vară, sunt invitaţi s’o studieze şi s’o aplice întocmai. Revista „Albina“ a apărut­­ „Albina“ Nr. 25 revista Fundaţiei Culturale Regale „Princi­pele Carol“ scrisă pentru popor cu următorul sumar-Cinstirea trecutului nostru glorios: Albina: Pag. istorică: Dimitrie Can­­temir Domnul Moldovei de S. Al. Ră­zeşul: Pag. religioasă: Soborul Sf. Apostoli de Farmilian, călugăr: Pag. literară: Dimitre Cantemir de E­­duard Sbiera; Poveşti-Muzică- Poe­zii: din diferite părţi ale ţării; Pag. agricolă: Agricultura în Bărăgan de A. D. Carabella; Pag. medicinei: Lo­virea pieptului de dr. Const. Giur­giu; Pag. med. veterinară: Bâia ca­lului de Ion Dejjea, mediu veterinar; Pag. şcolară: Spiru Haret de Gh. Cardaş; Pag. veselă: Păcălică, Ţăn­­dărică şi Purcică; Pag. gospodăriei: S. Haret.şi şcoala de menaj de E.M­­Demetrescu; Pag. ştiinţifică: Noul parc al Capitalei „Grădina Botanică“. Afară de acestea revista mai con­ţine numeroase ştiri din lumea în­treagă, precum şi diferite ilustra­­­țiuni ,luate cu prilejul aducerii în­­ tară a osemintelor Domratoi-iV-oi EU- NOTIŢE MEDICALE Caria dentară 2. Valoarea de plată a creanţelor. Caria dentara este o afecţiune cu o frecvenţă considerabilă. Din punct de vedere clinic pre­zintă două mari stadii: denti­­nita şi pulpita. Prin dentinită se înţelege, ca­ria localizată la partea dură a dintelui.* Debutul de regulă se face prin suprafaţa dintelui, din cauza acumulării­­resturilor ali­mentare, ce favorizează fermen­taţia şi terenul optim desvoltă­­rii microbiene. Privită cu aten­ţie, cavitatea are un aspect sfe­­roidal săpat în ivoriul coroanei dentare, având o culoare brună,­­alb-albăstruie sau negricioasă. Această zonă ramolită e­stte foarte puţin sensibilă. In schimb este dureroasă la frig şi cald. Sub­stanţele iritante ca acizii şi za­hărul produc de asemenea feno­mene dureroase. Pulpita. Această afecţiune­ a­­pare în momentul când procesul infectios a atins pachetul vak­eul­o-nervos situat în central din­telui. Ea are trei stadii ca orice infectiune (inflamaţi©, supuraţi© și gangrena). In mod obisnuit debutul se a­Hunts printr’o tat conge.tiva,!m.sc 9a'A «tS U fl A dată du toxina microbi,loi. după pe valoarea lor din care se fac Insă refl-Suma netă rămasă de plată se rotunjeşte aşa ca, sau să se termine cu trei zero, sau cu numărul 500. In acest scop, se va suprima din suma netă cel mult 249 lei sau se va adăoga cel mult 250 lei. , Pentru titularul mai multor creanţe la aceiaşi autoritate, se vor totaliza creanţele pe o singură ordonanţă şi rotunjirea se va aplica la total. Titlurile de rentă petroliferă de 100 L. st. valoare nominală iniţială vor fi plătite cu o valoare nominală de 36.000 lei. Titlurile prezentate trebuesc să aibă toate cupoanele începând cu cel de 1 Decembrie 1935, precum şi cupoanele perforate sau stampilate cu începere de la 1 Iunie 1933. Pentru cupoanele lipsă se reţine din valoarea nominală 1 Lei 300 pentru cuponul de 1 Iunie 1933 „ 750 „ „ „ 1 Dec. 1933 „ 300 „ fiecare cupon cu scadenţele în 1934 sau la 1 Iunie 1935. In acest caz, valoarea nominală rămasă de plată se va rotunji în modul arătat pentru celelalte creanţe. Debitele arătate la punctul g) se vor plăti cu valori nominale stabilească de Ministerul Finanţelor pentru care urmează supuraţia şi ga­n­grena. * In pulpita congestivă ce întâl­nesc dureri provocate şi spon­tane. De obicei debutul este acut iar durerea se instalează brutal, o, simplă­­ iritaţie, sau compresie fiind suficientă. Durerea spontană este emina­mente caracteristică pulpitei, ea fiind declanşată printr-o simplă mişcare a gâtului, tuse, inspira­ţie etc. De cele mai multe ori apar şi tulburări reflexe a­l­e feţei ca­ salivaţie şi înroşirea conjuncti­velor. * Urmează apoi pulpita puru­lentă, la care se observă,dispa­riţia acţiunei frigului şi­­ a căl­­durei. Durerile spontane au ael mai mult tipul de nevralgie a irigmenului. Aceste dureri pot fi continui ori paroxistice. Cele fiecare caz în parte, continui sunt surde, localizate pe tracetul ramurilor nervoase, su­­praorbitoare și suborbitoare. Mai rar bolnavul simte o durere pa­roxistică simulând o nevralgie facială. Pulpita gangrenoasă, se suc­cede pulpitei purulente, fiind da­tă de prezenţa ana­erobilor agenţi ai putrefacţiei şi ai necrozei pulpara Uneori aspectul dinte­lui se păstrează, dar de cele mai multe ori coroana dentară este, în part© nimicită1. cari urmează să se 4. Dobânzi, Dr. M. C. BANÜ (La Presse Miédioalllé). - 47.1934. , ... *•!.. ; Cărţireviste Aventura din ftjiiro Zilele acestea s’a pus 1­1 librării a doua ediţie a romanului „Aven­tura din Cairo“, editat de „Cultu­ra Poporului“. Doamna Hélène Duboqué (Elena Duboka) autoarea acestui roman, se bucură astfel de un succes de librărie necunoscut de altă scrii­toare, la noi. Dealtfel d-ta este sin­gura romancieră din Ardeal. „A­­ventura din Cairo“ este al treilea volum pe care doamna Hélène Du­­rcoque, il publică în limba română (după „Goana după bărbat“ apă­rut în 1930 și „Ispita“, editat de Ig. Hertz în 1932. In străinătate, autoarea roma­nului „Aventura din Cairo“ a cu­noscut meritate succese cu „Is­pita“, în , Franţa şi „Spioana“, în Anglia. Ca şi în aceste două romane, domna Hélène Duboque prezintă în „Aventura din Cairo“ eroi cu totul deosebiţi de cei ai altor ro­mane, punând faţă în faţă diferite locuri cu d-nii profesori şi se vor naţii rase, reuşind astfel sa organiza, pe grupe de participanţi, lucrării sale un interes vacut , vizite la înstituţiunile culturale şi tru cititor, „ . .t „ , 11­1 financiare din Capitală, precum „Aventura din Cairo , este rai şi excursiuni în împrejurimile roman care obţine succesul Din meritat. Revista „Azi““ A apărut numărul 3 (Iunie 1935) al revistei „Azi“, cu urmă­torul cuprins : R. Han : Cutia de lac roşu ; Radu Boureanu : Altar, Drum sterp, Agronaut ; Mihail Celarianu : Vive la Fran e© !...; Saşa Pană : Interferenţe, Vivisecţie ; T. C. Stan : Note ; G. Talaz : încercare, Ioana şi râma, Poveste modernă; AL Mi­­ronescu: Fum ; Karl Michael Bellman: Solilegiu­l lui Fred-Se comunică tuturor unităţi­lor străjereşti ,că Directiva Ge­nerală No. 1, editată de O. E. T. , E.^se află de vânzare la toate li­­man (în româneşte de Maria Ba­­branule de ţară cu preţul de naş) ; Petru Maneliu: Geneza lei 40­ (I) ; Adolf Meschendörfer : Ba­ladă despre preotul sas Karl Ludwig Roth: Poem de toamnă (în româneşte de Eugen Jebelea­­nu) ; Virgiliu Monda : Vinul de Cotnari; Coca Farago : Strada; Cronica Anton Holban: Lo­godnicul de H. P. Bengescu ;­ Constantin Micu: Destine ome-­ neşti de André Malraux:­­Sens unic de Mihai Dan; V­irgil Gheorghiu : însemnări muzicale; Constantin Rogoe: Lac aux da­­m­es şi Moartea civilă ; B. Ce­­han : Departe de civilizaţie. Cronica măruntă: Petru Ma­­noliu, B. Cehan, Vlaicu Bârna şi Dragoş Vrânceanu. Un exemplar compact, tipărit în condiţiuni excepţionale. Lei 20. Cărţi-Reviste A apărut „Buletinul Institutului Românesc de Conjunctură“ anul III, Nr. 2, cuprinzând analiza situaţiei economice şi­­nanciare în primele luni ale anului. Redacţia şi administraţia: B-dul Take Ionescu 23. Abonamente la toa­­te lucrările institutului: 2000 lei pen­tru autorităţi şi societăţi, 1000 lei pentru particulari. MINISTERUL FINANŢELOR IPRUDIUTUL RTEU DE GMISOLIDMIE 31° DIN 1935 PROSPECT DE EMISIUNE 1. Scopul împrumutului. In baza legii publicată în Monitorul Oficial No. 156 din 10 Iulie 1934 şi a J. C. M. No. 1085 din 21 Iunie 1935 precum şi în conformitate cu art. 19 din Legea bugetară pe exerciţiul 1935/36, se autoriză Ministerul de Finanţe de a emite obligaţiuni la purtător, numite obligaţiuni 3% 1935, constituind „împrumutul intern de Consolidare 3°l0 1935“.­­ Aceste obligaţiuni sunt destinate să servească drept plată:* următoarelor creanţe: a) cele înscrise în bugetul pe 1935/36 partea II-a pentru li­chidarea exerciţiilor închise până la 1 Aprilie 1934; •; b) recipisele de depozit provizoriu cari nu au fost lichidate prin bonuri de impozit sau prin compensare ; ...■ c) bonurile de tezaur emise până la 31 Martie 1934; d) bonurile de impozit rămase în circulaţie; e) recipisele de trezorerie pentru excedentele judeţelor; f) titlurile de rentă petroliferă deţinute de România : . g) diferite debite ale Statului anterioare datei de 1 Aprilie 1939 cari nu sunt prevăzute la punctele de mai sus. Se vor emite obligaţiuni de 500 lei, 1000 lei, 2000 lei, 5000 lei 10.000 lei, 20.000 lei, şi 50.000 lei, cari vor purta numere de ordine. .. . Titlurile de 500 lei se vor da în plată numai câte unul şi anume în cazurile când suma netă de plată se termină, după rotun­jire, cu 500. Dobânzile vor fi de 3% anual, plătindu-se în două­ rate semestriale egale, la 15 Mai şi 15 Noembrie ale fiecărui an, primul cupon semestrial plătindu-se la 15 Mai 1936. Obligaţiunile vor fi prevăzute cu o foae de cupoane semestriale şi cu un falon care va da dreptul la o nouă foae de cupoaţie, după termin­area primei foi. ........ . 5. Amortizare.­­ Obligaţiunile vor fi amortizate în cel mult 50 de ani, prin­ cumpărări pe piaţă, începând din anul bugetar 1937—38. Se va amortiza In fiecare an bugetar, cel puţin: In primii 10 ani, câte 1 °­ 0 anual din valoarea nominală emisă, in următorii 10 ani câte 1,5% din valoarea nominală emisă oo/ '• '’ n n » » ■ ^ 10 • • n » n n » » » 2,5 % n » » r> şi» » »»»3/o» » » „ Dacă în unii ani bugetari s’au făcut amortizări mai mari deci procentele arătate mai sus, plusul amortizat poate fi reportat pentru anul sau anii bugetari următori, dacă M­­inisterul Finanţelor găseşte de cuviinţă, sau se va scurta durata amortizării. Cumpărările se vor face pe piaţă, la cursul zilei şi numai dacă preţul obligaţiunilor este mai mic decât valoarea lor nominală. Dacă preţurile ar depăşi valoarea nominală a obligaţiunilor şi din această cauză nu s’ar putea cumpăra cota anuală fixată pentru amortisment, fracţiunea neamortizată se va reporta în anul următor. Obligaţiunile amortizate în fiecare an bugetar se vor publica la 15 Mai din anul bugetar următor. 6. Scutirea de impozit a cuponului. Dobânzile vor fi scutite de impozitul elementar şi supra cotă 7. Lombardare, Garanţii, Cauţiuni. Titlurile acestui împrumut vor fi primite spre lombardare de către Banca Naţională a României, Casa de Depuneri şi Casa Na­ţională de Economii şi Cecuri poştale. Titlurile vor fi primite pe valoarea nominală ca garanţii sau cauţiuni, acolo unde legea sau regulamentul cere asemenea garanţii sau cauţiuni. 8. Prescripţiuni de plată. Cupoanele neprezentate la plată timp de 5 ani se prescriu iar titlurile chemate la rambursare și neprezentate în timp de 10 ani de la această dată, de asemenea se prescriu. 9. Cererile de subscriere. Cererile posesorilor de creanțe se vor adresa următoarelor au­torități : •­­ . " a) Pentru creanţele din exerciţiile închise, nelichidate şi neor­donanţate, sau ordonanţate şi rămase neplătite Ministerelor cari au contractat datoria (Direcţiunilor de contabilitate). b) Pentru recipisele de depozit provizoriu, Adiţiilor financiare care le-au emis. c) Pentru bonurile de tezaur, Ministerului Finanţelor, Direcţiunii emitente (Direcţiunii Bugetului şi a Contabilităţii Generale a Statului sau Direcţiunii Datoriei Publice); d) Pentru bonurile de impozite, Casei de Amortizare; e) Pentru titlurile de rentă petroliferă, Direcţiunii Datoriei Pu­­­blice; f) Pentru toate celelalte creanţe, Ministerului Finanţelor, Direc­ţiunii Bugetului şi a Contabilităţii G­le a Statului. 10. Epoca primirii cererilor. Cererile de subscriere se vor adresa autorităţilor arătate la punctul 9 în intervalul 1 Iulie 1935—­1 August 1935. Ele se vor face pe anumite formulare ce se găsesc la toate Administraţiile financiare. Creditorii cari nu îşi vor prezenta cererile de subscriere până la 1 August 1935, pierd dreptul de a fi plătiţi cu obligaţiunile împrumutului intern de consolidare. 11. Liberarea titlurilor. Liberarea titlurilor se va face prin Administraţiile financiare cari vor fi indicate de fiecare subscriber în cererea de subscriere Ministrul Finanţelor, VICTOR ANTONESCU Bucureşti 23 Iunie 1935 3. Obligaţiuni. PET

Next