Viitorul, ianuarie 1936 (Anul 28, nr. 8397-8413)

1936-01-11 / nr. 8397

J cjrwr mxm ^ ARO.­­— îngerul întunericului cu Eredne!) March. SCALA. — Casta Diva cu Mattha Ifgwrth. SAVOY. — Tot oraşul vorbeşte cu Edward Robinson şi revistă. TRIANON. — La calul bălan (Im weissen Rossl). CAPITOL şi ROXY. — Ultimele zife ale oraşului Pompei cu Prestov Foster şi Basil Kath Bone. Jurnal Pathé. REGAL. — Tinereţe. Film Rusesc Jurnal Paramount . SELECT. — Din lacrimi s’a năs­­cut iubirea cu Gary Cooper şi Ann Harding. VOX. — Oameni de sacrificiu cu Ray Franeise etc. Jurnal şi complot­tare. ED. PALACE. — Din lacrimi s’a născut iubirea cu Gary Cooper şi Ann Harding. PEMINA. — 8 premiere Süyy Sim ohonyes colorate si Micky Mouse. AIDA. — Valsul Majestăţei Sale, dansul ispitei. DORY (Sos. Crângaş). Vulturul alb şi Malec răpit de gangsteri. A. R. P. A. — Shirley Temple. Jur­nal şi completare. FORUM. — Romanţa la lumina lu­mei cu Bing Grossby şi Anna Kare­nin cu Greta Garbo. CORSO. — Episode cu Paula We­­sely. Juma] şi complectare. DARLY. — Eşti al meu cu Elisa­beth Bergner şi Domnul de la Folies Berger cu Maurice Chevalier. SPLENDID. — Shanghai, și In fie­care seară la ora 8 cu George Raft OMNIA — Un excroc sentimental m gSL'SS* 81 Mna TM 9 PACHE Suprema Iubire şi O GINA BAR cafea Victoriei 2. Dan- ventU1'» în ^mea mare. cing-Atracţiuni. MARNA. — Dou filme: Gitta Am­­­ar în îmi ai inima şi Anny Ondra •şi Blitz-Blank. Pe scenă Marna 1936 MARCONI. — Cruciadele cu Lo­retta Jour­g, Jurnal şi Artişti LIDO, Martha Eggerth în Blon­da Carmen. Simfonia spaniolă şi program complect de Silly Simfonie. TOMIS. — Shanghai cu Charles Boyer, Lorette Young şj in fiecare) seară la orele 8 cij George Raft. I MANÓN (Doamnei 11) — Ma­rietta şj o comedie cu Charley Chose ORFEU (Ed. col. M. Ghica). — Fluture de noapte .­ Ultimul bal la Petersburg. REX. — Stan şi Bran în ţara minui ne şi Suflete biciuite cu Malate Berry. IZBANDA. — Fraţii Colovi­­e­v cu Vladimir Gardin­, Păpuşile In, Obrit­zov. FRANKLIN. — Un strigăt sălba­tec şi ultima romanţă, DIANA (Griviţei lţO). — Camera Neagră cu Boris Karloff şi complec­­tori. MILANO. — La Route Imperial . Roberta cu Fred Astair. LIZIANU. — La Battaile ei laşe şi Năstase în Doctori fără voe. LIA. — Filmul Rusesc. Drumul Vieţii şi Blonda Carmen cu Marths Eggerth. MODEL. — Soseşte marina ei Ja­mes Murray în Avionul morţii. VOLTA—CUZEŞTI. — Stan şi Bran Scoţieni şi Ramon Novar­ro în Vulturul Roşu. AMERICAN Stan şi Bran Sco­ţieni şi Vulturul Roşu cu Ramon Novarro.Lupe Vele?. RAHOVA. Stan şi Bran Scoţieni REGELE FERDINAND. — Casa amintirilor şi Cântecul Farisulm. UNION. — Vârtejul dragostei. O noapte ne front şi trupa ete­r­v­are O lilllltlllg 3 urpiu£®pi naţionalliberale din Craiova la vederea alegerilor comunale i gresiv, pentru opera desăvârşită în acest oraş. D. DINEL ILIESCU, iv'wt spune Că organizata liberală r« ,‘•s­.te in ajunul unei mari băttl'.j. nu prin eforturile ce se vor pune, ci prin ren­alinarea edilitară pe care a făcut o d. Const. Ni­eseu, care urutează să aibă loc în curată organizaţia par­tidului naţional libe­ral din Dolj, a ţinut ca, înainte de aceste alegeri să convoace membrii marcanţi ai organizaţiei la o masă comună, care a avut loc în sala Maura a restaurantului Minerva. La această masă au ţinut să ia parte majoritatea parlamentarilor Doi­jeni, toţi consilierii comunali, pre­cum şi un număr important de par­tizani politici, cari au căutat să do­vedească organizaţie­ că în orice mo moment sunt gata a lupta pentru o izbândă a partidului. In mijlocul unui entuziasm­ şi al unei cordialităţi desăvârşite care a domnit in tot timpul mesei. d. Const o­f reacts, primarul oraşului, ridi­­­crd primul cuvântul, spune­ Guvernul hotărând să facem a-­legerile, m-am gândit ,să convoc pe toţi prietenii noştri politici, la o consfătuire.­­ Cu această ocaziune am consta-t­­at că trebuieşte să fim mândrii de solidaritatea de care ne-a dat I dovadă membrii partidului nos­­tru. Fiind convinşi de acest lu­cru, ne bizuim pe tot concursul prietenilor noştri, fără nici o ex­cepţie, în alegerile cari urmează să vie.­­ In continuare, d. Const. Ne-' grescu arată că scopul acestei in-] iruniri este mai mult o consfă-i tuire asupra mijloacelor de luptăl necesare apropiatelor alegeri. < Scoţând în evidentă lucrările] d. IONESCU-TICA, avocat, arată edilitare desăvârșite în acest­a­ că d. Const. Negrescu, prin opera e­raş, mai ales bazându-se pe en-\dilitară pe care a făcut-o Craiovei, tuziasmul colaboratorilor d-sale, a Întrecut pe toţi acei cari au fost . Atem­fiscui S­ nune că vie- îna,ntfi- D’sa ?i'a b­azat CU prisosin­d. Const. Negrescu, spune ca so­us numele de Craiova tona, în aceste aleg ri pupo fer jt) continuare, d. Ionescu­.ThcS. vor idi fie decât a partidului liberal, peşte de opera socială pe care a fă* Încheind, mulţumeşte pentru citt-o d. Const. Negrescu, prin Infan, prezenţa numeroşilor membrii, tarea ştrandului. „I .­, L., TEODORESCU, inspector general al învăţământului secundar din Oltenia, scoate în evidenţă acti­vitatea d-lui Const. Negrescu, pe tă­râmul şcolar, spunând că sub acest mic au luat prore la această con­sfătuire, ridicând paharul in cin­stea d-lui Const. Brat­iernii, şeful partidului national-liberal a d-lui CZ.* t­ătărescu, şeful guvernului.M­nrimariat şvinlele au câştigat atât cari conduc destinele partidului­­ din punct de vedere material cât şi uiional-lberal, spre binele ţării• cultural. D. Iancu Marinescu, senator, luând cuvântul, asigură organizaţia parti­dului, de toată izbânda în alegeri, fiind convins că orice cetăţean va recunoaşte opera edilitară pe care a înfăptuit-o la Craiova d. Constan­tin Negrescu. b. fcu. UuTOIU, avocat, arată că , un obiceiu al electorului era că lua. intocoală de lucru­, la o vi te se prezenta in fata alegătorilor lucrători şomeri cu chfet de programe, — formule Sn virtutea cărora solicitau votul ale­gătorilor. D CORNET­UI MAGU­TÎTtJ, spune că d. Const. Neerescu, scuzând im­pozitele cetăţenilor, d-sa mate orL Irt această situaţie, de obiceiu, ilu când s* însă victorios în alegeri, ziile cetăţeanului se spulberau. De­­ D. IORDACHE NIGOLAU, consi­dată aceasta d. Const. Negrescu, fi­lier comunal, asigură pe d. inversat vechea experienţă. Mai lua. iute a realizat în acest oraş o miracu­loasă operă edilitară şi apoi se pre­­zintă în faţa alegătorului, Const. Ne«Tesc*u, de tot concursul d-lui. D. GR. NFMTEANU, aduce elogii d-lui Const. Neatrescu pentru onora sn edilitară, precum și a d-lui C.on. ......... pe făcut d. Const. Negrescu, va atrage rNnjttt« tbn partea cetățenilor. L­a urmă, d. St. Cotoiu, propune să se dea o telegramă dlui Const. Vesmt.n. după care consfătuirea a fost sfârşit în cea mai caldă atmos­feră. Vorbind de opera adilitară făcută stintin Neamtu, ca om politic,, în Craiova pomenește de: realizarea profii IONI^A POPESCU, spune trandului, pavarea străzilor dela­ că lucrările edilitare pe care le-a lentru­ şi periferie- Aminteşti' r,c­ă femeneta de marea operă cu­m aîfi rare a dat-o oraşului prin organiza­rea reprezentaţiilor teatrale, pe care le-am avut în oraş, deşi Teatrul Na ional a fost desfiinţat. D. PETRE CONSTANTINESCU se­nator, aduce elogii d-lui Const. Ne* -------­D. GA­VRIE GEORGESCU, consi­lier comunal, vorbește despre spi ritul de dreptate pe care l-a întronat d Const. Negrescu la primăria Cra­iova, accentuând asupra crizei din anul trecut, arată că la un buc*et des tul de mie, s’a realizat lucrări de mare ,mret,in*ă odP’tară, dându-se mulţime D­I C. NEGPESCU Primarul Craiovei Scrisori din Bucovina - O răsplată bine meritată — SUCEAVA. — In ajunul Anului ! Preşedintele­­ comitetului paro­hou, delegaţii comitetelor comm­­­nale şi parohiale a comunei Ti­­şăuţi din judeţul Suceava, s’au prezentat la conacul Ograda Mare a familiei Pruncul, spre a înmâna deputatului Tilleman-Pruncul di­ploma de cetăţean de onoare al comunei. Părintele Suvereanu, care a con­dus delegaţia, a arătat meritele noului cetâţea­a al comunei, grija ■sa permanentă pentru biserica şi şcoala din judeţ şi special faptul să văzând necesitatea clădirii unei biserici noui în acest sat, a contri­­buit în măsura cea mai largă pen­aial d. Ghivnici, explică apoi, că comuna Tişăuţi, care oferă astăzi cetăţenia de onoare d-lui deputat Tilleman-pruncul, după ce comu­nele Mitocul-Dragomirnei, Scheia, Iţeam şi altele au făcut aceasta mai înainte, se asociază cu tot su­fletul la această recunoaştere din partea populaţiunei judeţului a ac­tivităţii sărbătoritului, apreciind în special dragostea sa pentru bi­­serica ortodoxă şi pentru şcoală şi vede în această activitate a d-sale o continuitate frumoasă în această casă pentru că şi socrul d-sale, re­gretatul Vai­teres cavaler de Prun­tru a ajuta comitetul parohial la cui, proprietar de multe moşii şi realizarea acestei opere creştine, " prin lege patronul bisericelor ace­ stei comune, a fost şi el un ade­vărat părinte al ţărănimii şi un protector săracilor şi nevoiaşilor. Putem adăuga că această manif­­estare de simpatie şi recunoştinţă din partea comunelor judeţului este împărţită şi de întreaga po­­pulaţiune a oraşului Suceava, care cunoaşte pe d. deputat Tilleman- Pruncul, ca un om cu suflet larg şi cu înţelegerea nevoilor zilei de azi. Chiar zilele trecute, la serbarea pomului de Crăciun al r­egimen­tu­­lui 69 Infanterie din Suceava,au fost împărţite din partea d-sale daruri la toţi soldaţii regimentului.­­ A fost un moment de adevărată­­ bucurie, când pachetele cu daruri,­­ frumos învelite, au fost predate­­ ostaşilor.­­ Mulţi studenţi, copiii satelor noa­stre, termină studiile sau îşi caută­­ sănătatea prin ajutorul d-sale.­­ Aducem şi noi d-sale si m­erite urări şi mulţumiri în numele în­tregului judeţ Cor. Revista „Sănătatea“ Intr’un număr special de Anul Nou, vechea revistă „Sănătatea“ a­­duce o bogăţie de material, o vai io­ti­te în cup­rins care va surprinde pe cititori. Este explicaţia unică, pentru care această revistă a reuşit să învingă­­ vremurile, încheind in curând 35 de ani de apariţie regulată. Un mic rezumat al cuprinsului a­­cestui număr, poate da o ideie asu­pra însemnătatei acestei revis­e. Anul Nou, de dr. Sigmund,Sigma Ortopedia morală, de dr. T. St. Fur­tună, Dorinţa de intinerire,­­ s­inţii divorţaţi, un capitol minunat din „Vina Părinţilor“ de dr­­. stekel, MViena), Urmaşii ail­iliticilor nervoşi de dr. M. S. Nancy, Sporturile de iarnă. Bolile die inimă în menopau­ză de drd. S. Rosen Secretele frumu­seţii. Reţete culinare Cum ne ferim de boale contagioase (sear)ati­na etc. Seroterapie preventivă, de Medic G.ral dr. I. I­apţu. Care este cea mai bună alimentaţie. Puterea vindecă­toare a craiului, de Vtrg. S. Ionescu etc. etc. Se poate vindeca chei­a? de C. Papazolu, Răspunsuri. Sfaturi îndrumări, de dr. Sigma, cu num­e­roase poveţe higiepice, sfaturi folo­­sitoare, îndrumări utile pentru ori­cine. La partea literară, versuri, proză reprr­oduceri după tablouri celebre, etc. Pentru 20 lei, fiecare poate avea lunar în casă o enciclopedie medica­lă complectă, scrisă pe înţelesul tu­turor, pentru cât ma­i bună îngrijire şi păstrare a trupului şi sufletului. tulSPf f­ie într­e m­initare la Constanta Societatea Naţională de Roşie, filiala Constanţa răspun-­ g£md îndrumărilor date de comite­tul central a adresat un călduros apel tuturor doamnelor soţii de o­­fiţeri, profesoare, institutoare, cât şi domnişoarelor din localitate pen­tru o participare cât mai nume­roasă la aceste cursuri. Inaugurarea lor se va face cu deosebită solemnitate sub preşe­­denţia P. S. S. Episcopul Gheron­­tie al Tomisului şi Durostorului în prezenţa şefilor de autorităţi ci­­vile şi militare şi a corpului me­dical din Constanţa. înscrierile se fac la Sediul filia­lei în Str- Tudor Vladimirescu­­ No. 23-1 Tot ce este inimă românească să participe la această înaltă che­mare. DOCTORUL fiBFiiy mmm Asistent al Facultăței de Medicină din Paris _ „ Interne, stomac, intestine. Bo­l ficat, In­me­utat în str. Armenoasei 36 cam­.. Telefon 2*10-20 — 0 00000000000000000000060 » O novă «cep® despre timp (Continuare din pagina 1-a) decât o condensare de energie. linite din puncte. O furnică foarte Se cunosc o mulțime de feno- “'li i vedea ani”m mene care dau o interpretare expe | Pufal^ a mdl ved „ o­nmilnr riB PTIPl’O’ifi- L lUl C­ llsGYHUl. rimentală a atomilor de energie. Astfel viteza electronilor în cu­rentul fotoelectric (efectul Hertz), rezultat din emisia razelor cato­dice a metalelor sub acţiunea lu­­min­ei, e acela­ pentru lumina cea mai intensă ca şi pentru cea mai slabă, fenomen ce nu poate fi ex­­plicat altfel decât prin teoria QU­­antelor. Deasemenea ionizarea gazelor prin lumina ultravioletă şi mai ales sub acţiunea razelor cosmice e încât un argument în favoarea existenţii acestor quante. Mai mult, graţie televiziune!, s’au putut construi nişte celule foto-electrice care au permis nu­mărarea quantelor. După ultimele calcule astronomice ochiul ome­nesc ar absorbi 360 quante pe se­cundă de la o stea de mărimea şa­sea, cea mai slabă lumină ce poa­te fi văzută fără instrumente mă­ritoare-Concluzia ? Atomii luminei au dus în mod fatal la concepţia atomică a tim­pului- Clişeele ziarelor sunt alcă- L. FLORIN Cine vede copacii nu mai vede p­ădurea. Timpul e format din puncte ca și lumina, de aceia e discontinuu și vremea în mersul ei trebue să sară din punct în punct. Un avion care ar putea zbura cu viteza turpinei ar opri timpul în loc, un secol ar fi o secundă. După cum în veacul nostru s’a cucerit spaţiul, s’ar putea în vii­tor cuceri timpul. Profesorul Alexis Carell a ţinut de curând la Academia de Ştiinţe din New-York o conferinţă în care spunea că există pătru meto­de pentru prelungirea foarte în­delungată a vieţi omeneşti. Ace­ste metode perfecţionate ar da po­sibilitatea ca oamenii să fie timp de secole într-o stare de viaţă la­tentă, urmând să fie treziţi peri­odic la viaţa normală. Ne oprim aci. De la atomii tim­pului riscăm să ajungem la viaţa veşnică, subiect rezervat pentru o cronică viitoare- La Bolgrad SINUCIDEREA unui elev de liceu ISMAIL.­ Elevul Teodor Dimitriu,din lasa Vll-a a liceului „Regele Parol II“ din Bolgrad, s’a sinucis prin împuşcare. In scrisorile lăsate, sinucigaşul cere­ care 80 găsea acum un an, iertere păim­b­or pentru durerea pricinu­­ințai,tuip­ită, fără a arăta cauzele sinuciderii. Se crede că e vorba de o dragoste neim­­părtăşită. Elevul find originar din Galaţi, părin­ţii săi au fost anunţaţi telegrafic. „VÎVTT Hsmer Manifestaţia nmmt-iiiE8»uei»nismii — Cuvântările d-lor: primar ing. Săbă­­rean­ua şi a d-lui cap. Constandache — Duminică, a avut loc în sala „Georgescu“ din comuna Herăstrău, o impozantă manifestaţie naţional liberală. Deşi era un timp friguros şi dru­mul aproape complect impracticabil, au participat totuşi peste o mie de cetăţeni. D. cap. GOSTANDACHE, şeful sec­torului, deschizând întrunirea, arată că iarna, activitatea politică ?3­* în vacanţă şi cu toata acestea a­m or­ganizat întrunirea de azi pentru a prezenta, bilanţul realizărilor. Bilanţul e alcătuit cu acel simţi­mânt de cinste pe care-l are şeful su­prem al sectorului I Galben, prina­­nul Săbăreanu. Proclamă ca preşedinte al adună­rei pe d. primar Săbăreanu. D. TOMA STOIAN, preşedintele organizaţiei tineretului liberal din Herăstrău, spune că tinerii nu şi-au plecat urechea spre tulburătorii min­clm­ ci au venit cu încredere in m­ij­locul partidului naţional liberal. D. GH. PAGHEF, mulţumeşte dom­nului Săbăreanu pentru dragostea pe o poartă Herăstrăului şi asigură ne d. Costandache de devotamentul tuturor, că Cuvântarea d-lui căp. Constandache D. căn. Constandache, şeful secto­rului Herăstrău, descrie starea în această întocmire a programelor şi chiar realizarea lor e foarte uşoară d­acă ai mijloace la îndemână. Venit prin încrederea şefului nos­tru iubit Săbăreanu (aprovize), am satisfacţia să văd o parta din dorin­ţa şi idealul meu realizat Sunt părticele mici, înfăptuirile, dar în totalitatea lor alcătuesc un mozaic care ne face cinste. S’au făcut desigur lucruri puţine în raport cu nevoile localnice. Puţi­ne dar meritorii. Repararea şoselelor crearea celor patru posturi noui la şcoală, organizarea pazei prin jan­darmi, organizarea străzilor, a servi­ciului poştal, acordarea ajutoarelor de sărbători sunt unele din ele. Acum graţie intervenţia nei făcute cu părintele Lahovary, soc. S T. B. va prelungi traseul autobuzului 32, până aci în comună. ■ Ar mai fi de pomenit şi despre lupta dusă cu succes de d. Săbâ­­reanu, pentru scoaterea din planul exproprierei a Herăstrăului, şi rea­ducerii sale pe harta Capitalei, _ _şi despre cele ce gândim a înfăptui m­ vitor. N’o fac lăsând, timpul să vor­bească. Mulţumesc tuturor colaboratorilor mei, Fănică­­Georgescu, secretar. An­dreeseu, C. Constantin, Răduţu Hies­eu, Al. Popescu şi ceilalţi, care mi-au dat putinţa să aduc la înde­plinire cuvântul şefului nostru d. Săbăreanu şi să trec astfel cu bine examenul de activitate. Alte cuvântări Sf. Sn preotul LAHOVARY, arată că după zece ani de mizerie şi întunecime 1935 a fost un an plin de muncă rodnică şi nădejde neutru viitor. D-l dr. 11A­DU­LE­SCU susţine „•­­oiice o înfăptuire gospodărească e posibilă dacă există solidaritate şi bună înţelegere intre membrii luptători. Cere tuturor să fie strânşi în jurul d.lui Constanda­­che omul de încredere şi acţiu­ne al d-lui primar Săbăreanu. D-l N. Batzaria, deputat urează tuturor un an cu spot şi bucurie, după care afirmă că a făcut dese stăruinţe la soc. S. T. B. pentru prelungirea unei linii de tramvai de care să se folosească cei din Herăstrău. Cuvântarea d-lui pri­mar Săbăreanu întrunirea s’a terminat la ora î a. m., într’un entuziasm unanim. Luând cuvântul, d. primar Să­băreanu, spune că întrunirea de azi, e prima din anul ce se inau­gurează. Încrederea cu care au răspuns cetăţenii, c­u speranţă că tot anul 1936 ne va merge în plin. Noi n’am făgăduit nimic. Ros­tim cu greutate un cuvânt dar când cetăţenii îl obţin, noi înţe­­legem să-l aducem la îndeplinire Cele realizate aci, sunt pentru D. GH. RADULESCU, spune că mine, un puternic îndemn de a tot ce s’a făcu bun in cursul anului continua cu mai multă ardoare. 1935 se datoreşte străduinţei d-lui I Desvolta­rea culturii, întreţinerea căp. Constandache. A şoselelor, lumina, posibilităţile de D. GOGU PREDESCU, muluime ş­­i deplasare sunt numai primele (Jpuw.ta d-lui Si­hai­eanu pentru acordarea­­ actlpUa ■autorizaţiilor de construirea caselor ,­­ . in cartierul „Moş Călin”, ten nTM»tra in 1936. Din parte-mi D. TRIFAN, relevă munca gospo­dărească depusă de d. Constandache. vă rog să daţi ascultare indem­nurilor şefului vostru d. căp. Con­standache care mă reprezintă pe mine şi să-l urmaţi în toate cele pe care el cu concursul meu va încerca să facă. Vă urez un an rodnic. (A­­plauze). * SABAREANU CONSTANDACHE 1 GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia l-a p. p. D-l Inginer Ion Enescu prin pe­tiţia înreg. la No. 73553 din 11 De­cembrie 1945 a intentat divorţ soţiei sale Marcella Louise Decour­­tray Enescu, pentru motive de­terminate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă Montane Marie Louise Enescu de 214 ani. Termen pentru a doua conciliere la 16 Ia­nuarie 1936. Prezentul se va publica în zia­rul „Viitorul". Grefier. Indescifrabil N­­. 6 — 1936 Ianuarie 2. Tot curiile cu juri (Continuare din pag. 1-a) duse amendamentul formulat, depus şi susţinut de jurişti încer­caţi şi de mare autoritate juri­­dică. Comitetul Colegiului Arheologic Român de curînd înfiinţat, luând în consideraţie situaţia arheolo- . A „ z­­iei aromâneşti, comitetul a discu* Nil este ingaduit preşedintelui’j tat amănunţit măsurile cele mai ii arate ^ părerea sa. El nu urgente ce trebuie luate pentru re­­poate da citire în camera de de- - medierea situaţiei neprielnice de liberare, altor acte decât celor astăzi. Intre altele a stabilit de* citite în ședinfj publică. j mersurile necesare pentru satisfa-Din măsurile întinse luate de următoarelor deziderate, legiuitor ca președintele să nu.și ^“mVtmemorTu­l-Cminfstm^ spună părerea, dar sa «Mature a- enltelor ^ artelor . Tra­buzid ce se savârșia până. acum­­­1, cjtre unii (finire jurafl Prin­r presiunea ce exercitau asupra arheologice celorlalţi ca şi ultim­a dispoziţie,1 2. împiedicarea desăvârşită * ca in caz de culpabilitate, doi distrugerilor de orice fel a monu­­dintre juraţi Sil ia parte îm-j montelor şi staţiunilor antice, preună cu completul Curţii l­a fixarea pedepsei, toate acestea constituesc un pas înaintat pen­tru respectarea, jusiţiei poporu­lui, pentru neîntinarea hotărârii şi pentru apărarea intereselor superioare ale societăţii. A nu lua măsuri de îndreptare a relelor constatate, ar însemna să desfiinţăm complect încrede­rea în justiţia populară şi să lă­săm câmp liber tuturor pasiuni­lor de a-şi face fiecare dreptate. ParouÎ Carol ^?ă...blntd ?lȘ?’,f*Lă,JeamA del S’au maî disemtat de către răspundere şi de justiţie. Ar fi să întronăm anarhia şi să ne reîntoarcem la timpurile de barbarie şi de sălbăticie, in care viaţa individului era lăsată, în voia vânturlor, cu agravarea dă azi sunt cunoscute mult mai multe mijloace pentru răpirea vieţii. Nu credem că pot exista­ astăzi minţi luminate, care să tindă la ajungerea unui astfel de ideal C. CERULEANU Raportor al codului de proce­dură penală Cronica judiciară Condamnarea d-nei dr. Lucia Borcea Judecătoria ocolului II urban din Iaşi a dat sentinţa in procesul de lovire, in­tentat d-nei dr. Lucia Borcea de d. avo­cat Ilie Gârneaţă. E vorba de lovirea doc­­torei Elvira Gârneaţă, în urma cârui fapt, aceasta s’a sinucis. D-na dr. Borcea a fost condamnată la o lună închisoare, degradare civică pe timp de un an şi despăgubiri civile de un milion lei, din care 300 mii lei revin d-lui avocat Gârneaţă, soţul defunctei, iar 700.000 lei celor doi copii ai reclaman­tului. Sentința a fost apelată de d. av. Ilie Gârneaţă. Deschiderea vilimul Ateneului Român Cuvântarea rostită la 8 ianuarie 1936 de d. Ştefan Ioan, vice­preşentele Ateneului - Eri la orele 6 după amiază soa­re­ cari nu pot pătrunde la Universi­tăţi; sunt foarte numeroşi tinerii cari nu mai găsesc locuri în licee şi chiar în şcolile speciale; este în sfârşit destul de mare categoria oa­menilor dornici şi ei să-şi cultive spiritul şi să se bucure de bineface­rile culturii, pentru a lupta mai cu succes în viaţa de toate zilele. Ateneul Român, preocupându-se de toate aceste diverse categorii de studenţi, le-a pus la dispoziţie acest altar de cultură pe cât de modest, pe atât de efectiv, fără a le cere nici inscripţii plătite, nici examene şi fără a elibera diplome, creatoare de drepturi în Stat. Aci, vin să asculte prelegerile şi să se instruiască acei cari vor să-şi lumineze mint­ea şi sufletul, fără a urmări un interes imediat,­ care ar transforma şi această Universitate într’o fabrică de certificate. N’ar fi, însă, cu totul imposibil în viitor, ca Univer­sitatea noastră, con­tinuând calea progresului ce a ur­mat până acum, să dea ascultare su­gestiunilor unei părţi a presei şi să studieze modalitatea de a organiza cursuri paralele cu acelea ale Uni­versităţilor de Stat, cu inscripţiuni, freqvenţe şi chiar examene, aşa pre­cum pe lângă diferitele categorii de şcoli politice mai funcţionează şi al­tele similare, înfiinţate şi conduse de iniţativa privată. Având in vedere programa cursu­rilor din acest an şi citind atât su­biectele prelegerilor, precum­ şi nu­mele profesorilor, membri ai Ateneu­lui, fruntaşi ai intelectualităţei ro­mâneşti, sunt sigur că munca aces­tui, strălucit personal didactic va da roadele cele mai frumoase. In numele Comitetului Ateneului Român, care mi-a făcut onoarea de mă însărcina cu conducerea acestei Universităţi încă de la înfiinţarea ei, declar deschis anul şcolar 1930 şi dau cuvântul d.lui porf. Munteanu- Râmnic, pentru a trata prelegerea despre „Istoria Culturală a Basara­bie­i­. Reviste şi ziare în epoca unirii’ , deschis Universitatea Ateneului Ro- I mân, în faţa unui public foarte nu­meros. Cu această ocazie d. prof. Şte­fan Ioan, vice­preşed­inte al Ateneu­lui a rostit următoarele: Universitatea Ateneului Român, in frânei astăzi în al 16-lea an al exi­stenţii sale, am deosebita mulţumi­­re sufletească a constata progresele din ce în ce mai apreciabile ce au fost obţinute până acum. Aceste frumoase rezultate sunt o dovadă că şi această lăture a acti­vităţii noastre culturale a răspuns la o nevoe generală mult simţită. Pe vr­emea Renaştere! literare, a­­tunci când s’au scos din colbul mân­tăsti­rilor minunata operă a antichi­tatii­ greco latine, s’au văzut tineri şi bătrâni, d­e toate vârstele, citind cu entuziasm şi cu nesaţ zi şi noai­­te acest tesaur preţios. Tot astfel şi la noi astăzi, marele public setos de lumină s’a adunat în jurul acestei tribune, dela înălţimea căreia se tra­tează cu o deosebită competinţă nu numai c­aestiumile literare, ştiinţifice şi artistice, dar şi acele financiare, economice, sociale şi politice. Faţă cu afluenţa mereu crescândă a par­ticipanţilor, s’a simţit nevoia în ultmiul timp de această sală mai încăpătoare. După marele răsboi, lucrurile s’au schimbat cu totul în ce priveşte di­stribuirea culturei, lăsată în trecut aproape în mod exclusiv în sarcina Statului şi numai pentru un mic nu­măr de privilegiaţi ai soartei. Actualmente sunt mii de studenţi D-l ŞTEFAN IOAN De la Colegiul Arheologic Român 3. Asigurarea mijloacelor mate­­riale suficiente pentru continua-* rea săpăturilor sistematice, pentru conservarea antichităţilor şi pen­­tru mihlicărea ştiinţifică a rezul­tatelor­ 4. Luarea d de măsurî urgente eficace în special pentru conserva*» rea în condiţii satisfăcătoare a rub* nelor Monumentului dela Adam« ch'ss şi a preţioaselor sculpturi provenite dela acest monument ş* depozitate acum în aer liber îs _ ___ _«»* mitet principiile unui anteprocos de regim pentru reorganizarea cer* cetărilor şi săpăturilor arheologice precum şi a Muzeelor de antichî*­tăţi. O delegaţie a Comiteînînî, co­K pusă din domnii: Paul Nicorescu, prof. la Universitatea din Iaşi, pre­­şedintele Colegiului; C. Daicorvi­­ciu, conferenţiar la Univ. din Cluj, vice-preşedinte şi C­­S. Nicolăesci? Plopşor, membru în comitet, s’a prezentat în ziua de 4 Ianuarie d-lui prim-ministru Gh. Tătărescu.* expunând scopurile urmărite de acest Colegiu și solicitând con« cuycursul guvernului. D. prim-mi*­nistru s’a interesat îndeaproape de activitatea Colegiului, făgifr duind toată solicitudinea şi spriji­­nul său moral şi material. )âH­».|— LIAAAAAA tmiIiTfortesci BOLI INTERNE Consultaţii 2­6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 prin B-dul Maria, tramvaiul No. 3 şi M ▼ ▼ ▼▼▼▼■7 WWW MINISTERUL JUSTIŢIEI­­ Direcţiunea Judiciară D-l Vilhelm Blumenfeld de reltgtum mozaică, născut la 31 Martie legi do­­miciliat în București, strada Avram Iancu No. 16, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld in acela dr Sotirescu spre a se numi Wilhelm Soti­­rescu. D. Alfredo-Gaston-Demetre D. Mar­­cus, născut la 11 Decemvrie 1907, la București, domiciliat în București, calea Gri­vi­tel No. 33, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Marcus in aert de Manu, spre a se numi Alfredo-Gaston- Demetre D. Manu. D-l David M. Goldenberg, născut la 29 Ianuarie 1914 în Craiova, do­miciliat în Bucureşti, calea Dude­­şti Nr. 119 Parcul Mica str. B. Nr. 14, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldenberg în a­­cela de Roşu, spre a se numi David Roşu. Ministerul publică aceasta, form art. 9 din legea asupra nume*­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­­văzut de aliniatul II al zisului ar* ♦»col. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 36386 din 1936 a Jud­ ocol 8 urban Bucureşti, se pu­blică spre cunoştinţa generală că tre ziua de 18 Ianuarie 1936, de la orele 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, Piaţa Dr. Boţescu (Matache Măcelaru), averea mobilă urmărită a debit. Elena şi Titus Dumitrescu,, care se compune din un şifonier lemn galben cu două uşi şi oglindă ovală şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Eugenia Lt.* Col. Gheorghiu. -­­ Publ. Nr. 84147. In baza adresei Nr. 17 din 1936 , Jud. ocol I urban Bucureşti, se pu­­blică­ spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Ianuarie 1936, de la o­­rele 8 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, strada Brutus Nr. 2, et I colţ cu str. Sf. A­­postoli Nr­ 29, averea mobilă urmă­rită a d-lui Iordan Constanti­nescu, cere se compune din un birou cu două uși și un sertar și altele anu­me sperificate în procesul verbal de­ urmărire, spre despăgubirea credită Felix Pribai- și Vintilă Gherman. • Publ. Nr. 336. GREFA TRIB. ILFOV Sec. II extract D-na. Erna H. Binder a intentat ac­­ţiune de divorţ soţului său Hans P. Bin­der pentru motive de insulte. Din căsătorie a rezultat un copil anu­me Valentin. Termen pentru a doua conciliere la 13 Ianuarie 1936 în Cab. Preşedinţia! Soţii nu au avere. Grefier, Indescifrabil. Nr. 73797/935 Decembrie 19.

Next