Viitorul, ianuarie 1936 (Anul 28, nr. 8397-8413)
1936-01-11 / nr. 8397
J cjrwr mxm ^ ARO.— îngerul întunericului cu Eredne!) March. SCALA. — Casta Diva cu Mattha Ifgwrth. SAVOY. — Tot oraşul vorbeşte cu Edward Robinson şi revistă. TRIANON. — La calul bălan (Im weissen Rossl). CAPITOL şi ROXY. — Ultimele zife ale oraşului Pompei cu Prestov Foster şi Basil Kath Bone. Jurnal Pathé. REGAL. — Tinereţe. Film Rusesc Jurnal Paramount . SELECT. — Din lacrimi s’a născut iubirea cu Gary Cooper şi Ann Harding. VOX. — Oameni de sacrificiu cu Ray Franeise etc. Jurnal şi complottare. ED. PALACE. — Din lacrimi s’a născut iubirea cu Gary Cooper şi Ann Harding. PEMINA. — 8 premiere Süyy Sim ohonyes colorate si Micky Mouse. AIDA. — Valsul Majestăţei Sale, dansul ispitei. DORY (Sos. Crângaş). Vulturul alb şi Malec răpit de gangsteri. A. R. P. A. — Shirley Temple. Jurnal şi completare. FORUM. — Romanţa la lumina lumei cu Bing Grossby şi Anna Karenin cu Greta Garbo. CORSO. — Episode cu Paula Wesely. Juma] şi complectare. DARLY. — Eşti al meu cu Elisabeth Bergner şi Domnul de la Folies Berger cu Maurice Chevalier. SPLENDID. — Shanghai, și In fiecare seară la ora 8 cu George Raft OMNIA — Un excroc sentimental m gSL'SS* 81 Mna TM 9 PACHE Suprema Iubire şi O GINA BAR cafea Victoriei 2. Dan- ventU1'» în ^mea mare. cing-Atracţiuni. MARNA. — Dou filme: Gitta Amar în îmi ai inima şi Anny Ondra •şi Blitz-Blank. Pe scenă Marna 1936 MARCONI. — Cruciadele cu Loretta Jourg, Jurnal şi Artişti LIDO, Martha Eggerth în Blonda Carmen. Simfonia spaniolă şi program complect de Silly Simfonie. TOMIS. — Shanghai cu Charles Boyer, Lorette Young şj in fiecare) seară la orele 8 cij George Raft. I MANÓN (Doamnei 11) — Marietta şj o comedie cu Charley Chose ORFEU (Ed. col. M. Ghica). — Fluture de noapte . Ultimul bal la Petersburg. REX. — Stan şi Bran în ţara minui ne şi Suflete biciuite cu Malate Berry. IZBANDA. — Fraţii Coloviev cu Vladimir Gardin, Păpuşile In, Obritzov. FRANKLIN. — Un strigăt sălbatec şi ultima romanţă, DIANA (Griviţei lţO). — Camera Neagră cu Boris Karloff şi complectori. MILANO. — La Route Imperial . Roberta cu Fred Astair. LIZIANU. — La Battaile ei laşe şi Năstase în Doctori fără voe. LIA. — Filmul Rusesc. Drumul Vieţii şi Blonda Carmen cu Marths Eggerth. MODEL. — Soseşte marina ei James Murray în Avionul morţii. VOLTA—CUZEŞTI. — Stan şi Bran Scoţieni şi Ramon Novarro în Vulturul Roşu. AMERICAN Stan şi Bran Scoţieni şi Vulturul Roşu cu Ramon Novarro.Lupe Vele?. RAHOVA. Stan şi Bran Scoţieni REGELE FERDINAND. — Casa amintirilor şi Cântecul Farisulm. UNION. — Vârtejul dragostei. O noapte ne front şi trupa etervare O lilllltlllg 3 urpiu£®pi naţionalliberale din Craiova la vederea alegerilor comunale i gresiv, pentru opera desăvârşită în acest oraş. D. DINEL ILIESCU, iv'wt spune Că organizata liberală r« ,‘•s.te in ajunul unei mari băttl'.j. nu prin eforturile ce se vor pune, ci prin renalinarea edilitară pe care a făcut o d. Const. Nieseu, care urutează să aibă loc în curată organizaţia partidului naţional liberal din Dolj, a ţinut ca, înainte de aceste alegeri să convoace membrii marcanţi ai organizaţiei la o masă comună, care a avut loc în sala Maura a restaurantului Minerva. La această masă au ţinut să ia parte majoritatea parlamentarilor Doijeni, toţi consilierii comunali, precum şi un număr important de partizani politici, cari au căutat să dovedească organizaţie că în orice mo moment sunt gata a lupta pentru o izbândă a partidului. In mijlocul unui entuziasm şi al unei cordialităţi desăvârşite care a domnit in tot timpul mesei. d. Const of reacts, primarul oraşului, ridicrd primul cuvântul, spune Guvernul hotărând să facem a-legerile, m-am gândit ,să convoc pe toţi prietenii noştri politici, la o consfătuire. Cu această ocaziune am consta-tat că trebuieşte să fim mândrii de solidaritatea de care ne-a dat I dovadă membrii partidului nostru. Fiind convinşi de acest lucru, ne bizuim pe tot concursul prietenilor noştri, fără nici o excepţie, în alegerile cari urmează să vie. In continuare, d. Const. Ne-' grescu arată că scopul acestei in-] iruniri este mai mult o consfă-i tuire asupra mijloacelor de luptăl necesare apropiatelor alegeri. < Scoţând în evidentă lucrările] d. IONESCU-TICA, avocat, arată edilitare desăvârșite în acesta că d. Const. Negrescu, prin opera eraş, mai ales bazându-se pe en-\dilitară pe care a făcut-o Craiovei, tuziasmul colaboratorilor d-sale, a Întrecut pe toţi acei cari au fost . Atemfiscui S nune că vie- îna,ntfi- D’sa ?i'a bazat CU prisosind. Const. Negrescu, spune ca sous numele de Craiova tona, în aceste aleg ri pupo fer jt) continuare, d. Ionescu.ThcS. vor idi fie decât a partidului liberal, peşte de opera socială pe care a fă* Încheind, mulţumeşte pentru citt-o d. Const. Negrescu, prin Infan, prezenţa numeroşilor membrii, tarea ştrandului. „I ., L., TEODORESCU, inspector general al învăţământului secundar din Oltenia, scoate în evidenţă activitatea d-lui Const. Negrescu, pe tărâmul şcolar, spunând că sub acest mic au luat prore la această consfătuire, ridicând paharul in cinstea d-lui Const. Bratiernii, şeful partidului national-liberal a d-lui CZ.* tătărescu, şeful guvernului.Mnrimariat şvinlele au câştigat atât cari conduc destinele partidului din punct de vedere material cât şi uiional-lberal, spre binele ţării• cultural. D. Iancu Marinescu, senator, luând cuvântul, asigură organizaţia partidului, de toată izbânda în alegeri, fiind convins că orice cetăţean va recunoaşte opera edilitară pe care a înfăptuit-o la Craiova d. Constantin Negrescu. b. fcu. UuTOIU, avocat, arată că , un obiceiu al electorului era că lua. intocoală de lucru, la o vi te se prezenta in fata alegătorilor lucrători şomeri cu chfet de programe, — formule Sn virtutea cărora solicitau votul alegătorilor. D CORNETUI MAGUTÎTtJ, spune că d. Const. Neerescu, scuzând impozitele cetăţenilor, d-sa mate orL Irt această situaţie, de obiceiu, ilu când s* însă victorios în alegeri, ziile cetăţeanului se spulberau. De D. IORDACHE NIGOLAU, considată aceasta d. Const. Negrescu, filier comunal, asigură pe d. inversat vechea experienţă. Mai lua. iute a realizat în acest oraş o miraculoasă operă edilitară şi apoi se prezintă în faţa alegătorului, Const. Ne«Tesc*u, de tot concursul d-lui. D. GR. NFMTEANU, aduce elogii d-lui Const. Neatrescu pentru onora sn edilitară, precum și a d-lui C.on. ......... pe făcut d. Const. Negrescu, va atrage rNnjttt« tbn partea cetățenilor. La urmă, d. St. Cotoiu, propune să se dea o telegramă dlui Const. Vesmt.n. după care consfătuirea a fost sfârşit în cea mai caldă atmosferă. Vorbind de opera adilitară făcută stintin Neamtu, ca om politic,, în Craiova pomenește de: realizarea profii IONI^A POPESCU, spune trandului, pavarea străzilor dela că lucrările edilitare pe care le-a lentru şi periferie- Aminteşti' r,că femeneta de marea operă cum aîfi rare a dat-o oraşului prin organizarea reprezentaţiilor teatrale, pe care le-am avut în oraş, deşi Teatrul Na ional a fost desfiinţat. D. PETRE CONSTANTINESCU senator, aduce elogii d-lui Const. Ne* -------D. GAVRIE GEORGESCU, consilier comunal, vorbește despre spi ritul de dreptate pe care l-a întronat d Const. Negrescu la primăria Craiova, accentuând asupra crizei din anul trecut, arată că la un buc*et des tul de mie, s’a realizat lucrări de mare ,mret,in*ă odP’tară, dându-se mulţime DI C. NEGPESCU Primarul Craiovei Scrisori din Bucovina - O răsplată bine meritată — SUCEAVA. — In ajunul Anului ! Preşedintele comitetului parohou, delegaţii comitetelor commnale şi parohiale a comunei Tişăuţi din judeţul Suceava, s’au prezentat la conacul Ograda Mare a familiei Pruncul, spre a înmâna deputatului Tilleman-Pruncul diploma de cetăţean de onoare al comunei. Părintele Suvereanu, care a condus delegaţia, a arătat meritele noului cetâţeaa al comunei, grija ■sa permanentă pentru biserica şi şcoala din judeţ şi special faptul să văzând necesitatea clădirii unei biserici noui în acest sat, a contribuit în măsura cea mai largă penaial d. Ghivnici, explică apoi, că comuna Tişăuţi, care oferă astăzi cetăţenia de onoare d-lui deputat Tilleman-pruncul, după ce comunele Mitocul-Dragomirnei, Scheia, Iţeam şi altele au făcut aceasta mai înainte, se asociază cu tot sufletul la această recunoaştere din partea populaţiunei judeţului a activităţii sărbătoritului, apreciind în special dragostea sa pentru biserica ortodoxă şi pentru şcoală şi vede în această activitate a d-sale o continuitate frumoasă în această casă pentru că şi socrul d-sale, regretatul Vaiteres cavaler de Pruntru a ajuta comitetul parohial la cui, proprietar de multe moşii şi realizarea acestei opere creştine, " prin lege patronul bisericelor ace stei comune, a fost şi el un adevărat părinte al ţărănimii şi un protector săracilor şi nevoiaşilor. Putem adăuga că această manifestare de simpatie şi recunoştinţă din partea comunelor judeţului este împărţită şi de întreaga populaţiune a oraşului Suceava, care cunoaşte pe d. deputat Tilleman- Pruncul, ca un om cu suflet larg şi cu înţelegerea nevoilor zilei de azi. Chiar zilele trecute, la serbarea pomului de Crăciun al regimentului 69 Infanterie din Suceava,au fost împărţite din partea d-sale daruri la toţi soldaţii regimentului. A fost un moment de adevărată bucurie, când pachetele cu daruri, frumos învelite, au fost predate ostaşilor. Mulţi studenţi, copiii satelor noastre, termină studiile sau îşi caută sănătatea prin ajutorul d-sale. Aducem şi noi d-sale si merite urări şi mulţumiri în numele întregului judeţ Cor. Revista „Sănătatea“ Intr’un număr special de Anul Nou, vechea revistă „Sănătatea“ aduce o bogăţie de material, o vai iotite în cuprins care va surprinde pe cititori. Este explicaţia unică, pentru care această revistă a reuşit să învingă vremurile, încheind in curând 35 de ani de apariţie regulată. Un mic rezumat al cuprinsului acestui număr, poate da o ideie asupra însemnătatei acestei revise. Anul Nou, de dr. Sigmund,Sigma Ortopedia morală, de dr. T. St. Furtună, Dorinţa de intinerire, sinţii divorţaţi, un capitol minunat din „Vina Părinţilor“ de dr. stekel, MViena), Urmaşii aililiticilor nervoşi de dr. M. S. Nancy, Sporturile de iarnă. Bolile die inimă în menopauză de drd. S. Rosen Secretele frumuseţii. Reţete culinare Cum ne ferim de boale contagioase (sear)atina etc. Seroterapie preventivă, de Medic G.ral dr. I. Iapţu. Care este cea mai bună alimentaţie. Puterea vindecătoare a craiului, de Vtrg. S. Ionescu etc. etc. Se poate vindeca cheia? de C. Papazolu, Răspunsuri. Sfaturi îndrumări, de dr. Sigma, cu numeroase poveţe higiepice, sfaturi folositoare, îndrumări utile pentru oricine. La partea literară, versuri, proză reprroduceri după tablouri celebre, etc. Pentru 20 lei, fiecare poate avea lunar în casă o enciclopedie medicală complectă, scrisă pe înţelesul tuturor, pentru cât mai bună îngrijire şi păstrare a trupului şi sufletului. tulSPf fie între minitare la Constanta Societatea Naţională de Roşie, filiala Constanţa răspun- g£md îndrumărilor date de comitetul central a adresat un călduros apel tuturor doamnelor soţii de ofiţeri, profesoare, institutoare, cât şi domnişoarelor din localitate pentru o participare cât mai numeroasă la aceste cursuri. Inaugurarea lor se va face cu deosebită solemnitate sub preşedenţia P. S. S. Episcopul Gherontie al Tomisului şi Durostorului în prezenţa şefilor de autorităţi civile şi militare şi a corpului medical din Constanţa. înscrierile se fac la Sediul filialei în Str- Tudor Vladimirescu No. 23-1 Tot ce este inimă românească să participe la această înaltă chemare. DOCTORUL fiBFiiy mmm Asistent al Facultăței de Medicină din Paris _ „ Interne, stomac, intestine. Bol ficat, Inmeutat în str. Armenoasei 36 cam.. Telefon 2*10-20 — 0 00000000000000000000060 » O novă «cep® despre timp (Continuare din pagina 1-a) decât o condensare de energie. linite din puncte. O furnică foarte Se cunosc o mulțime de feno- “'li i vedea ani”m mene care dau o interpretare expe | Pufal^ a mdl ved „ onmilnr riB PTIPl’O’ifi- L lUl C llsGYHUl. rimentală a atomilor de energie. Astfel viteza electronilor în curentul fotoelectric (efectul Hertz), rezultat din emisia razelor catodice a metalelor sub acţiunea luminei, e acela pentru lumina cea mai intensă ca şi pentru cea mai slabă, fenomen ce nu poate fi explicat altfel decât prin teoria QUantelor. Deasemenea ionizarea gazelor prin lumina ultravioletă şi mai ales sub acţiunea razelor cosmice e încât un argument în favoarea existenţii acestor quante. Mai mult, graţie televiziune!, s’au putut construi nişte celule foto-electrice care au permis numărarea quantelor. După ultimele calcule astronomice ochiul omenesc ar absorbi 360 quante pe secundă de la o stea de mărimea şasea, cea mai slabă lumină ce poate fi văzută fără instrumente măritoare-Concluzia ? Atomii luminei au dus în mod fatal la concepţia atomică a timpului- Clişeele ziarelor sunt alcă- L. FLORIN Cine vede copacii nu mai vede pădurea. Timpul e format din puncte ca și lumina, de aceia e discontinuu și vremea în mersul ei trebue să sară din punct în punct. Un avion care ar putea zbura cu viteza turpinei ar opri timpul în loc, un secol ar fi o secundă. După cum în veacul nostru s’a cucerit spaţiul, s’ar putea în viitor cuceri timpul. Profesorul Alexis Carell a ţinut de curând la Academia de Ştiinţe din New-York o conferinţă în care spunea că există pătru metode pentru prelungirea foarte îndelungată a vieţi omeneşti. Aceste metode perfecţionate ar da posibilitatea ca oamenii să fie timp de secole într-o stare de viaţă latentă, urmând să fie treziţi periodic la viaţa normală. Ne oprim aci. De la atomii timpului riscăm să ajungem la viaţa veşnică, subiect rezervat pentru o cronică viitoare- La Bolgrad SINUCIDEREA unui elev de liceu ISMAIL. Elevul Teodor Dimitriu,din lasa Vll-a a liceului „Regele Parol II“ din Bolgrad, s’a sinucis prin împuşcare. In scrisorile lăsate, sinucigaşul cere care 80 găsea acum un an, iertere păimbor pentru durerea pricinuințai,tuipită, fără a arăta cauzele sinuciderii. Se crede că e vorba de o dragoste neimpărtăşită. Elevul find originar din Galaţi, părinţii săi au fost anunţaţi telegrafic. „VÎVTT Hsmer Manifestaţia nmmt-iiiE8»uei»nismii — Cuvântările d-lor: primar ing. Săbăreanua şi a d-lui cap. Constandache — Duminică, a avut loc în sala „Georgescu“ din comuna Herăstrău, o impozantă manifestaţie naţional liberală. Deşi era un timp friguros şi drumul aproape complect impracticabil, au participat totuşi peste o mie de cetăţeni. D. cap. GOSTANDACHE, şeful sectorului, deschizând întrunirea, arată că iarna, activitatea politică ?3* în vacanţă şi cu toata acestea am organizat întrunirea de azi pentru a prezenta, bilanţul realizărilor. Bilanţul e alcătuit cu acel simţimânt de cinste pe care-l are şeful suprem al sectorului I Galben, prinanul Săbăreanu. Proclamă ca preşedinte al adunărei pe d. primar Săbăreanu. D. TOMA STOIAN, preşedintele organizaţiei tineretului liberal din Herăstrău, spune că tinerii nu şi-au plecat urechea spre tulburătorii minclm ci au venit cu încredere in mijlocul partidului naţional liberal. D. GH. PAGHEF, mulţumeşte domnului Săbăreanu pentru dragostea pe o poartă Herăstrăului şi asigură ne d. Costandache de devotamentul tuturor, că Cuvântarea d-lui căp. Constandache D. căn. Constandache, şeful sectorului Herăstrău, descrie starea în această întocmire a programelor şi chiar realizarea lor e foarte uşoară dacă ai mijloace la îndemână. Venit prin încrederea şefului nostru iubit Săbăreanu (aprovize), am satisfacţia să văd o parta din dorinţa şi idealul meu realizat Sunt părticele mici, înfăptuirile, dar în totalitatea lor alcătuesc un mozaic care ne face cinste. S’au făcut desigur lucruri puţine în raport cu nevoile localnice. Puţine dar meritorii. Repararea şoselelor crearea celor patru posturi noui la şcoală, organizarea pazei prin jandarmi, organizarea străzilor, a serviciului poştal, acordarea ajutoarelor de sărbători sunt unele din ele. Acum graţie intervenţia nei făcute cu părintele Lahovary, soc. S T. B. va prelungi traseul autobuzului 32, până aci în comună. ■ Ar mai fi de pomenit şi despre lupta dusă cu succes de d. Săbâreanu, pentru scoaterea din planul exproprierei a Herăstrăului, şi readucerii sale pe harta Capitalei, _ _şi despre cele ce gândim a înfăptui m vitor. N’o fac lăsând, timpul să vorbească. Mulţumesc tuturor colaboratorilor mei, FănicăGeorgescu, secretar. Andreeseu, C. Constantin, Răduţu Hieseu, Al. Popescu şi ceilalţi, care mi-au dat putinţa să aduc la îndeplinire cuvântul şefului nostru d. Săbăreanu şi să trec astfel cu bine examenul de activitate. Alte cuvântări Sf. Sn preotul LAHOVARY, arată că după zece ani de mizerie şi întunecime 1935 a fost un an plin de muncă rodnică şi nădejde neutru viitor. D-l dr. 11ADULESCU susţine „•oiice o înfăptuire gospodărească e posibilă dacă există solidaritate şi bună înţelegere intre membrii luptători. Cere tuturor să fie strânşi în jurul d.lui Constandache omul de încredere şi acţiune al d-lui primar Săbăreanu. D-l N. Batzaria, deputat urează tuturor un an cu spot şi bucurie, după care afirmă că a făcut dese stăruinţe la soc. S. T. B. pentru prelungirea unei linii de tramvai de care să se folosească cei din Herăstrău. Cuvântarea d-lui primar Săbăreanu întrunirea s’a terminat la ora î a. m., într’un entuziasm unanim. Luând cuvântul, d. primar Săbăreanu, spune că întrunirea de azi, e prima din anul ce se inaugurează. Încrederea cu care au răspuns cetăţenii, cu speranţă că tot anul 1936 ne va merge în plin. Noi n’am făgăduit nimic. Rostim cu greutate un cuvânt dar când cetăţenii îl obţin, noi înţelegem să-l aducem la îndeplinire Cele realizate aci, sunt pentru D. GH. RADULESCU, spune că mine, un puternic îndemn de a tot ce s’a făcu bun in cursul anului continua cu mai multă ardoare. 1935 se datoreşte străduinţei d-lui I Desvoltarea culturii, întreţinerea căp. Constandache. A şoselelor, lumina, posibilităţile de D. GOGU PREDESCU, muluime şi deplasare sunt numai primele (Jpuw.ta d-lui Sihaieanu pentru acordarea actlpUa ■autorizaţiilor de construirea caselor , . in cartierul „Moş Călin”, ten nTM»tra in 1936. Din parte-mi D. TRIFAN, relevă munca gospodărească depusă de d. Constandache. vă rog să daţi ascultare indemnurilor şefului vostru d. căp. Constandache care mă reprezintă pe mine şi să-l urmaţi în toate cele pe care el cu concursul meu va încerca să facă. Vă urez un an rodnic. (Aplauze). * SABAREANU CONSTANDACHE 1 GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia l-a p. p. D-l Inginer Ion Enescu prin petiţia înreg. la No. 73553 din 11 Decembrie 1945 a intentat divorţ soţiei sale Marcella Louise Decourtray Enescu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă Montane Marie Louise Enescu de 214 ani. Termen pentru a doua conciliere la 16 Ianuarie 1936. Prezentul se va publica în ziarul „Viitorul". Grefier. Indescifrabil N. 6 — 1936 Ianuarie 2. Tot curiile cu juri (Continuare din pag. 1-a) duse amendamentul formulat, depus şi susţinut de jurişti încercaţi şi de mare autoritate juridică. Comitetul Colegiului Arheologic Român de curînd înfiinţat, luând în consideraţie situaţia arheolo- . A „ ziei aromâneşti, comitetul a discu* Nil este ingaduit preşedintelui’j tat amănunţit măsurile cele mai ii arate ^ părerea sa. El nu urgente ce trebuie luate pentru repoate da citire în camera de de- - medierea situaţiei neprielnice de liberare, altor acte decât celor astăzi. Intre altele a stabilit de* citite în ședinfj publică. j mersurile necesare pentru satisfa-Din măsurile întinse luate de următoarelor deziderate, legiuitor ca președintele să nu.și ^“mVtmemorTul-Cminfstm^ spună părerea, dar sa «Mature a- enltelor ^ artelor . Trabuzid ce se savârșia până. acum1, cjtre unii (finire jurafl Prinr presiunea ce exercitau asupra arheologice celorlalţi ca şi ultima dispoziţie,1 2. împiedicarea desăvârşită * ca in caz de culpabilitate, doi distrugerilor de orice fel a monudintre juraţi Sil ia parte îm-j montelor şi staţiunilor antice, preună cu completul Curţii la fixarea pedepsei, toate acestea constituesc un pas înaintat pentru respectarea, jusiţiei poporului, pentru neîntinarea hotărârii şi pentru apărarea intereselor superioare ale societăţii. A nu lua măsuri de îndreptare a relelor constatate, ar însemna să desfiinţăm complect încrederea în justiţia populară şi să lăsăm câmp liber tuturor pasiunilor de a-şi face fiecare dreptate. ParouÎ Carol ^?ă...blntd ?lȘ?’,f*Lă,JeamA del S’au maî disemtat de către răspundere şi de justiţie. Ar fi să întronăm anarhia şi să ne reîntoarcem la timpurile de barbarie şi de sălbăticie, in care viaţa individului era lăsată, în voia vânturlor, cu agravarea dă azi sunt cunoscute mult mai multe mijloace pentru răpirea vieţii. Nu credem că pot exista astăzi minţi luminate, care să tindă la ajungerea unui astfel de ideal C. CERULEANU Raportor al codului de procedură penală Cronica judiciară Condamnarea d-nei dr. Lucia Borcea Judecătoria ocolului II urban din Iaşi a dat sentinţa in procesul de lovire, intentat d-nei dr. Lucia Borcea de d. avocat Ilie Gârneaţă. E vorba de lovirea doctorei Elvira Gârneaţă, în urma cârui fapt, aceasta s’a sinucis. D-na dr. Borcea a fost condamnată la o lună închisoare, degradare civică pe timp de un an şi despăgubiri civile de un milion lei, din care 300 mii lei revin d-lui avocat Gârneaţă, soţul defunctei, iar 700.000 lei celor doi copii ai reclamantului. Sentința a fost apelată de d. av. Ilie Gârneaţă. Deschiderea vilimul Ateneului Român Cuvântarea rostită la 8 ianuarie 1936 de d. Ştefan Ioan, vicepreşentele Ateneului - Eri la orele 6 după amiază soare cari nu pot pătrunde la Universităţi; sunt foarte numeroşi tinerii cari nu mai găsesc locuri în licee şi chiar în şcolile speciale; este în sfârşit destul de mare categoria oamenilor dornici şi ei să-şi cultive spiritul şi să se bucure de binefacerile culturii, pentru a lupta mai cu succes în viaţa de toate zilele. Ateneul Român, preocupându-se de toate aceste diverse categorii de studenţi, le-a pus la dispoziţie acest altar de cultură pe cât de modest, pe atât de efectiv, fără a le cere nici inscripţii plătite, nici examene şi fără a elibera diplome, creatoare de drepturi în Stat. Aci, vin să asculte prelegerile şi să se instruiască acei cari vor să-şi lumineze mintea şi sufletul, fără a urmări un interes imediat, care ar transforma şi această Universitate într’o fabrică de certificate. N’ar fi, însă, cu totul imposibil în viitor, ca Universitatea noastră, continuând calea progresului ce a urmat până acum, să dea ascultare sugestiunilor unei părţi a presei şi să studieze modalitatea de a organiza cursuri paralele cu acelea ale Universităţilor de Stat, cu inscripţiuni, freqvenţe şi chiar examene, aşa precum pe lângă diferitele categorii de şcoli politice mai funcţionează şi altele similare, înfiinţate şi conduse de iniţativa privată. Având in vedere programa cursurilor din acest an şi citind atât subiectele prelegerilor, precum şi numele profesorilor, membri ai Ateneului, fruntaşi ai intelectualităţei româneşti, sunt sigur că munca acestui, strălucit personal didactic va da roadele cele mai frumoase. In numele Comitetului Ateneului Român, care mi-a făcut onoarea de mă însărcina cu conducerea acestei Universităţi încă de la înfiinţarea ei, declar deschis anul şcolar 1930 şi dau cuvântul d.lui porf. Munteanu- Râmnic, pentru a trata prelegerea despre „Istoria Culturală a Basarabiei. Reviste şi ziare în epoca unirii’ , deschis Universitatea Ateneului Ro- I mân, în faţa unui public foarte numeros. Cu această ocazie d. prof. Ştefan Ioan, vicepreşedinte al Ateneului a rostit următoarele: Universitatea Ateneului Român, in frânei astăzi în al 16-lea an al existenţii sale, am deosebita mulţumire sufletească a constata progresele din ce în ce mai apreciabile ce au fost obţinute până acum. Aceste frumoase rezultate sunt o dovadă că şi această lăture a activităţii noastre culturale a răspuns la o nevoe generală mult simţită. Pe vremea Renaştere! literare, atunci când s’au scos din colbul mântăstirilor minunata operă a antichitatii greco latine, s’au văzut tineri şi bătrâni, de toate vârstele, citind cu entuziasm şi cu nesaţ zi şi noaite acest tesaur preţios. Tot astfel şi la noi astăzi, marele public setos de lumină s’a adunat în jurul acestei tribune, dela înălţimea căreia se tratează cu o deosebită competinţă nu numai caestiumile literare, ştiinţifice şi artistice, dar şi acele financiare, economice, sociale şi politice. Faţă cu afluenţa mereu crescândă a participanţilor, s’a simţit nevoia în ultmiul timp de această sală mai încăpătoare. După marele răsboi, lucrurile s’au schimbat cu totul în ce priveşte distribuirea culturei, lăsată în trecut aproape în mod exclusiv în sarcina Statului şi numai pentru un mic număr de privilegiaţi ai soartei. Actualmente sunt mii de studenţi D-l ŞTEFAN IOAN De la Colegiul Arheologic Român 3. Asigurarea mijloacelor materiale suficiente pentru continua-* rea săpăturilor sistematice, pentru conservarea antichităţilor şi pentru mihlicărea ştiinţifică a rezultatelor 4. Luarea d de măsurî urgente eficace în special pentru conserva*» rea în condiţii satisfăcătoare a rub* nelor Monumentului dela Adam« ch'ss şi a preţioaselor sculpturi provenite dela acest monument ş* depozitate acum în aer liber îs _ ___ _«»* mitet principiile unui anteprocos de regim pentru reorganizarea cer* cetărilor şi săpăturilor arheologice precum şi a Muzeelor de antichî*tăţi. O delegaţie a Comiteînînî, coK pusă din domnii: Paul Nicorescu, prof. la Universitatea din Iaşi, preşedintele Colegiului; C. Daicorviciu, conferenţiar la Univ. din Cluj, vice-preşedinte şi CS. Nicolăesci? Plopşor, membru în comitet, s’a prezentat în ziua de 4 Ianuarie d-lui prim-ministru Gh. Tătărescu.* expunând scopurile urmărite de acest Colegiu și solicitând con« cuycursul guvernului. D. prim-mi*nistru s’a interesat îndeaproape de activitatea Colegiului, făgifr duind toată solicitudinea şi sprijinul său moral şi material. )âH».|— LIAAAAAA tmiIiTfortesci BOLI INTERNE Consultaţii 26 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 prin B-dul Maria, tramvaiul No. 3 şi M ▼ ▼ ▼▼▼▼■7 WWW MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Vilhelm Blumenfeld de reltgtum mozaică, născut la 31 Martie legi domiciliat în București, strada Avram Iancu No. 16, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld in acela dr Sotirescu spre a se numi Wilhelm Sotirescu. D. Alfredo-Gaston-Demetre D. Marcus, născut la 11 Decemvrie 1907, la București, domiciliat în București, calea Grivitel No. 33, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Marcus in aert de Manu, spre a se numi Alfredo-Gaston- Demetre D. Manu. D-l David M. Goldenberg, născut la 29 Ianuarie 1914 în Craiova, domiciliat în Bucureşti, calea Dudeşti Nr. 119 Parcul Mica str. B. Nr. 14, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldenberg în acela de Roşu, spre a se numi David Roşu. Ministerul publică aceasta, form art. 9 din legea asupra nume*lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului ar* ♦»col. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 36386 din 1936 a Jud ocol 8 urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că tre ziua de 18 Ianuarie 1936, de la orele 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Piaţa Dr. Boţescu (Matache Măcelaru), averea mobilă urmărită a debit. Elena şi Titus Dumitrescu,, care se compune din un şifonier lemn galben cu două uşi şi oglindă ovală şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Eugenia Lt.* Col. Gheorghiu. - Publ. Nr. 84147. In baza adresei Nr. 17 din 1936 , Jud. ocol I urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Ianuarie 1936, de la orele 8 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, strada Brutus Nr. 2, et I colţ cu str. Sf. Apostoli Nr 29, averea mobilă urmărită a d-lui Iordan Constantinescu, cere se compune din un birou cu două uși și un sertar și altele anume sperificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credită Felix Pribai- și Vintilă Gherman. • Publ. Nr. 336. GREFA TRIB. ILFOV Sec. II extract D-na. Erna H. Binder a intentat acţiune de divorţ soţului său Hans P. Binder pentru motive de insulte. Din căsătorie a rezultat un copil anume Valentin. Termen pentru a doua conciliere la 13 Ianuarie 1936 în Cab. Preşedinţia! Soţii nu au avere. Grefier, Indescifrabil. Nr. 73797/935 Decembrie 19.