Viitorul, februarie 1936 (Anul 28, nr. 8414-8438)
1936-02-01 / nr. 8414
ANUL XXVIII No. 8414 fMmente In T A R A An ..... 200 Iei „ Sase luni . . . 300 „ „ Trei luni . . . 150 „ Instituţiuni publice şi particulare Lei 1000 anual Pentru un an .... 1400 „ Sase luni . .. 700 m Tara se plăteşte in numerar Dir. G le P. T. T. cont. circ. No. 137282/926 ! In STRĂINĂTATE | REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, Strada R. POINCARE 17 DIRECŢIA Telefoane AD.Th ------- 3 79 69 ------- 3 80 30 ------- 3 79 12 Cuceririle culturale — îndemnul suprem ce vine dela Trenul Românesc — Regretatul Ion Duca a dat o formulă lapidară unui sentiment resimţit ca o ascunsă înclinare în sufletele româneşti, atunci când într’un discurs normativ afirma cu puţin înainte de a închide ochii pentru vecie : Ţara noastră, dacă nu poate şi nu are nevoe de a se mări politiceşte, şi este îngrădită în margini inflexibile, li rămâne o infinită putere de desvoltare culturală. Dacă legăm acest avânt sentimental şi acest desiderat etnic, de realităţile însăşi, constatăm că rasa noastră poartă în ea toate virtualităţile spirituale, întreaga comoară de bogăţii ascunse sufleteşti, ce nu aşteaptă decât mediul potrivit şi îndemnul ce trebue pentru ca ele să se manifeste. Un popor care a putut creia instinctiv, şi fără şcoli, toate frumuseţile artelor plastice şi decorative, ca şi minunata poezie populară, ori cântecul de dor şi de izbânzi, fireşte, că ar fi păcat dacă nu ar găsi cadrul cel mai potrivit de a-şi manifesta, în forme superioare, puterea lui sufletească. Această supremă nevoe a afirmaţiei spirituale au simţit-o toţi acei cari au încurajat luminarea poporului nostru prin şcoli — partidul liberal în primul rând — şi prin lupta contra întunericului periculos al neştiinţei de carte. De acest hotărîtor desiderat s’au inspirat un Spiru Haret şi un Petre Poni ori un Dimitrie Sturdza — organizatori de şcoli — pentru a pomeni numai pe ceice nu mai sunt, şi de acest dor de ascensiune naţională s’au condus încurajatorii artei şi literature la noi, ori de progresul ştiinţei, considerând aceste manifestări superioare ale minţii, ca tot atâtea cuceriri şi triumfuri ale poporului nostru dintre Tisa şi Nistru. .In această operă de ridicare culturală, care reprezintă o ofensivă naţională,ot atâta de hotărîtoare pentru destinele poporului nostru, ca şi ofensivele întemeiate pe forţa materială, se cuvine, a cita, ca fapt decisiv în evoluţia noastră culturală, marele rol de ctitor ce-l ţine îe Regele Carol II, înţelegător al primatului spiritual, pasionatul de tot cea ce este creaţie spirituală românească, şi Regele legat de pe acum, în istoria neamului nostru, cu avântul dat operelor de esenţă nemuritoare pentru că sunt părtaşe cu conceptele eterne ale vieţii. Regelui ţării, poporul român îi datorează încurajarea ce el a dat-o oricărei manifestări spirituale, patronând serbările cărţii româneşti, organizând echipe culturale la sate şi stând de veghe la activitatea „Fundaţiei* ce-i poartă numele, şi care atâta de impunător desenează drumuri noui în cultura artistică şi literară a veacului nostru. înfăptuirile editurei Fundaţiei Carol II pentru a nu ne opri decât la un aspect al rodnicei munci intelectuale al aşezământului regesc, sunt de natură să mulţumească şi să încurajeze şi spiritele cele mai puternic înclinate spre descurajare, căci răsfoind numai un catalog de cărţile publicate, înţelegem şi ne convingem de imensul aport de lumină şi viaţă spirituală ce a fost adus, în mişcarea culturală românească, de aşezământul creiat pentru a ajuta, multiplicând şi chemând din ura lră, talentele ce pot creia atât de frumos o viaţă istorică şi o epocă de progres. Ofensiva culturală românească, dusă cu puteri unite de toţi înţelegătorii marii forţe sufleteşti, pentru consolidarea unei ţări, găseşte în Rege pe Suveranul pasionat de cultură şi ctitor al creaţiilor eterne ale spiritului. Prin cultură vom cuceri cetăţile ce ne vor susţine acum şi de apururi toate avânturile, toate revendicările, şi toate drepturile noastre istorice. I NOTH Trecutul nostru literar — „Semănătorismul“ şi „Junimea“ — Tot mai mult se accentuează şi acesta e un vădit semn de pro gres, interesul pentru literatura noastră, privită nu numai ca o entitate moartă, trecută în manuale şcolare, ci ca o formă per moment vie a sufletului nostru. De aci şi interesul pentru Clinton sferea vieţei, chiar intime, a scriitorilor noştri■ Desigur că a- i ■est istoricism, cum îl defineai în sens pejorativ un critic mai vârstnic al nostru, d. Mi. Dra- gomirescu, nu place la cunoaşter estetică a producţiei, care este de esenţă sufletească ,şi cerere adeshine a lectorului simţită sub forma unei plăceri sui-generis, dar în orice caz cunoaşterea notei întregi a trecutului nostru literar, ajută la o integrare a vieţei scrisului de altă dată cu ceea ce simţim azi. Din acest puct de vedere salutăm cu satisfacţie volumele două voi apărute strânse cu osârdia , priceperea unui bibliofil, cum este d. Toroufiuşi cari cuprind scrisorile privitoare la mişcarea „Sămănătoristă“ şi la cea a „Junhnei“. Domnul N. Iorga şi Tiu Maiorescu sunt cele două personalităţi centrale, cari eto.mind spateralul scripte, sUdasi in scrsori primite si trimise. Retrăim figurile multora dintre cei ce i-am cunoscut si ale căror idei ne erau cunoscute din publica lor manifestare. Cetind „Documentele literare“ de carei pomenim aci, îi aflăm dincolo de scena luminată si ii prindem în intimitatea unei scrisori, în impresiile mărunte, dar cari lumi-', nează de multe ori mai bine de cât opera ce se citeşte in public. Strângând astfel tot ceea ce a rămas de In personalităţile noastre literare, sub forma scrisului e pistolar şi intim, istoriograful Torouţiu, a, făcut un serviciu celor ce iubesc literatura, şi implicit pe creatorii ei. Cu modul acesta avem condensat materialul prin care v£ un prinde, în căldura însăşi a omului, deplinătatea sufletului său manifestat în forma mai puţin sinceră, a scrisului publicat, selecţionat şi epurat. Ş'1 astfel încet-încât trecutul prinde viaţă. El se infiltrează inclipita momentului, se lipeşte de inima noastră si se creiază acea legatură fecunda din itre azi şi eri, dintre noi şi ei... P2.TRONIUS -------« ■ E -------------- M. S. Regele Carol al României la — Recepţii în onoarea Suveranului — — Fruntaşi politici în audienţe In cursul după amiezei M. S. Regele Carol a primit în audienţă pe d. Vansittart, subsecretar de stat permanent la ministerul de afaceri străine britanic, şi Lordul Tyrell, fost ambasador al Angliei la Paris. Aseară M. ... S. Regele Carol a invitat la masă în reşedinţa Sa din Londra, pe d-nii Eden, ministrul deexterne britanic, d. Nevire Chamberlain, ministru de finanţe, lordul Wigram, marele şambelan al Curţii, lordul Granard şi d. N. Titulescu. Pentru astăzi M. S. Regele Carol a invitat la dejun, tot la reşedinţa Sa din Londra, pe d. Baldwin preşedintele consiliului de miniştri, d. Austin Chamberlain, fost ministru de externe, lordul Cranbore, subsecretar de M.S. REGELE CAROL AL II-LEA de 28 ianuarie, la ceai, de M. S. Regina Văduvă Mary a Angliei. M. S. Regele Carol a fost invitat dri 29 ianna- stat permanent la mirisme, la dejun, de Ducele terii de externe și pe d. de Kent, fratele M. S. Re N. Titulescu, gelul Angliei. - -------------------------------------Londra, (Rador). — M. S. Regele Carol al României a fost invitat în ziua RONIE şi realitate Sunt oameni cari vor să critice cu orice preţ. Să critice chiar când obiectul supus aprecierei n’ar păcătui decât printr’o prea accentuată coloratură democratică şi printr’o prea vizibilă integrare în cadrul necesarului. Pentru aceşti oameni nimic bun este bun. nimic. util. nimic pregătit. Singura pregătire este a lor: pregătirea neutru atac si ponegrire, pentru nematic si invectiv. Iată spre pildă codul agricol proiectat de d-l ministru Vasile Sassu, pentru organizarea si înemaiarea agriculturei. Cod absolut trebuincios în care se concentrează toate dispozitiunile de lege si toate măsurile gospodăreşti cari converg spre unicul fel: progresul agriculture! româneşti. Aceasta coordonare, aceastăsinteză sunt sortite să valorifice la maximum mijloacele noastre de productiune agricolă. In locul fanteziilor de em vor fi norme pozitive pentru desfăşurarea ritmului agriculturei româneşti. Nimeni nui mine destinele agriculturei la teasc. Codificarea normelor va statornici liniile înăuntrul cărora bogăţia solului românesc urmează să dea maximum de roade. I A ironiza o legiuire esită dintr’o verificare atentă a realităților înseamnă a fi complet necunoscător al nevoilor agricole. -------b *» ------învinuirile contrazicătoare continuă Oficiosul nafional-tărănise Dreptatea se preface a crede, împotriva oricărei logice elementare, că învinuirile no cari pe de o parte le aduc guvernului national-tărănistii, iar pe de alta oficiosul naţional-creştin Ţara Noastră, cu privire la felul în care se face propaganda electorală la Mehedinţi, nu dovedesc nimic. Noi am susţinut, dimpotrivă, că aceste învinuiri cari se contrazic şi se anihilează, învederează tocmai imparţialitatea şi obiectivitatea guvernuului, care nu se preocupă să favorizeze vreunul din partidele în luptă, ci cautănumai să nmoţină ordinea siUnisipa Dreptatea continuă să susţină că amicii dor Clega şi Cuza sunt protejaţi de administraţie pe când, dimpotrivă, Ţara Noastră se plânge că administraţia, poliţia si justiţia sunt în serviciul naţional-ţărăniştilor ! Pe de altă parte Lupta, care ar COPStrive simpatii mărturisite pentru partidul naţional ţărănege, anunţă că la Mehedinţi s’a restabilit complect liniştea ..echipele cuziste cari provocau dezordini părăsind judeţul“. Se contrazic ast-fel ştirile alarmante din cele două ziare de opoziție ------tkit ==*=:■-------------- Economice legii minelor In cursul săăptămănei acesteia se va depune la Consiliul legislativ, proectul modificator al legii minelor, urmând ca el să se discute şi să se voteze încă în actuala sesiune parlamentară. Legea minelor din 1924, alcătuită de partidul liberal într’un larg spirit naţional,— a dat cele mai bune rezultate. Ea a mai fost modificată în 1929 şi prin schmbările ce se proectează acum, va fi adaptată noilor condiţi miniere şi noilor probleme juridice şi economice cari se pun azi. Astfel se aduc noui preciziuni în ce priveşte explorările şi prospecţiunile, înlăturăm du-se posibilitatea de abuz şi nedreptate. In special în ce priveşte explorarea zăcămintelor de petrol, s’a recurs la un nou sistem şi s’a prevăzut totodată că lucrările, nu se vor putea face la o distanţă mai mică de 1 km. de orice • exploatare existentă. Deasemenea pentru raţionalizarea zăcămintelor miniere s-au legiferat modalităţile în care se poate face comasarea. Ea vaputea fi hotărîtă direct de ministerul industriei când există acordul tuturor părţilor şi prin instanţele judiciare, cu o procedură sumară, cânt sunt diverginţe. Proectul mai aduce modificări importante în ce priveşte instanţele miniere, dreptul de explorare în Ardeal, recunoaşterea şi validarea drepturilor câştigate. Modificarea legii minelor un pas înainte pe ------•■= mc --------------- 1 ------1*1 ------ Extremele și Politica pe care o fac nationaltărănistii, seamănă, în metodele ei, ca două picături de apă, cu politica grupărilor extremsite de dreapta. Acelas neastâmpăr febril eeias lipsă de prevedere, aceias violentă, aceleaşi exagerări. Este Aceasta o manifestare de forţă şi încredere în sine? Nu. Este dorinţa de a FOLOSI MOMENTUL, fără preocuparea intereselor superioare ale tarei. Si în această folosire a momentului se dispretueste si situaţia internatională a tarei, fiecare extremă căutând să speculeze în politica externă cu aceias linsă de discernământ ca si în cea internă. Violenta, luptei de opoziţie între cele două extreme, si identitatea metodelor întrebuinţate, — desenează •.■»erfet situaţia in care s'ar găsi mâine Tara, dacă una din cele două tabere ar lua guvernul. Inlăuntru agitaţii si violente cari ar merge până la un adevărat războin civil. In afară o politică agresivă si nesigură. Iată tabloul întunecat pe care opinia publică românească nu dorește deloc să-l vadă. Bunul simt nolific românesc nu s’a despiinit niciodată. El a dus la înfăptuirea României Mari, în timp ce Balcanii erau tulburaţi zeci de ani prin linte politice interne, aşa cum le concep azi cele două extreme de la noi. Bunul simţ politic românesc va învinge si azi prin sprijinirea actiunei de împăciuire si linişte internă a partidului liberal. WP ------ vifflumaRHirmm 6 elesne tărănise la Hrmmm,. mrmzBiBsmnslenoara si inadresa Comandantul campaniei electorale numit de partidul nafionaltărănesc pentru jud. Hunedoara o d. Aurel Dobrescu. In acest sens dau preciziunii ziarele acestui partid. Astfel d-1 Chită Pop candidatul national-tărănist n’a rămas decât o simula ORDOMANTA a comandantului. Numai să nu aibă soarta ordonantelor de altă dată ale „comandantului“ national-tărănist de azi de la Hunedoara. ------Z— * B S $VI Iii ti; ya si chestiunea sanitD I, . «□«**/?'... "tjanMMURHVI- minor petrolifere LONDRA, 30 (Rador). — Consiliul de miniştri o finut eri o şedință de două ore. D. Eden ministrul Afacerilor Străine a recapitulat lucrările actualei sesiuni a Societătei Naturilor si a, arătat ce anume lucrări va face comitetul însărcinat de Societatea Naţiunilor cu studierea problemei interzicem exportului de petrol. In cercurile politice se crede că guvernul englez nu va putea să-şi spună părerea sa definitivă asupra valoarei şi oportunităţii sancţiunilor petrolifere decât atunci când comitetul de la Geneva va ajunge la concluziuni precise Aceasta nu se va produce decât după un timp destul de îndelungat, după credinţa geneală. Pe de altă parte, membrii guvernului englez examinând tunăriii fără de adăpost“. Exemplul al „Casei Cov calea reorganizări economice a fării într’un spirit naţio îcomiticului"pentru apărarea Impe- 1 r riului, au studiat pre m?serile feunal şi totodată potrivit d’S gelare perii,u marină, armată ,şi voltăi ei ei. , javaţe. D-1 EDEN SECUNDARI O Iniţiativă luată de Asociaţia profesorilor— Reuniunile culturale au ridicat şi onat profund pe membrii aso. o problemă extrem de intere-’ diatfei, aşa că rămâne o singură sântă, care a străbătut puternic piedică care trebue înlăturată, în toate straturile sociale din în, pentru realizarea acestui dezidetiegul cuprins al ţării noastre rai mărite. Este vorba de situaţiunea precară a profesorilor secundari din Capitală, cari dela întregirea patrimoniului nostru naţional şi până acum, n’au isbutit încă, să aibe un cămin al lor, o casă propriu zisă, sub acoperământul căreia să se poată adăposti aceşti bravi slujitori ai culturii. Cum se poate oare ca profesorii, secundari, carişi-au închinat toată viaţa, pricepereaşi puterea lor de muncă aducaţiunii tinere- tului şi culturalizării masselor populare să nu fie şi ei sprijiniţi ! Ar fi o mare nedreptate, ca din Capitală, să nu se găsească un glas autorizat sau un om de inimă care să pună la dispoziţie un teren şi materialul necesar pentru împlinirea unui deziderat aşa de modest, pe care-l revendică cu atâta dreptate apostolii neamului românesc- Faţă de această arzătoare do- rinţă, care răspunde ca o adevă- rată poruncă vremurilor noui. ..Asociaţia Profesorilor Secundari“ sub preşedinţia d-lui L Nisipeanu s’a adresat d-lui Grigore Tăuşan, directorul general al Casei Corpului Didactic, el însăşi un mare cărturar, ce a contribuit la ridicarea şcolii şi noastre stămoşeşti. Desigur că d. Grigore Tăuşan nu s’a dat înlături dela nici un sacrificiu. Cu banii cari ne-au fost puşi la îndemână putem ridica din temelie căminul nostru, ne lămureşte d. prof. Nisipeanu, preşedintele „Asociaţiei Profesorilor Secundari“ dar ne trebue şi un teren aci în Capitală, pe care însă nu-l găsim, cu toată străduinţa neacredinţei, stră D prob Nisipeanu are perfectă dreptate. In Capitală, din pricina multiplelor clădiri ridicate în ultimii doi ani, nu se mai găsesc cu uşurinţa de altă dată terenuri potrivite, fie la centru, sau în raza municipiului. Un strălucit exemplu wnmmmm •’•«rear®wmmssam de solidaritate Preocupări cărturăreşti Primarul general al Capitalei, d. Al G. Donescu, ascultând cu multă înţelegere şi suflet românesc, expunerea făcută de către membrii asociaţiunei, cari au solicitat sprijinul său pentru scopul urmărit, a soluţionat această problemă ,luând dispoziţiuni să se caute un teren pentru casa profesorilor secundari. Aşadar, de astăzi ,înainte, oamenii cu preocupări cărturăreşti, ciudura şi entusias capabil de lucruri Cu toată mul omului bune şi folositoare societăţii româneşti, d-sa a făgăduit că va finanţa o parte din chelnicii, numai pentru a se clădi cu un ceas mai devreme casa profesorilor secundari din Capitală. „Voi sprijini din toate puterile această operă, cu atât mai mult cu cât ea tinde să pună capăt linei situaţiuni, care nu mai poate fi tolerată. „Sunt cazuri — fine să sublinieze d. Tăuşan, — când*ni profesori, cu greutăţianihilare, vin să se împrumute la „Casa Corpului Indactiti poată plăti chiria „ oamenii cu trecut verificat, cari pentru ca sa nu au făcut altceva decât să lupi cu câtă du- creze la înălţarea prin culturala fere trebue să spun că, dacă, pro-i neamului, nu vor mai fi amenințesorii ,n’ar obţine împrumutul staţi cu rezilierea contractelor de solicitat, ar fi expuşi să rămânăcătre proprietari ci liniştiți, se vor putea odihni în casa lor pro. o considi rectorului general Pn®’ nl ?asa, pe cai'e ei -ui Didactic“, nu jderă cana de reazăm a greută mai are nevoe de nici un comen-;^01 Si w ia h ta rin- Gestul d-lui Tăuşan a impre- VLADESCU D l GR. TAUSAN P. V ECOURI ineri 31 Ianuarie se împlinesc buna stare a acestor morminte 19 ani,de când Germania a de. 1 se afla în completă neîngrijire, cretat războiul submarin pe toate mările. Problema unei puternice flote de război a preocupat opinia publică germană timp de aproape două decenii înainte de război. Au fost unii oameni pocit veheChiar pentru Mihail Eminescu ceeace s’a făcut est© insuficient Pe viitor, toate vor fi îngrijite cu toată atenţiunea. iuuyK siTM 1 „o, .„«»* uuiiKw au-1 Vor avea candele aprinse, Vor a-1 Ut ici care au combătut cu vehe- avea flori $i plante decorative, menţii acest plan. _ | Cel pufin, într’o mică măsură . Printre cei cari l’au susţinut să sg se manifester recunoştinţa puimpus a fost m primul rând Vil- blică helm al 1 l-lea. La 1917 după atâtea _ V .. ... _ deziluzii pe care aveau să le în- \ lata pentru ce dispoziţia Casei lâmpine conducătorii flotei ger gădinilior este binevenita. meine, s’a încercat ultima lovitură, aceia a războiului submarin. Câte vase comerciale şi câte victime omeneşti n’au căzut, fără nici o legătură cu războiul, în urma atacurilor faimoaselor submarine germane. Azi toate naţiunile care se înarmează pe mări, şi-au sporit considerabil flotele de submarine. Până în present, conferinţa navală s’a un camerist scriitor de teatru. Lucrul nu e comun nicin America el s’a întâmplat totuşi la noi. Unul din cei mai vechi caimrişti şi plasatori dela Teatrul Naţional din Bucureşti, credinciosul cerber deja uşa directorilor. Const. Dediu, tot văzând şi auzind, ascultând printre Uşi ,şi întrunit de câteva ori, în timp de privind prin gemuleţe, a prins un deceniu. A nu s a ajuns nici până fac marea vrăjitorie a. aide tt£r in Ul Tind 'nawd ivt camoo. nn. . . . scenice, acolo unde pe un colţ prăfuit se joacă dramele umanităţei. Şi iată-l autor de teatru la bătrâneţe ! Piesa sa o intitulează „Moartea Voinicului de mâna păcătosului“ în 3 acte. O dramă cu subiect luat din vremea războiului, şi-o piesă cu rezonanţe şi tirade vrednice de-a fi debitate de Pascaly! Dar nu de conţinutul viesel — care are calităţi — vorbim aci, ci de faptul rar al contoamnei dramatice de care s’a atins bunul servitor al Teatrului Naţional din Capitală. --------.~-----------------------azi, la impact naval în ceacee priveşte limitarea înarmărilor natale. Iată de ce am reamintit această dată, ori că in zilele când conte,unia navală şi-a reluat lucrările. Casa grădinilor a luat o dispoziţie care trebueşte relevată. Sunt la cimitirile Capitalei, îngropaţi oameni mari politici, poeţi, scriitori, sculptori, pictori, eroi de război, — cari toţi au binemeritat dela naţiune. Unele din aceste morminte, din cauză că nu există urmaşi sau, dacă există mi se preocupă de* Sâmbătă 1 Februarie 1935