Viitorul, martie 1936 (Anul 28, nr. 8439-8464)
1936-03-01 / nr. 8439
»» Conţiinţei d-nei Odette Armand despre Românie *SLMMmsâBisBuuuiai&mtmesss I De pildă , nu ne putem da sea- Jma cum cineva poate să treacă. Găsim... «RBSftteiBAt .__ ___ _ __ la rubrica literară a unui ziar, fie chiar şi la o expoziţie a lui n. Din Jiquidi, „din tabloul Andrei ,din desen în desen Cunoscuta ziaristă franceză, d-na Odette Armand, care, CU prilejul via cronichetă despre Jiquidi. Din Jiquidi, „din tablou în tablou" si zi tei sale in Rumania, a fest în Delta _«___si _____i tv, Ho«..«“ Arta în Lunarii, unde a st°t mai mult timp. tre rândurile semnate : Tudor, desprindem acest ment. Aista înfiag, searmă, pur şi simplu, a călca... din strachină în strachină. Şi, apoi, dacă întâlneşti în picturile unei expoziţii, cunoştinţe „cu savoarea, cu umorul lor, ne- a întreprins acum un turneu de conferinţe, prin Manta, vorbind despre viaţa şi cniceiuir ire pescarilor din Delta Dunării. Conferinţa este intitulată. ..Pecheurs de réve«“. In seara de 27 Februarie ert., va vorbi de en ma sen rara sa simt . „ I ţi fi ri. „Cer ie des relations intellectuelles“ nevoia de a apela la catalog. In „fii« din Tron, ia în ziua de 5 Martie la Paris, la Sorbona. „Am vizitat noua sa expoziţie şi am trecut din tabla în tablou, din desen în desen, fără să simt fiecare imagine, găsim o figură, aceleaşi tablouri ca „fiecare un colţ, o atmosferă, întâlnite deore fleee car e prezentat, cu o undeva în viaţă. Cunoştinţe, pe'noi:a ce umor, alterata de mduiocari le-ai văzut în viaţă. Cunoş- sa^(; J tinţe pe cari le-ai văzut de multei Şl inca o nedumerire : ori şi ai să le ^ai vezi. Le regă-1 Ce va f a vând d. zeţar cu audeşti în expoziţie, cu prospeţimea \ovn^ rândurilor reproduse ce cu savoarea, cu umorul lor, ne-,1_a corectat erorile , alterate- ‘ D. Georg© Gregorian... Fiecare colţ, fiece cap e prezen- -----------------------------------------------tat viu, cu omotă de umor, alterată de înduioşare Sublinierile din acest citat sunt ale noastre- Ele vor să semnaleze câteva erori ale cronicarului amintit şi, în acelaş timp, tot atâtea nedumeriri ale noastre, a tipărit în editura librăriei Pavel Suru, un nou volum de poesi, asupra cărora vom reveni. Cartea se cheamă : „Săracă ţară bogata". Revista franceză „Fon voyage“ a început publicarea unei serii de articole intitulate: „România pitorească“ datorite d-lui Georges Detaille. Bucovina şi Maramureşul sunt proectate cititorului în rânduri sugestive, de un turist îndrăgostit de frumuseţea unui peisaj şi de tezaurele artistic® ale acestui colţ binecuvântat al ţării noastre. D. Georges Detaille semnează şi în „Moto-Revue“ un articol de privire generală asupra ţării noastre sub titlul „En Boureanie“, „Les Carpathes et la Transylvania“. Numeroase clişee ilustrează ambele articole ale d-lui Detaille. Biblîoggrafii Primim Apărarea Wegistorilor, oficios săptămânal al Sind-'ca tului alimentar.* BouRet-ns et Mémoires de la section d’endocrinoloijie. Comté de direction: C. I. parhon, N. Zaharesco-Caraman, Al. Crainiceanu, M. Goldstein, Medea Nicolesco, L. Mavromati, J. Simian, C. Mihailesco, L. Copeman. * Siccogito, revistă periodică lunară, redactor: dr. Victor Corbul. România Medicală, revistă de practică medicală şi de informaţii ştiinţifice. an. XIV, nr. 4, din 15 Februarie 1936. Pasărea Albastră, revistă de literatură, teatru, muzică, plastică, turism, cinema. # Calendarul sătenlor pa anul 1938 alcătuit de cercul „Deșteptarea sătenilor“ sub supravegherea d-lui Petru Gheorgheasa, fost inspector școlar, Anul XXVI-lea. * Pluralul, organ oficial de educație agricolă și cooperatistă editat de Camera agricolă din Brăila. lt' ..La vie pelitimie et litteraire“, an. IV No. 15. Director: Pavel Al. Macedonski. Rt „Roumanîa“, număr aniversar închinat în întregime ţării noastre.* . Corespondenta economică“ buletinul ministerului de industrie si comerţ.» „Graniţa“, an. IV. No. 15. organ pus în slujba intereselor minietniilor de pe graniţa de vest a ţării. Kt „Tribupa TVentiator universitari“, an. I No. 7—10. Revista „Itrbina“ «■WBBOMMier A anătui, „Albina“ No. 7 revista Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol“ scrisă pentru popor cu următorul cuprins: Doi slujitori ai altarului, ai credinţei şi adevăruul românesc. Ungurii şi Tătarii în Moldova, Azi un ou, şi mâine un bou. Grigore Alexandreseu. După plată şi răsplată. Horiturămuzică şi versuri! Ne trebue o mai bună gospodărie Lucrările agricole în luna Februarie. Tuberculoza intestinală îmbunătăţirea animalelor. Cooperaţia agricolă. Andre Marie Ampere Ciume, jocuri, ghicitori Fotografii cu vederi din ţară şi din Anglia. N. MIHAESCU „România pitorească“ de Georges Detaille map In firm WMlfP. ■* Kt * ŞTIRI ARTISTICE Toate spectacolele sunt suspendate astăzi. Teatrul Naţional ibil, apoi în fiecare seară, din cursul acestei săptămâni. Teatrul Naţional reprezintă piesa „Veste Buna de d-l Mircea Ştefănescu, cu d-ra Marioara Ventura, d.nii R. Buhrinsky, Ion Manolescu. A* l°p Martian. H. Polizu. L Ulmeni, d-nele Sonia Cluceru. Eugenia Aabaria. Iiegia o are d-l V. Enescu. Kt Sâmbătă. 29 Februarie. Teatul National dă un matineu pentru tineret, de preturi reduse, eu ..Harap Alb“, de d-soara Nela Stroescu, în regia d-lui Victor Bumbesti. La Teatrul National se repetă, sub conducerea d-lui Ion Sahighian, piesa „Un biet moșneag gi un doge" de d-l N. Iorga, cu d-nii Ion Manolescu, N. Băltăteaflu, A. Athanasescu, V. Antonescu, C. Ciuian, D. Grigoriu, G. Demetru, doamnele: Ana Luca, Eugenia Zaharia, etc. * Duminică 1 Martie, la ora 10.30 dimineaţa, se dă la Teatrul Naţional, ultima conferinţă experimentală din anul acesta. Domnul Ion Marin Sadoveanu va ţine o conferinţă despre „Iuliu Cezar“ Ultimele reprezentaţii cu mmmammmmamtBmumBnaaxmmm „Apropo, Tănase“ Cărăbuşul a hotărât în mod irevocabil închiderea, stagiunei pentru seara de Duminică 8 Martie. Până la această dată au deci loc ultimei reprezentaţii cu grandioasa revistă ,Apropo, Tănase“, al cărei succes a fost consfinţit de cele 125 de spectacole de până acum şi de entuziasta primire pe care a făcut-o publicul acestei strălucite înscenări revuistice, închizând stagiunea în seara de 8 Martie, compania Cărăbuş, în frunte cu d. C. Tănasa, porneşte într’un mare turneu prin ţară şi nu revine în Bucureşti decât târziu, în Maiu, în vederea repetiţiilor pregătitoare ale stagiunii de vară. Pentru puţinele spectacole cari urmează să se mai joace, seara şi în trtatnicuri, cu revista „Apropo Tănase“, Cărăbuşul îşi invită spectatorii să-şi reţie bilete din vreme. Fesival de muzică românească în Polonia In sala „Apple“ din Lwow a avut loc, sub auspiciile Ligei Polono- Române, un festival de muzică românească, sub conducerea cunoscutului dirijor şi compozitor polonez dr. Adam Soltys. Şi au mai dat concursul la acest festival cântăreaţa Wala Jedrzejowska şi pianistul E. Steinberger. Programul a cuprins muzică de: Andricu, Dima, Zina, Kiriac, Brediceanu, Cugler, Filoreanu A asistat la acest concert un public numeros, care a ţinut să-şi arate entuziasmul pentru muzica românească prin îndelungi aplauze. Expoziţii In magazinul „Armand“ din Str. Colţei 24, (Sfinţilor) este deschisă de câteva zile o interesanta expoziţie de desene a pictorului Pascun. Expoziţia se poate vizita zilnic. Cercul ieşenilor Sâmbătă 29 Februarie a, c ora 9 seara, va avea loc în sala „Cercului Ieşenilor“, din strada Vasile Conta No. 16, a zecea conferinţă din ciclul „Figuri şi fapte din trecutul Iaşilor“ la conferenţiar prof. Ion Andrieşescu de la Universitatea din Bucureşti, având ca subiect: „Din trecutul străvechiu al Iaşilor“. Partea artistică se va bucura de preţiosul concurs al reputatului tenor Aurel Alexandrescu, al d-lui Mihail Teodorescu, solist flaut orchestra Radio şi d. Radu Botez, solo vioară. Acompaniamentul la pian va fi ținut de d. A Patriciu, din orchestra Radio. Intrarea liberă. Din largul lume Tipuri ?i întâmplări — Viaţa pMnâ de aventuri a contelui m Tivi Zichy — Budapestta. (Ceps), — Contele Tivadar Zichy. căruia i se spune de obiceiu .,Tivi‘‘ era. acum câţiva ani de zile una din cele n« populare figuri budapestane. N’are mai mult de 20 ani. Are „ , ,, —. _ Insă o respectabilă careră noe , că va pleca in Anglia, la Londra, chiar de la tipografie, înainte de a ajunge în vitrinele librăriilor Confiscarea a fost motivată de faptul că autorul atacă bunele moravuri ale societăţii. „Tivi" a răspuns confiscării cu declaraţia insă o respectapna cux era uuv ■ că va pleca în Anglia, la Londra, turnă, începută încă din adolei- i unde cetitorii au o altă înţelegere contă. Contele Zichy, când er? îi. pentra astfel de subiecte, chiar .I--- XZT î„ «rantin» riii'pf.t când acţiunea se petrece în afara clasa VI, pleca în smoking direct din bar la scoală. In cele din UTOlă a vândut palatul familiei, iar în foarte scurt timp a cheltuit două sau trei milioane pengő. In AmU_ Iqcul unei vieţi desfrânate a început să se gândească la o ocupaţie. A fost apoi conducător de autombile, şef de orchestră de jazz, pianist într’un ben, iar în cele din urmă a ajuns scriitor. Subiectele şi le lua din propria sa viaţă şi astfel anul trecut ei publicat prima lucrare literară-Cartea a intitulat-o astfel: „Cum a început”! Şi nu-i decât o sinceră spovedanie a faptelor sale. In anumite cercuri de Budapesta confesiunle tânărului autor au făcut vâlvă și publicul dornic de spectaculos, a cumpărat cartea. S’au vândut astfel peste 4000 exemplare în foarte scurtă vreme. „Tivi” a fost foarte măgulit şi s’a hotărât să continue pe această cale. Acesteia i-a urmat o altă carte intitulată „Orgia, societate cu scop limitat“. După experienţa piimrei cărţi organele judecătoreşti s’au temut ca nu cumva tânărul autor să înceapă a prezenta publicului maghiar scene şi atitudini nepermise, imorale şi de aceea ministerul public a lat hotărîrea ca romanele acestuia să fie confiscate. Ceea ce s’a și întâmplat. Intceaga tipăritură a fost ridicată Angliei. Pentru un astfel de aristocrat n’ar fi nici o mirare să se prezinte acum sau mai târziu opiniei publice ca autor englez cu experiente din viata maghiară. Societatea de clime Societatea de chimie din România va ţine Adunarea Generală ordinară Miercuri 4 Martie c. ora 21, în Amfiteatrul Insitutului de Chimie, Splaiul Independenţei No 89, cu următoarea ordine de zi: Darea de seamă pe anul 1935. Alegerea preşedinţenii şi complectarea biroului. Conferinţa d-lui docent dr. N Maxim: „Delaţiunile dintre spectrele de absorbiţie si structura combinaturilor organice“. TefilM°FÍ?TESCK BGII INTERNE Consultații 2 ■— 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prin Piduaria, tramvaiul No. 3 și 15 Prin Suntem un plan sezon al producţiei plastice. Două din cele mai importante localuri de expoziţii, Dalles şi Mozart adăpostesc lucrări de reală valoare. Intr’un compartiment al sălei Dalles, d. Dimitrie Ştiubei expune o serie de tablouri în care predomină marinele. Cine ar putea mai bine ca un marinar nu pătrundă vraja mării? Logodit cu marea, căci d. Ştiubei, este ofiţer de marină, este de o fidelitate nebănuită. Atât li este de dragă această mare, aşa de capricioasă, ce-şi schimbă aspectul aproape de la ceas la ceas ! O înfăţişează pe pânzele sale în toate ipostasele, aşa cum a cunoscut- o. Inhufnată, rea şi rece, cu aspectul albastru şi de oţel, trecut prin căleală, deslănţuită, demontată dum i se spune în jargon marinăresc, cu valuri ce ameninţă să târnşvă după ele, la fundul nebănuit de adânc, orice ar întâlni în cale. Dar maestrul Ştiubei ne prezintă marea şi sub aspectul liniştit, având doar suprafaţa încreţită de briza de la larg şi îngemănată cu reflexul soarem sau al lunei ce-i arginteaza suprafaţă. . Marinele lui Ştiubei, trebuesc văzute, orice tablou descriptiv am încerca, nu vom putea reda mişcarea, transparenţa şi nemărginirea imprimată de penelul vrăjit al artistului. Maestrul Ştiubei a ilustrat sugestiv volumul de versuri al d-lui Gr. Perieţeanu, cu scene marine. Intr’o sală alăturată expune un alt amorezat de frumos în special de eternul femenin, d- Tudor Locuine. Subiectele de Predilecţie ale expozantului sunt fenveile şi Honii. Atât unele cât şi altele sunt vaporoase D. Lorman este un sensitiv. Pe d-sa îl preocupă la modelele sale nu atât forma sau detaliile exterioare, urmăreşte însă perseverenţa să redea starea de spirit ce cuprinde şi domină unele temperamente, nu anumite situaţii. „După bal“ (S, bunăoară, căzută pe un scaun, frumoasa noastră, a părăsit exuberanţa impusă de vârtejul dansului şi a cuvintelor de circumstanţă, şoptite lasmuant la urprhe Ea stă acum şi reflectează gândindu-se la desertâeiurile şi tenvenţionalismul omenesc. Artistul a isbutit să redea tr.tr’o admirabilă îmbinare cororistică, plină de armonie, nu numai frăgezimea, mişcarea şi Umina judicios distribuită, asupra modelului, ales şi el cu deoseb jt gust, da.* şi reflexul interior, partea sufletescă Tablourile: „Pas de dans', „I'.ms şi cântec’’, „Cochetărie“ etc. n’au nevoe de nici o explicaţie ca să le ghiceşti starea de sui pit ce se desprinde de fiecare atitudine. De altfel o operă de er‘â n’are nevoe de exhicaţie niciodată. Culoarea predominantă, a d-lui T prin e rospl, ce se potriveşte de minune unui sensitiv optimist cum e d-sa. La altă sală e..? me tflorăd meritorii d-na Florenţa Pretorian. D-sa are un talent re,bus, care bine dozat, ti va rezerva success d’n ce în ce mai notorii. D na Pretrian are simţul proporţiilor si ''b’ay al coloritului. Este însă nefixată, abordează prea multa problema fără să se aprofundeze sufie’pni spre a reda acel impondibil artistic ce nu suferă explicaţieC. ORASIANU Plastica expoziţii - Sala Dalles: Dimitrie Ştiubei, Tudor Lorman ksmmmamm şi Florenţa Pretorian — # AZI la RADIO 12.30 Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35 Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri)- Marş din filmul „Monte Carlo sub bombe" de Heymann şi Marş de Powell.-H.M.V.); De ce să ne despărţim de Bos şi E rău să fii îndrăgostit de Noble (voce: Burnier.-C.). Spune-mi un cuvânt de iubire de Benatzky şi Iubirea-i poveste minunată de Sibireanu (voce: Antoniu.-C.); Mignonette şi Caprifoi de Billy Mayerl (pian; autorul).-C.); Vals de Schancher şi Slowfox le Balz. (Kristall); Fals de Plaia şi Canţonetă de Fugazat (Trio Argentine, Gramofon)» 13.15—13.25 Sport. Știri artistice. 13.30 Muzică variată (discuri); Uvertură la „Țara surâsului“ de Lehar (orch. Simfonicii din Berlin, difu. de Ieber.-U); Fals din opereta „Printesa dolarilor“ de Leo Fell (orch. Odeon.-O.); Selectiuni din .Timpul liliacului" de Schubert (orchestra Simfonică.-H . V.)« Toreador şi Andaluze de Rubinstein (orch Simfonic« din Berlin, dirij. de Gurlitt.-O.); Putnuriu din „Farmecul unui vals“ de Oscar Strauss (dTU- de vop Geczv.-H.; Putnuriu de şncrăre de Dostal (orch. Bred Bird. II.)R adio Jurnal. 14.30 Muzică românească (discuri) • Bătrâneţe, haina grele şi Foaie verde spre de grâu (voce: Zavaidoc.-C., Memorii din Banat şi învârtită (lela Chicago (arch. Ilaţegan.-C., Hai ciuciu, ciuciu şi Ioane după tine Doda moare (voce: Luţă Ioviţă.-Lila); Marşul Reg. de Gardă „Mihai Viteazul“ de Skelety şi Marşul bravilor ostaş? de Schertzinger (Muzica Reg. de Gardă „Mihai Viteazul.C.). 15. Ultimele ştiri. 17 Ora Străjerilor. 18 Concert de muzică variată. Orchestra de Salon Radio dirij. de Th. Rogalsky; Uvertură spaniolă de Keler Bela; Intermezzo de Bernards; Serenada îndrăgostitului de Lineke; Valsul iubirii de Ziehrer; Două foxtroturi de Bawiez; Iţi aminteşti, slow de Schuenburg; Tango de Sorge; Vals de Kochmann; O zi în pădurea vîeneză de Kreuzberger; Favană dogală de Marotti; Serenadă flpwijj-tipă de Marchetti. 19 Actun cîtătî dîn lumea slavă d® dre FftîlU'U. lfl.15 Continuarea concertului: Pot mirt'n din „Alteța sa dansează" de Aseber: Extravagante de Morena; Vals dîn „Eva" de Gilbert. 20 Radio jurnal;Răspunsuri tebu -"’’m Fmîl Pătrescu, 20.15 Prof. dr. P. Tomescu; Sifilisul nervos. Postul de „Rado!“ a oferit în ultimul timp, programe interesante prezentând muzica sub diferite aspecte. Astfel concertul simfonic dirijat de d. Th. Rogalski, a început cu uvertura din opera „Russian şi Ludmilla“ de Glinka, după care a urmat un concert de Mozart — la două piane — în o execuţie îngrijită, care technică şi stil, din partea d-nelor Oxinoid şi Cr. Gallin, două temperamente muzicale, cu rele calităţi- O „Serenadă" — pentru coarde — de Kurt Thomas şi Simfonia No. 1 de Schumann, au complectat programa acestui simfonic, care a prilejuit şi audierea unui poem simfonic „Februare“ de d Neaga de lucrare cu frumoase însuşiri, ca inspiraţie şi colorit orchestral. Un festival „Wagner“ cu fragmente din „Aurul Rinului“. „Tanhauser (uvertura) în o unitară execuţie din partea orchestrei sub bacheta d-lui A Alessandrescu. Duete din „Iohengrin“ şi „Tanhauser“ au fost cântate cu multă simţire şi muzicalitate de d-na Aida Heltei şi d. Emil Marinescu. Concertul de Wieniawsky, care abundă de motive slave şi probleme de technică, a avut în d. Grigoraş Dinjeu, pe interpretul ideal. Trăsătura arcuşului, technică solidă şi precizarea tematicei, împreună cu caracterizarea fondului compoziţiei sunt calităţile vădite, ale viploristului Grinicu, care a fost secondat de orchestra „Radio“ condusă de dr. Alessandrescu. Eruditul compozitor rus A. Borodin, unul din făuritorii şcoalei muzicale ruse moderne a fost comemorat cu o conferinţă, desvoltată de d. Emil Ciomae — care a vorbit de viaţa şi onora lui Borodin A urmat apoi quartetul pentru coarde (Re major) executat cu multă îngrijire şi caracterizare, de quatorul „Sarvaşi“ -- un ansamblu bine înstrunit şi omogenitate între cele patru in- strumente, deţinute de d-nii- A. Sar, vaşi, A. Barbu, C. Apostolescu şi I I I. Bonis Uvertura din „Prinţul I Igor“ şi schiţa simfonică . In sterele„ Asiei mici“ şi „Dansuri polovtiene“ au fost redate cu ca.re jvUM ne de orchestră sub^bagneta d-lui Th Rogalski. Fragmente din ,.3gor*‘ au fost cântate de d-na Elina Basarab —r cu un glas vibrant şi ad. quat muzicei ruseşti — s-' d. b. tri' fănescu-Goangă (barital.). Reputatul quator „Theodorescu“ în o unitara armonie, a executat un quartet de Dvorak — reiterând frumuseţea muzicei slave, de o originală inspiraţie şi structură. Un concert de solişti a interesat prin întocmirea programului dând cuvântul eminentului violonist Al Theodorescu, care a desfăşurat, remarcabilele resurse de technică, muzicalitate şi frazare congenială, cu compoziţii de Nardini (concert), Falia — „Suită spaniolă“, o înlănţuire de şease fraze muzicale, bazându-se pe motive spaniole — şi Gr. Cugler, „Adagio“ o originală concepţie, cu tematică şi melodică. A urmat d-na Ana Gadiu, a cărui voce de soprană a găsit accentele potrivite muzicei de Bizet, Puccini, şi Leoneavallo. Cunoscutul bas N. Secăreanu, care se afirmă tot mai mult a fi un muzician inteligent, s-a prezentat cudouă Heduri de Beethoven („Te iubesc“ şi „In această groapă“) pagini de un lirism pronunţat şi H. Wolf, cu trei pântece de Michel Angelo „Gândesc adesea“, „Tot ce naşte se sfârşeşte“ şi „Sufletu-mi simte” compoziţii de un delicat suflu poetic brodate pe o muzică sensibilă, ca expresie şi cu linia melodică bine definită. D. Secăreanu, a dat liedurilor de mai sus, o interpretare simţită, găsind la fiecare accentele necesare, prin ajutorul unui glas vibrant şi condus cu inteligenţă. Toţi artiştii menţionaţi aci, au fost acompaniaţi la pian, cu multă discreţie şi muzicalitate, mai ales în melodiile lui Beethoven şi Wolf. In rezumat, din cele expuse aci, se poate vedea frumoasele intenţii, ale factorilor muzicali, ai Soc. „Radio“ care ţine să mulţumească toate exigenţele melomanilor-auditori, oferindu-le programe variate şi interesante. H. G. m»n« RADIO-SIMFONilC Eri Camera de punere sub acuzare a luat act că pretorul Gh. Trocan și cumnatul său Const Alexescu şi-au retras apelurile la jurnalul prin care Trib. Ilfov, S. II-a le reconfirmase mandatul de arestare. Dosarul a fost trimis cab. I instrucţie D- jude Niculescu-Bolintin a audiat eri o serie de martori şi dat fiind nouile împrejurări şi mărturii foarte grave pentru noui persoane cari vor fi implicate în această afacere, d-sa se va deplasa din nou la Tr Severin cu cei doi arestaţi pentru definitivă verificare. Afacerea Gros-Cagero După cercetările efectuate, d. primprocuror a delegat pe d. procuror Prosper Constantinescu pentru a se pronunţa dacă este cazul să se extindă acţiunea publică şi asupra altor culpabili. Atentatorul d-rului Niemerower declarat iresponsabil Eri s’a depus raportul medico-legal asupra stării mintale a inculpatului asasin al d-lui dr. Niemerower. D-nii prof. dr. Minovici, dr. agregat N. Stoenescu și dr. Constantinescu atestă că Aurel Ionescu suferă de delir halucinatoriu și conchid că este iresponsabil și că fiind dovedit periculos urmează să fie internat într’un ospiciu de dilquenfi, cum ar fi cel de la Sighetul Marmaţiei. Curtea cu juri achită Florea Hocheanu, fiul directorului Băncii populare din Buftea, ucide cu lovituri de cuţit pe perceptorul Cristache Mirea pe când acesta se îndrepta spre casă cu o geantă în care avea câteva zeci de mii de lei. Asasinul a compărut în faţa juraţilor de Ilfov pentru fapta sa sub învinuirea de asasinat în scop« talhăriei — toate cu premeditare Dul la ascultarea numeroşilor martori şi restabilirea faptelor din care rezulta legitima apărare Curtea achită de orice pedeapsă pe Florea Rocheanu însă îl obligă la lei 50.000 despăgu- biri civile faţă de familia celui mort. Dela controlul averilor Concisiunea controlului averilor a examinat redacţiunea deciziei prin care s’a clasat denunţul făcut contra fostului guvernator al Băncii Naţionale de dr. Dimitrescu, încheindu-se toate lucrările. Comisiunea Centrală a Timbrului A decis ca in recursurile contribuabiilor se vor timbra citaţiile pe consideraţiunea că prin legeadin 1 Aprilie 1934, cu ocazia modificărilor aduse art. 85 al legii contribuţiunilor directe din 1933 s’a introdus la acest text, devenit art. 84, dispozițiunea că intaţiunile în recursurile declarate de contribuabili vor fi timbrate întrucât materia procedurii în recurs era reglementată de legea anterioară în art. 100, în partea finală a art. 84 modificat s’a prevăzut că și aliniatele 3 și 4 din art. 100 se modifică în sensul arătat. Făcându-se această modificare şi înglobându-se în textul citatului articol dispoziţiunea prin care citaţiunile sunt supuse taxei de timbru, această dispoziţiune a rămas în vigoare şi sub imperiul legii din 1935 întrucât această lege n’a adus nici o modificare art. 11 mai sus citat. Procesul comuniştilor în faţa Consiliului de Război uri a început judecarea celor 19 acuzaţi în frunte cu Ana Pauker şi Colef pentru delictul de tulburarea liniştei publice şi agitaţii contra statului. Consiliul format din d. col Bădescu, preşedinte, maiori Ştefănescu şi Dobreanu, căpitani Leoveanu şi Dumitrescu, asesori comisar regal căpitan D. Atanasiu, grefier d. Matei Iliescu. Apărarea a cerut consiliului pentru a se putea pregăti să se amâne procesul, ceea ca consiliul, după delibrare, admite şi amână procesul la o dată ce urmează a se continuca. Palatul Justițel («SifiiHMilÎtlIiSi Contribuia profesorilor şi elevilor şcoalei Comerciale Superioare din nsBnnwnBBn Constanţa pentru Basarabeni D-l Nicolae Pascu, directorul şcoalei, a primit din partea elevilor anului IV, următoarea adresă: „La apelul adresat de Societatea Naţională de Cruce Roşie, la îndemnul d-lui dr. Angelescu, ministrul şcoalelor şi sub îndemnul domnilor profesori ai noştri, elevii şcoalei de sub conducerea dv., au înţeles să răspundă acestei înalte chemări. Avem onoare să vă depunem suma de lei 2932, colectată prin contribuţia noastră a tuturora. Elevii anului IV Lei 800. Elevii anului III Lei 200 Elevii anului II Lei 566. Elevii anului I Lei 366. Profesorii şcoalei 1000. In total Lei 2932. Soc. Naţională de Cruce Roşie Română, vă exprimă în numele celor flămânzi şi goi, cărora va face să ajungă darul dv., constând din lei 2932, mulţumirile sale foarte sincere, şi vă roagă să primiţi asigurarea recunoştinţei sale. Preşedinte, Dr. G. Costinescu Secretar General, General Filipi | HERDANICALEA VICTORIEI 45 CEJTAUPAMT ELIGATftV EETin| PATRU ETAE' As. Div. C. IX/52/36-Publicatiune In baza încheerii judecătoriei mixte Cernăuți As. Div. C. IX 52136 din 24 Februarie 1936 se convoacă la această judecătorie în conformitate cu disp. art. 27 al legi pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane din 7/1V 1934 pentru ziua de 17 Martie 1936 ora 10 a. m., camera 2, toţi creditorii d-lui dr. Josef Kissmann în Cernăuţi, pentru radierea menţiunii făcute în conformitate cu art. 26 din citata lege asupra 1/2 din corp. tari- fasc. Nr. 4945 din comuna cadastrală Cernăuţi. Judecătoria mixtă Cernăuţi, Efectiv IX la 24 Februarie 1936 Jude-Președinte (ss) BADULINSCHTT Grefier, _________- (sş) Solomon Pentru a exploata Brevetul de Invenţie No. 18181 relativ la: „Perfecţionări la construirea de clădiri” proprietarul acestui brevet, Domnul Guy Felix Kotrbaly doreşte a-l ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatărei lui în România. Informatiuni la: Inginer Marcus & Berieselt Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Coltei No. 1. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Inginer justin-Edgard A. Aurian, născut la 7 Mai 1908 în Bucureşti, d® religie creştin-ortodox domiciliat în Bucureşti, Piaţa M. Kogălniceanu No. 8 A. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Aurian pe acela de Blăjeni spre a se numi Justin-Edgard Aurian- Blăjeni. D. dr. Corneliu-Mişu A. Aurian, născut la 27 iulie 1904 în Bucureşti de religie creştin-ortodox, domiciliat în Bucureşti, Piaţa Kogălniceanu No. 8 A. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Aurian pe acela de Blăjeni, spre a se numi Corneliu-Mişu Aurian-Blăjeni. D-l Radu Vasile Petre zis Radu Vasile Cristea zis Radu Vasile Hristoff, domiciliat în București str. Mihai Bravu No. 306 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Petre în acela de Cristea, spre a se numi Radu Vasile Cristea. - -— D. Grigore Stan Stoica Barim zis Stoicescu, domiciliat în București, cartier Steaua C. F. R. D. No. 56 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Stan Stoica Barbu, în acela de Stoicescu, spre a se numi Grigore Stoicescu. * Stefan Popov, domiciliat în comuna Ostea de Sus,, jud. Romanaţi a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popov, în acela de Popescu-* Vlăduleni, spre a se numi Ştefan Popescu-Vlăduleni - ■«»»•»---D. Moise Uşer, de religiune mozaică, domiciliat în Bacău. Calea Regina Maria 3. a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimie de Uşer în acela de Martin Reşu, spre a se numi Moise Martin Reşu. D-l Moses Svart, născut la 10 Oct. 1893, în corn. Podul Iloaei jud. Iaşi, domiciliat în Cernăuţi si Masarik No. 5 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronomul de Svart în acela de Valentin, spre a se numi Moses Valentin D-1 Ionel H. Haimovici, de religiune mozaică, născut la 30 Martie 1904, domciliat în București, str. Apolodor Nr. 3, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Haimovici în acela de Hojan, spre a se numi Ionel Hojanu. D-l Maxim (prin botez Mihail) S. Bercovici, născut la 11 Sept. 1881 în Pitești, domiciliat în București, a făcut cerere acestui Minister de a a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bercovici în acela de Vălimăreanu, spre a se numi Maxim (prin botez Mihail Vălimăreanu. D-ln Constantin Gh. Pastrama, năacut la 12 Oct. 1900 în com. Urziceni jud. Ialomița, domiciliat în comii,na Militari, jud. Ilfov a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să, schimbe numele său patronimic de „Pastramă“ în acela de Gheorghiu, spre a se numi Constantin Gheorgghiu. D-l Zamvel A. Feredioariu, nasscut la 3 Octombrie 1890 în Dorohoi, domiciliat în Dorohoi, str. I. C. Bratianu Nr. 136, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat săi schimbe numele său patronimic de Feredioariu în acela de Segal, spre a se numi Zamvel A. SegaL i| -----.....----- _ tj D. Dumitru Bozgolide, născut la 17 Ianuarie 1877 în corn. Boroviciul (Macedonia), domiciliat în BucusIrești, Calea Sorban Vodă No. 109*’ a făcut cerere acestui minister dei; a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bozgolide în accela de Atanasiu, spre a se numi Dumitru Atanasiu. D-l Gheorghe Wolfram, născut În 6 Dec. 1899 în Craiova, domiciliat în orașul Eforie jud. Constanta, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. D-l David I. Sachter, născut la 8 Mai 1898 în comuna Moinești, jud. Bacău, domiciliat în Buzău, str. Petre Bărbulescu Nr. 2, a făcut cerere acestui Minister, de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sachter în acela de Dinu Soreanu, spre a se numi David Dinu Soreanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui spre stiinta acelora cari ar apt să facă opozitiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. GREFA TRIB. VLASCA S. H-S ...- ¦ EXTRACT ~ Nr. 7653 Preotul Dumitru G. NicuTesett din comuna Tămăsesti Vlasca, prin petitia înreg. la Nr. 13.430/935, a intentat acţiune de divorţ soţiei Vasilica Pr. Dumitru G. Niculescu din Bucureşti nentru motive determinate de lege. Copii au Georgeta de 6 ani, Margareta de 4 ani şi Paulina de 2 ani. Soţia posedă avere imobilul din Bucureşti Str. Elena Doamna Nr. 86 colt cu Str. Filaret. Corpul de case compus din pivniţă, la parter 3 camere, iar la etaj 5 camere. Ocupă tot fundul curţii din moştenitori Hie Ionescu până în strada Filaret — Bucureşti împreună cu terenul pe care se află construit acest imobil şi casa de teren a locului de casă din partea dreaptă a locului de casă de lângă moştenitori Ilie lonescu pe lăţimea de 3,30 m. dela stradă şi până la fund. Constituit dată actul autentic de judecătoria Vida la Nr. 489/936. Termen pentru audiere martori la 3 Aprilie 1936. Grefier. Indescifrabil.