Viitorul, martie 1936 (Anul 28, nr. 8439-8464)

1936-03-01 / nr. 8439

»» Conţiinţei­ d-nei Odette Armand despre Românie *SLMMmsâBisBuuuiai&mtm­ess­s I De pildă , nu ne putem da sea- Jma cum cineva poate să treacă. Găsim... «RBSftteiBAt .__ ___ _ __ la rubrica literară a unui ziar, fie chiar şi la o expoziţie a lui n­. Din­ Jiquidi, „din tablou­l Andrei­­ ,­din desen în desen Cunoscuta ziaristă franceză, d­-na Odette Armand, care, CU prilejul vi­a cronichetă despre Jiquidi. Din­ Jiquidi, „din tablou în tablou" si zi tei sale in Rumania, a fest în Delta _«_­__si _____i tv, Ho«..«“ Arta în­ Lunarii, unde a st°t mai mult timp. tre rândurile semnate : Tudor, desprindem acest ment. Aista în­fiag, searm­ă, pur şi simplu, a călca... din strachină în strachină. Şi, apoi, dacă întâlneşti în pic­­turile unei expoziţii, cunoştinţe „cu savoarea, cu umorul lor, ne- a întreprins acum un turneu de con­ferinţe, prin M­anta, vorbind despre viaţa şi cniceiuir ire pescarilor din Delta Dunării. Conferinţa este inti­tulată. ..Pecheurs de réve«“. In sea­ra de 27 Februarie ert., va vorbi de en m­a sen rara sa simt . „ I ţi fi ri. „Cer ie des relations intellectuelles“ nevoia de a apela la catalog. In „fii« din Tron, ia­ în ziua de 5 Martie la Paris, la Sorbona. „Am vizitat noua sa expoziţie şi am trecut din tab­la în tablou, din desen în desen, fără să simt fiecare imagine, găsim o figură,­­ aceleaşi tablouri ca „fiecare un colţ, o atmosferă, întâlnite d­eore fleee car e prezentat, cu o undeva în viaţă. Cunoştinţe, pe'noi:a ce umor, alterata de mduio­cari le-ai văzut în viaţă. Cunoş- sa^(; J tinţe pe cari le-ai văzut de multei Şl inca o nedumerire : ori şi ai să le ^ai vezi. Le regă-1 Ce va f a vând d. zeţar cu au­deşti în expoziţie, cu prospeţimea \ovn^ rândurilor reproduse ce cu savoarea, cu umorul lor, ne-,1_a corectat erorile , alterate- ‘ D. Georg© Gregorian... Fiecare colţ, fiece cap e prezen- -----------------------------------------------­tat viu, cu o­­motă de umor, al­terată de înduioşare Sublinierile din acest citat sunt ale noastre- Ele vor să semnaleze câteva erori ale cronicarului a­­mintit şi, în acelaş timp, tot atâ­tea nedumeriri ale noastre, a tipărit în editura librăriei Pa­vel Suru, un nou volum de poesi, asupra cărora vom reveni. Car­tea se cheamă : „Săracă ţară bo­­gata". Revista franceză „Fon voyage“ a în­ceput publicarea unei ser­ii de artico­le intitulate: „România pitorească“ datorite d-lui Georges Detaille. Buco­vina şi Maramureşul sunt proectate cititorului în rânduri sugestive, de un turist îndrăgostit de frumuseţea unui peisaj şi de tezaurele artistic® ale acestui colţ binecuvântat al ţă­­rii noastre. D. Georges Detaille semnează şi în „Moto-Revue“ un articol de privi­re generală asupra ţării noastre sub titlul „En Boureanie“, „Les Carpa­­thes et la Transylvania“. Numeroase clişee ilustrează ambele articole ale d-lui Detaille. Biblîoggrafii Primim­ Apărarea Wegistorilor, oficios săp­­tămânal al Sind-'ca tului alimentar.­­* BouRet-ns et Mémoires de la sec­tion d’endocrinoloijie. Com­té de direction: C. I. parhon, N. Zaharesco-Caraman, Al. Craini­­ceanu, M. Goldstein, Medea Nicoles­­co, L. Mavromati, J. Simian, C. Mi­hailesco, L. Cope­man. * Sic­cogito, revistă periodică luna­ră, redactor: dr. V­ic­tor Corbul. România Medicală, revistă de prac­tică medicală şi de informaţii ştiin­ţifice. an. XIV, nr. 4, din 15 Februa­rie 1936. Pasărea Albastră, revistă de lite­ratură, teatru, muzică, plastică, tu­rism, cinema. # Calendarul săten­lor pa anul 1938 alcătuit de cercul „Deșteptarea săte­nilor“ sub supravegherea d-lui Petru Gheorgheasa, fost inspector școlar, Anul XXVI-lea. * Pluralul, organ oficial de educație agricolă și cooperatistă editat de Camera agricolă din Brăila. lt­' ..La vie pelitimie et litteraire“, an. IV No. 15. Director: Pavel Al. Macedonski. Rt „Roumanîa“, număr aniversar închinat în întregime ţării noa­stre.* . Corespondenta economică“ bu­­letinul ministerului de industrie si comerţ.» „Graniţa“, an. IV. No. 15. organ pus în slujba intereselor miniet­­niilor de pe graniţa de vest a ţă­rii. Kt „Tribupa TVentiat­or universi­tari“, an. I No. 7—10. Revista „Itrbina“ «■WBBOMMier A anăt­ui, „Albina“ No. 7 revista Fundaţiei Culturale Regale „Princi­pele Carol“ scrisă pentru popor cu următorul cuprins: Doi slujitori ai altarului, ai cre­dinţei şi adevăruul românesc. Ungurii şi Tătarii în Moldova, Azi un ou, şi mâine un bou. Gri­gore Alexa­nd­reseu. După plată şi răsplată. Horitură­­muzică şi versuri! Ne trebue o mai bună gospodărie Lucrările agricole în luna Fe­bruarie. Tuberculoza intestinală îmbunătăţirea animalelor. Cooperaţia agricolă. Andre Marie Ampere Ciume, jocuri, ghicitori Fotografii cu vederi din ţară şi din Anglia. N. MIHAESCU „România pitorească“ de Georges Detaille m­ap In firm WMlfP.­­ ■*­­ Kt * ŞTIRI ARTISTICE Toate spectacolele sunt suspendate astăzi. Teatrul Naţional ibil, apoi în fiecare seară, din cursul ace­stei săptămâni. Teatrul Naţional reprezintă piesa „Veste Buna de d-l Mircea Ştefănescu, cu d-ra Marioara Ventura, d.nii R. Buh­rinsky, Ion Manolescu. A* l°p Martian. H. Polizu. L Ulmeni, d-nele Sonia Cluceru. Eugenia Aa­­baria. Ii­eg­ia o are d-l V. Enescu. Kt Sâmbătă. 29 Februarie. Teatul National dă un matineu pentru tineret, d­e preturi reduse, eu ..Harap Alb“, de d-soara Nela Stroescu, în regia d-lui Victor Bumbesti. La Teatrul National se repetă, sub conducerea d-lui Ion Sahi­­ghian, piesa „Un biet moșneag gi un doge" de d-l N. Iorga,­ cu d-nii Ion Manolescu, N. Băltătea­­flu, A. Athanasescu, V. Antone­­scu, C. Ciu­ian, D. Grigo­riu, G. Dem­etru, doamnele: Ana Luca, Eugenia Zaharia, etc. * Duminică 1 Martie, la ora 10.30 dimineaţa, se dă la Teatrul Naţio­­nal, ultima conferinţă experi­mentală din anul acesta. Domnul Ion Marin Sadoveanu va ţine o conferinţă despre „Iuliu Cezar“ Ultimele reprezentaţii cu mmmammmmamtBm­umBnaaxmmm „Apropo, Tănase“ Cărăbuşul a hotărât în mod ire­vocabil închiderea, stagiunei pentru seara de Duminică 8 Martie. Până la această dată au deci loc ultimei­ reprezentaţii cu grandioasa revistă ,Apropo, Tănase“, al cărei succes a fost consfinţit de cele 125 de spec­­tacole de până acum şi de entuzias­ta primire pe care a făcut-o publi­cul acestei strălucite înscenări re­vuistice, închizând stagiunea în seara de 8 Martie, compania Cărăbuş, în frun­te cu d. C. Tănasa, porneşte într’un mare turneu prin ţară şi nu revine în Bucureşti decât târziu, în Maiu, în vederea repetiţiilor pregătitoare ale stagiunii de vară. Pentru puţinele spectacole cari­­ urmează să se mai joace, seara şi în trtatnicuri, cu revista „Apropo Tănase“, Cărăbuşul îşi invită spec­tatorii să-şi reţie bilete din vreme. Fes­ival de muzică ro­mânească în Polonia In sala „Apple“ din Lwow a avut loc, sub auspiciile Ligei Polono- Române, un festival de muzică ro­mânească, sub conducerea cunoscu­tului dirijor şi compozitor polonez dr. Adam Soltys. Şi au mai dat con­cursul la acest festival cântăreaţa Wala Jedrze­jowska şi pianistul E. Steinberger. Programul a cuprins muzică de: Andricu, Dima, Zina, Kiriac, Brediceanu, Cugler, Filoreanu A asistat la acest concert un pu­blic numeros, care a ţinut să-şi ara­te entuziasmul pentru muzica rom­â­nească prin îndelungi aplauze. Expoziţii In magazinul „Armand“ din Str. Colţei 24, (Sfinţilor) este des­chisă de câteva zile o interesanta expoziţie de desene a pictorului Pascun. Expoziţia se poate vizita zilnic. Cercul ieşenilor Sâmbătă 29 Februarie a, c ora 9 seara, va avea loc în sala „Cercului Ieşenilor“, din strada Vasile Conta No. 16, a zecea conferinţă din ciclul „Figuri şi fapte din trecutul Iaşilor“ la conferenţia­r prof. Ion An­drieşescu de la Universitatea din Bu­cureşti, având ca subiect: „Din tre­cutul străvechiu al Iaşilor“. Partea artistică se va bucura de preţiosul concurs al reputatului te­nor Aurel Alexandrescu, al d-lui Mi­hail Teodorescu, solist flaut orches­tra Radio şi d. Radu Botez, solo vi­­oară. Acompaniamentul la pian va fi ținut de d. A Patriciu, din orches­tra Radio. Intrarea liberă. Din largul lume Tipuri ?i întâmplări — Viaţa pMnâ de aventuri a contelui m Tivi Zichy — Budapestta. (Ceps), — Contele Tivadar Zichy. căruia i se spune de obiceiu .,Tivi‘‘ era. acum câţi­va ani de zile una din cele n­« populare figuri budapestane. N’are mai mult de 20 ani. Are „ , ,, —. _ Insă o respectabilă car­eră noe , că va pleca in Anglia, la Londra, chiar de la tipografie, înainte de a ajunge în vitrinele librăriilor­ Confiscarea a fost motivată de faptul că autorul atacă bunele moravuri ale societăţii. „Tivi" a răspuns confiscării cu declaraţia insă o respectapna cux­ era uuv ■ că va pleca în Anglia, la Londra, turnă, începută încă din adolei- i unde cetitorii au o altă înţelegere contă. Contele Zichy, când er? îi. pentra astfel de subiecte, chiar .I--- XZT î„ «rantin» riii'pf­.t când acţiunea se petrece în afara clasa VI, pleca în smoking direct din bar la scoală. In cele din UTOlă a vândut palatul familiei, iar în foarte scurt timp a cheltuit două sau trei milioane pengő. In AmU_ Iqcul unei vieţi desfrânate a înce­put să se gândească la o ocupa­ţie. A fost apoi conducător de au­­tombile, şef de orchestră de jazz, pianist într’un ben, iar în cele din urmă a ajuns scriitor. Subiectele şi le lua din propria sa viaţă şi astfel anul trecut ei publicat pri­ma lucrare literară-Cartea a intitulat-o astfel: „Cum a început”! Şi nu-i decât o sinceră spovedanie a faptelor sale. In anumite cercuri d­e Bu­dapesta confesiun­le tânărului autor au făcut vâlvă și publicul dornic de spectaculos, a cumpărat cartea. S’au vândut astfel peste 4000 exemplare în foarte scurtă vreme. „Tivi” a fost foarte măgu­­lit şi s’a hotărât să continue pe această cale. Acesteia i-a urmat o altă carte intitulată „Orgia, societate cu scop limitat“. După experienţa pi­i­mrei cărţi organele judecătoreşti s’au temut ca nu cumva tânărul autor să înceapă a prezenta publi­cului maghiar scene şi atitudini nepermise, imorale şi de aceea mi­nisterul public a lat hotărîr­ea ca romanele acestuia să fie confis­cate. Ceea ce s’a și întâmplat. In­­tceaga tipăritură a fost ridicată Angliei. Pentru un astfel de ari­stocrat n’ar fi nici o mirare să se prezinte acum sau mai târziu opi­niei publice ca autor englez cu experiente din viata maghiară. Societatea de cli­m­e Societatea de chimie din România va ţine Adunarea Generală ordinară Miercuri 4 Martie c. ora 21, în Am­fiteatrul In­situtului de Chimie, Splaiul Independenţei No 89, cu ur­mătoarea ordine de zi: Darea de sea­mă pe anul 1935. Alegerea preşedin­ţenii şi complectarea biroului. Conferinţa d-lui docent dr. N Maxim: „Delaţiunile dintre spectre­le de absorbiţie si structura combi­­naturilor organice“. TefilM°FÍ?TESCK­ BGII INTERNE Consultații 2 ■— 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prin Pi­du­­a­ria, tramvaiul No. 3 și 15 Prin Suntem un plan sezon al produc­ţiei plastice. Două din cele mai importante lo­caluri de expoziţii, Dalles şi Mozart adăpostesc lucrări de reală valoare. Intr’un compartiment al sălei Dalles, d. Dimit­rie Ştiubei expune o serie de tablouri în care predomină marinele. Cine ar putea mai bine ca un marinar nu­ pătrundă vraja mă­rii? Logodit cu marea, căci d. Ştiu­bei, este ofiţer de marină, este de o fidelitate nebănuită. Atât li este de dragă această mare, aşa de capricioasă, ce-şi schim­bă aspectul aproape de la ceas la ceas ! O înfăţişează pe pânzele sale în toate ipostasele, aşa cum a cunoscut- o. Inhufnată, rea şi rece, cu as­pectul albastru şi de oţel, trecut prin căleală, deslănţuită, demontată d­um i se spune în jargon marinăresc, cu valuri ce ameninţă să târnşvă după ele, la fundul nebănuit de a­­dânc, orice ar întâlni în cale. Dar maestrul Ştiubei ne prezintă marea şi sub aspectul liniştit, având doar suprafaţa încreţită de briza de la larg şi îngemănată cu reflexul soarem­ sau al lunei ce-i arginteaza supra­faţă. . Marinele lui Ştiubei, trebuesc vă­zute, orice tablou descriptiv am în­cerca, nu vom putea reda­ mişcarea, transparenţa şi nemărginirea impri­mată de penelul vrăjit al artistului. Maestrul Ştiubei a ilustrat su­gestiv volumul de versuri al d-lui Gr. Perieţeanu, cu scene ma­­rine. Intr’o sală alăturată expune un alt amorezat de frumos în special de eternul femenin, d- Tudor Locuine. Subiectele de Predilecţie ale expo­­zantului sunt fenveile şi Honii. A­­tât unele cât şi altele sunt vaporoase D. Lorman este un sensitiv. Pe d-sa îl preocupă la modelele sale nu atât forma sau detaliile exteri­oare, urmăreşte însă perseverenţa să redea starea de spirit ce cuprinde şi domină unele temperamente, nu anumite situaţii. „După bal“ (S, bunăoară, căzută pe un scaun, frumoasa noastră, a pă­răsit exuberanţa impusă de vârtejul dansului şi a cuvintel­or de circum­stanţă, şoptite lasmuant la urprhe Ea stă acum şi reflectează gân­­dindu-se la desertâeiurile şi tenven­ţionalismul omenesc. Artistul a isbutit să redea tr.tr’o admirabilă îmbinare cororistică, pli­nă de armonie, nu numai fră­gezimea, mişcarea şi Um­ina judi­cios distribuită, asupra modelului­, a­­les şi el cu deoseb j­t gust, da.* şi re­flexul interior, partea sufletescă Tablourile: „Pas de dans', „I'.ms şi cântec’’, „Cochetărie“ etc. n’au nevoe de nici o explicaţie ca să le ghiceşti starea de sui pit ce s­e des­prinde de fiecare atitudine. De alt­fel o operă de er‘â n’are nevoe de exh­icaţie niciodată. Culoarea predominantă, a d-lui T pri­n e rospl, ce se potriveşte de minune unui sensitiv optimist cum e d-sa. La altă sală e..? me tflorăd­ meri­torii d-na Florenţa Pretorian. D-sa are un talent re,bus,­ care bine dozat, ti va rezerva success d’n­ ce în ce mai notorii. D na Pret­rian are simţul proporţiil­or si ''b’­ay al coloritului. Este însă nefixată, a­­bordează prea multa problema fără să se aprofundeze sufie’pni spre a reda acel impond­­ibil artistic ce nu suferă explicaţieC. ORASIANU Plastica expoziţii - Sala Dalles: Dimitrie Ştiubei, Tudor Lorman ksmmmamm şi Florenţa Pretorian — # AZI la RADIO 12.30 Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35 Concert de prânz. Muzică u­şoară (discuri)- Marş din filmul „Monte Carlo sub bombe" de Hey­mann şi Marş de Powell.-H.M.V.); De ce să ne despărţim de Bos şi E rău să fii îndrăgostit de Noble (vo­ce: Burnier.-C.). Spune-mi un cuvânt de iubire de Benatzky şi Iubirea-i po­veste minunată de Sibireanu (voce: Antoniu.-C.); Mignonette şi Caprifoi de Billy Mayerl (pian; autorul).-C.); Vals de Schancher şi Slowfox le Balz. (Kristall); Fals de Plaia şi Can­ţonetă de Fugazat (Trio Argentine, Gramofon)» 13.15—13.25 Sport. Știri artistice. 13.30 Muzică variată (discuri); U­­vertură la „Țara surâsului“ de Le­­har (orch. Simfonicii din Berlin, di­fu­. de Ieber.-U); Fals din opereta „Printesa dolarilor“ de Leo Fell (orch. Odeon.-O.); Selectiuni din .Timpul liliacului" de Schubert (or­chestra Simfonică.-H . V.)« Torea­dor şi Andaluze de Rubinstein (orch Simfonic« din Berlin, dirij. de Gur­­litt.-O.); Putnuriu din „Farmecul unui vals“ de Oscar Strauss (dTU- de vop Geczv.-H.; Putnuriu de şn­­­crăre de Dostal (orch. Bred Bird. II.)­­R adi­o Jurnal. 14.30 Muzică românească (discuri) • Bătrâneţe, haina grele şi Foaie ver­de spre de grâu (voce: Zavaidoc.-C., Memorii din Banat şi învârtită (lela Chicago (arch. Ilaţegan.-C., Hai ciu­ciu, ciuciu şi Ioane după tine Doda moare (voce: Luţă Ioviţă.-Lila); Mar­şul Reg. de Gardă „Mihai Viteazul“ de Skelety şi Marşul bravilor ostaş? de Schertzinger (Muzica Reg. de Gar­dă „Mihai Viteazul.­C.). 15. Ultimele ştiri. 17 Ora Străjerilor. 18 Concert de muzică variată. Or­chestra de Salon Radio dirij. de Th. Rogalsky; Uvertură spaniolă de Ke­­ler Bela; Intermezzo de Bernards; Serenada îndrăgostitului de Lineke; Valsul iubirii de Ziehrer; Două fox­­troturi de Bawiez; Iţi aminteşti, slow de Schu­enburg; Tango de Sor­ge; Vals de Kochmann; O zi în pă­durea vîeneză de Kreuzberger; Fa­­vană dogală de Marotti; Serenadă flpwijj-tipă de Marchetti. 19 Actun cîtătî dîn lumea slavă d® d­re FftîlU'U. lfl.15 Continuarea concertului: Pot mirt'n din „Alteța sa dansează" de Aseber: Extravagante de Morena; Vals dî­n „Eva" de Gilbert. 20 Radio jurnal;­­Răspunsuri teb­u -"’’m Fmîl Pătrescu, 20.15 Prof. dr. P. Tomescu; Sifili­sul nervos. Postul de „Rado!“ a oferit în ul­timul timp, programe interesante prezentând muzica sub diferite as­pecte. Astfel concertul simfonic dirijat de d. Th. Rogalski, a început cu u­­vertura din opera „Russian şi Lud­milla“ de Glinka, după care a urmat un concert de Mozart — la două piane — în o execuţie îngrijită, care technică şi stil, din partea d-nelor­ Oxinoid şi Cr. Gallin, două tempera­mente muzicale, cu rele calităţi- O „Serenadă" —­ pentru coarde — de Kurt Thomas şi Simfonia No. 1 de Schumann, au complectat programa acestui simfonic, care a prilejuit şi audierea unui poem simfonic „Fe­bruare“ de d Neaga d­e lucrare cu frumoase însuşiri, ca inspiraţie şi colorit orchestral. Un festival „Wagner“ cu frag­mente din „Aurul Rinului“. „Tan­­hauser (uvertura) în o unitară exe­cuţie din partea orchestrei sub ba­­cheta d-lui A­ Alessandrescu. Duete din „I­ohengrin“ şi „Tanhauser“ au fost cântate cu multă simţire şi mu­zicalitate de d-na Aida Heltei şi d. Emil Marinescu. Concertul de Wieniawsky, care a­­bundă de motive slave şi probleme de technică, a avut în d. Grigoraş Dinjeu, pe interpretul ideal. Trăsătu­ra arcuşului, technică solidă şi pre­cizarea tematicei, împreună cu ca­racterizarea fondului compoziţiei sunt calităţile vădite, ale viploristu­lui Gr­­inicu, care a fost secondat de orchestra „Radio“ condusă de d­r. Alessandrescu. Eruditul compozitor rus A. Boro­din, unul din făuritorii şcoalei mu­zicale ruse moderne a fost come­morat cu o conferinţă, desvoltată de d. Emil Ciomae — care a vorbit de viaţa şi onora lui Borodin A urmat apoi quartetul pentru coarde (Re major) executat cu multă îngrijire şi caracterizare, de quatorul „Sar­vaşi“ -- un ansamblu bine înstrunit­­ şi omogenitate între cele patru in-­­ strumente, deţinute de d-nii-­ A. Sar­, vaşi, A. Barbu, C. Apostolescu şi I I I. Bonis Uvertura din „Prinţul I Igor“ şi schiţa simfonică . In sterele„ Asiei mici“ şi „Dansuri polovtiene“ au fost redate cu ca.re jvUM ne de orchestră sub^bagneta d-lui Th Ro­galski. Fragmente din ,.3gor*‘ au fost cântate de d-na Elina Basarab —r cu un glas vibrant şi ad. quat muzicei ruseşti — s-' d. b. tri' fănes­­cu-Goangă (barital.). Reputatul quator „Theodorescu“ în o unitara armonie, a executat un quartet de Dvorak — reiterând frumuseţea muzicei slave, de o ori­ginală inspiraţie şi structură. Un concert de solişti a interesat prin întocmirea programului dând cuvântul eminentului violonist Al Theodorescu, care a desfăşurat, re­marcabilele resurse de technică, mu­zicalitate şi frazare congenială, cu compoziţii de Nardini (concert), Fal­ia — „Suită spaniolă“, o înlănţuire de şease fraze muzicale, bazându-se pe motive spaniole — şi Gr. Cugler, „Adagio“ o originală concepţie, cu tematică şi melodică. A urmat d-na Ana Gadiu, a cărui voce de soprană a găsit accentele potrivite muzicei de Bizet, Puccini, şi Leoneavallo. Cunoscutul bas N. Secăreanu, care se afirmă tot mai mult a fi un mu­zician inteligent, s-a prezentat cu­­două Heduri de Beethoven („Te iu­besc“ şi „In această groapă“) pagini de un lirism pronunţat şi H. Wolf, cu trei pântece de Michel Angelo „Gândesc adesea“, „Tot ce naşte se sfârşeşte“ şi „Sufletu-mi simte” com­­poziţii de un delicat suflu poetic brodate pe o muzică sensibilă, ca expresie şi cu linia melodică bine definită. D. Secăreanu, a dat liedu­rilor de mai sus, o interpretare sim­ţită, găsind la fiecare accentele ne­cesare, prin ajutorul unui glas vi­brant şi condus cu inteligenţă. Toţi artiştii menţionaţi aci, au fost acom­paniaţi la pian, cu multă discreţie şi muzicalitate, mai ales în melo­diile lui Beethoven şi Wolf. In rezumat, din cele expuse aci, se poate vedea frumoasele intenţii, ale factorilor muzicali, ai Soc. „Ra­dio“ care ţine să mulţumească toate exigenţele melom­anilor-auditori, o­­ferindu-le programe variate şi in­teresante. H. G. m»n­« RA­DIO-SIMFONilC Eri Camera de punere sub acuza­re a luat act că pretorul Gh. Trocan și cumnatul său Const Alexescu şi-au retras apelurile la jurnalul prin care Trib. Ilfov, S. II-a le recon­firmase mandatul de arestare. Dosa­rul a fost trimis cab. I instrucţie D- jude Niculescu-Bolintin a audiat eri o serie de martori şi dat fiind nouile împrejurări şi mărturii foarte grave pentru noui persoane cari vor fi implicate în această afacere, d-sa se va deplasa din nou la Tr Severin cu cei doi arestaţi pentru definitivă verificare. Afacerea Gros-Cagero După cercetările efectuate, d. prim­­procuror a delegat pe d. procuror Prosper Constantinescu pentru a se pronunţa dacă este cazul să se ex­tindă acţiunea publică şi asupra al­tor culpabili. Atentatorul d-rului Nie­­merower declarat ires­ponsabil Eri s’a depus raportul medico-le­gal asupra stării mintale a inculpa­tului asasin al d-lui dr. Niemero­­wer. D-nii prof. dr. Minovici, dr. a­­gregat N. Stoenescu și dr. Constan­tinescu atestă că Aurel Ionescu su­feră de delir halucinatoriu și con­chid că este iresponsabil și că fiind dovedit periculos urmează să fie in­ternat într’un ospiciu de dilquenfi, cum ar fi cel de la Sighetul Marm­a­­ţiei. Curtea cu juri achită Florea Hocheanu, fiul directorului Băncii populare din Buftea, ucide cu lovituri de cuţ­it pe perceptorul Cristache Mirea pe când acesta se îndrepta spre casă cu o geantă în care avea câteva zeci de mii de lei. Asasinul a compărut în faţa juraţi­lor de Ilfov pentru fapta sa sub în­vinuirea de asasinat în scop«­ tal­hă­riei — toate cu premeditare Dul la ascultarea numeroşilor martori şi re­stabilirea faptelor din care rezulta le­gitima apărare Curtea achită de ori­ce pedeapsă pe Florea Rocheanu însă îl obligă la lei 50.000 despăgu-­ biri civile faţă de familia celui mort. Dela controlul averilor Concisiunea controlului averilor a examinat redacţiunea deciziei prin care s’a clasat denunţul făcut con­tra fostului guvernator al Băncii Na­ţionale de d­r. Dimitrescu, închein­­du-se toate lucrările. Comisiunea Centrală a Timbrului A decis ca in recursurile contribua­biilor se vor timbra citaţiile pe con­­sid­eraţiunea că prin legea­­din 1 A­­prilie 1934, cu ocazia modificărilor a­­duse art. 85 al legii contribuţiunilor directe din 1933 s’a introdus la acest text, devenit art. 84, dispozițiunea că intaţiunile în recursurile decla­rate de contribuabili vor fi timbrate întrucât materia procedurii în recurs era reglementată de legea anterioară în art. 100, în partea fi­nală a art. 84 modificat s’a prevăzut că și aliniatele 3 și 4 din art. 100 se modifică în sensul arătat. Făcân­­du-se această modificare şi înglo­­bându-se în textul citatului articol dispoziţiunea prin care citaţiunile sunt supuse taxei de timbru, această dispoziţiune a rămas în vigoare şi sub imperiul legii din 1935 întrucât această lege n’a adus nici o modi­ficare art. 11 mai sus citat. Procesul comuniştilor în faţa Consiliului de Război­ uri a început judecarea celor 19 a­­cuzaţi în frunte cu Ana Pauker şi Colef pentru delictul de tulburarea liniştei publice şi agitaţii contra sta­tului. Consiliul format din d. col Bădescu, preşedinte, maiori Ştefă­­nescu şi Dobreanu, căpitani Leovea­­nu şi Dumitrescu, asesori comisar regal căpitan D. Atanasiu, grefier d. Matei Iliescu. Apărarea a cerut consiliului pen­tru a se putea pregăti să se amâne procesul, ceea ca consiliul, după delibrare, admite şi amână pro­cesul la o dată ce urmează a se co­­ntinuca. Palatul Justițel («SifiiHMilÎtlIiSi Contribuia profesorilor şi elevilor şcoa­­lei Comerciale Superioare din nsBnnwnBBn­ Constanţa pentru Basarabeni D-l Nicolae Pascu, directorul şcoa­lei, a primit din partea elevilor anu­lui IV, următoarea adresă: „La apelul adresat de Societatea Naţională de Cruce Roşie, la în­demnul d-lui dr. Angelescu, minis­trul şcoalelor şi sub îndemnul dom­nilor profesori ai noştri, elevii şcoa­lei de sub conducerea dv., au înţeles să răspundă acestei înalte chemări. Avem onoare să vă depunem su­ma de lei 2932, colectată prin con­tribuţia noastră a tuturora. Elevii anului IV Lei 800. Elevii anului III Lei 200 Elevii anului II Lei 566. Elevii anului I Lei 366. Profesorii şcoalei 1000. In total Lei 2932. Soc. Naţională de Cruce Roşie Ro­mână, vă exprimă în numele celor flămânzi şi goi, cărora va face să a­­jungă darul dv., constând din lei 2932,­­ mulţumirile sale foarte since­re, şi vă roagă să primiţi asigurarea recunoştinţei sale. Preşedinte, Dr. G. Costinescu Secretar General, General Filipi | HERDANICALEA VICTORIEI 45 CEJTAUPAMT ELIGATftV EETin| PATRU ETA­­­E' As. Div. C. IX/52/36-Publicatiune In baza încheerii judecătoriei mixte Cernăuți As. Div. C. IX 52136 din 24 Februarie 1936 se con­voacă la această­­ judecătorie în conformitate cu disp. art. 27 al le­gi pentru lichidarea datoriilor a­­gricole si urbane din 7/1V 1934 pen­tru ziua de 17 Martie 1936 ora 10 a. m., camera 2, toţi creditorii d-lui dr. Josef Kissmann în Cer­năuţi, pentru radierea menţiunii făcute în conformitate cu art. 26 din citata lege asupra 1/2 din corp. tari- fasc. Nr. 4945 din comu­na cadastrală Cernăuţi. Judecăto­ria mixtă Cernăuţi, Efectiv IX la 24 Februarie 1936 Jude-Președinte (ss) BADULINSCHT­T Grefier,­ ­_________- (sş) Solomon Pentru a exploata Brevetul de Invenţie No. 18181 relativ la: „Perfecţionări la construi­rea de clădiri” proprietarul acestui brevet, Domnul Guy Felix Kotrbaly doreşte a-l ceda sau a acorda licen­ţă de exploatare şi, în genere, a in­tra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatărei lui în Ro­mânia. Informatiuni la: Inginer Mar­cus & Berieselt Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti­ I, str. Col­tei No. 1. MINISTERU­L JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Inginer justin-Edgard A. Au­­rian, născut la 7 Mai 1908 în Bucu­reşti, d® religie creştin-ortodox do­miciliat în Bucureşti, Piaţa M. Ko­­gălniceanu No. 8 A. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Aurian pe acela de Blăjeni spre a se numi Justin-Edgard Aurian- Blăjeni. D. dr. Cornel­iu-Mişu A. Aurian, născut la 27 iulie 1904 în Bucureşti de religie creştin-ortodox, domiciliat în Bucureşti, Piaţa K­ogălniceanu No. 8 A. a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Aurian pe acela de Blăjeni, spre a se numi Corneliu-Mişu Aurian-Blăjeni. D-l Radu Vasile Petre zis Radu­ Vasile Cristea zis Radu Vasile Hris­­toff, domiciliat în București str. Mi­hai Bravu No. 306 a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Petre în acela de Cristea, spre a se numi Radu Vasile Cristea. - -— D. Grigore Stan Stoica Barim zis Stoicescu, domiciliat în Bu­curești, cartier Steaua C. F. R. D. No. 56 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Stan Stoica Barbu, în acela de Stoicescu, spre a se numi Grigore Stoicescu. * Stefan Popov, domiciliat­ în comuna Ostea de Sus,, jud. Romanaţi a făcut cerere aces­tui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popov, în acela de Popescu-* Vlăduleni, spre a se numi Şte­fan Popescu-Vlăduleni - ■«»»•»---­D. Moise Uşer, de religiune mo­­zaică, domiciliat în Bacău. Calea Regina Maria 3. a făcut cerere a­­cestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimie de Uşer în acela de Martin Reşu, spre a se numi Moise Martin Reşu. D-l Moses Svart, născut la 10 Oct. 1893, în corn. Podul Iloaei jud. Iaşi, domiciliat în Cernăuţi si­ Masarik No. 5 a făcut cerere ace­stui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronomul de Svart în acela de Valentin, spre a se numi Moses Valentin D-1 Ionel H. Haimovici, de reli­giune mozaică, născut la 30 Martie 1904, domciliat în București, str. A­­polodor Nr. 3, a făcut cerere ace­stui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Haimovici în acela de Hojan, spre a se numi Ionel Hojanu. D-l Maxim (prin botez Mihail) S. Bercovici, născut la 11 Sept. 1881 în Pitești, domiciliat în București, a făcut cerere acestui Minister de a a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bercovici în a­­cela de Vălimăreanu, spre a se numi Maxim (prin botez Mihail Vă­­limăreanu. D-l­n Constantin Gh. Pastrama, năa­cut la 12 Oct. 1900 în com. Urziceni jud. Ialomița, domiciliat în com­ii,­na Militari, jud. Ilfov a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să, schimbe numele său patronimic de „Pastramă“ în acela de Gheorghiu, spre a se numi Constantin Gheorg­ghiu. D-l Zamvel A. Feredioariu, nass­cut la 3 Octombrie 1890 în Dorohoi,­ domiciliat în Dorohoi, str. I. C. Bra­tianu Nr. 136, a făcut cerere ace­stui Minister de a fi autorizat săi schimbe numele său patronimic de Feredioariu în acela de Segal, spre­ a se numi Zamvel A. SegaL i| -----.....----- _ tj D. Dumitru Bozgolide, născut la­ 17 Ianuarie 1877 în corn. Boroviciul (Macedonia), domiciliat în BucusI­rești, Calea Sorban Vodă No. 109*’ a făcut cerere acestui minister dei; a fi autorizat să schimbe numele­ său patronimic de Bozgolide în ac­cela de Atanasiu, spre a se numi Dumitru Atanasiu. D-l Gheorghe Wolfram, născut În 6 Dec. 1899 în Craiova, domiciliat în orașul Eforie jud. Constanta, a fă­cut cerere acestui Minister de a fi au­­torizat să schimbe numele său pa­tronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. D-l David I. Sachter, născut la 8 Mai 1898 în comuna Moinești, jud. Bacău, domiciliat în Buzău, str. Pe­tre Bărbulescu Nr. 2, a făcut cerere acestui Minister, de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sachter în acela de Dinu Soreanu, spre a se numi David Dinu Soreanu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre stiinta acelora cari ar apt să facă opozitiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. GREFA TRIB. VLASCA S. H-S ...- ¦ EXTRACT ~­­ Nr. 7653 Preotul Dumitru G. NicuTesett din comuna Tămăsesti Vlasca, prin pet­it­ia înreg. la Nr. 13.430/935, a intentat acţiune de divorţ soţiei Vasilica Pr. Dumitru G. Nicu­­lescu din Bucureşti nentru motive determinate de lege. Copii au Georgeta­­ de 6 ani, Margareta de 4 ani şi Paulina de 2 ani. Soţia posedă avere imobilul din Bucureşti Str. Elena Doamna Nr. 86 colt cu Str. Filaret. Corpul de case compus din pivniţă, la parter 3 camere, iar la etaj 5 ca­mere. Ocupă tot fundul curţii din moştenitori Hie Ionescu până în strada Filaret — Bucureşti îm­­preună cu terenul pe care se află construit acest imobil şi casa de teren a locului de casă din partea dreaptă a locului de casă de lângă moştenitori Ilie lonescu pe lăţi­­mea de 3,30 m. dela stradă şi până la fund. Constituit dată actul au­tentic de judecătoria Vida la Nr. 489/936. Termen pentru audiere martori la 3 Aprilie 1936. Grefier. Indescifrabil.

Next