Viitorul, aprilie 1936 (Anul 28, nr. 8465-8487)
1936-04-01 / nr. 8465
ANUL XXVIII No. 8465 ) NOTE SAVANTUL ALET S CARREL şi miracolul de la Maglavit însuşi să se roage sau să poseadă credința religioasă. E de ajuns ca cineva să se roage lângă el, sau să fie în stare de rugăciune". Aceste fapte arată o legătură nebănuit de puternică între activitatea organică şi activitatea psihică ? Noi, prin suflet şi prin minte, putem influenţa trupul, după cum alterările organice schimbă chiar personalitatea. Omul este o ființă în care şi trupul şi sufletul nu fac decât o singură şi puternică unitate sintetică, prezentată într’o carte care a avut şi mare răsunet, în lumea lectorilor din toată lumea — un fel de Povestirile d-rului Axei Munte transpuse pe planul filosofic şi ştiinţific — şi anume în cartea d-rului Alexis Carrel : „L’Homme, cet inconnu", am găsit unele amănunte asupra fenomenului rugăciunei ca putere de vindecare ce le socotesc vrednice de-a fi cunoscute. De altfel publicul românesc este pregătit a înţelege comentariile savantului medic, care îşi propune a da sinteza completă a tot ceia ce se cunoaşte până azi analitic despre om, prin cele expuse la noi, cu ocazia „miracolului" de la Maglavit de către dr. G. Marinescu, ori dr. Paulian. D-l dr. G. Marinescu a scris un volum întreg de savante comentarii şi explicaţiuni, in jurul Lourdes-ului şi Maglavitului. lată acum ce ne arată şi dr. Carrel, despre minunile dela Lourdes, cari aruncă impresionante lumini asupra faptelor dela Maglavitul românesc. Vindecările dela Lourdes — ne Spune dr. Carrel — sunt nenumărate ..... şi sunt reale. Există acolo o asociaţie observam noi medicii la acei cari .__i. w , __I ___ ... se alcoolizează in mod disi medicală internaţională, care studiază şi confirmă ştiinţificeşte vindecările. De asemeni la Lourdes se află instalat şi un comitet al Academiei de Medicină din New-York, prezidat de dr. Peterson, care studiază obiectiv faptele. Se constată vindecări de tuberculoză uşoară, de abcese reci, de răni supurante, lupus, şi cancer, etc. „In câteva secunde, în câteva minute, cel mult în câteva ore, rănile se cicatrizează, simptomele generale dispar, pofta de mâncare revine. Uneori desordinele funcţionale se evaporă înaintea vindecărei anatomice". „Singura condiţie indispensabilă — continuă d-rul Carrel — este rugăciunea PETRONIUS fel X A ft A ABOJiflpEfiTE ■Hi r Pentru un an .... . 600 iei l| r Pentru un sn = = , = 1^60 Iei * Sase luni ... 300 „ In STRĂINĂTATE 1 . Sase luni... 700 * i • Tre! Iun! . ■. ISO m || ( a Vrei Sun! * • 35© „ ___ Institutiuni publice si particulare Lei 1000 anual 2 lei 8 Pagini p. Miercuri 1 Aprilie 1936 REDACŢIA şi ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Strada R. Pericare t'J leieroine Direcția Redacnari 3.79.69 ........ 3.80.30 ........ 3.79 .12 Taxa se plătește Tn numerar Ph.Me P. T. T. cont. circ. No. 137202/926 Pentru Armată, Şcoală şi Biserică trebuesc făcute toate sacrificiile — Strălucita cuvântare a d-lui dr. Irigegenescu, ministrul Instrucţiei — suprimat foarte multe şcoli: licee, gimnazii, şcoli profesionale, şcoli comerciale. Din categoria şcolilor profesionale, suprimarea a mers până la 50 la sută. Bacalaureatul ajunsese iluzoriu. Deasemeni bursele date fiilor de săteni au fost toate suprimate, căci din 250 milioane lei prevăzuţi pentru burse, suma se redusese la 17 milioane. Acelaş dezastru în ce priveşte construcţia de şcoli. La 1928 rămăseseră, neterminate 1400 scoli, din cele 8.000 câte s’au construit. Cinei ani mai târziu, cele 1400 scoli erau tot neterminate. Si totuşi cu toate marile greutăţi financiare, în 2 ani de guvernare, s’au termnat aproape toate aceste scoli si s’au pns în lucru alte 4000. Trecând la salarizare corpului didactic, d- l dr. Angelescu a criticat violent, politia şcolară naţional-ţărănistă, care nu plătise gradaţiile, deşi gradaţiile sunt parte integrantă din salariu. Guvernul actual a plătit gradaţiile şi le-a prevăzut în bu£et, pentru ca în viitor să nu mai fie posibile discutiuni asupra acestor gradaţii. Aceias solicitud'ne s’a arătat si Universităţilor, pentru cari sau Cuvântarea d-sale, întreruptă cu puternice si Prelungite aplaure si salutată cu ovaţii, va fi, în urma aprobărei Adunare, afişată. a]0,a^ gume importante care să In acest discuri cL sa f. j facă din laboratorii realităţi, cu sinceritate, o expunere limpede ^ _ a_M_____m m „ a situaţiei învăţământului de toate gradele sub guvernele trecute si sub guvernul actual. In rezumat si ne bază de cifre precise situaţia se înfăţişa astfel: In 1928 la retragerea guvernului liberal, funcţionau, în învăţământul primar, 43 mii învăţători. In Noembrie 1933, când guvernul liberal a luat răspunderea treburilor obşteşti, nu existau decât 38 mi. Deci 5 mii mai puţin, in afară că nu se făcuse timp de 5 ani nici o numire, ceea ce ridică numărul învăţătorilor şomeri la 17.500. Această tragică stare era cu atât mai dezastroasă şi mai păgubitoare pentru cultura naţională, cu cât analfabetismul crescuse de la 40 la sută la 80 la sută. In curs de 2 ani şi jumătate au fost numiţi 14 mii din acest număr de învăţători. . „ In învăţământul secundar, stau toata opinia publica. Cu prilejul discutiunii la Cameră a bugetului ministerului instrucţiunii, a răspuns tuturor vorbitorilor d-l dr. Angelescu. Cuvântarea d-lui dr. Angelescu a pus faţă în faţă politica şcolară a partidului liberal , care socoteşte Şcoala, alături de Armată şi Biserică, institutele fundamentale ale Statului, pentru cari trebuesc făcute, oricât de mari ar fi, toate, dar absolut toate sacrificiile în interesul superior al ţarei — şi politica şcolară a partidului naţional-ţărănist care a lovit continuu şi Şcoala şi Armata şi Biserica, le-a desconsiderat şi le-a dispreţuit. Dl dr. C. ANGELESCU Ministrul şcoalelor mmmm D. dr. N. Lupu va conferenţia despre „Onestitatea în politică“ .. • v.';;•' *:C ■ • *?,■., t ■ : -■ ... , D nii R. BOILA şi AUREL UOBRESCU . Ce dracul Ml subiect nu putea să și aleagă. Propaganda extremistă şi liniştea ţării Ca un ecou al marilor prefaceri şi complicatelor evenimente din afară, ţara noastră a cunoscut şi ea, de câtva timp, politicele de violenţă, curentele cari se abat de la normalul politicei evolutive, şi curentele când de dreapta, când de stânga. Desigur, această polarizare a vieţei publice nu poate, decât să dăuneze tatei, care mai mult decât oricând are nevoe de linişte, de bună înţelegere, şi mai ales lată CC trebue să ştie OI de-o muncă dirijată pe traiectopinia publică,ria unui progres naţional, fără lată ce ştie de altfel salturi în necunoscut. Cum aceste curente cari trăiesc din exploatarea anormalului, şi din mirajul aventurilor, s’au intensificat d© câtva timp d. Inculeţ, ca ministru de interne, în a cărui grije stă, în deosebi, ordinea publică, a ţinut, ca prin declaraţiuni făcute presei să aninte că guvernul este ferm decis a supraveghia activitatea curentelor extremiste, pentru ca ţara să fie pusă la adăpostul neliniştei, agitaţiei, şi politicelor cari duc la anarhie şi la destrămare socială. D. Inculet» a ţinut, deasemeni să adaoge, că va lua în cercetare amănunţită problema stranie a înmulţirei ziarelor, cari n’au la spatele lor nici-un partid, şi nici-o personalitate cu răspundere. De unde se alimentează aceste ziare? De unde îşi iau fondurile ? Iată întrebări cari sunt pe cât de fireşti, pe atâta, de îngrijitoare. Declaraţiunile d-lui Inculet, samt astfel de natură să linişteasub forma celei mai enigmatice şi „ . . „ . QC.,„,.W , , . ... .. I T Isca opinia publica şi să asigure miraculoase asociaţii vitale, pe care : 1 „ i* de Natura a produs-o în marea ei operă de creaţie tara, că ea e pusă la adăpost de agitaţiile dăunătoare şi de politicele ori misterioase, ori aventuroase, în orice caz adânc vătămătoare creditului ţarei în afară, şi progresului ei intern. *De altfel guvernul actual, stând pe poziţia apărărei ţarei de orice extremism politic, nu face decât să continue o tradiţie care îi constitue cu adevărat o glorie, pentru că numai această politică de progres liniştit, de naţionalism cuminte şi tenace, a putut să dea tarei cadrul unui progres sănătos şi consolidarea unui stat întemeiat nu pe aventură, ci pe concepţii înţelepte. Partidul liberal în toată lunga lui activitate pusă în serviciul ţărei, s’a ferit de orice exageraţie politică, de orice tendinţă spre aventură şi spre experimentări riscate, în care viaţa unui popor se pune în cumpănă, cu uşurinţa cu care se pune la masa de joc, o carte aducătoare de noroc, sau de dezastru ! Ţara are nevoe de linişte şi de propăşire. Ea nu poate fi arena pe care să se desfăşoare toate aveaturile, şi toate curentele de destrămare, şi de acea guvernul actual va şti să fie apărătorul ordinei, şi al politicei de stat, menţinându-se pe linia şi în programul partidului liberal, care a fost şi rămâne acela al unei evoluţii sănătoase, care se fereşte de ori ce exagerare şi de orice tentativă de răsturnare a ordinei şi liniştei. Partidul şi guvernul liberal, sunt convinşi azi, cum au fost convinşi totdeauna că singură evoluţia pe drumul naţionalismului constructiv, este aceea care dă ţării temelia prevenită şi-i îndreptăţeşte speranţele pentru zilele de mâine. Bugetul viitor După amănunţite dezbateri, Camera deputaţilor a adoptat legea bugetară care fixează veniturile şi cheltuelile Statului pe exerciţiul viitor. Se cunosc caracteristicele bugetului pe 1936—37. El a fost întocmit cu toată chibzuiala, pe baza unor prevederi prudente, pe deplin îndreptăţite de rezultatele date în cursul aplicării bugetului ce se inchee. El continuă politica de însănătoşire financiară şi de echilibru bugetar, inaugurată prin rezultatele bugetului pe anul curent. Cu toată grija de a se asigura cât mai larg unele nevoi vitale ale ţărei, — în primul rând nevoile apărărei naţionale, ale învăţământului public şi ale sănătăței, — grija de căpetenie care a prezidat la elaborareea lui a fost evitarea cu orice preţ a deficitelor, continuarea politicei chibzuite şi sănătoase de echilibru financiar. In deosebi pentru înzestrarea armatei, sacrificiile n’au fost precupeţite şi situafiunea internaţională învederează cât de îndreptăţite sunt aceste sacrficii, consimţite de ţara întreagă. De altfel situafiunea economiei naţionale, în plin mers ascendent spre propăşire, îngădue într’o măsură îndreptăţită prevederi optimiste. Felul cum a fost aplicat bugetul în curs de actuala conducere a ministerului de finanţe, este o chezăşie că şi executarea bugetului viitor se va face în acelaşi spirit de prudenţă şi prevedere. Prestigiul, valoarea şi utilitatea unei guvernări se învederează făr ei şi prin felul cum se fixează de guvern şi de Cameră veniturile şi cheltuelile publice. Este o operă complexă şi de interes vital care trebue să armonizeze şi să satisfacă pe de o parte îndestularea serviciilor publice şi bunul mers al Statului, iar pe de alta să nu ceară țărei decât sacrificiile strict necesare. Acest populat l-a realizat bugetul pe exerciţiul viitor, care constitue încă o operă merituoasă la activul guvernului național-liberal prezidat de d-l G. Tătărescu. A 51c £51£ Ecouri murit decanul institutorilor din Franţa. El avea vârsta destul de frumoasă şi care deşteaptă multe speranţe — vai! cât de neîndeplinite! — de 105 ani. Numele său era Maresehal şi căţi mareşali cu titlu nu ar fi fost bucuroşi să schimbe cu el „onoarea“ de a fi cel mai bătrân om din Franţa ? O călătoare recent visitatoare a Capitalei, d-na Brisson, ne descrie iar ca un sat oriental, ea de altfel nefiind impresionată decât de birjarii muscali, cu trăsurile elegante. Unde va fi văzut această călătoare azi, cea ce nu mai e în Bucureşti de douăzeci de ani : muscalii cu trăsurile elegante ? In fața Dacului Tei — care se întinde paralel cu strada, aşa că localnicii sunt într’un fel venetienii bucureşteni — se găseşte o Biserică, Sfânta Sofia. E o miniatură arhitectonică, de toată drăgălăşenia. Pictura ei se face acum de pictorul Pan Ioanid. O inscripţie exterioară ne spune că biserica are o vechime de 450 ani, şi că este declarată „monument istoric“. Am fi dorit însă ca anul clădirei să fie indicat şi altfel decât prin o placă de tinichea. I Continuare în pap. 2 a) I Câte triste constatări din punct sintuil spre deosebire de celelalte absooluri, are şi o acţiune convulsivantă. Vinurile tonice cu bază de quinquina, sunt un mijloc de alcoolizare zilnică şi prepară pe copii la alcoolism cronic. Diferitele meserii predispăm la alcoolism cronic disimulat, cârciumarii cari se cinstesc cu clienţii, lucrătorii şi femeile, de la bucătărese şi spălătorese, până la doamnele din înalta societate, cari abuzează de cocktail, wisky şi liqueururi. împrejurările vieţii predispun la alcoolism , se bea la înmormântare, se bea la nuntă de doctor D. PAULIAN Alcoolismul latent vesel să te bucuri şi să bucuri şi pe alţii! Se bea la banchete şi cu băuturi se desileagă limba şi după băuturi se ţin discursuri. Se bea egal de ambele sexe şi din nefericire la ţară se bea şi de către copiii mici. Lucrătorul care bea, va vedea diminuând şi forţa de lucru şi calitatea lucrului, la fel cu intelectualul şi cu orice produs al muncii şi creerului omenesc. Alcoolismul oboseşte vederea, şi sub influenţa alcoolului producţia scade enorm sub sută chiar cu doze mici de alcool. Chiar sportivii se resimt de pe urma alcoolului şi cei ce nu beau îi întrec şi la ascensiuni şi la oboseală. Atenţia este diminuată şi cei ce beau chiar cantităţi mici de vin, fac greşeli la dictare , fie şcolarii, fie dactilografele. Compoziţiunile scriitorilor sunt şi la greoaie, întîrziate şi defectuoase— botez, se bea la onomastice, se bea! iar impregnaţia alcoolică se reia încheierea unei afaceri, se bea, simte şi în text. Conducătorii de mereu şi mereu, sistematic şi pe vechicule fac mai multe accidente, nesimţite intrăm pe povârnişul alcoolismului cronic. Se boa când iar maeştrii de ateliere, fac greşeli şi omisiuni în coordonarea ]u-Dar nu e necesar ca bolnavul populaţiunei intoxicate, căci ale eşti trist să uiţi; se boa cât eşti elului. Priceperea este diminuată, de vedere phisic şi corporal, nu observăm noi medicii la acei se alcoolizează în mod disimulat şi inconştient , câte cancere de stomac şi ficat, la cei ce obişnuesc aperitivele şi câte tulburări nervoase la cei cari le repetă mai des. Aperitivul nu exaltă polia de mâncare ci o anihilează. La noi a intrat în obiceiul familial al ospăţurilor. In Franţa s:a consumat şi se consumă mult, absintul. S’a văzut că abuzul de absint, este printre cauzele depopulaţiei şi al inferiorizărei rasei şi totuşi când s’a dat alarma de a-1 suprima, s’a răspuns că se riscă ca veniturile Statului să scadă ! Dar nu s’a calculat şi scăderea forţei organice şi cerebrale a calculul aproape greşit întotdeauna, emotivitatea diminuată până la impasibilitate. In munca excesivă, alcoolul în beuturi fiind un cardific şi producând euforia atât de bine cunoscută, s’a crezut că este un corectiv al forţelor fizice pierdute. Oricare ar fi calitatea şi chiar cantitatea, alcoolul este realacător organismului. Alcoolul conţinut la două pahare cu bere de 4 la sută ca şi într’un pahar cu vin de 10 grade este capabil să altereze perfecţia şi atenţia necesă, la cei însărcinaţi cu asemenea dispoziţiuni ca: păzitori, sentinele, mecanici, ingineri, gardişti, vânători, etc. Dactilografele, şcolarii, fac în asemenea cazuri, erori la dictare. Sunt bolnavi cari au stare hereditare nervoase , la aceştia — de exmplu — la foşti epileptici, cari au ţinut o dietă riguroasă, fără excitante nici alcool, accesele au dispărut de ani de zile. Ei bine — chiar după zeci de ani — accesele pot reveni şi chiar să fie fatale la aceia cari chiar întâmplător sngerează cantităţi mici de alcool. De curând chiar unui bolnav al m©u, care căpătase accese de epilepsie în urma unei operaţii la craniu, şi care cu o dietă riguroasă nu le mai aveai de 4 ani de zile, i-au reapărut ac- cesele, bând un singur pahar cu vin. De altfel am amintit că alcoolurile tari şi în special „absintul“ poate inrovoca convulsive. Influenţa nocivă a alcoolului se exercită şi asupra glandelor reproducătoare. Alcoolul devine astfel un factor de degenerare a rassei. Pe când la bărbaţi alterează chiar produsul glandelor, la femei atacă chiar produsul concepţional (fătul). Femeea care bea alcool, în afară că intoxică glandele reproducătoare, îşi intoxică şi fătul din pântece. Alcoolul trece în sânge şi chiar în lapte la doici. Copiii alăptaţi de o astfel de doică sunt agitaţi, nervoşi şi cu insomnii; mai târziu fac convulsiuni şi rămân cu tendinţa de a deveni alcoolici, dacă până atunci nu ajung epileptici, înapoiaţi şi cu tot felul de degenerări fizice şi mintale. Ei sunt victime inocente ale unui alcoolism rar lent al progenitorilor. „Copiii de Duminică” din Belgia sunt evidenţa experimentală. Medicii favorizează uneori în mod inconştient alcoolismul, fie prescriind tonice cu alcool şi în special cognac, fie chiar alcool în fricţiuni externe. Alcoolul la acest din urmă caz este absorbit prin piele şi chiar pe cale respiratorie. Cârciumarii şi mai ales pivnicerii, pot căpăta tulburări nervoase, intoxicaţiuni şi chiar paralizii pe această din urmă cale, chiar fără să bea băuturi alcoolice. Nu mai amintesc rolul nefast asupra stomacului, ficatului şi inimii, şi care agravează boli ascunse şi chiar cancerul. Sistemul nervos se resimte în special ; alcoolul scade nivelul conştiinţei profesionale şi slăbeşte sentmentul responsabilităţii este deci o otravă a inteligenții (Legrain). Marile catastrofe mondiale nu sunt streine de alcoolism mascat. Cu ocazia naufragiului vupoa- TREIZECI de IHILIARDE. tronele Banilor naibil-liniste Reprezentaţii partidului naţional-ţărănesc au criticat cu vehemenţă proectul de buget prezintat parlamentului şi au încercat să micşoreze importanţa echilibrărei bugetului trecut. D. Victor Antonescu ministru de finanţe a înfăţişat Camerei gestiunea guvernărilor trecute. Această gestiune s’a soldat cu 30 miliarde deficite. Iată cum se repartizează pe ani şi miniştri de finanţe deficitele bugetare : Bugetul din 1930 al d-lui Mihai Popovici s’a încheiat cu deficit de : 5 miliarde 600 milioane. Bugetul 1931 al d-lui Madgearu s'a încheiat cu un deficit de : 8 miliarde 977 milioane. Bugetul d-lui Argetoianu s'a încheiat cu deficit de : 10 miliarde. Bugetul 1933—34 al d-lui Madgearu s'a încheiat cu deficit de: 5 miliarde. Se ajunge deci la un total de deficite de : 30 miliarde lei. Iată gestiunea guvernărilor partidului d-lui Mihalache. In aceşti patru ani s'au utilizat fonduri de 10 miliarde care nu erau trecute ca venituri în buget, ci provenite din fonduri speciale, concesiuni şi împrumuturi de consumaţie în străinătate. Azi economiştii d-lui Mihalache, d-nii Mihai Popovici şi Madgearu cer insistent să fie readuşi la cârma ţării. Când guvernul actual a echilibrat finaţele publice, a plăti la zi angajamentele statului de salarii, pensii şi material şi a lichidat trecutul împovărător lăsat de guvernele trecute, este o sfidare încercarea de a înşela din nou opinia publică. Armata ţarei a fost lăsată dezorganizată sub aceste guvernări, iar azi, din resurse reduse s-a realizat opera de înzestrare alocându-se pentru armată în doi ani circa 20 miliarde lei. In astfel de condiţiuni, orice critică adusă guvernării actuale, nu poate fi calificată decât o încercare de a împiedica consolidarea statului în toate domeniile. Să se facă lumină In ultimele luni au apărut o se-rie de fiţuici, nafonaliste sau ultra- democrate, care cotidian, învinuesc de trădare pe oamenii noştri de Stat şi găsesc totul putred în viaţa constituţională şi democratică sau totul putred în „infama burghezie". Am crezut că aceste organe de „polemică violentă" trăesc din şantaje şi escrocherii. Numeroase cazuri cunoscute, numeroase încercări neisbutite, pledau pentru această soluţie ...financiară, a imaculaţilor „îndrumători" de opinie publică. Ne-am înşelat. Nu e numai atât. Şantajiştii ce trăesc în marginea presei cinstite, au şi alte surse de venituri. Ei trec de la delictul escrocheriei la crima de trădare, cu uşurinţa cu care părăsesc extremismul de dreapta pentru a se vinde la cel de stânga. Timpurile neutralităţii din 1914- 1916 au reînviat. Ca şi atunci „îndrumătorii" opiniei publice şi „dascălii" oamenilor noştri politici, — se găsesc în registrele agenţiilor de propagandă ai statelor streine. Oferta este la înălţimea cererei. Decât, nu mai voim să asistăm la aceste vânzări şi cumpărări nu de conştiinţe, caci oamenii aceşti« pleava societăţii, n’au avut nicio dată conştiinţă, — ci vânzări cumpărări de marfă defetistă. Târgul acesta ruşinos s'a încept în întreaga lume. El este totdeauna premergătorul şi însoţitori neînţelegerilor dintre popoare Se aruncă aur oamenilor pentr cari noroiul este prea bun, pentru ca la rândul lor să arunce c noroiu în acei cari nu pot fi cumpăraţi cu aur. Şi în numele libertaţilor constituţionale sau al naţionalismului integral, opinia publică românească ar trebui să asiste impasibilă la acest mezat ! Socoteala de acasă nu se potrveşte cu cea din târg. Acei ca voesc să transfere şantajul şi înşelăciunea din domeniul privat în ce public, şi-au făcut o proastă socoteală. Naţiunea se va apăra împotriv acestor paraziţi, puţin periculo, când nu poartă microbii exantematicului, imortali însă, când a fost contaminaţi de fidele agenţilor streini. Crimei ce o comit, se va răspunde cu o pedeapsă exemplare --------r-:na —■ 1 ------- IN PAGINA 8 : ÎNDRĂZNELILE şi greşelile D-LUI ION MIHALACHE