Viitorul, aprilie 1936 (Anul 28, nr. 8465-8487)

1936-04-01 / nr. 8465

ANUL XXVIII No. 8465 ) NOTE SAVANTUL ALET S CARREL şi miracolul de la Maglavit însuşi să se roage sau să poseadă credința religioasă. E de ajuns ca cineva să se roage lângă el, sau să fie în stare de rugăciune". Aceste fapte arată o legătură nebănuit de puternică între activitatea organică şi activitatea psihică ? Noi, prin su­flet şi prin minte, putem influenţa trupul, după cum alterările organice schimbă chiar personalitatea. Omul este o ființă în care şi trupul şi su­fletul nu fac decât o singură şi pu­ternică unitate sintetică, prezentată într’o carte care a avut şi mare răsunet, în lumea lectorilor din toată lumea — un fel de Povestirile d-rului Axei Munte transpuse pe planul filosofic şi ştiinţific — şi a­­nume în cartea d-rului Alexis Car­rel : „L’Homme, cet inconnu", am găsit unele amănunte asupra feno­menului rugăciunei ca putere de vindecare ce le socotesc vrednice de-a fi cunoscute. De altfel publicul românesc este pregătit a înţelege comentariile sa­vantului medic, care îşi propune a da sinteza completă a tot ceia ce se cunoaşte până azi analitic despre om, prin cele expuse la noi, cu o­­cazia „miracolului" de la Maglavit de către dr. G. Marinescu, ori dr. Paulian. D-l dr. G. Marinescu a scris un volum întreg de savante comentarii şi explicaţiuni, in jurul Lourdes-ului şi Maglavitului. lată acum ce ne a­­rată şi dr. Carrel, despre minunile dela Lourdes, cari aruncă impresio­nante lumini asupra faptelor dela Maglavitul românesc. Vindecările dela Lourdes — ne Spune dr. Carrel — sunt nenumărate ..... şi sunt reale. Există acolo o asociaţie observam noi medicii la acei cari .__i. w­­ , __I­ ___ ... se alcoolizează in mod disi medicală internaţională, care stu­diază şi confirmă ştiinţificeşte vin­decările. De asemeni la Lourdes se află instalat şi un comitet al Acade­miei de Medicină din New-York, prezidat de dr. Peterson, care stu­diază obiectiv faptele. Se constată vindecări de tubercu­loză uşoară, de abcese reci, de răni supurante, lupus, şi cancer, etc. „In câteva secunde, în câteva minute, cel mult în câteva ore, rănile se ci­catrizează, simptomele generale dis­par, pofta de mâncare revine. Une­ori desordinele funcţionale se evaporă înaintea vindecărei ana­tomice". „Singura condiţie indispen­sabilă — continuă d-rul Carrel — este rugăciunea PETRONIUS fel X A ft A ABOJiflpEfiTE ■Hi r Pentru un an .... . 600 iei l| r Pentru un sn = = , = 1^60 Iei * Sase luni ... 300 „ In STRĂINĂTATE 1 . Sase luni... 700 * i • Tre! Iun! . ■. ISO m || ( a Vrei Sun! * •­­ 35© „ ___ Institutiuni publice si particulare Lei 1000 anual 2 lei 8 Pagini p. Miercuri 1 Aprilie 1936 REDACŢIA şi ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Strada R. Pericare t'J leieroine Direcția Redacnari 3.79.69 ........ 3.80.30 ........ 3.79 .12 Taxa se plătește Tn numerar Ph­.­­Me P. T. T. cont. circ. No. 137202/926 Pentru Armată, Şcoală şi Biserică tre­­buesc făcute toate sacrificiile —­­ Strălucita cuvântare a d-lui dr. Irige­­genescu, ministrul Instrucţiei — suprimat foarte multe şcoli: li­cee, gimnazii, şcoli profesionale, şcoli comerciale. Din categoria şcolilor profesio­nale, suprimarea a mers până la 50 la sută. Bacalaureatul ajunsese iluzoriu. Deasemeni bursele date fiilor de săteni au fost toate suprimate, căci din 250 milioane lei prevă­zuţi pentru burse, suma se redu­sese la 17 milioane. Acelaş dezastru în ce priveşte construcţia de şcoli. La 1928 rămăseseră, netermina­te 1400 scoli, din cele 8.000 câte s’au construit. Cinei ani mai târziu, cele 1400 scoli erau tot neterminate. Si totuşi cu toate marile greu­tăţi financiare, în 2 ani de guver­nare, s’au term­nat aproape toa­te aceste scoli si s’au pns în lu­­­­cru alte 4000. Trecând la salarizare corpului didactic, d- l dr. Angelescu a criticat violent, polit­ia şcolară naţional-ţărănistă, care nu plătise gradaţiile, deşi gradaţiile sunt parte integrantă din salariu. Guvernul actual a plătit grada­ţiile şi le-a prevăzut în bu£et, pent­ru ca în viitor să nu mai fie posibile discutiuni asupra acestor gradaţii. Aceias solicitud'ne s’a arătat si Universităţilor, pentru cari s­au Cuvântarea d-sale, întreruptă cu puternice si Prelungite aplau­­re si salutată cu ovaţii, va fi, în urma aprobărei Adunare, afişată. a]0­,a^ gume importante care să In acest discuri cL sa f. j facă din laboratorii realităţi, cu sinceritate, o expunere limpede ^ _ a_M_____m m „ a situaţiei învăţământului de toa­te gradele sub guvernele trecute si sub guvernul actual. In rezumat si ne bază de cifre precise situaţia se înfăţişa astfel: In 1928 la retragerea guvernului liberal, funcţionau, în învăţămân­tul primar, 43 mii învăţători. In Noembrie 1933, când guver­nul liberal a luat răspunderea treburilor obşteşti, nu existau de­cât 38 m­i. Deci 5 mii mai puţin, in afară că nu se făcuse timp de 5 ani nici o numire, ceea ce ridică numărul învăţătorilor şomeri la 17.500. Această tragică stare era cu atât mai dezastroasă şi mai pă­gubitoare pentru cultura naţiona­lă, cu cât analfabetismul crescu­se de la 40 la sută la 80 la sută. In curs de 2 ani şi jumătate au fost numiţi 14 mii din acest număr de învăţători. . „ In învăţământul secundar, stau toata opinia publica. Cu prilejul discutiunii la Ca­meră a bugetului ministerului in­strucţiunii, a răspuns tuturor vor­bitorilor d-l dr. Angelescu. Cuvântarea d-lui dr. An­gelescu a pus faţă în faţă politica şcolară a partidu­lui liberal , care soco­teşte Şcoala, alături de Armată şi Biserică, insti­tutele fundamentale ale Statului, pentru cari tre­­buesc făcute, oricât de mari ar fi, toate, dar ab­solut toate sacrificiile în interesul superior al ţa­rei — şi politica şcolară a partidului naţional-ţără­­nist care a lovit continuu şi Şcoala şi Armata şi Bi­serica, le-a desconsiderat şi le-a dispreţuit. D­l dr. C. ANGELESCU Ministrul şcoalelor mmmm D. dr. N. Lupu va conferenţia despre „Onestitatea în politică“ .. • v.';;•' *:C ■ • *?,■., t ■ : -■ ... , D nii R. BOILA şi AUREL UOBRESCU . Ce dracul Ml subiect nu putea să și aleagă. Propaganda extremistă şi liniştea ţării Ca un ecou al marilor prefaceri şi complicatelor evenimente din afară, ţara noastră a cunoscut şi ea, de câtva timp, politicele de violenţă, curentele cari se abat de la normalul politicei evolutive, şi curentele când de dreapta, când de stânga. Desigur, această polarizare a vieţei publice nu poate, decât să dăuneze tatei, care mai mult de­cât oricând are nevoe de linişte, de bună înţelegere, şi mai ales lată CC trebue să ştie O­­I de-o muncă dirijată pe traiecto­­pinia publică,­­­ria unui progres naţional, fără lată ce ştie de altfel salturi în necunoscut. Cum aceste curente cari trăiesc din exploatarea anormalului, şi din mirajul aventurilor, s’au in­tensificat d© cât­va timp d. In­­culeţ, ca ministru de interne, în a cărui grije stă, în deosebi, or­dinea publică, a ţinut, ca prin declaraţiuni făcute presei să a­­ninte că guvernul este ferm de­cis a supra­veghi­a activitatea cu­rentelor extremiste, pentru­ ca ţara să fie pusă la adăpostul ne­lin­iştei, agitaţiei,­­ şi politicelor cari duc la anarhie şi la destră­mare socială. D. Inculet» a ţinut, deasemeni să adaoge, că va lua în cercetare amănunţită problema stranie a înmulţirei ziarelor, cari n’au la spatele lor nici-un partid, şi nici-o personalitate cu răspundere.­ De unde se alimentează aceste ziare? De unde îşi iau fondurile ? Iată întrebări cari sunt pe cât de fi­reşti, pe atâta, de îngrijitoare. Declaraţiunile d-lui Inculet, samt astfel de natură să liniştea­sub forma celei mai enigmatice şi „ . . „ .­­ QC.,„,.W , , . ... .. I T Isca opinia publica şi să asigure miraculoase asociaţii vitale, pe care : 1 „ i* de Natura a produs-o în marea ei operă de creaţie tara, că ea e pusă la adăpost de agitaţiile dăunătoare şi de politi­cele ori misterioase, ori aventu­roase, în ori­ce caz adânc vătămă­toare creditului ţarei în afară, şi progresului ei intern. *De altfel guvernul actual, stând pe poziţia apărărei ţarei de ori­ce extremism politic, nu face decât să continue o tradiţie care îi con­­stitue cu adevărat o glorie, pen­­tru­ că numai această politică de progres liniştit, de naţionalism cuminte şi tenace, a putut să dea tarei cadrul unui progres să­nătos şi consolidarea unui stat întemeiat nu pe aventură, ci pe concepţii înţelepte. Partidul liberal în toată lunga lui activitate pusă în serviciul ţărei, s’a ferit de ori­ce exagera­ţie politică, de ori­ce tendinţă spre aventură şi spre experimen­tări riscate, în care viaţa unui popor se pune în cumpănă, cu uşurinţa cu care se pune la masa de joc, o carte aducătoare de no­roc, sau de dezastru ! Ţara are nevoe de linişte şi de propăşire. Ea nu poate fi arena pe care să se desfăşoare toate a­­v­eaturile, şi toate curentele de destrămare, şi de a­cea guvernul actual va şti să fie­­ apărătorul ordinei, şi al politicei de stat, menţinându-se pe linia şi în pro­gramul partidului liberal, care a fost şi rămâne acela al unei evo­luţii sănătoase, care se fereşte de ori­ ce exagerare şi de ori­ce ten­tativă de răsturnare a ordinei şi liniştei. Partidul şi guvernul liberal, sunt convinşi azi, cum au fost convinşi totdeauna că singură e­­voluţia pe drumul naţionalismu­lui constructiv, este aceea care dă ţării temelia prevenită şi-i îndrep­tăţeşte speranţele pentru zilele de mâine. Bugetul viitor După amănunţite dezbateri, Ca­mera deputaţilor a adoptat legea bugetară care fixează veniturile şi cheltuelile Statului pe exerciţiul vii­tor. Se cunosc caracteristicele bugetu­lui pe 1936—37. El a fost întocmit cu toată chibzuiala, pe baza unor pre­vederi prudente, pe deplin îndrep­tăţite de rezultatele date în cursul aplicării bugetului ce se inchee. El continuă politica de însănăto­şire financiară şi de echilibru buge­tar, inaugurată prin rezultatele buge­tului pe anul curent. Cu toată grija de a se asigura cât mai larg unele nevoi vitale ale ţărei, — în primul rând nevoile a­­părărei naţionale, ale învăţământu­lui public şi ale sănătăței, — grija de căpetenie care a prezidat la e­­laborareea lui a fost evitarea cu ori­ce preţ a deficitelor, continuarea politicei chibzuite şi sănătoase de echilibru financiar. In deosebi pentru înzestrarea ar­matei, sacrificiile n’au fost precu­peţite şi situafiunea internaţională învederează cât de îndreptăţite sunt aceste sacrficii, consimţite de ţara­­ întreagă.­­ De altfel situafiunea economiei na­ţionale, în plin mers ascendent spre propăşire, îngădue într’o măsură îndreptăţită prevederi optimiste. Fe­lul cum a fost aplicat bugetul în curs de actuala conducere a ministerului de finanţe, este o chezăşie că şi e­­xecutarea bugetului viitor se va fa­ce în acelaşi spirit de prudenţă şi prevedere. Prestigiul, valoarea şi utilitatea u­­nei guvernări se învederează făr ei şi prin felul cum se fixează de gu­vern şi de Cameră veniturile şi chel­tuelile publice. Este o operă complexă şi de in­teres vital care trebue să armonizeze şi să satisfacă pe de o parte îndes­tularea serviciilor publice şi bunul mers al Statului,­­ iar pe de alta să nu ceară țărei de­cât sacrificiile strict necesare. Acest populat l-a realizat bugetul pe exerciţiul viitor, care constitue încă o operă merituoasă la activul guvernului național-liberal prezidat de d-l G. Tătărescu. A 51c £51£ Ecouri murit decanul institutorilor din Franţa. El avea vârsta destul de frumoasă şi care deşteaptă multe speranţe — vai! cât de neîndeplinite! — de 105 ani. Numele său era Maresehal şi căţi mareşali cu titlu nu ar fi fost bucuroşi să schimbe cu el „onoa­­rea“ de a fi cel mai bătrân om din Franţa ? O călătoare recent visitatoare a Capitalei, d-na Brisson, ne descrie iar ca un sat orien­tal, ea de altfel nefiind impre­sionată de­cât de birjar­ii mus­cali, cu trăsurile elegante. Unde va fi văzut­ această călătoare azi, cea ce nu mai e în Bucureşti de douăzeci de ani : muscalii cu trăsurile elegante ? I­n fața Dacului Tei — care se întinde paralel cu strada, aşa că localnicii sunt într’un fel venetienii bucureşteni — se găseşte o Biserică, Sfânta Sofia. E­ o miniatură arhitectonică, de toată drăgălăşenia­. Pictura ei se face acum de pictorul Pan Ioanid. O inscrip­ţie exterioară ne spune că bi­serica are o vechime d­e 450 ani, şi că este declarată „monument istoric“. Am fi dorit însă ca a­­nul clădirei să fie indicat şi alt­fel de­cât prin o placă de tini­chea. I Continuare în pap. 2­ a) I Câte triste constatări din punct sintuil spre deosebire de celelalte absooluri, are şi o acţiune con­­vulsivantă. Vinurile tonice cu bază de quin­quina, sunt un mijloc de alcooli­­zare zilnică şi prepară pe copii la alcoolism cronic. Diferitele meserii predispăm la alcoolism cronic disimulat, cârciu­­marii cari se cinstesc cu clienţii, lucrătorii şi femeile, de la bucătă­rese şi spălătorese, până la doam­nele din înalta societate, cari a­­buzează de cocktail, wisky şi li­­queururi. împrejurările vieţii predispun la alcoolism , se bea la înmor­mântare, se bea la nuntă de doctor D. PAULIAN Alcoolismul latent vesel să te bucuri şi să bucuri şi pe alţii! Se bea la banchete şi cu băuturi se desileagă limba şi după băuturi se ţin discursuri. Se bea egal de ambele sexe şi din nefericire la ţară se bea şi de către copiii mici. Lucrătorul care bea, va vedea diminuând şi forţa de lucru şi ca­litatea lucrului, la fel cu inte­lectualul şi cu orice produs al muncii şi creerului omenesc. Al­coolismul oboseşte vederea, şi sub influenţa alcoolului producţia scade enorm sub sută chiar cu doze mici de alcool. Chiar sportivii se resimt de pe urma alcoolului şi cei ce nu beau îi întrec şi la ascensiuni şi la oboseală. Atenţia este diminuată şi cei ce beau chiar cantităţi mici de vin, fac greşeli la dictare , fie şcolarii, fie dactilografele. Compoziţiunile scriitorilor sunt şi la­­ greoaie, întîrziate şi defectuoase— botez, se bea la onomastice, se bea! iar impregnaţ­ia alcoolică se re­ia încheierea unei afaceri, se bea, simte şi în text. Conducătorii de mereu şi mereu, sistematic şi pe vechicule fac mai multe accidente, nesimţite intrăm pe povârnişul alcoolismului cronic. Se boa când iar maeştrii de ateliere, fac gre­şeli şi omisiuni în coordonarea ]u-Dar nu e necesar ca bolnavul populaţiunei intoxicate, căci ale­ eşti trist să uiţi; se boa cât eşti elului. Priceperea este diminuată, de vedere phisic şi corporal, nu observăm noi medicii la acei se alcoolizează în mod disimulat şi inconştient , câte cancere de stomac şi ficat, la cei ce obişnu­­esc aperitivele şi câte tulburări nervoase la cei cari le repetă mai des. Aperitivul nu exaltă poli­a de mâncare ci o anihilează. La noi a intrat în obiceiul familial al ospăţurilor. In Franţa s:a consumat şi se consumă mult, absintul. S’a vă­zut că abuzul de absint, este prin­tre cauzele depopulaţiei şi al in­­feriorizărei rasei şi totuşi când s’a dat alarma de a-1 suprima, s’a răspuns că se riscă ca veniturile Statului să scadă ! Dar nu s’a calculat şi scăderea forţei organ­ic­e şi cerebrale a calculul aproape greşit întot­deauna, emotivitatea diminuată până la impasibilitate. In munca excesivă, alcoolul în beuturi fiind un card­­ific şi pro­ducând euforia atât de bine cunos­cută, s’a crezut că este un corec­tiv al forţelor fizice pierdute. Oricare ar fi calitatea şi chiar cantitatea, alcoolul este realacă­­tor organismului. Alcoolul conţinut la două pa­hare cu bere de 4 la sută ca şi în­tr’un pahar cu vin de 10 grade este capabil să altereze perfecţia şi atenţia nece­s­­ă, la cei însărci­naţi cu asemenea dispoziţiuni ca: păzitori, sentinele, mecanici, in­gineri, gardişti, vânători, etc. Dactilografele, şcolarii, fac în asemenea cazuri, erori la dic­tare. Sunt bolnavi cari au s­tare he­reditare nervoase , la aceştia — de exmplu — la foşti epileptici, cari au ţinut o dietă riguroasă, fără excitante nici alcool, acce­sele au dispărut de ani de zile. Ei bine — chiar după zeci de ani — accesele pot reveni şi chiar să fie fatale la aceia cari chiar în­tâmplător sngerează cantităţi mici de alcool. De curând chiar unui bolnav al m©u, care căpătase accese de epilepsie în urma unei operaţii la cra­niu, şi care cu o dietă riguroasă nu le mai aveai de 4 ani de zile, i-au reapărut ac-­ cesele, bând un singur pahar cu vin. De altfel am amintit că al­­coolurile tari şi în special „ab­sintul“ poate inrovoca convulsive. Influenţa nocivă a alcoolului se exercită şi asupra glandelor reproducătoare. Alcoolul devine astfel un factor de degenerare a rassei. Pe când la bărbaţi alterează chiar produsul glandelor, la fe­mei atacă chiar produsul con­­cepţional (fătul). Femeea care bea alcool, în afară că intoxică glandele reproducătoare, îşi in­toxică şi fătul din pântece. Al­coolul trece în sânge şi chiar în lapte la doici. Copiii alăptaţi de o astfel de doică sunt agitaţi, nervoşi şi cu insomnii; mai târziu fac con­­vulsiuni şi rămân cu tendinţa de a deveni alcoolici, dacă până a­­tunci nu ajung epileptici, înapo­iaţi şi cu tot felul de degenerări fizice şi mintale. Ei sunt victime inocente ale unui alcoolism rar lent al progeni­tori­lor. „Copiii de Duminică” din Belgia sunt evi­denţa experimentală. Medicii favorizează uneori în mod inconştient alcoolismul, fie prescriind tonice cu alcool şi în special cognac, fie chiar alcool în fricţiuni externe. Alcoolul la acest din urmă caz este absorbit prin piele şi chiar pe cale respi­ratorie. Cârciumarii şi mai ales pivnicerii, pot căpăta tulburări nervoase, intoxicaţiuni şi chiar paralizii pe această din urmă cale, chiar fără să bea băuturi alcoolice. Nu mai amintesc rolul nefast a­­supra stomacului, ficatului şi inimii, şi care agravează boli as­cunse şi chiar cancerul. Sistemul nervos se resimte în special ; alcoolul scade nivelul conştiinţei profesionale şi slă­beşte sent­­­men­tul responsabilităţii este deci o otravă a inteligenții (Legrain). Marile catastrofe mon­diale nu sunt streine de alcoolism mascat. Cu ocazia naufragiului vupoa- TREIZECI de IHILIARDE. tro­nele­ Banilor naib­il-lini­ste Reprezentaţii partidului na­­ţional-ţărănesc au criticat cu vehemenţă proectul de buget prezintat parlamentului şi au încercat să micşoreze importan­ţa echilibrărei bugetului trecut. D. Victor Antonescu ministru de finanţe a înfăţişat Camerei gestiunea guvernărilor trecute. Această gestiune s’a soldat cu 30 miliarde deficite. Iată cum se repartizează pe ani şi miniştri de finanţe defi­citele bugetare : Bugetul din 1930 al d-lui Mi­­hai Popovici s’a încheiat cu de­ficit de : 5 miliarde 600 mili­oane. Bugetul 1931 al d-lui Madgea­­ru s'a încheiat cu un deficit de : 8 miliarde 977 milioane. Bugetul d-lui Argetoianu s'a încheiat cu deficit de : 10 mi­liarde. Bugetul 1933—34 al d-lui Mad­gearu s'a încheiat cu deficit de: 5 miliarde. Se ajunge deci la un total de deficite de : 30 miliarde lei. Iată gestiunea guvernărilor partidului d-lui Mihalache. In aceşti patru ani s'au utili­zat fonduri de 10 miliarde care nu erau trecute ca venituri în buget, ci provenite din fonduri speciale, concesiuni şi împru­muturi de consumaţie în străi­nătate. Azi economiştii d-lui Mihala­che, d-nii Mihai Popovici şi Madgearu cer insistent să fie readuşi la cârma ţării. Când guvernul actual a echi­librat finaţele publice, a plă­ti la zi angajamentele statului de salarii, pensii şi material şi a lichidat trecutul împovărător lăsat de guvernele trecute, este o sfidare încercarea de a în­şela din nou opinia publică. Armata ţarei a fost lăsată de­zorganizată sub aceste guver­nări, iar azi, din resurse reduse s-a realizat opera de înzestrare alocându-se pentru armată în doi ani circa 20 miliarde lei. In astfel de condiţiuni, orice critică adusă guvernării actu­ale, nu poate fi calificată decât o încercare de a împiedica con­solidarea statului în toate do­meniile. Să se facă lumină In ultimele luni au apărut o se-­­rie de fiţuici, nafonaliste sau ultra-­­ democrate, care cotidian, învi­­nuesc de trădare pe oamenii noş­tri de Stat şi găsesc totul putred în viaţa constituţională şi demo­cratică sau totul putred în „infama burghezie". Am crezut că aceste organe de „polemică violentă" trăesc din şantaje şi escrocherii. Numeroase cazuri cunoscute, numeroase încer­cări neisbutite, pledau pentru a­­ceastă soluţie ...financiară, a ima­culaţilor „îndrumători" de opinie publică. Ne-am înşelat. Nu e numai atât. Şantajiştii ce trăesc în marginea presei cinstite, au şi alte surse de venituri. Ei trec de la delictul es­crocheriei la crima de trădare, cu uşurinţa cu care părăsesc extre­mismul de dreapta pentru a se vinde la cel de stânga. Timpurile neutralităţii din 1914- 1916 au reînviat. Ca şi atunci „în­drumătorii" opiniei publice şi „dascălii" oamenilor noştri politici, — se găsesc în registrele agenţii­lor de propagandă ai statelor streine. Oferta este la înălţimea cere­rei. Decât, nu mai voim să asistăm la aceste vânzări şi cumpărări nu de conştiinţe, caci oamenii aceşti« pleava societăţii, n’au avut nicio dată conştiinţă, — ci vânzări­ cum­­părări de marfă defetistă. Târgul acesta ruşinos s'a încept în întreaga lume. El este totdea­una premergătorul şi însoţitori neînţelegerilor dintre popoare Se aruncă aur oamenilor pentr cari noroiul este prea bun, pen­tru ca la rândul lor să arunce c noroiu în acei cari nu pot fi cum­păraţi cu aur. Şi în numele liber­taţilor constituţionale sau al naţio­nalismului integral,­­ opinia pu­blică românească ar trebui să a­siste impasibilă la acest mezat ! Socoteala de acasă nu se potr­veşte cu cea din târg. Acei ca voesc să transfere şantajul şi înşe­lăciunea din domeniul privat în ce public, şi-au făcut o proastă soco­teală. Naţiunea se va apăra împotriv acestor paraziţi, puţin periculo, când nu poartă microbii exante­maticului, i­mortali însă, când a fost contaminaţi de fid­ele agenţi­lor streini. Crimei ce o comit, se va răs­punde cu o pedeapsă exemplare --------r-:na —■ 1 -------­ IN PAGINA 8 : ÎNDRĂZNELILE şi greşelile D-LUI ION MIHALACHE

Next