Viitorul, iunie 1936 (Anul 28, nr. 8513-8537)

1936-06-25 / nr. 8532

»viitorul* I-----------------î PRIN CINE SA ÎNFĂPTUIT­­............. OPERA DE REFACERE A TARII­­I_________ __ A înfăptuirile guvernului în jud. Prahova — Statu­ările unei administraţii cinstite şi muncitoare — Uriaşa activitate gospodărească şi administrativă a judeţului Prahova desfăşurată în cursul celor doi ani şi jumătate de guvernarea naţional-liberală, a depăşit toate aşteptările prin realizările efectuate în acest in­terval de timp. Judeţul Prahova fi­ind unul dintre cele mai mari şi mai bogate judeţe ale ţării are evi­dent şi nevoi multiple, mai ales că populaţia sa trece printr’un proces de transformare radicală în ceea ce priveşte felul de trai. Industria pe­troliferă, în special atrage tot mai mult populaţia rurală care devine astfel un nou element social. Acelaş lucru se petrece peste tot, ştiut fiind că Prahova a devenit în ultimele trei decenii cel mai industrial judeţ al ţării. Datorită acestei stări de lucruri, organizaţia naţional-liberală din a­­cest judeţ a luat din timp toate mă­surile necesare şi azi când facem bilanţul activităţii sale se poate con­stata limpede reuşita sforţărilor sale pentru propăşirea şi buna stare a judeţului în toate privinţile. Organi­zaţia numără printre membrii ei, fideajuns de cunoscuţi în viaţa pu­blică şi numai o simplă enumerare ne poate edifica pe deplin asupra valorii şi­ a destoiniciei fiecăruia. In conducerea organizaţiei se află d-nii: Preşedinte de onoare: Dem. I. Ni­­colaescu, Deputat, fost Vice-Preşe­­dinte al Camerei Deputaţilor. Preşedinte activ: Ing. P. N. Bejan, Subsecretar de Stat. Vice-Preşedinţi: Dr. I. Negruzzi, Prof. A. Moşoiu şi avocaţii Gh. Ma­­nolescu Deputat, C. Ceruleanu Se­nator, Victor Rădulescu deputat Secretar General, avocat Ionel Cre­­țoiu Deputat. Casier: A. C. Nasopol. Membri în biroul de conducere: Av. N. Anastasiu, Prefectul județu­lui; Av. I. N. Predescu, Primarul Ploeştilor; D. D. Sfetescu, Senator; P. Protopopescu, Prim Ajutor de Primar. In afară de membrii de mai sus, mai fac parte din delegaţia perma­nentă următorii domni: Alexiu Const avocat, I. Bădiceanu Insp. g-ral C.F.R., Alex. Bellu avo­cat, C. Cristodorescu deputat, Ştefan Ciocârdel avocat, Gh. Cojocărescu a­­vocat, Ioan Chiţu ajutor de primar, Şt. Cetăţeanu comerciant, Radu Con­­stantinescu, Vasile Creţoiu mare pro­prietar, Theodor Ciocârdel preşed. Asoc. învăţătorilor, P. Coronca ingi­ner, N. Cătuneanu inginer, Tiberiu Diaconescu avocat, Nic. Davidescu avocat C. Emanoil avocat, I. Grigor rescu avocat, Şt. Ghiculescu mare comerciant, Grigore Georgescu avo­cat, Const. Ghimpu, Mitache Geor­gescu, Cănuţă Georgescu, M. D. Ili­escu învăţător, Gică Ionescu avocat, Traian Izbăşoiu podgorean, Victor Iliescu preot, dr. A. Boştinescu- Siriuleşti, C. Ionescu-Sinaia, H. La­­zaride avocat, Iosif Lucian avocat, Ş­er­ban Lilu chestorul municipiului Ploeşti, I. Librescu avocat, Aurel Mihăilescu administratorul Halelor centrale, ing. Al. Manoliu ajutor de primar, Ilie Manorniţă inginer, con­silier judeţean, Gh. Marinescu com­er­ciant, I. Mihăileanu avocat, G. Naso­pol mare proprietar, Victor Nicolau avocat, ajutor de primar, Nicu Nico­lau mare proprietar, D. Niţescu re­vizor şcolar, C. Oproiu, Cezar Po­pescu avocat, Nic. Pârvulescu Deca­nul Baroului de Prahova, N. Pro­­vian, Epure C. Popescu avocat, A. C. Popescu preot, Gabriel Popp ma­re comerciant, Timotei Rugescu avo­cat, N. Roşea inginer, Nic. Rădulescu avocat, P. Raid­ulescu avocat, Victor Stănescu avocat, ajutor de primar, Mihail Stoicescu industriaș, Leonida Stătescu industriaș, N. Simota ingi­ner, Fănică Stoie petrolist, P. Tuto­­veanu avocat, Stoica Teodoreanu di­rectorul liceului de băieţi, C. Vişină avocat, Al. Vlaiculescu preot, P. Vră­­biescu avocat, Gică Zaharia vice­preşedinte al comitetului judeeţan, Marin Zaharia şi Alex. Bondoc căpi­tan pensionar. Construcţiuni de şosele, împietruiri, executări de pavaje, etc. Lucrările executate pentru con­strucţiuni de căi de comunicaţie au­­ fost alimentate din trei fonduri: ju­ I­dedeţean, comunal şi de la Stat. Re­capitulând sumele, vedem că judeţul stă în frunte cu 110.753.834 lei, co-­­­munele cu 11.325.052 lei, iar Statul cu 70.294.280 lei. Să vedem acum fiecare categorie de fond în parte. Din fondul Statului Pe Şoseaua Naţională No 1 Bucu­­reşti-Ploeşti-Braşov s-au executat ur­­­mătoarele lucrări: amenajarea plat­formei, borduri şi pavele, stropitoa-­­ re cu păcură, desfundări de şanţuri, desz:" Te, aprovizionare de pietriş şi pi­ .­ cubică spartă, reparări de poduri, procurarea a două maşini de măturat, plantaţii, drenaje, pavaj mozaic, rectificări, consolidări şi ra­cordări şanţuri de beton armat, etc., în valoare de 5.650.246 lei. Pavajul de calapuri şi amiezită pe aceeaş şosea a costat suma de 50.163.828 lei. Pe şoseaua naţională No. 8, Sinaia- Moreni şi şoseaua naţională No. 9 Ploeşti-Mizil-Buzău, s-a cheltuit de­­aser­enea pentru pavare, aprovizio­nare de pietriş, etc., suma de lei 8.249.742. Şoseaua naţională No. 69 Ploeşti-Târgovişte pentru aceleaşi operaţiuni a necesitat suma de 614.316 lei. In afară de acestea, lucrări sepa-D-I dr. C. CRISTODORESCU Deputat rate pentru toate aceste şosele au costat deosebit suma de lei 5.551.386. Din fondul judeţului Lucrările efectuate din acest fond sunt foarte greu de enumărat întru­cât trec de 150 şi sunt prea mult îm­părţite ca să prezinte vreo impor­tanţă statistică. Privind însă harta judeţului, vezi că nici o categorie de şosea n’a fost neglijată, ceea ce şi explică suma totală de investiţie care se ridică după cum am văzut la început, la 110.753.834 lei. Numai lucrările executate prin contractul Prager ating sume considerabile, ceea ce e şi natural, numai pentru pavarea şoselei Ploeşti-Văleni nece­sitând suma de 35.100.800 lei. Din fondul comunelor Fondul comunelor a întregit minu­nat campania de îmbunătăţire a căi­lor de comunicaţie mai mult prin numărul lor, care se ridcă la peste 150. Comunele mai importante din judeţ au făcut fireşte investiţii în­­ aceeaş măsură şi notăm dintre ele Câmpina cu peste 2 milioane, Sinaia, I Buşteni, Poiana Ţapului, Stavropo­­leos, Valea Călugărească şi Slănic. Poduri, diguri şi diferite lu­crări de artă Executările de acest fel ating şi ele cifre impresionante. Statul a con­tribuit cu suma de lei 1.431.945 lei, judeţul cu 40.254.181 lei, iar comu­nele cu 2.743.421 lei, ceea ce face un total de 44.489.547 lei, împărţite pe categorii se prezintă în felul urmă­tor. Din fondul Statului Lucrăile din acest fond au fost executate numai pe şoseaua No. 1 Bucureşti-Ploeşti-Predeal.­­ In special s’au refăcut sondaje, s’au construit podeţe de beton, s’a abătut apa râului Prahova la km. 30+731—130+­994, s’au construit zi-D-l av. IORGU PREDESCU Primar al municipiului Prahova duri de sprijin şi s’au supralărgit şi reparat unele podeţe ameninţate cu prăbuşirea,­­ în total 16 lucrări. Din fondul judeţului Acest fond a dat posibilitatea să nu rămână nimic neexecutat sau ne­pus la punct pentru asigurarea cir­culaţiei. Peste 140 de poduri noui şi reparate, construcţii de diguri de a­­părare, consolidări de şanţuri şi ba­raje au fost fapte împlinite, mulţu­mită celor 40.254.181 lei, puşi la dis­poziţie de judeţ. Astăzi judeţul Pra­hova se poate mândri cu siguranţa pe care a dat-o căilor sale de comu­nicaţie în această privinţă. Din fondul comunelor Nici comunele nu s’au lăsat mai prejos în înfăptuirile de acest fel. Ceeace a rămas pe seama lor de exe­cutat, au dus la îndeplinire fără nici o şovăială, întregind prin aceasta D-I TILI NASOPOL Preşedintele Camerei agricole activitatea uriaşa a judeţului. Con­strucţiile de poduri şi podeţe întrec cu mai mult de zece ori reparaţiile, amănunt destul de însemnat care arată perfect starea deplorabilă în care se găseau căile de comunicaţie la începutul guvernării naţional-li­­berale. Proteguirea muncii din În­treprinderile industriale şi comerciale Industria în general s’a bucurat de o conjuctură favorabilă de pe urma căreia s’a putut înregistra simptome îmbucurătoare de refacere economică, cu repercusiuni favorabile în domeniul muncii salariate. In drecţia măririi producţei între­prinderile industriale au adoptat sis­teme noi de raţionalizare a utilaju­lui, care au dus la creşterea aproape generală a producţiei. Sporul producţiei a mărit consu­mul materiilor prime creind posibi­lităţi de muncă şi contribuind la consolidarea situaţiei generale. Marile întreprinderi petrolifere spre a compensa pierderile suferite de pe urma scăderei preţurilor, ca şi în a doua jumătate a anului, ajun­seseră la un nivel foarte scăzut, au sporit la maximum activitatea în şantierele de exploatare, ca şi în ra-D-l av. G. ZAHARIA Vice preş. cons. jud. Ploeşti finăriile de prelucrare a ţiţeiului. Activitatea întreprinderilor meta­lurgice a constituit deasemenea un simptom caracteristic al expansiunei economice în direcţiunea producerii în ţară a uneltelor necesare exploa­tărilor, cari până în ultimul timp se aduceau de peste hotare. Industria materialelor de construc­ţie a fost foarte activă. Creşterea producţiei industriale a fost conformă cu scăderea continuă a şomajului, astfel că la sfârşitul a­­nului, şomajul — care în anii prece­denţi luase proporţii îngrijitoare — s-a redus la câteva centre industriale din judeţ şi aci având un caracter m­ai mult sezonier. D-l dr. I. NEGRUZZI Senator Şomajul Dela 1 Ianuarie­­situaţia şomajului s’a prezentat după Luna No. şom. Ianuarie 2616 Februarie 1941 Martie 1654 Aprilie 1203 Mai 717 Iunie 697 -31 Decembrie 1934 din jud. Prahova cum urmează : Luna No. şom. Iulie 483 August 526 Septembrie 605 Octombrie 947 Noembrie 1203 Decembrie 2617 La sfârşitul anului 1934 se mai gă­seau 2617 şomeuri, cari prepartizaţi pe industrii se prezintă după cum ur­mează : 1. Industria alimentară 21 2.­ construcţiilor 101 3.M minieră 166 4.M extractivă 304 5. 99 hârtiei 37 6. 99 sticlăriei 55 7.H textilă 54 8.n metalurgică 428 9.Personal­ de birou 141 10. Cherestea şi tăietori de pădure 393 D-l av. PETRE PROTOPOPESCU Ajutor de primar 11 Muncitori necalificaţi 917 Total 2Q17 Aceşti şomeuri se găseau în urmă­toarele localităţi: Boldeşti-Podeni 179 Alte localităţi din jud. Prahova 350 Total 2022 In oraşele Târgovişte şi Piteşti 559 Total general 2017 întreaga operă de ajutorare a şo­­meurilor a fost înfăptuită în special în oraşul Ploeşti care a dat cel mai mare număr de şomeuri. Comitete pentru prevenirea şi aju­torarea şomeurilor aprobate de mi­nisterul muncii, au funcţionat în lo­calităţile Ploeşti şi Câmpina. Comitetul de şomaj din oraşul Plo­eşti, a avut următoarea activitate : Au fost ajutoraţi în medie 670 şo­meuri dintre cari : 550 şomeuri manuali şi 120 şomeuri funcţionari Valoarea ajutoarelor distribuite prin comitetul local a fost de 879.370 lei, din cari 855.870 lei ajutoare în bani şi 23.500 lei în alimente sau lemne de foc. Notăm şi preţioasa contribuţie a a­­sociaţiunei doamnelor streine din lo­calitate, care a înfiinţat o cantină în oraşul Ploeşti, oferind masă zilnică la un număr de 200 şomeuri. Suma cheltuită de acest comitet a fost de 252.965 lei. Fondul de şomaj a fost alimentat prin contribuţia ministerului muncii, a primăriei Municipiului Ploeşti. „A­­sociaţia exploatatorilor de petrol” şi a întreprinderilor industriale şi comer­ciale din localitate . Contribuţia de 1% asupra salariilor nu a dat nici un rezultat de­oarece întreprinderile petrolifere din locali­tate au refuzat să verse Casei asigu-D­ l. av. NAE ANASTASIU Prefect­­ărilor sociale cota respectivă, cu toate că reprezentanţii industriei, în comitetul central de şomaj îşi luaseră angajamente în această direcţie. Activitatea comitetului de şomaj din oraşul Câmpina s-a redus la îm­părţirea sumei de 30.000 lei primită din partea ministerului muncii, cu o­­caziunea sărbătorilor Crăciunului. Tot cu ocaziunea sărbătorilor, pri­măriile din Sinaia şi Buşteni au dis­tribuit ajutoare în bani şi alimente, şomeurilor din localităţile respective. Camera de muncă din Ploeşti a contribui deasemeni la opera de aju­torare a şomeurilor, împărţind aju­toare celor fără lucru. Organele de inspecţie, care fac par­te din comitetele de şomaj, au acor­dat tot sprijinul acestor comitete, stă­ruind pentru plasarea la muncă a lu­crătorilor şi funcţionarilor şomeuri. Conflicte colective de muncă Numărul conflictelor colective de muncă, rezolvate prin intermediul In­spectoratului muncii, a fost de 17, in­teresând întreprinderi cu un număr de 4600 salariaţi Dintre acestea 16 au fost conflicte latente şi o grevă. Conflictele în general au fost pro­vocate de lucrători şi au avut la bază cereri pentru sporirea salariilor şi alte revendicări de ordin profesional. Tulburări de pe urma conflictelor de muncă nu s-au înregistrat Piaţa muncii In judeţul Prahova se află un sin­gur oficiu de plasare, în oraşul Ploeşti. Acest oficiu a avut următoarea ac­tivitate : Oferte înscrise 4606 Cereri înscrise 6520 Oferte satisfăcute 3974 Cereri satisfăcute 3969 Activitatea acestui oficiu a fost des­tul de mulţumitoare reuşind să pla­seze un număr important de şomeuri. Cămine de ucenici In cuprinsul judeţului sunt două cămine de ucenici întreţinute de mi­nisterul muncii şi anume: căminul din oraşul Ploeşti cu un număr de 74 ucenici şi căminul din oraşul Câm­pina cu 71 ucenici Mai sunt următoarele căminuri în­treţinute de întreprinderile particu­lare: 1. Căminul Soc. petrolifere „Astra Română“, Câmpina, cu 32 ucenici. 2. Căminul Soc. „Româno-America­­nă“, Teleajen, cu 46 ucenici. Ucenicii internaţi în căminele mi­nisterului muncii se bucură de un tratament îngrijit având la dispoziţie dormitoare spaţioase, săli de lectură, bae, etc. Hrana de bună calitate li se ser­veşte la cantina căminului. Pentru fiecare ucenic internat în că­min, patronii plătesc o taxă de 15 lei pe zi. Această taxă poate fi redusă cu a­­probarea direcţiunei căminelor din ministerul muncii până la 10 lei pe zi. Aceiaşi grijă se constată şi la con­ducerea căminelor de ucenici întreţi­nute de întreprinderile particulare. Instituţia căminelor de ucenici, con­tribue în mod fericit la formarea vii­torilor meşteşugari cari încă de copii sunt pricinuiţi cu spiritul de ordine şi regulele de higienă şi morală. Şcoalele de ucenic! Ministerul muncii întreţine în jud. Prahova un număr de 10 şcoli inclus-D-l DEM. I. NICOLAESCU Preşedintele de onoare al P. N. L. Prahova triale de ucenici (cursuri profesio­nale). Aceste şcoli se găsesc în următoa­rele localităţi: 2 şcoli în oraşul Ploeşti 1 şcoală la Soc. Rom.-Americană, Teleajen. 1 şcoală la Câmpina. 1 şcoală la Telega. 1 şcoală la Mislea 1 şcoală la Floreşti. 1 şcoală la Moreni. 1 şcoală la Buşteni. 1 şcoală la Poiana Câmpina. Pe lângă fiecare şcoală funcţionează eforii şcolare formate din delegaţi ai învăţământului şi marii industrii. Eforiile şcolare pun tot interesul pentru îmbunătăţirea situaţiei morale şi materiale a ucenicilor. Serviciul veterinar Prin bugetul exerciţiului 1934/1935 s’au înfiinţat 3 noui posturi de agenţi veterinari la circ. II Văleni, III Si­naia şi VII Moreni, cari au şi fost o­­cupate în luna Iunie 1934, cu ele­mente pregătite şi apte. Prin aceasta s’a ameliorat cu mult prezenţa aces­tui personal foarte util în combaterea numeroaselor epizootii ce bântue acest judeţ şi pentru asistenţa ce trebue dată animalelor din gospodăriile ru­rale . Din fondurile primăriei Moreni, în anul 1934 s’au făcut unele repara­­ţiuni strict necesare la abatorul co­munal în valoare de aproximativ 20 mii lei. Anul acesta, s-a întocmit şi este pe cale de realizare un deviz în valoare de 70 mii lei, tot din fondurile primă­riei şi tot din acelaşi scop şi în plus, cu unele adăugiri corespunzătoare ne­voilor actuale ale acelui abator Comuna Băneşti a început în 1934 şi se speră terminarea în anul curent, a unui abator din zid în valoare de aproape 30 mii lei. Din fondurile Camerei agricole s’au cumpărat chiar în luna Aprilie a. c un număr de 7 tauri de rasă cari s’au repartizat la diferite comune pentru îmbunătăţirea rasei autohtone. S’au constatat şi s’au combătut e­­nergic şi la timp toate epizootiile ivite în judeţ, jugulându-se prompt boa­­lele care în acest fel, nu au lăsat un procent mai mare de 4% mortalitate. Serviciul are în prezent 6 medici veterinari pe 7 circ. ajutaţi de 13 a­­genţi veterinari şi serviciul central (administraţie) cu un secretar şi un a­­jutor. Medicii sunt retribuiţi din bugetul ministerului agriculturii iar persona­lul inferior din bugetul judeţului. Serviciul sanitar Serviciul sanitar al judeţului a fost deservit de 14 medici de circă rurală, 2 medici de oraşe şi 5 medici de spi­tale, iar personalul auxiliar plătit de judeţ au fost: 36 moaşe şi 54 agenţi sanitari. S’au înfiinţat cinci circ. medicale rurale: la Băicoi, Breaza, Ciorani, Boldeşti şi Tăriceni. S’a început construirea unui dis­pensar model la Dărmăneşti, prevă­zut cu locuinţe pentru personalul sa­nitar, bae populară şi etuvă de depa­­rezitare. S’au continuat lucrările la spitalele noui înfiinţate dela Ciorani, Bălţeşti şi Pucheni Moşneni. S’au reparat spitalele dela Câmpina D-l VICTOR RĂDULESCU Deputat Filipeşti de Târg, Urlaţi şi Văleni. S’au înzestrat parte din spitalele cu efectele necesare. S’a trimis la Mangalia, la plajă, o colonie de 84 copii toţi din judeţ. S’a construit o bae populară în co­­muna Albeşti Paleologu. Biserici Construcţiunile şi reparaţiunile de biserici au fost foarte numeroase și jud Prahova. Astfel s’au construit şi reparat bisericile din peste o sută de comune cele mai mult fiind in plasa Văleni. Fondurile necesitate­­de aceste lu­crări au însumat 3.011.333 lei, fiind puse la dispoziţia numai de către co­mune .... Şcoli In această privinţă, construcţiile şi reparaţiunile de şcoli au fost alimen­tate şi de judeţ şi de comune. Din fondurile judeţului s’au dat 14.179.600 lei, iar din cele ale comunelor 6.056.796 lei. Peste 110 comune s’au înzestrat cu şcoli noul, făcându-se reparaţiunile necesare acelora unde s’a simţit ne­apărată nevoe. Cele mai multe s’au făcut în plăşile Câmpu, Filipeşti şi Văleni. _ D-I P. BEJAN Subsecretar de Stat Şeful organizaţiei D-I G. IOSIFESCU Deputat D-l I. CREŢOI Deputat Aspectul unei noui şosele A- : A ' • A'A QA AT ' ‘ '/ - ' i,; H Stf ‡’ ‡ '. '/· ' "W /• • 3'' ", -AvAA/A.'"? " 1$% * ATI A A Catedrala Sf. Ion Botezătorul Ploești 647 Câmpina 112 Telega-Mislea 281 Băicoi-Ţintea 212 Moreni 80 Bușteni-Azuga 44 Comarnic-groaza 116 Halele Centrale — intrarea principală D-l av. C. CERULEANU Senator Spitalul Schuller IT.

Next