Viitorul, august 1936 (Anul 28, nr. 8564-8590)
1936-08-01 / nr. 8564
U. VIULUI HulUlltiSUU în mijlocul tineretului liberal — Membrii organizaţiei de la T.-Magurele expun progaimaţiei aprocatoate dezideratele tineretului - Organizatia tineretului liberal din T.Magurele, in frunte cu d-nii: Stelian Iordimescu, Iiie Oanţă, George Dincă, Leonida Tanopol, V. Chivu, avocaţi, N. Calafeteanu directorul Cassei de Credit, G. Stamate directorul sucursalei fabricelor Colţatu, V. Cerchezeanu profesor şi C. Nedelescu- Apoteşti ziarist, precum şi d. Alex. Pieorescu şeful tineretului liberal din Alexandria, au făcut o vizită d-lui Victor Antonescu, ministru, la conacul său din comuna Vităneşti. Vizita aceasta a avut un caracter de nouă orientare în politica organizaţiei tineretului, d-l Victor Antonescu dând îndrumări şi sfaturi generaţiei de a se comporta în mijlocul luptelor politice şi a proceda la o organizare temeinică, cât mai neîntârziată. Tineretul trebuie să lupte nu pentru o politică sterilă, nu pentru formula politicianismului ratat şi înrăit, ci pentru o politică de afirmare naţională, instructivă şi utilă tuturor. Mai întâi, trebuie cercetat cu luare aminte satul. Până azi s’a dat o atenţie deosebită oraşelor iar în afară de partidul liberal care oridecâteori a fost la cârmă, s’a ocupat intens de toate problemele ţărăneşti, ceilalţi au speculat numai politica satului, au politicianizat pe săteni şi au făcut din ei numai instrument electoral. Rostul tineretului liberal este deacum înainte o vie propagandă pentru îndrumarea şi educarea păturei săteşti. Echipele liberale trebuie să meargă în mijlocul satului şi acolo să cerceteze nevoile şi să dea soluţiile: starea sanitară, excesul de muncă, hrana proastă, nivelul cultural, starea lui socială, instrucţia, misiunea învăţătorului şi a preotului, mijloacele de redresare economică, fie prin cooperaţie, fie prin sistemul asociaţiunilor rurale în care vânzarea productelor s’ar face în comun. Toate aceste chestiuni privitoare la starea sanitară, educaţia culturală socială şi politică, la starea economică, şi la toate problemele ţărăneşti, au fost expuse de către d. Victor Antonescu într’un cadru de adâncă înţelegere şi de largă cunoştinţă. In privinţa promovării tineretului liberal, atât în conducerea gospodăriei partidului, cât şi în locurile de muncă şi de răspundere în judeţ şi la departamentul finanţelor, d. Victor Antonescu a pus numai elemente tinere şi alegerea d-sale s-a dovedit pe deplin fericită, întrucât toate aceste elemente au corespuns şi au întrecut chiar toate aşteptările. Tinerii săi colaboratori i-au dat un preţios concurs şi dacă d-sa a reuşit să instaureze o nouă eră de sănătate morală, de redresare, de cinste şi de muncă în finanţele publice, aceasta se datoreşte şi acestor inimoşi colaboratori. In activăr d-nii: Victor Rădulescu, Alex. Netigu, D. Alimănişteanu, Mircea Duzma, Ioanid, I.Mircea Vulcăau putut învinge multe greutăţi datorită spiritului lor de iniţiativă, de jertfă şi perseverenţă. Şi în judeţul nostru posturile de comandă au fost încredinţate tineretului, mai ales subt insistenţa d-lui deputat Take Slăvescu care a înţeles admirabil rostul tineretului în acţiunea de purificare şi de afirmare a partidului. Este de necontestat că faţă de curentele extremiste (indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta) care acţionează pentru minarea ţării prin nescu, Radu Fătulescu au pus tot elanul tineraţii în însărcinările date şi cele mai abjecte şi odioase procedee, este absolut necesar să se treacă la fapte. Căci dacă cercetăm situaţia tineretului liberal de la Teleorman, constatăm că toată elita judeţului aici este, toată falanga şi vlăstarele ţărănimii aici activează, toţi reprezentanţii autentici ai naţionalismului integral aici sunt apreciaţi. Este o deosebire fundamentală între exponenţi celorlalte organizaţii şi aceia a partidului liberal. Feciorii de plugari ai tuturor văilor Teleormanului au primit cadrele partidului şi muncesc astăzi pentru propăşirea satelor. D. Stelian Iordănescu şi Ilie Oanţă au făcut o expunere d-lui V. ANTONESCU asupra programului delucru şi asupra activităţii de până în prezent. Atât programul, iniţiativa şi măsurile luate de organizaţia tineretului liberal din T.Măgurele, au fost aprobate de d. V. Antonescu îndemnându-l totdeodată la lucru temeinic. D. C. Nedelescu-Zloteşti, a ridicat chestia înfiinţării unui Cerc de studii la Cassa Partidului, precum precum şi la Cassa Partidului, precum şi cumpărarea unei tipografii, şi importantă ca aceia a partidului liberal, fiinţarea unei tipografii cu editură, însemnează creiarea celui mai nimerit mijloc de difuzie. înfăptuirile organizaţiei nu pot fi propagate sătenilor decât printr’o presă cinstită, şi prin broşuri bine întocmite. Faţă de avalanşa de publicaţii cu caracter tendenţios, faţă de maculatura înstrăinată care se aruncă prin sate, organizaţia trebuie să-şi aibă o cetate a tiparului. De-aici să pornească lumina şi adevărul, căci trebuie să recunoaştem că totdeauna partidul liberal a fost modest, neîntrebuinţând realizările sale ca mijloc de reclamă, dar azi nu mai e posibilă o modestie când ai de a face cu inconştienţa exageraţilor. Prin urmare tipografia partidului trebuie să ia fiinţă cât mai curând. Şi pe această chestie d. V. Antonescu a fost de acord, urmând ca în curând să convoace comitetul executiv pentru punerea in practică a celor de mai sus. C. N. Z. D-l V: 'or Antonescu, la Conacul său din corn. Vitănești, in mijlocul tineretului liberal de la T. Măgurele. aia immii mmm Acei cari erau deprinşi cu legi ce nu se respectă, au fost din nou deziluzionaţi, actualul guvern a dovedit că nu înţelege să glumească ci soluţionează definitiv problemele ce se pun. Când, din iniţiativă parlamentară, s’a votat legea drastică ce a interzise jocurile de noroc în tot cuprinsul ţării, atotştiutorii proroceau că ea nu va fi niciodată aplicată. In două săptămâni n’a mai rămas un tripou, un „club“ sau un „cerc“, în Capitală ca şi în provincie. Opinia publică a respirat uşurată. Cea mai grozavă plagă socială, care ameninţa familia şi societatea noastră, a fost remediată dela o zi la alta. Nu s-a ţinut seamă de nici un contract, de nici o concesiune, de nici o ameninţare cu daune în urma anulării tuturor contractelor şi concesiunilor. Salvarea obştei din mâna tripoteurilor a fost obţinută rapid şi fără nici o îngăduinţă. Guvernul, prin ministerul de justiţie a fost neîndurat şi acolo unde un magistrat a crezut că poate să interpreteze legea altfel decât în litera şi spiritul ei, comisia de disciplină a fost chemată să-şi spună cuvântul. *■ Ceea ce nu putea face pe faţă, drojdia tripourilor a voit să facă pe ascuns. A încercat deschiderea unor tripouri clandestine în case particulare ba chiar, într’o staţiune balneară, au avut curajul să deschidă un „cazinou“ la un hotel. Mâna procurorilor s’a dovedit însă mai tare. Descinderile energice, arestările şi percheziţiile au curmat şi aceste încercări, iar sancţiunile ce se vor aplica vor lua pofta tuturor acestor indivizi de a mai călca legea. Astfel s’au stârpit în mai puţin de trei luni tripourile din întreaga ţară iar acei cari le plâng sub cuvânt că s’a lovit în unele staţiuni balneare, ar trebui să se gândească la loviturile mai grave ce le sufereau viaţa socială şi morala publică. Nu se poate creia nimic solid pe ruina şi desmăţul unor pătimaşi. Ceiace s’a luat acestor staţiuni prin desfiinţarea cazinourilor, se va da prin oficiul de turism care va organiza călătoriile streinilor şi va ridica locurile noastre de cură şi vilegiatură prin ordine, comoditate, eftinătate. Cu asemenea mijloace trebue să le ridicăm, nu prin specularea unei patimi ruşinoase şi distrugătoare. Cum se vor lichida Mitele wn WM inw in wm ^iTif^TTiBiHHraiTiawMiiwirMiiffTWiiT’iiP Instrucţiunile ministerului de agricultură şi domenii — Odată cu realizarea recoltelor anului 1936, se vor lua măsuri pentru strângerea şi valorificarea produselor ce urmează a fi predate, de către cei ce au primit seminţe în primăvara anului 1936. La această operaţiune vor colabora autorităţile administrative, Camera de agricultură, Serviciul agricol al Statuluişi Organizaţia Cooperativă. Camera de agricultură, ca organ de reprezentare al agricultorilor, este obligată să avizeze la toate măsurile şi să ceară concursul tuturor organelor respective. STRÂNGEREA PRODUSELOR Strângerea produselor datorite, se va face prin îngrijirea aceloraş organe cari au făcut distribuţia. Dacă produsele au fost date prin cooperative, cu contract de împrumut în regulă, atunci unităţile cooperative vor executa aceste contracte. Dacă seminţele au fost distribuite prin autorităţile administrative sau agricole, atunci acestea vor lua măsuri pentru strângerea produselor datorite. Produsele strânse vor fi depozitate în magaziile Statului, judeţului, Camerei de agricultură sau ale Cooperativelor, după împrejurări. Producătorii sunt obligaţi să predea produse din calitatea I-a şi anume calitatea obişnuită, rezultată în regiune. Toate produsele vor fi date la vânturătoare. VALORIFICAREA Mărfurile strânse vor fi valorificate prin organizaţiunile coperative, însărcinate cu valorificarea seminţelor de către Centrala Cooperativă de valorificare. In anumite împrejurări produsele pot fi valorificate şi de către Camera de agricultură. Dacă aceasta ar avea posibilitatea să le manipuleze, eventual s-ar putea ca o parte din produse să fie valorificate de către cooperativă, iar altele de către Camera de agricultură. Vânzarea produselor, atât de către Cooperative, cât şi de către Camera de agricultură, se va face la preţul zilei, cu aprobarea unei comisiuni locale, compusă din pefectul judeţului, preşedintele Camerei de Agricultură, directorul servicuilui agricol şi delegatul coper®tivelor. Comisiunea va aproba vânzările numai la preţul zilei bine controlate şi către case serioase, cu plata imediată a mărfei predate. In principiu organizaţia cooperativă însărcinată cu valorificarea grâului, este obligat să se ocupe şi de valorificarea produselor recuperate în contul seminţelor. Camera de agricultură are numai facultatea de a lua asupra ei, dacă este în măsură, o asemenea sarcină. LICHIDAREA Din sumele rezultate de la vânzarea produselor, se vor deduce mai întâi cheltuelile ocazionate cu manipularea şi un comision de 500 lei la vag., în beneficiul instituţiei vânzătoare, iar restul se va depune imediat la Banca Naţională pentru contul ministerului agriculturii şi domeniilor „Contul valorificarea grâului”. Producătorii sunt liberi să dea bani în loc de produse în natură pen- tru valoarea echivalentă. Această va-f loare se va stabili pe kgt., de către comisiunea arătată mai sus, la punctul 4. Preţul este valabil numai pentru predările făcute imediat. El se va revizui de către comisiunea arătată mai sus, îndată ce pe piaţă se va observa scăderi sau urcări de preţuri. Pentru a se stimula plata în bani, scutind astfel cheltuelile cu manipularea şi valorificarea ,preţul stabilit va fi cu 30—40 bani la kgr. mai jos, decât preţul Bursei. Agricultorii cari nu vor preda produsele păioase, îndată după treerat, precum şi aceia cari vor aduce produse ce nu pot fi primite, vor fi daţi in debit. Serviciul agricol va întocmi tablouri de aceşti debitori cu cantităţile ce datoresc şi le vor trimite ministerului spre a fi urmăriţi. Se va arăta agricultorilor că este avantajos să-şi lichideze aceste datorii prin restituirea produselor în natură de calitate bună, sau prin plată în bani, în felul arătat mai sus, fiincă în caz de urmărire vor plăti mai mult. Pentru porumb operaţia restituirii va începe la 1 Aprilie 1937, predându-se porumb bătut. Agricultorii, cari doresc, pot să predea imediat orz în loc de porumb, cantitate egală, şi acesta va fi valorificat împreună cu cealaltă cantitate de orz. Pentru seminţele de nutreţ, date cu clauză de a se restitui în anul viitor (lucerna), se vor da dispoziţiuni la timp. Organele ad-tive şi agricole din judeţele, cari au primit seminţe în primăvara 1936 sunt obligate să ia toate măsurile pentru lichidarea acestor datorii, fiindcă numai aşa Statul va fi în măsură, ca eventual, în alte ocazii să mai dea ajutoare. * Traian Moşoiu ___________ _ — 4 ani dela moartea gloriosului general— 39 iulie 1932. — O zi de dureroasă evocare pentru ţară şi pentru partidul naţional-liberal. Ţara, prin moarteaamiralului Traian Moşoiu, pierdea pe unul din cei mai înzestraţi fix ai săi, pe eroul dela Tisa, iar partidul din care făcea parte, o energie creatoare, o putere rară de muncă şi unul dintre cei mai hoăriţi luptători pentru unificarea sufletească a tuturor românilor de la Tisa până la Nistru. Ziua de azi evocă în noi figura celui care o viaţă întreagă a luptat, atât pe teren militar cât şi în viaţa politică a ţării, pentru întregirea şi consolidarea ei. Născut pe meleagurile Transilvaniei, in împrejurimile Braşovului, de mic copil a fost crescut la flacăra idealului scump al tuturor românilor de dincolo şi de dincoace de munţi. In sufletul său bun şi cald, marile idealuri naţionale au ocupat totdeauna primul loc. Cu toate că studiile strălucite pe cari le-a făcut în armata austriacă îi deschidea o carieră frumoasă, el o părăsi de tânăr şi intră în armata română din regat, acolo unde a putut să-şi închege liber cele mai frumoase idealuri naţionale, acolo unde manifestarea frământărilor şi năzuinţelor unei generaţii nu avea stavilă. Mobilizarea armatelor române îl găseşte în fruntea unui regiment de infanterie ce ocupa poziţiile din valea Oltului. Dincolo de crestele munţilor, pământul făgăduinţii şi al tuturor năzuinţelor îi deschide larg porţile. In avântul de nedescris al acestor ceasuri, generalul Moşoiu a transmis trupei sale flacăra unui entuziasm şi unei temerităţi ce parcă nu cunoştea riscul. Şi totuşi, curând a trebuit să guste şi din paharul dezamăgirei, să se retragă pe aceleaşi poziţii pentru a apăra ţara mumă. Eroismul şi curajul, vrednicia şi bravura colonelului Moşoiu au insuflat trupelor de sub comandă acel entuziasm care a săpat pe stâncile Oltului pagini trălucite de eroism. Mărturie vie a bravurei oştirii sale e însuşi comunicatul generalului Ludendorff, care sună astfel : „O încercare de trecere din partea „forţelor armatei a IX-a, prin defileul cel mai înalt şi cel mai larg din „tot şirul de munţi, având în faţă un „inamic puternic, pe care nu-l puteai „surprinde, trebuia să eşueze, cum eşuase în Octombrie atacul analog „dat la sud de Braşov. Aşa că, deşi „nu ne convenea de loc, trebuia totuşi să mutăm punctul de invazie „mai spre apus....“ Cu tot eroismul de care a dat dovadă întreaga armată, dupe două luni de crâncene lupte a fost silit, cu durere,să părăsească poziţiile şi să ia calea refugiului în mijlocul armatei ce-i mai rămăsese. II regăsim apoi, în a doua campanie, in fruntea diviziei 7, comandând trupele ce aveau misiunea să pătrun- dă din nou, prin pasul Prisăcani, în Ardealul său mult visat. La 16 Noembrie 1918 trece graniţa în fruntea armatei sale şi după 9 zile intră în Târgul Mureş iar la 24 Decembrie românii defilează pentru prima oară pe străzile Clujului, în mijlocul unei manifestaţiuni grandioase. Pentru coordonarea acţiunii celor 4 divizii române ce se aflau în Transilvania s’a înfiinţat, la 24 Decembrie, un comandament unic, care i s’a încredinţat. In această calitate, atunci când a trebuit să se înfăptuiască Unirea Naţională, proclamată la Alba Iulia, a fost un vrednic şi întreg sprijinitor al năzuinţelor consiliului dirigent. Patriotismul lui a strălucit atunci, asi- GENERALUL TRAIAN MOŞOIU de AVIAŢIE de la BANEASA ■ înnHBHBnnHHWHwaMBHBnn — Tragica moarte a aviatorului căp. Olteanul Am arătat în numărul nostru de ori, pe scurt, cum s’a întâmplat accidentul de avion de pe aeroportul Băneasa, în care şi-a pierdut viaţa unul dintre excelenţii noştri piloţi, căpitanul aviator Olteanu. Acum revenim cu amănunte. CARACTERISTICILE APARATULUI Avionul Lockead-Orion fusese cumpărat pe multe milioane de lei pe când era subsecretar de stat. Irimescu şi a fost dat escadrilei de experienţe de la Pipera încă de acum doi ani, pentru a obişnui piloţii noştri cu avioane de mare viteză şi cu trenul de aterisaj escamotabil, adică în timpul zborului, roţile să poată fi trase şi ascunse, în aripe, să nu mai opună şi ele rezistenţă la înaintare. Acest avion avea profundorul reglabil în timpul zborului. Acest tip de aparat a fost abandonat chiar şi în ţara lui de origină, ca unul ce necesită prea multă atenţie la pilotaj şi teren deosebit de bun şi întins la aterizare. Având suprafaţa portantă redusă, fără voleţi de introdus la aripe, viteza de aterizare e foarte mare, 150 de km. pe oră, aceasta-i face un avion, nu tocmai uşor de pilotat. Pentru transporturi civile aparatul n'a corespuns formulelor economice, căci nu putea duce decât 4 pasageri, cari stau destul de incomod în cabină. Pentru țara noastră, unde etapele sunt scurte, avionul nu prezenta prea mare interes, afară de curse speciale lungi. Ori pentru bugetul aviaţiei noastre ar constitui un lux cumpărarea unui astfel de avion care costa câteva milioane de lei. Formula avionului comercial către care tinde acum toate ţările au experienţă în navigaţia aeriană, este avionul multimotor, de mare capacitate 20—22 de locuri. LoCkead-ul de care vorbim mai sus are un singur motor și 4 locuri incomode. Dealtfel nici comisia militară care a studiat acest avion, aproape doi ani la Pipera, n'a opiniat pentru adoptarea modelului. Cum nimeni n'a mai insistat avionul, în urma deciziei d-lui subsecretar de stat Caranfil urma să treacă în rezerva aparatelor aviaţiei civile pentru curse speciale. CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL Eri, căpitanul aviator Olteanu a primit dispoziţii, să predea aparatul aviaţiei civile, pe aeroportul Băneasa, unde îşi are hangarele. In acest scop a pregătit aparatul, a luat la bord pe maeştrii mecanici Ploeşteanu şi Simion Haralamb, acesta din urmă e şi pilot, şi şi-a luat zborul spre Băneasa, de care-l despărţea doar 2—3 km. Spre a aterisa normal aviatorul Olteanu s-a îndreptat spre teren venind din direcţia Mogoşoaia, paralel cu şoseaua. Cum viteza avionului e destul de ridicată 300 de km. la oră, a ajuns imediat deaasupra perdelei de pomi ce se află dincolo de aeroport pe terenul învecinat, înălţimea la care trecea aparatul peste pomi, au declarat cei doi mecanici nu era mai mare ca 10 metri. UN MOMENT DE NEATENŢIE Căpitanul Olteanu, care pilota avionul, a făcut imediat ce a văzut că va intra peste trenul de aterisaj, manevra lansării roţilor în jos şi a întors o clipă capul spre a regla profundorul în sensul de a da avionului o mai redusă viteză la aterisare, clipă ce i-a fost fatală căci în acel moment a intrat în golul de aer provocat de căldura caniculară ce domneşte de câteva zile. Buşit de pământ, trenul de aterisaj a cedat, roţile rămânând pe terenul dintre perdeaua de pomi şi gardul despărţitor al aeroportului, iar avionul alunecând pe burtă s’a isbit de bordura de ciment a gardului de sârmă, bordura ce are o înălţime de abea de 30 centimetri. Viteza fiind mare şi lovitura a fost puternică, cea ce a determinat capotatarea avionului. Pilotul, căp. Olteanu, a fost proectat puternic în faţă producândui răni interne şi externe cari iau provocat moartea, după ce a fost dus la spital, cei doi mecanici, au scăpat cu spaima şi cu câteva zgârieturi fără importanţă. Este curios cum din lovitura cu pământul avionul n’a fost proectat în sus de unde ar fi putut sări gardul de sârmă şi aterisa pe iarba de pe aeroport chiar dacă s’ar fi rupt elicea în timpul isbiturii ? Aterisări pe burta avionului, fără nici un accident s’au întâmplat mai multe, chiar la noi în ţară. # Aviaţia românească pierde prin moartea căp. aviator Olteanu unul din cele mai valoroase elemente. El nu era numai un pilot de clasă mare, dar mai era şi un profund cunoscător tehnic al avionului, motorului, etc., cu toate că provenea dintre ofiţerii de infanterie. Atât îi pasionase aviaţia, încât pentru el, tehnica aviaţiei aproape nu mai avea secrete. A luat parte la mai toate competiţiile aviatice importante, concursuri, etc. A făcut parte din escadrila de trei avioane uşoare româneşti I. C. A. R., ce a făcut raidul Bucureşti- Capetown-Bucureşti (24.000 km.), performanţa ce se face destul de rar şi numai de aviatori cu mare reputaţie. Accidentul stupid al căp. Olteanu, ne reaminteşte, un accident tot aşa de idiot al unui mare aviator englez Akkok. Acesta împreună cu aviatorul Brown trec Oceanul Atlantic în Iulie 1919, de la Terra Nova în Scoţia, (3200 km.), cu un avion militar Wikers de bombardament. Aceasta a constituit prima trecere a Atlanticului, fapta a trecut fără mult sgomot, aviaţia pe atunci neavând desvoltarea de azi. Tocmai în 1927 s’a mai trecut Oceanul fără oprire de către Lindberg, care de mulţi este considerat şi azi că este primul care a trecut Oceanul în zbor. Căp. Akkok, după ce a făcut extraordinarul zbor peste Ocean, moare într’un stupid capotal pe când vrea să-şi ia zborul cu un nou avion, de pe un aerodrom din Scoţia la scurt timp, după ce trecuse Oceanul. Căpitanul Olteanu, cu admirabile calităţi camaradereşti şi sufleteşti moare în etate de 37 ani regretat profund de toţi acei care l-au cunoscut. Transmitem familiei îndurerate condoleanţe. C. ORAŞIANU Sfărâmâturile avionului în care şi-a găsit moartea copit. Olteanu înfiinţarea unui colegiu pentru studierea chestiunilor legate de apararea na ională PARIS, 30 (Rador). — O notă a ministerului de Răsboi anunţă că în şedinţa de ori a Comitetului permanent pentru apărarea naţională, care a fost prezidată de d. Daladier, s'a hotărât crearea unui „Colegiu pentru studierea chestiunilor legate de apărarea naţională". Acest colegiu va da posibilitate ofiţerilor de stat major şi unora din funcţionarii civili să studieze probleme de strategie naţională şi marile probleme generale politice şi economice, în legătură cu apărarea naţională. S’a deschis congresul internaţional al păcii VIENA, 30 (Rador). — La Salzburg s’a deschis ori al cincisprezecelea congres internaţional al asociaţiei „Pax Romana“. Treizeci şi şapte de ţări sunt reprezentate prin peste 600 delegaţi la acest congres. Şedinţa inaugurală a fost prezidată de monseniorul Weitz, arhiepiscop de Salzburg care a vorbit despre necesitatea de a se readuce spiritul creştin în universităţi. Organizarea lucrărilor parlamentare franceze PARIS, 30 (Rador). — Agenţia Havas comunică: D. Blum a primit ori după amiază o delegaţie de deputaţi şi senatori membri ai partidelor de stânga, cu cari a discutat organizarea lucrărilor parlamentare şi proectele pe cari are de gând să le prezinte Camenilor, înainte de intrarea acestora în vacanţă. Pare sigur că parlamentul nu va lua vacanţă înainte de sfârşitul săptămânii viitoare. Situaţia din Danzig —• • - _ — Se aşteaptă să se vadă cum va reacţiona Polonia — DAZIG 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas comunică: Observatorii străini din Danzig socotesc că situaţia se va desfăşura probabil în modul următor: Naţional-socialiştii vor căuta să convingă Polonia că este necesar ca ea să recunoască independenţa Oraşului Liber şi că ea nu are nici un folos dacă se expune pentru Societatea Naţiunilor. In schimbul acestei recunoaşteri naţional-socialiştii se bilateral intre Polonia şi Danzig, bilateral între Polonia şi Danzig, prin care Polonia ar obţine libera trecere şi folosire a portului Danzig pe timp de 50 ani. Aci toate cercurile sunt convinse că naţional-socialiştii locali vor isbuti să elimineze opoziţia prin aşa numitele „mijloace legale“. Procese contra şefilor opoziţiei sunt în curs. Aceştia sunt acuzaţi de „îndemn la mărturie falsă“, şi probabil că se vor găsi şi alte inculpări pentru a se paraliza opoziţia parlamentară, şi a se obţine votarea de către Senat a noilor modificări aduse Constituţiei. Totul depinde în ultima instanţă de felul cum va reacţiona Polonia. fi gurându-i nemurire pe plaiurile Ardealului lui atât de scump. Dar soarta i-a hărăzit un rol şimai mare. Datorită conjuncturii politice din acele timpuri şi după o perioadă de diferite discuţiuni şi concilieri între aliaţi, şi mai ales datorită ororilor şi masacrelor săvârşite de armatele ungare, se porneşte la 16 Aprilie 1919 ofensiva contra armatelor ungare de dincolo de linia Clujului, care a avut ca rezultat final alungarea lor din întreaga Transilvanie, victoria de la Tisa şi ca încoronare a acelor biruinţi, armatele generalului Moşoiu intră triumfătoare în Budapesta, defilând în centrul oraşului prin faţa comandanţilor ce i-a dus la glorie şi nemurire. In acea zi cruciuliţa albastră a cavalerilor „Mihai Viteazul” strălucea pe pieptul generalului Moşoiu în adevărata ei splendoare. * Războiul se termină aşa cum l-a dorit din prima zi, cu victoria deplină a armatelor române. Dar arma la picior nu se împăca de loc cu firea lui de aprig luptător. Sufletul său de mare naţionalist — care a văzut in unirea tuturor românilor sub un singur sceptru o ţară puternică şi bogată, o ţară ce să se impună respectului tuturor şi să demonstreze astfel lumii întregi nedreptatea ce ni se făcuse atâtea secole — a primit o cruntă lovitură atunci când în conducători fraţilor de acelaşi sânge de dincolo de munţi a prins rădăcină pornirile regionaliste. N’a putut concepe consolidarea ţării sale decât numai prin unificarea sufletească a tuturor românilor. In aceste frământări el părăseşte armata activă şi ocupă un loc de luptă în rândurile partidului naţionalliberal, în mijlocul acelora cari, reprezentând şi îndrumând ideia naţională în timpul mărelui războiu, deveniseră pentru ostaşul de om adevăraţii camarazi ai jertfei şi ai speranţelor comune. Şi în această nouă muncă, generalul Moşoiu a fost ceea ce fusese totdeauna : o trăsătură de unire între sufletul Ardealului şi sufletul vechiului regat, un îndreptar de recunoaştere şi de înţelegere adevărată între două trunchiuri de ţară pe care totul trebuia să le apropie şi nimic să le despartă. Rolul acesta, al generalului Moşoiu, om al unei singure credinţe, a însemnat o contribuţie rodnică şi fericită in anii consolidării unităţii noastre.* Multe piedici şi multe primejdii , cari se ridicau atunci în calea armoniei şi a colaborărei frăţeşti dintre cele două părţi ale neamului românesc, au fost doborâte de sufletul generos al eroului Moşoiu, în care patria era una şi indivizibilă, tot atât de sfântă la izvoarele Oltului ca şi la gurile lui. Munca şi priceperea lui, cum şi marile sale însuşiri i-au deschis calea şi în viaţa politică, urcând uşor treptele gloriei pământeşti, fiind pe rând deputat, ministru de războiu, ministru al comunicaţiilor şi apoi senator de drept. * Azi, când din toate părţile lumii nori grei se abat, forţele creatoare ale acestei naţii să ia aminte de la pilda patriotismului aceluia care a fost generalul Traian Moşoiu. Luptele sterile, luptele cu substraturi meschine nu vor propăşi nicicând o ţară, ci mai curând sau mai târziu înlesnesc s’o facă prada primului venit. Generalul Traian Moșoiu a arătat, prin pilda sa, calea de urmat. TITUS IONESCU