Viitorul, iunie 1937 (Anul 29, nr. 8816-8838)
1937-06-01 / nr. 8816
ANUL XXIX No. 8816 Director: N. MAXIM A R O N In TARA Un an . . « • • 600 Lei Sc. 1 luni • « • 300 „ Trei luni • . • • 150 . Institufiuni publice s A M E N T E I pagini 2 lei A10 Pi /iMarţie Iunie 193? In STREINATATE Un an • • • • • 1400 Lei Şase luni • . « 700 m Trei luni i . • • 350 . REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA — BUCUREŞTI — Strada R. Poincaré 17 TELEFOANE Direcția 3.79.69 - Redacția și Adminis. J IHH Taxa poștală plătită în numerar, conform aproat—.. Dir. Oralea Poștelor No. 137.282/926 POLITICA NOASTRA EXTERNA 0. UICI1 QHE LA PARIS 0 rofmnică adhiuitale Bénim iară După închiderea sesiunei extraordinare a Societăţei Naţiunilor, la care d. Victor Antonescu, ministrul nostru de externe, a înregistrat un strălucit succes prin remarcabila cuvântare pe care a rostit-o, — succes ce-l onorează, dar onorează şi ţara, — d-sa a plecat la Paris. Aci, în capitala Franţei, d. Victor Antonescu a desfăşurat şi desfăşoară o mare şi rodnică activitate. A avut o serie de întrevederi cu factorii conducători ai actualului guvern, printre cari cu d-nii Leon Blum, preşedintele consiliului şi Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine. Această intensă activitate este pe larg şi la loc de cinste comentată de toate ziarele franceze, cari subliniază meritele d-lui Antonescu şi totdeodată contribuţia d-sale în greaua operă de menţinere a păcii în care Franţa şi Anglia, cu marele lor prestigiu, pun toate eforturile. Presa pariziană evidenţiază deasemenea simpatia unanimă de care ministrul nostru de externe se bucură în Franţa. In ce ne priveşte, luăm act cu adâncă satisfacţie de primirea călduroasă ce s'a făcut exponentului politicei noastre externe, manifestându-şi mulţumirea că munca rodnică şi tactul şi înţelepciunea d-lui Antonescu au dat atâtea fericite rezultate. Intr-adevăr, din ziua când a preluat conducerea ministerului afacerilor străine, d-sa şi-a închinat toată priceperea şi toată energia în a consolida numeroasele noastre prietenii. Vizitele făcute la Paris, la Praga, la Varşovia, la Belgrad, la Ankara, la Atena, înfăţişează tot atâtea strălucite succese. Toate alianţele noastre sunt azi cum nu se poate mai adâncite, mai frăţeşti. Rezultatele lor se văd nu numai în domeniul politic dar şi în domeniul economic. In acelaş timp, contribuţia României în concertul european a devenit tot mai apreciată şi de toţi elogiată. Politica ţării noastre este limpede. In interviewul acordat marelui ziar francez „Paris-Soir", d. Victor Antonescu a ţinut s-o precizeze din nou, astfel : „Dacă voiţi să vă dau o impresie generală despre situaţia noastră şi despre situaţia din Europa, o pot face în puţine cuvinte. Situaţia noastră de multă vreme încoace nu a fost atât de bună ca acum, din toate punctele de vedere. Prosperitatea ţării ne permite să facem faţă sarcinilor noastre de înarmare ; recoltele noastre sunt bune ; nu avem motiv să ne plângem. Din punct de vedere general, nu cred că în momentul acesta există o adevărată ameninţare a păcii. Suntem aşezaţi în România la un punct nevralgic şi ne putem da seama lesne de situaţie. „Noi continuăm politica noastră pe aceiaşi cale, adică menţinerea integrală a tuturor alianţelor noastre şi a tuturor înţelegerilor noastre : cooperarea cu Franţa, Mica înţelegere, înţelegerea Balcanică , nu renunţăm la nimic. Şi în acest cadru şi în acest spirit voim să ameliorăm şi mai mult încă relaţiile cu vecinii noştri, în deosebi cu Uniunea Sovietelor. Am avut convorbiri însemnate cu d. Litvinov la Geneva ; am constatat amândoi că raporturile noastre sunt amicale şi că sunt încă susceptibile de îmbunătăţire". Aceste declaraţiuni înfăţişează o oglindă reală a politicei noastre româneşti, care are în d. Victor Antonescu cel mai autorizat exponent al ei. Opinia publică românească urmăreşte atentă şi recunoscătoare această rodnică activitate. U 9 NOTE „Colegul de clasă“ Moartea unui copil excepţional înzestrat sufleteşte, a venit să arunce în mijlocul unei familii bucureștene, in mijlocul părinfilor lui ce-l adorau, o durere care, trecută prin filtrul grandios al tragicilor antici, ar fi luat aspectul unei nenorociri, prinse în pervazul cutremurătoarelor fatalități purcese direct de la Zeul cel neîndurător.... Inteligent și sârguitor, înzestrat cu acele instincte sociale, cari fac dintr'un om o plăcere a vieței altora, tânărul Mavrus, era o frumuseță a copilăriei și-o mare nădejde a adolescentei... Dar stăruim aci, nu asupra unei dureri, care oricât ar fi de cutremurătoare, nu este din nenorocire nici unică, precum nu va fi nici ultima ce-o pot resimți sărmanii oameni, expuși tuturor cercărilor și tuturor nenorocirilor, ci asupra frumuseței morale a colegului său de clasă, M. S. Voevodul Mihai.. Am aflat astfel că în tot timpul boalei colegului său de bancă, El a voit să facă a se afla că este de os de Domn, și Prinț de coroană, pentru a fi numai colegul de bancă, prietenul îndurerat în fața boalei năpraznice a prietenului, vizitându-l, mângâindu-l şi dovedindu-i prin aceste repetate atensiuni cât de aproape este El de inima colegilor şi cât de strălucit camarad este, viitorul Rege al marei Românii. Şi acest fapt, poate mic în desfăşurarea lui, este totuşi simptomatic pentru felul cum Suveranul fărei a inteles să creeze şcoala fiului Său, şi să întemeieze in ea acel spirit camaraderesc atât de înduşetor şi atât de persistent în şirul anilor ce trec : tovărăşia din copilărie, şi solidaritatea duioasă in anii plini de primăvară ai vieţilor ce încep... M. S. Voevodul Mihai este astfel prietenul şi colegul bun al conşcolarilor fericiţi de a-şi fi împletit micile necazuri şi micile ambiţiuni şcolăreşti, cu Acela care este atâta de deosebit de ei, prin rolul social şi naţional ce este chemat să-l fină. Un exemplu de bunătate ce capătă aspecte de mare lecţie, venit din preajma unui Tron ilustru... PETRONIUS particulare Lei 1000 anual — De ce mai e supărat Șeful, dacă vine la guvern ?.... — El vine la guvern — dar trebue s’aștepte acum să fie și-un guvern unde sa viaais* Rezultatele conferinţei de comerţ de la Paris Bl.. Conferinţa parlamentară internaţională de comerţ care s-a ţinut la Paris în cea de a doua jumătate a lunei Mai, şi-a încheiat lucrările în ziua de 24 Mai, votând o serie de rezoluţiuni de cea mai mare însemnătate pentru viaţa economică a statelor reprezentate. Delegaţiunea română, în frunte cu d-l N. N. Săveanu preşedintele Adunării Deputaţilor s’a prezentat cu un bogat material documentar izbutind să dea discuţiunilor un ritm interesant şi să facă a se pune problemele în cadrul adevăratelor nevoi cari au adunat laolaltă pe reprezentanţii cei mai autorizaţi ai tuturor ţărilor participante. Discuţiunile ce s’au urmat în comisiunile respective au fixat, pe linia adevăratelor interese economice şi financiare diversele puncte de vedere ale statelor reprezentate şi au condus la rezoluţiuni acceptate de toţi ca fiind corespunzătoare scopurilor urmărite... Armonizarea acestor puncte de vedere pe o linie unitară se datoreşte spiritului de concordie care a domnit în cursul discuţiunilor. Punctul de vedere exprimat de delegaţia României, în frunte cu d-l N. N. Săveanu preşedintele Camerei, s’a impus în toate discuţiunile, atât în comisiunea financiară cât şi în cea economică şi cea agricolă. A făcut o deosebită impresiune obiectivitatea raportului prezentat de d-1 preşedinte Săveanu asupra situaţie agricole a în timpul reluărei afacerilor, raport care ascultat cu o deosebită atenţiune şi viu interes a dat conferinţei putinţa de a se rosti în deplină cunoştinţă de cauză şi de a lua o rezoluţiune unanmă tinzând la o soluţonare a problemei. Participarea personalităţilor de înaltă autoritate economică şi financiară la această conferinţă a făcut ca discuţiunile să se pună pe plan ştiinţific înlesnind cursul lucrărilor de la Paris. S’a făcut astfel un pas serios către o reluare a studiului problemelor în marginile stabilite de în această conferinţă interparlamentară. Rezultatele acestea au fost subliniate de presa pariziană care a dus ecoul lucrărilor serioase efectuate în confernţa de comerţ. Statele participante vor găsi în aceste lucrări toate datele şi elementele care au nevoe pentru examinarea şi soluţionarea atâtor probleme grave puse de nevoile timpului de față. Cronica Ideilor de N. MIHAESCU GR. TAUŞAN: ORIENTĂRI FILOSOFICE (Edit. „Universala Alcalay“) Cultura românească înregistrează, la ora actuală, un fenomen, care — oricât ar fi de contestabil în ce priveşte unele aspecte — rămâne, totuşi, în esenţă, îndeajuns de îmbucurător: ne gândim la abundenţa producţiunilor literare. Nuvela, romanul, teatrul — până şi poesia — sunt reprezentate prin scrieri din ce în ce mai multe. Am putea spune chiar, că avem o fecunditate literară excesivă — ceea ce face, până la un punct, să se învălmăşească valorile şi sensurile artistice până la confuzie. Dar, cum spuneam, faptul că apar, neîntrerupt, volume compacte de literatură, nu poate decât, până la urmă, să adaoge noui câştiguri culturii româneşti. Se pretinde că operaţia aceasta de a discerne, din vălmăşagul cărţilor de tot felul, pe cele mai bune şi a le dărui patrimoniului de scrieri ce au în ele atributele unei viabilităţi îndelungate, o poate face, cu succes, timpul prin implacabila lui judecată. Este în această aserţiune un adevăr verificat. Dar, misiunea aceasta de a limpezi apele mişcării culturale pe cari le poate, atât de uşor, tulbura, nămolul unor preocupări streine cu totul de arta cea adevărată, trebue să domine şi spiritul clarvăzător al unor oameni de matură pregătire intelectuală. Intre cei doi factori de determinare şi clasificare a fenomenelor culturale : timpul şi spiritul uman, — acesta din urmă contează infinit mai mult pentru o dreaptă orientare a contemporaneităţii, dată fiind acţiunea lui exercitată imediat, în comparaţie cu posibilităţile celuilalt factor, care îşi îndeplineşte funcţiunea, peste ani, în perspectiva unei durate. In lumina acestei consideraţiuni, prezenţa în planul manifestărilor spirituale, a acelor personalităţi, cari sunt dotate cu puterea deosebirii adevărului de eroare, — fiindcă, la aceasta se reduce, în fond, problema valorilor culturale, — se impune ca un imperativ. Cu cât fenomenul de ivire a faptelor culturale este susţinut pe o suprafaţă mai întinsă, cu atât mai mult este nevoe de organizarea şi ierarhizarea elementelor, ce se învălmăşesc. Şi această disciplinare a culturii, această aşezare a ei, pe date serios şi competent verificate, nu este posibilă decât prin intermediul acelor personalităţi, cari ştiu să vadă just şi să ordoneze, arhitectonic, sensurile. Scriam la începutul acestor rânduri, că abondenţa manifestărilor culturale româneşti este în stare să ne bucure. Dar, trebue să adăugăm , numai cu o condiţie şi anume cu condiţia discernării semnificaţiilor valabile de cele dăunătoare pentru a le impune, astfel, numai pe cele dintâi. Din păcate, ceea ce se petrece, în cultura noastră, astăzi, din punctul acesta de vedere, este îngrijorător : familiarizaţi prea puţin cu disciplina dreptelor judecăţi, ne lăsăm robiţi unor fapte, cari numai nobile nu sunt în intima lor compoziţie. Aşa se explică doar că, în vreme ce volumele de proză , nuvele, romane, teatru sau de poesie, apar fără întrerupere, — cărţile de idei, de itinerarii spirituale, se ivesc la răstimpuri îndelungi. Cineva nedrept ar putea pretinde că spiritul românesc înzestrat cu excepţionale însuşiri de creaţiune literară, are mai puţine aptitudini în ceea ce priveşte construcţiile esseistice şi filosofice. O asemenea imputare poate ar rezista, dacă n’ar străluci, în trecutul culturii noastre, câteva nume, cari au ştiut gândi disciplinat şi cari reprezintă tot atâtea mărturii ale aptitudinii spiritului românesc pentru creaţiunile genului filosofic. Deajuns, să numim dintre ei, pe cei mai de seamă : Vasile Conta, Eminescu, Maiorescu, Pârvan. Dar, nu la genul de scrieri ale acestor gânditori, facem noi, aci, propriu zis, altisie. In aceiaş ordine de preocupări filosofice putem cita câteva nume mai de seamă şi dintre acelea ,i■parţinând timpului de astăzi: ţ. Rădulescu-Motru, Gr. Tăuşan, P. Negulescu, I. Petrovici, Lucian Blaga, — toţi străluciţi reprezentanţi ai celor mai subtile construcţii filosofice, menite, prin caracterul lor strict ştiinţific, să circule în cercurile restrânse ale specialiştilor. Predispoziţia spiritului româ(Continuare Instasis 2 al D-l GR. TĂUŞAN MEMLigil ZILEI AUGUSTE PERRET Bucureştiul găzdueşte acum un distins oaspete francez , d. Auguste Perret. D-sa face parte dintre marii arhitecţi contemporani ce au determinat evoluţia arhitecturii către realizări în cari estetica şi echilibrul construcţiei tind spre minunate perfecţiuni. Operile d-lui Perret se impun atât prin calitatea, cât şi prin splendida lor unitate. D-sa a izbutit să împace, să armonizeze în mod fericit tehnica şi arta cu simţul construcţiei. Printre cele mai cunoscute lucrări ale d-lui Perret sunt — Teatrul Champs Elysés din Paris şi Biserica din Rainey. Sunt două construcţii, complect diferite, la realizarea cărora artistul, întrebuinţând materiale moderne a obţinut efecte decorative noui prin asociarea sculpturii şi picturii la arhitectură. D-l Auguste Perret va conferenţia diseară la orele 21, în sala Dalles despre „Arhitectură", iar în ziua de 31 Mai, orele 18 va vorbi în aceiași sală despre „Câteva realizări arhitecturale contemporane". ECOURI Intre 10—20 iunie a. c., se va deschide la Praga o expoziţie de aviaţie, care prin proporţiile ei depăşeşte cadrul unei expoziţii obişnuite. Populaţia cehoslovacă se interesează de aproape de aviaţie, de aceea Aeroclubul cehoslovac, pentru a stârni un interes şi mai puternic, a organizat această expoziţie, împărţită în două secţiuni, una istorică şi alta modernă. mlesnivt producţiei Actualul regim a reuşit să intensifice producţia printr'un regim echitabil acordat producătorilor. Rezultatele acestei politici s-au văzut : renaşterea economice i-a urmat refacerea finanţelor publice şi private. Dacă am putut avea un buget echilibrat şi totodată fondurile necesare înzestrării armatei, meritul este al acestei politici economice constructive. De aceea trebue să avem o grijă deosebită pentru desvoltarea industriei noastre, împiedecând orice acţiune de distrugere şi favorizând o conlucrare economică a tuturor elementelor productive şi a tuturor ramurilor economice. Guvernul este dator să fie arbitrul acestei armonice conlucrări şi totodată să creieze atmosfere de linişte şi siguranţă, necesară oricărei propăşiri economice. Un fenomen, care desigur va fixa atenţia guvernului, este scăderea producţiei de petrol. In ultimele luni, această scădere a atins cifra de 600 vagoane zilnic, ceea ce, la producţia noastră, este desigur apreciabil. E bine, ca din vreme, să examinăm cauzele acestei scăderi şi să avizăm la măsurile de luat pentru îndreptarea situaţiei. Fără nici o îndoială că pentru a prospera, industria de petrol are nevoe de extinderea forajelor, care implică şi o extindere a terenurilor. In ultima vreme însă, s'au făcut prea puţine explorări noui şi totodată s'au acordat foarte puţine trenuri de explorare. Regimul legal n'a fost favorabil unei extinderi a lucrărilor şi de aceia ele s'au mărginit la te- renurile cunoscute, care în curând, au început să aibă o producţie mai mică. Totodată, din diferite motive, s'a observat lipsa capitalurilor în industria de petrol. Preţurile produselor fiind scăzute pe piaţa mondială şi totodată taxele şi impozitele destul de ridicate, — societăţile de petrol n'au mai putut da acţionarilor, în majoritatea cazurilor, nici un beneficiu sau beneficii foarte mici. De aceia nu au putut apela la noui capitaluri naţionale şi totodată nici de peste graniţă n'au venit capitaluri streine. In recentă călătorie la Londra, d-1 M. Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a vorbit de colaborarea între capitalul românesc şi cel strein, fixând termenii echitabili ai acestei colaborări. Trebue să se ştie că această colaborare este utilă ambelor părţi şi trebue creiată atmosfera şi cadrul legal necesare ei. Declaraţiile d-lui guvernator M. Constantinescu, au fost apreciate de presa engleză şi ele au contribuit la risipirea multor insinuări ce căutau să-şi facă loc. Aşadar, este momentul să se treacă la o acţiune pentru intensificarea exploatărilor de petrol şi a explorărilor de nouă terenuri, pentru a creia rezervele necesare. Totodată trebuesc înlăturate piedicile ce se pun în calea activităţii de foraj, fie din cauza greutăţii de a se procura materialele, fie din alte cauze. Desigur că situaţia va fi examinată cu toată stăruinţa şi competinţa, avizându-se la măsurile trebuitoare. '’IRW De la stânga la dreapta : Ministrul de războiu al Iugoslaviei, inspector general de armată ; general Sirovy, şeful Marelui Stat Major cehoslovac ; d-1 Milan Hodza, preşedinte de consiliu; d-na Negură ; d-na Hodza şi d-1 M. Negură.