Viitorul, iunie 1937 (Anul 29, nr. 8816-8838)

1937-06-26 / nr. 8835

f­ ­­iata Capitalei Expoziţie dri dimineaţă s-a deschis expoziţia de ţesături şi scoarţe româneşti a şcoalei „Ţesătoarea Regina Elisabeta“ din str. Popa Lazăr nr. 8 (Obor), de sub înalta ocrotire şi conducere a M. S. Regina Maria. Au asistat d-nele : general Prapor­­gescu, Zefira col. Voiculescu, Elena Săulesci, prof. Ottin, G. Geor­gescu, Ana Deşliu, Creţulescu, Magda Chi­­rottinov; d-rele: Carmen Tacit, Leni Rafailă, d-ni d : ing. Chiru Na­­nov, sculptor Dimitriu, Cosma, Va­sile Constantin, corpul profesoral al şcoalei şi numeroşi părinţi ai eleve­lor. Audiţii şi Producţii Duminică 27 Iunie, are loc în sala Dalles, producţia anuală a „Noului Conservator de Muzică" sub conducerea d-lui prof N. Oan­cea.Se vor produce clasele de vioa­ră, piano, cânt şi operă.­­ Cunoscutul profesor de pia­­no, J. Paschill, anunţă pentru Du­minică la „Eintracht“ audiţia e­­levilor săi, cari se vor produce cu o bogată programă. „ Luni seara (28 iunie) va fi la Dalles, producţia clasei de cânt a d-nei prof. Lucia Cosma, care va prezenta elevele sale, având concursul fostelor absol­vente, din alţi ani. In program arii clasice, de operă, lieduri şi melodii româneşti.. SPECTACOLE TEATRELE TEATRUL COMOEDIA. (teatru în aer liber). — Kontusovca Palace. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Clopoţelul de alarmă. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară). — Fustele de la minister. ARPA (Colos). — Azi mă’nsor, farsă în 3 acte de Labiche. GRADINA IZBANDA. — Sidy Thal în „Comoara“, înscenată de I. Stern­berg.­­ CINEMATOGRAFELE CARLTON. — Dragoste în culise cu Alice Faye, Adolphe Menjou şi Ritz Brothers. SAVOY. — Mayerling cu Charles Boyer și Danielle Darrieux. Doamna K­onsmte cu Anne Harding și Herbert Marshall. Plafonul descoperit. SCALA. — Casa visurilor cu Anne Shirley. Jurnal Paramount. ARO. — Călătoria de nuntă cu 50 la sută reducere. REGAL. — Farmecul unui vals. Jur­nal Paramount și Românesc. CAPITOL și ROXY. — Fără zestre. Jurnal Maniton și complectare. FEMINA. — Suprema jertfă cu Mir­­na Loy şi complectare comedie co­lorată. TRIANON (plafonul descoperit). — Johann Strauss prezentată de paul Hor­biger în „Valsul Rozelor“ şi jurnal Paramount. PALAS BULEVARD. — Infanteria cu Merle Oberon şi Miriam Hopkins. Tim­puri noui cu Charlie Chaplin. ARPA. — Moscova Sanghai şi Omul cu 2 feţe. SELECT. Cânt numai pentru tine şi Extravagantul Mr. Deeds. CORSO. — Caterina cu Franciska Gaal şi Lupii între ei. I VOX. — Intimităţi conjugale cu War­ner Baxter şi Myrna Loy şi Ramona cu Loretta Young. DARLY. — Paradisul femeilor cu Ivan Petrovici şi Fata cu toane cu Thelma Tood. TOMIS (Sala şi Grădina). — 2 filme­. Procesul Walewska. Ramona cu Lorette Young şi Kent Taylor. MARNA. — O călătorie suspectă cu Conrad Veidt şi Dragoste sub arme. FRANKLIN. — Ultima romanţă cu Jose Moijca şi Cascada dragostei. IZBANDA. — Miss Theodora şi Un cântec în Panama. MARCONI. — Clipe de rătăcire cu Gustav Fröhlich şi Vaarova şi Amanţi şi hoţi cu Pierre Blanchar şi Jurnal. VOLTA BUZEŞTI. — Mitsuko, fiica Samuraului şi trupa Kanei-Pizone. FORUM. — Mesajul secret şi De-aş fi director. OMNIA. — Grandoare cu Jean Craw­ford şi Distrugătorul cu Boris Karloff. GRADINA SIC. — Masca galbenă şi Motiv de divorţ. RAHOVA. — Femei în dragoste. Sub masca diavolului. GLORIA. — In serviciul secret şi Mimi. LIA. . — Doamna consimte cu Ann Harding şi Călăreţul mascat. UNIC (Sală şi Grădină). — Diavolul alb cu Ivan Mostochin şi Spaniolita tehnicelor. DIANA. — Tumultes cu Charles Boyer şi Nu sunt vinovat. FILANTROPIA. — Duşmanii oameni­lor cu Paul Muni şi Cavalerii nopţii cu Nino Martini. LIZEANU. — Crinul din mocirlă şi Marietta. , AMERICAN. — O lacrimă pe mor­mânt şi Frigurile dragostei. COTROCENI. — Născută pentru dans şi Patrula morţii. DACIA. — Adolescenţă. Născută pen­tru dans şi Jurnal românesc.' DORY. — Qobra-tango . cu . Warner Baxter şi Biroul 2 spionaj, CENTRAL. — Craiul pădurilor.’ # Pagina­li­a. Anul XXIX No. 8335.■ Gaston Doumergue, a fost înmor-­ mântat dăunăzi la Aignes-Vives, un­de te retrăsese de o bucată de vreme, departe de frământările vieţii de oraş. Fostul preşedinte al republicei fran­ceze n’a fost un politician pasionat, ci mai degrabă un om liniştit căruia în o­rele de răgaz îi plăcea, să stu­dieze literatura latină, să citească mult şi să discute cu prietenii săi de la Universitatea din Montpellier. După cum arată d. Germain-Mar­­tin, într-un excelent articol publicat de curând în „Excelsior“,­­ familia şi mai cu seamă mama sa, i-au dat exemple de moderaţie, şi stăpânire de sine, mai cu seamă dar şi de a judeca meritele şi slăbiciunile seme­nilor săi cu nepărtinire. Inteligent, ordonat şi muncitor, jo­vial elev de o jovialitate care nu per­mitea familiaritatea, Gaston Doumer­gue a avut o carieră politică de per­fectă progresivitate. Autoritatea sa se bază pe prudenţa sfaturilor şi părerilor. Ca preşedinte al Senatului, a im­pus tuturor prin curajul cu care ştia să împace măsurile de progres social cu mijloacele economice şi financiare ale naţiunii. Ca p­reşedinte al repu­blicei, a ştiut să potolească vrajba dintre partidele politice şi să le ducă la o colaborare care să înlăture pri­mejdiile din afară. Gaston Doumergue prezida consi­liile de miniştri cu mare prestigiu, respecta regulile constituţionale şi dă­dea uneori sfaturi bune datorită unei lungi experienţe în viaţa politică. Era atent la toate chestiunile ce privea şi ţara sa. Preşedintele comisiei de afaceri străine în 1913 şi 1914 a fost în con­tact cu toţi oamenii de stat cari con­duceau destinele naţiunilor europene A părăsit înaltele sale­ funcţiuni în­conjurat de respectul întregei naţiuni franceze. Conflictele politice cari au adus că­derea mai multor guverne în anuii 1933—1934 şi care s’au agravat în Fe­bruarie 1934, dupâ demisia ministeru­lui Daladiei, cereau o operă de stabi­litate politică şi întărire financiară Gaston Doumergue care lăsase tuturor amintirea unei activităţi desinteresa­te şi împăciuitoare era Singurul om care ■' numai prin simpla sa prezenţă producea încredere. El a avut misiunea care în 1926 fu rezervată lui Raymond Poincaré. S’a spus că în Februarie 1934 ar fi putut face ceea ce ar fi vrut, dar i s­’a­ reproşat cererea de a vota ime­diat bugetul, anumite reforme fiscale şi mai ales rectificarea unora din le­gile constituţionale unde se lovea de dificultăţi politice de netrecut. N'a avut curajul să realizeze a doua de­valorizare a monezii şi de aceea ca­­binetul Doumergue a suferit din pri­ma zi o criză de tezaur foarte gravă care a durat până la sfârşitul lunei Martie. A reuşit să restabilească e­­chilibrul financiar luptând contra creşterii cheltuelilor, micşorând to­tuşi impozitele cari apăsau industria şi comerţul. Dificultăţile de ordin politic ce s’au ivit între D. Doumergue şi unii co­laboratori în privinţa unui plan de reformă ce interesa totdeodată politi­ca şi dreptul de iniţiativă al Parla­mentului în materie financiară, au schimbat planul de acţiune elaborat la formarea cabinetului ministerial. Unii sperau că s’ar fi putut face mai mult în acea epocă de criză gro­zavă, dar dacă Franţa n’ar fi avut un om de exponenţa şi prestigiul lui G. Doumergue, ar fi fost cu mult mai gravă situaţia. A guvernat în timpul când criza mondială distrugea economia şi re­zultatele câştigate zi de zi, prin mij­locul sever şi nepop­ular de compri­mare al cheltuelilor de care astăzi nici o guvernare nu se poate lipsi fă­ră a compromite stabilitatea econo­mică şi financiară a ţării. CARNET Gaston Doumergue GASTON DOUMERGUE ECOULTEATRULUI Cărăbuşul pregăteşte deschiderea stagiunii Pe scena Cărăbuşului continuă cu febrilitate repetiţiile cu gran­dioasa revistă „Electro-Cărăbuş“ de N. Kiriţescu, care va vedea lu­mina rampei în cursul săptămâ­nii viitoare. Pregătiri deosebite anunţă un spectacol care va însemna din toate punctele de vedere, eveni­mentul cel mai de seamă al sta­giunii de vară. In afară de un text de suculentă actualitate şi de un h­az neîntre­cut, pe care d. C. Tănase îl va prezenta în cadrul unei montări de luxuriantă bogăţie, Cărăbuşul va avea ca număr princial de atracţie al revistei „Electro-Că­­răbuş“, pe celebra dansatoare Mary Wyld, o apariţie senzaţio­nală de ritm, de excentricitate, fantezie şi de TEATRUL VESEL Grădina Marconi, reşedinţa estivală a Teatrului Vesel, este neîncăpătoare scară la seară pentru publicul care vine să vadă cel mai amuzant specta­col din Capitală : „FUSTELE de la MI­NISTER“, o ilariantă localizare în trei acte, pusă în­ scenă de regisorul Au­rel I. Maicanu. In situaţii şi roluri sugestive apar d-nii Gr. Vasiliu-Birlic Niculescu-Bu­­zău,-­Jules -Cazaban, M. Bruno,­ Geo Maican, G. Sion, Niculescu-Gadet,­ N. Velculescu, I. S. Iliescu,­­d-nete-Ma­ria Antonova,­Maria Va­vrina, Bea­te Fredanov, Angela Mateescu, etc. Spectacolul începe la ora 9 fani, seara. TEATRUL COMOEDIA Reprezentată într’un cadru feeric de lumini și de culori, „KONTUSOV­­CA — PALACE“, excelenta comedie cu cântece obţine în fiecare seară un neegalat succes. Aplauze spontane subliniază atât calităţile lucrării­ în sine cât şi jocul interpreţilor. Din distribuţie fac parte G. Timică, Silvia Dumitrescu, Marietta Decules­­cu, C. Lungeanu, Al. Finţi, C. Romeo Lăzărescu, G. Chamel, Milică Milian, Erm­il Botta, Axente Mircea, etc. O serie­ de ș­lagăre muzicale sunt lansate , cântate și­ dansate în acom­paniamentul unei orchestre pusă sub conducerea­ maestrului Schwarzman. Spectacolul are 1oc pe orice vreme, în sala special amenajată sezonului estival. C. TÄNASE Bibliografii Recentele lucrări ale d­-lui Gr. Tăuşan Au apărut în timpul unui an următoarele lucrări ale d-lui Gr. Tăuşan : „Dincolo de cotidian", „Opi­niile unui singuratec", „Ion Bră­­tianu" în colaborare cu d. pro­fesor Gh. Lazăr; şi în ultimele zile „Orientări filosofice", în „Biblioteca pentru toţi". Iată titlurile studiilor şi esseu­­rilor, strânse în­­noul volum : Contemplaţie şi creaţie ; Cul­tul forţei; Concepţia demo­nului ; Religia şi Metafisica; Fi­­losofia lui Horaţiu; Halucinaţie, şi Adevăr ; Filosofia lui Platon; Intre Altar şi Metafisică­­. Pute­rile misterioase ; In grădina lui Akademos ; Adaptare şi cultu­ră ; Viaţa lui Baruch Spinoza. Varietatea studiilor şi impor­tanţa lor arată că lectura nou­lui volum nu poate decât să fie şi de folos şi plăcută lectorilor. » A apărut revista de Doctrină şi jurisprudenţă „Pandectele Săptămâ­nale“ Nr. 22 din 937 cu următorul cu­prins : CRONICI ŞI STUDII : Mea Culpa, de d. Eugen Petit, Decrete Legi, de d. Corneliu Budescu. PAGINA MAGISTRAŢILOR ŞI A­­VOCAŢILOR : Falimentul în Dreptul internaţional privat, de d-ra D. G. Cesianu, Eredele Aparente de d. N. D. Ghimpa. RECENZII şi INFORMAţii JURI­DICE : Recenzii, Informaţiuni, Vane­tăţi, Bibliografii. Ultimul roman scris de mult regre­tatul scriitor Gib I. Mihăescu, răpus de moarte în plină desfăşurare a unei activităţi, care avea să îmbogă­ţească literatura noastră cu încă multe opere „Donna Alba” a apărut în a IlI-a ediție. Noul volum cuprinde pe frontispi­ciu fotografia și autograful autorului. * ,,VIITORUL“ TEATRU - MUZICA-LITERE CRONICA MODEI Rochiile colorate şi imprimatele Ştim prea bine că în sezonul a­­cesta imprimatele de toate calităţile sunt cele mai indicate aproape în or­ şi care toaletă, scumpă, sau mo­destă. Dar sunt şi excepţii foarte cochete în cele mai delicate culori ani. „Crépe Rocano" ţesut foarte modern de culoare roz-pal. Se fac din acest material delicioase rochii de călătorie, de vizite la munte ca şi la mare. Rochia întreagă cu un cor­don din acelaş material. Jupa cu o cusutură în faţă are un clin plisat începând de la genunchi, cea ce lăr­­geşe dând libertate mersului. Mâ­niei din pliseu, guler destul de lat, din pliseu. Pe corsaj în faţă banta din pliseu mărunt, jos îngust şi se resfiră în două părţi până sub gule­­raş. Din muselin de lână uni se con­fecţionează de asemeni drăguţe rochii uşoare cu linii modeste ce pun în evidenţă o siluetă perfectă. Deşi rochiile cu margini festonate sunt încă în favoare, am crede că din cauza dificultăţei executării nu­mărul lor a scăzut. Nu mai e nevoe să insistăm asupra valoarei rochiilor albe sau gri-argent. In lumina mare a soarelui, apariţiile albe sunt cu a­­devărat încântătoare în cadrul ve­getaţiei de la munte ca şi în albastrul ireal de pe litoralul mărei. Alb totul, de la pantof până la pălărie şi um­breluţă, siluete ce încântă privirile, rochii ce nu cer garnituri. Dar­, oh, acest dar ! O singură rochie albă, câte griji ne dă ! Mereu spălată şi călcată, cheltuială sau­ muncă. Din materiile ieftine, nici trei rochii albe nu sunt prea multe... Imprimatele sunt rochii mai „cre­dincioase", ele suporă şi praful şi ploaia fără ca să se arate prea „şi­fonate" şi să necesiteze alt­ceva de­cât un fier de călcat, lucru ce se poate executa ori­unde ne aflăm măcar o zi. O rochie din crepe romani impri­mat gri sau verde cu flori roşii, se confecţionează fără nici o garnitură. Frumuseţa ei constă din croiala ei o­­riginală. Platcă pe umeri cu colţi pe mânicile cari sunt bufante. Jupa dreaptă. Bluza peste şolduri cu cor­don din acelaş material. A. Rochie din musselin umi bleu. Jache­ta cu volănașe plisate. Jupa complect plisată. Cordon de catifea. ­ Centenarul unui târg din NORDUL MOLDOVEI Un târguşor cu reminiscenţe istorice.— Evocarea unor personalităţi politice şi culturale.— Neamul boeresc Balş ■«■■■■BBBMBMMJIII III— şi Darabani.— Ceva despre Gheorghe Eminovici şi Mihai Eminescu — Fapte interesante din trecutul Darabanilor.­ ­In prezenţa d-lui M. Negură, mi­nistrul cooperaţiei, a avut loc sărbă­torirea primului centenar al târgului Darabani din judeţul Dorohoi, după către Centenarul a fost sărbătorit un program festiv aranjat,­ de primarul Darabanilor d. Caşin, în a­­cord cu „Ateneul” localnic şi cu un comitet în care au făcut parte d-nii Gh. Vornicescu, avocat, Emil Costea­­nu ş. a. In privinţa târgului Darabani, cu­­vioşia­­sa economul D. Furtună profe­­sor din Dorohoi,­ a binevoit sa ne a­­corde câteva indicii pe care le cre­dem destul de interesante şi asupra cărora atragem binevoitoarea aten­ţiune a­ cetitorilor­­ lui hatman Todiraşcu Balş (hatman sau general după cum am zice noi astăzi) acesta este întemeietorul ofi­cial al târgului Darabani, înfiinţat în anul 1837. De aceea la sărbătorirea centenarului, Todiraşcu Balş a fost pomenit drept ctitor al acestui secu­lar orăşel din nordul Moldovei. S’a pomenit numele lui Todiraşcu Balş spre deosebire de Todiriţă Balş (mort la 1857) fost caimacanul Moldovei. Unul dintre descendenţii lui Todi­raşcu Balş a fost regretatul inginer­­artist Georges Balş, fost membru al Academiei Române şi cumnatul ne­uitatului Ion I. C. Brătianu. Intr’un cuvânt, — ne spune econo­mul Furtună, — neamul oberesc al Balşilor, a jucat un mare rol în des­­voltarea târgului şi a regiunilor în­­­­vecinate, fiind între Darabani şi To­diraşcu Balş, ca şi intre Iordache Balş şi Dumbrăveni, o veşnică legă­tură. Iconomul Ion Vasiliu, protopop la 1845, a fost una din figurile localnice care a desfăşurat o intensă activitate culturală şi socială. Precum se ştie, tatăl lui Mihai E­­minescu, căminarul Gheorghe Emino­vici, a fost multă vreme administra­torul moşiilor lui Iordache Balş, ge­nialul poet petrecându-şi o bună par­te din copilăria sa, prin aceste regiu­ni şi cu deosebire la Dumbrăveni, unde Grigore Ghica-Dumbrăveni, i-a ridicat un monument. Prin anul 1864, Evghenie Alcaz ca­re s’a bucurat de prietenia lui Vasile Alecsandri, a dus în această localitate, un număr de cămile, pe care le-a pus la jug pentru aratul moşiei, cămila a­­vând mai mare putere decât bivolii. In domeniul bisericii ortodoxe ca şi în domeniul şcolar, este de amin­tit profesorul Gheorghe Crudu din a­­nul 1842, fiul sachelarului Athanasie Crudu din Botoşani, desigur un stră­moş al d-lui Tiberiu Crudu profesor şi inspectorul străjeriei din Dorohoi. Un istoric desvoltat al târgului Da­rabani, o monografie adevărată, va apare în curând sub îngrijirea comi­tetului care a organizat sărbătorirea centenarului, ce a avut loc în ziua de­­21 iunie a. c. * D-l, ministru al cooperaţiei , Mihai Negură, este un fiu al acestui târgu­­şor moldovenesc căruia, cum ne ara­tă părintele Furtună, au aparţinut şi alte personalităţi, astfel fostul minis­tru de interne şi membru marcant al partidului naţional-liberal, regreta­tul Vasile Lascar, a avut legături strânse cu Darabanii, fiind proprieta­rul unei moşii din apropriere. In ce priveşte situaţia geografică a târgului, Sf. Sa economul D. Furtună, ne arată că regiunea este foarte fru­moasă şi că orăşelul a început a se desvolta în preajma satului şi a ra­­teşului „­Căbiceni”, această localita­te împreună cu satul Năvrăjeşti, au dat loc târgului de astăzi, care a pri­mit numele de Darabani. Târgul Darabanilor a început a se desvolta de pe la 1750, în timpul ma­relui boer Lupu Balş şi în urmă a fiului său marele logofăt Constantin * In legătură cu istoricul Darabani­lor, ne mai comunică economul D. Furtună, cunoscutul istoriograf al lui Ion Creangă, că Titu Maiorescu, în anii pe când profesa avocatura, a fost avocatul doamnei Cimarca din Iași, în anii 1887—88, într’un vestit proces de pământ din această regiune — fapt ce se găseşte consemnat în postumele „însemnări zilnice” ale marelui critic. In acest proces, Maiorescu a avut ad­versari pe avocaţii I. Ionescu, Pantazi Ghica, Alexandru Gheorghiu, N. Fi­­lipescu-Dubău şi George Cimarca. A­­­lăturea de Maiorescu, au pledat avo-Balş (decedat la 1822). Acesta a fost caţii C. Lapedatu din Iaşi, Arapu din proprietarul unei moşii în întindere­­ Botoşani şi Sărinescu, de 180.000 fălci. Logofătul Constantin Balş a fost fratele lui Iordache Balş de la Dum­brăveni şi frate cu Teodor Balş, ta­tăl celebrei monahe Safta Brânco­­veanu, de la mănăstirea Văratec .•­­ Constantin Balş, a fost tatăl mare- D. M. NEGURA Ministrul cooperației. Fundaisa d­arată leială ,.rm­aia Garai“ In vederea începerii activităţii echipelor regale studenţeşti la sate, a avut loc eri dim., la Fun­daţia Culturală Regală „Princi­pele Carol“ un consiliu al tuturor inspectorilor, împreună cu dele­gaţii instituţiilor ce vor colabora cu activitatea echipelor studen­ţeşti. Din partea Fundaţiei participă d-nii : E. Bucuta, Ap. Culea, Oct. Neamţu, Dr.­­Popa, C. Ifrim, Gr. Popescu, St. Iacobescu, Marines­­cu-Nour,­­ Focşa, N. N. popescu, Dr. Tiberiu lonescu, A Coşbuc, Tinbrescu, Arh. Bucă, Cazan, Alex Berben­iţa, Macarie etc. Ca delegaţi din partea inspec­toratului muncii de folos obştesc au luat parte d-nii : Căp. Nicu­­lescu Emil, I. C­­E. F. Ing. silv. Traian Heroiu ; C. E. T . prof. Goia ; iar din partea regionalei Basarabiei d. prof. univ. Bulat Consiliul a fost prezidat de d. director Emanoil Bucuta. S’a fă­cut o documentată expunere asu­pra viitoarei activităţi a echipe­lor regale studenţeşti la sate­­După diferite propuneri făcute de cei prezenţi, s’au fixat satele unde urmează să activeze echipe­le studenţeşti ale Fundaţiei. In 20 de sate vor funcţiona ta­bere studenţeşti de munca, orga­nizate de inspectoratul muncii de folos obştesc. Deasemenea, sa ho­tarat ca plecarea echipelor să aibe loc intre 4—8 iulie si ele vor fi in număr de 80. Echipele­ vor lucra în­­ strânsă colaborare cu cercetaşii şi premilitarii. Sa luat cunoştinţă de sprijinul P® SITM..11 vor­ acorda, ministerele sănătăţii, agriculturii şi dom­enii echipelor studenţeşti, pentru ca munca acestora să fie în anul acesta cât se poate de rodnică spre folosul săteanului şi a satu­lui românesc. Pentru ca activitatea echipe­­lor să fie ordonată şi cu un pro­­gram realizabil pentru satele noa­stre, şi contactul cu centrul să fie cât mai strâns ţinut, s’a ho­tărât convocarea pentru 1 Iulie a-c. a Consiliului Superior a e­­chipelor studenţeşti la Fundaţia din str. Latină. EXCURSII PENTRU Instruirea gospodarilor recoltă. Au fost impresionaţi, în deo­sebi, de cultura porumbului fără muşuroi şi de prăşitoarele pentru po­rumb, cari permit a se prăşi mult, cu o singură vită, economisind munca braţelor în epoca seceratului şi tre­­etatului şi a arăturilor de vară. Unii plugari din judeţul Ilfov au fost foarte mulţumiţi de ceea ce au văzut că se lucrează pentru agricul­tură. Ei şi-au dat astfel seama că ceea ce scriu agronomii despre ne­voile îmbunătăţirii metodelor şi mij­loacele de cultură, nu sunt lucrări de birou ci sunt rezultatul unor cer­cetări şi experienţe migăloase şi sis­tematic aranjate cari, numai după nenumărate încercări, sunt recoman­date practicei agricole. Asemenea vizite de documentare ar trebui făcute cu bunii plugari din toate comunele rurale. Institutul de Cercetări Agronomice ca şi staţiuni­le experimentale regionale, le stau la dispoziţie îi primesc cu bună voin­ţă regiune. S’au interesat de metode- I­ţă şi le dau toate explicaţiile nece­­le de cultură cari dau maximum de 1 sare. Peste 150 de buni plugari din co­munele Baloteşti, Căciulaţi şi Moara Săracă din judeţul Ilfov, au făcut zilele trecute foarte interesante es­­cursiuni de documentare. Toţi aceşti plugari sunt membri ai asociaţiunilor denumite „Bunii gospodari“ din comu­nele de mai sus. Sub conducerea d-lor ingineri agronomi Petre Mor­­covescu şi D. Ticulescu şi însoţiţi de toţi fruntaşii satelor respective, cei 150 de buni plugari au vizitat câm­purile de selecţiune şi de experienţe de la Băneasa ale Institutului de Cer­cetări Agronomice, Staţiunea pentru decuscutarea seminţelor de trifoi şi lucerna şi Staţiunea pentru încerca­rea maşinelor agricole, ambele pen­dinte de acelaş Institut. Bunii plugari s’au interesat de a­­proape de grâurile superioare la care s’a ajuns prin selecţiune şi cari au fost date în marea cultură, în special de tipurile A. 15 şi A. 26, care au dat cele mai bune rezultate în aceas­ JOI 23 IUNIE 1937 19. Ora. Mersul vremii. 10.02 SAPTAMANA VINULUI. Iul cooperaţiei în viticultură de Mi­hail Negură, ministrul cooperaţiei. 19.12 Concert de muzică distracti­vă (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20 Parisul pentru turişti de Horia Oprescu. 20.20 Cântăreţi renumiţi (discuri). 20.50 La mănăstirile moldoveneşti pe urmele lui Hogaş de Demostene Botez. 21.05 Concert de flaut — Const. Ţurcanu ; Contabile şi Presto de Eli­­nescu; Cântec de leagăn de Francois Doppler; Menuet de Mozart; Doină de Dimitrie Cuclin. 21-30 Concert de seară. Muzică ro­mânească — Orchestra Radio, dirij. de Constantin Nottara; Uvertura la „Fata răzeşului“ de Caudella; Mare potpuriu românesc de Th. Rogalski; Din patria mea, suită Nr. 2 de Ochi­ Alpi; Spre baza frontierii, marș de Const. Nottara. 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu-Găină — trans. de la re­staurantul „Continental.“ 23.45 Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știrb Ro Ministerul Muncii, Sănă­tăţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Technic PUBLICAŢIIM Ministerul Muncii, Sănătăţii şi O­­crotirilor Sociale, ţine licitaţie publi­că cu termen de urgenţă în localul său din calea Griviţei Nr. 64—66 (Serv. Tehnic) cu oferte închise şi si­gilate, în conformitate cu dispoziţiu­­nile Legii Contabilităţii şi Regula­mentul O. C. L. pentru darea în în­treprindere a următoarelor lucrări In ziua de 13 Iulie : La orele 11.30 dimineaţa Construcţia unui pavilion de lo­cuinţe şi consultaţii la Spitalul Pia­tra Neamţ, în sumă de lei 1.320.000. Construcţia unui grajd şi repara­­ţiuni la Aşezământul Bălăceanca-Il­­fov, în sumă de lei 510.000. Garanţia provizorie este de lei 5 la sută asupra valorii devizului care va rămâne consemnată la Casa de De­puneri, iar recipisa se va depune Comisiunei de Licitaţie în ziua fixa­tă, în plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi caetul de sarcini se pot consulta în toate zilele de lu­cru între orele 11—13 la Serv. Teh­nic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi arhitec­ţii, inginerii şi cei ce îndeplinesc condiţiunile art. I, din condiţiunile generale de lucrări publice Licitaţia de la Piatra Neamţ se ţine şi la Prefectura Judeţului Neamţ. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia I-a C. C. EXTRAS D-na Alexandrina I. Ojman, cu petiţia înreg. la Nr. 39968 din 1936, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ion Ojman pentru mo­tive determinate de lege. Din căsă­torie a rezultat copilul Vasile, în e­­tate de 7 ani. Act dotal nu există. Termen pentru pronunțare este la 26 Iunie 1937. . Grefier, Indescifrabil. Nr. 46869 din 19 Iunie 1937. GREFA TRIBUNALULUI BAIA EXTRACT D-l Vasile Gheorghe Costache Chi­­rilă din Boroaea a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale pentru motivele determinate de lege. Din căsătoria­ a rezultat copila Di­­dina. Nu se arată averea soţiei. Nr. 30948. Grefier, Indescifrabil. PRIMĂRIA­­ Consterna PUBUCAŢIUNE Se publică spre cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 22 iulie a. c. o­­rele 11 dimineaţa, se va ţine la pri­măria Municipiului Constanţa, licita­ţie publică, cu oferte scrise, timbrate şi închise în plic sigilat, pentru pro­curarea cantităţii de 550.000 kgr. mo­torină necesară uzinelor de apă Hinog şi Caragea Dermen, pe anul 1937-938. Art. 88-110 din L. C. P. şi art. 229-230 din legea administrativă sunt aplicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută care se va depune de către adjude­­catar la semnarea contractului. Orice alte informaţiuni, la biroul Secţiei Bunurilor, în zilele şi orele de birou . Preşed. Comis. Licit., Indescifrabil Secretara Comis­­ie, Elena Ionescu Nr. 18548, 22 Iunie 1937. GREFA TRIB. BUZĂU SECŢ. I-a EXTRACT D-l Ion D-tru I. Iana din comuna Amaru cu petiţia reg. la No. 19433 din 1936 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ecaterina Ion D. Iana din comuna Tătaru pentru mo­tive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copilul Gheorghe. Soţia pârâtă nu posedă avere. Termenul de înfăţişare este la 1 Iulie. Reclamantul st. serveşte în cauză cu act de sărăcie. I Grefier, Indescifrabil. No. 31.348 din 19 Iunie 1937. GREFA S. II-a TRIB. BUZĂU EXTRACT D-na Ruxanda Const. D. Cochit din comuna Mânzăleşti cu petiţia reg. la Nr. 21611 din 1936 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Constantin Drăgulin Cachit din copii. Lopătari pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copila Maria de 2 ani. Soţul pârât posedă ca avere : 3 po­goane fâneţă la Mestecani Valea Sării, 6 pogoane pădure şi islaz la Brăzău, 5 pogoane pădure la Ferăs­trău, situate în comuna Lopătari, un pogon pământ arabil în comuna Ci­­libia. Termenul de înfăţişare este­ la 18 Ianuarie 1937. Reclamanta se servește în cauză cu act de sărăcie. Grefie, Indescifrabil, Nr. 606 din 12 Ianuarie W37-

Next