Viitorul, iunie 1937 (Anul 29, nr. 8816-8838)
1937-06-26 / nr. 8835
f iata Capitalei Expoziţie dri dimineaţă s-a deschis expoziţia de ţesături şi scoarţe româneşti a şcoalei „Ţesătoarea Regina Elisabeta“ din str. Popa Lazăr nr. 8 (Obor), de sub înalta ocrotire şi conducere a M. S. Regina Maria. Au asistat d-nele : general Praporgescu, Zefira col. Voiculescu, Elena Săulesci, prof. Ottin, G. Georgescu, Ana Deşliu, Creţulescu, Magda Chirottinov; d-rele: Carmen Tacit, Leni Rafailă, d-ni d : ing. Chiru Nanov, sculptor Dimitriu, Cosma, Vasile Constantin, corpul profesoral al şcoalei şi numeroşi părinţi ai elevelor. Audiţii şi Producţii Duminică 27 Iunie, are loc în sala Dalles, producţia anuală a „Noului Conservator de Muzică" sub conducerea d-lui prof N. Oancea.Se vor produce clasele de vioară, piano, cânt şi operă. Cunoscutul profesor de piano, J. Paschill, anunţă pentru Duminică la „Eintracht“ audiţia elevilor săi, cari se vor produce cu o bogată programă. „ Luni seara (28 iunie) va fi la Dalles, producţia clasei de cânt a d-nei prof. Lucia Cosma, care va prezenta elevele sale, având concursul fostelor absolvente, din alţi ani. In program arii clasice, de operă, lieduri şi melodii româneşti.. SPECTACOLE TEATRELE TEATRUL COMOEDIA. (teatru în aer liber). — Kontusovca Palace. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Clopoţelul de alarmă. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară). — Fustele de la minister. ARPA (Colos). — Azi mă’nsor, farsă în 3 acte de Labiche. GRADINA IZBANDA. — Sidy Thal în „Comoara“, înscenată de I. Sternberg. CINEMATOGRAFELE CARLTON. — Dragoste în culise cu Alice Faye, Adolphe Menjou şi Ritz Brothers. SAVOY. — Mayerling cu Charles Boyer și Danielle Darrieux. Doamna Konsmte cu Anne Harding și Herbert Marshall. Plafonul descoperit. SCALA. — Casa visurilor cu Anne Shirley. Jurnal Paramount. ARO. — Călătoria de nuntă cu 50 la sută reducere. REGAL. — Farmecul unui vals. Jurnal Paramount și Românesc. CAPITOL și ROXY. — Fără zestre. Jurnal Maniton și complectare. FEMINA. — Suprema jertfă cu Mirna Loy şi complectare comedie colorată. TRIANON (plafonul descoperit). — Johann Strauss prezentată de paul Horbiger în „Valsul Rozelor“ şi jurnal Paramount. PALAS BULEVARD. — Infanteria cu Merle Oberon şi Miriam Hopkins. Timpuri noui cu Charlie Chaplin. ARPA. — Moscova Sanghai şi Omul cu 2 feţe. SELECT. Cânt numai pentru tine şi Extravagantul Mr. Deeds. CORSO. — Caterina cu Franciska Gaal şi Lupii între ei. I VOX. — Intimităţi conjugale cu Warner Baxter şi Myrna Loy şi Ramona cu Loretta Young. DARLY. — Paradisul femeilor cu Ivan Petrovici şi Fata cu toane cu Thelma Tood. TOMIS (Sala şi Grădina). — 2 filme. Procesul Walewska. Ramona cu Lorette Young şi Kent Taylor. MARNA. — O călătorie suspectă cu Conrad Veidt şi Dragoste sub arme. FRANKLIN. — Ultima romanţă cu Jose Moijca şi Cascada dragostei. IZBANDA. — Miss Theodora şi Un cântec în Panama. MARCONI. — Clipe de rătăcire cu Gustav Fröhlich şi Vaarova şi Amanţi şi hoţi cu Pierre Blanchar şi Jurnal. VOLTA BUZEŞTI. — Mitsuko, fiica Samuraului şi trupa Kanei-Pizone. FORUM. — Mesajul secret şi De-aş fi director. OMNIA. — Grandoare cu Jean Crawford şi Distrugătorul cu Boris Karloff. GRADINA SIC. — Masca galbenă şi Motiv de divorţ. RAHOVA. — Femei în dragoste. Sub masca diavolului. GLORIA. — In serviciul secret şi Mimi. LIA. . — Doamna consimte cu Ann Harding şi Călăreţul mascat. UNIC (Sală şi Grădină). — Diavolul alb cu Ivan Mostochin şi Spaniolita tehnicelor. DIANA. — Tumultes cu Charles Boyer şi Nu sunt vinovat. FILANTROPIA. — Duşmanii oamenilor cu Paul Muni şi Cavalerii nopţii cu Nino Martini. LIZEANU. — Crinul din mocirlă şi Marietta. , AMERICAN. — O lacrimă pe mormânt şi Frigurile dragostei. COTROCENI. — Născută pentru dans şi Patrula morţii. DACIA. — Adolescenţă. Născută pentru dans şi Jurnal românesc.' DORY. — Qobra-tango . cu . Warner Baxter şi Biroul 2 spionaj, CENTRAL. — Craiul pădurilor.’ # Paginalia. Anul XXIX No. 8335.■ Gaston Doumergue, a fost înmor- mântat dăunăzi la Aignes-Vives, unde te retrăsese de o bucată de vreme, departe de frământările vieţii de oraş. Fostul preşedinte al republicei franceze n’a fost un politician pasionat, ci mai degrabă un om liniştit căruia în orele de răgaz îi plăcea, să studieze literatura latină, să citească mult şi să discute cu prietenii săi de la Universitatea din Montpellier. După cum arată d. Germain-Martin, într-un excelent articol publicat de curând în „Excelsior“, familia şi mai cu seamă mama sa, i-au dat exemple de moderaţie, şi stăpânire de sine, mai cu seamă dar şi de a judeca meritele şi slăbiciunile semenilor săi cu nepărtinire. Inteligent, ordonat şi muncitor, jovial elev de o jovialitate care nu permitea familiaritatea, Gaston Doumergue a avut o carieră politică de perfectă progresivitate. Autoritatea sa se bază pe prudenţa sfaturilor şi părerilor. Ca preşedinte al Senatului, a impus tuturor prin curajul cu care ştia să împace măsurile de progres social cu mijloacele economice şi financiare ale naţiunii. Ca preşedinte al republicei, a ştiut să potolească vrajba dintre partidele politice şi să le ducă la o colaborare care să înlăture primejdiile din afară. Gaston Doumergue prezida consiliile de miniştri cu mare prestigiu, respecta regulile constituţionale şi dădea uneori sfaturi bune datorită unei lungi experienţe în viaţa politică. Era atent la toate chestiunile ce privea şi ţara sa. Preşedintele comisiei de afaceri străine în 1913 şi 1914 a fost în contact cu toţi oamenii de stat cari conduceau destinele naţiunilor europene A părăsit înaltele sale funcţiuni înconjurat de respectul întregei naţiuni franceze. Conflictele politice cari au adus căderea mai multor guverne în anuii 1933—1934 şi care s’au agravat în Februarie 1934, dupâ demisia ministerului Daladiei, cereau o operă de stabilitate politică şi întărire financiară Gaston Doumergue care lăsase tuturor amintirea unei activităţi desinteresate şi împăciuitoare era Singurul om care ■' numai prin simpla sa prezenţă producea încredere. El a avut misiunea care în 1926 fu rezervată lui Raymond Poincaré. S’a spus că în Februarie 1934 ar fi putut face ceea ce ar fi vrut, dar i s’a reproşat cererea de a vota imediat bugetul, anumite reforme fiscale şi mai ales rectificarea unora din legile constituţionale unde se lovea de dificultăţi politice de netrecut. N'a avut curajul să realizeze a doua devalorizare a monezii şi de aceea cabinetul Doumergue a suferit din prima zi o criză de tezaur foarte gravă care a durat până la sfârşitul lunei Martie. A reuşit să restabilească echilibrul financiar luptând contra creşterii cheltuelilor, micşorând totuşi impozitele cari apăsau industria şi comerţul. Dificultăţile de ordin politic ce s’au ivit între D. Doumergue şi unii colaboratori în privinţa unui plan de reformă ce interesa totdeodată politica şi dreptul de iniţiativă al Parlamentului în materie financiară, au schimbat planul de acţiune elaborat la formarea cabinetului ministerial. Unii sperau că s’ar fi putut face mai mult în acea epocă de criză grozavă, dar dacă Franţa n’ar fi avut un om de exponenţa şi prestigiul lui G. Doumergue, ar fi fost cu mult mai gravă situaţia. A guvernat în timpul când criza mondială distrugea economia şi rezultatele câştigate zi de zi, prin mijlocul sever şi nepopular de comprimare al cheltuelilor de care astăzi nici o guvernare nu se poate lipsi fără a compromite stabilitatea economică şi financiară a ţării. CARNET Gaston Doumergue GASTON DOUMERGUE ECOULTEATRULUI Cărăbuşul pregăteşte deschiderea stagiunii Pe scena Cărăbuşului continuă cu febrilitate repetiţiile cu grandioasa revistă „Electro-Cărăbuş“ de N. Kiriţescu, care va vedea lumina rampei în cursul săptămânii viitoare. Pregătiri deosebite anunţă un spectacol care va însemna din toate punctele de vedere, evenimentul cel mai de seamă al stagiunii de vară. In afară de un text de suculentă actualitate şi de un haz neîntrecut, pe care d. C. Tănase îl va prezenta în cadrul unei montări de luxuriantă bogăţie, Cărăbuşul va avea ca număr princial de atracţie al revistei „Electro-Cărăbuş“, pe celebra dansatoare Mary Wyld, o apariţie senzaţională de ritm, de excentricitate, fantezie şi de TEATRUL VESEL Grădina Marconi, reşedinţa estivală a Teatrului Vesel, este neîncăpătoare scară la seară pentru publicul care vine să vadă cel mai amuzant spectacol din Capitală : „FUSTELE de la MINISTER“, o ilariantă localizare în trei acte, pusă în scenă de regisorul Aurel I. Maicanu. In situaţii şi roluri sugestive apar d-nii Gr. Vasiliu-Birlic Niculescu-Buzău,-Jules -Cazaban, M. Bruno, Geo Maican, G. Sion, Niculescu-Gadet, N. Velculescu, I. S. Iliescu,d-nete-Maria Antonova,Maria Vavrina, Beate Fredanov, Angela Mateescu, etc. Spectacolul începe la ora 9 fani, seara. TEATRUL COMOEDIA Reprezentată într’un cadru feeric de lumini și de culori, „KONTUSOVCA — PALACE“, excelenta comedie cu cântece obţine în fiecare seară un neegalat succes. Aplauze spontane subliniază atât calităţile lucrării în sine cât şi jocul interpreţilor. Din distribuţie fac parte G. Timică, Silvia Dumitrescu, Marietta Deculescu, C. Lungeanu, Al. Finţi, C. Romeo Lăzărescu, G. Chamel, Milică Milian, Ermil Botta, Axente Mircea, etc. O serie de șlagăre muzicale sunt lansate , cântate și dansate în acompaniamentul unei orchestre pusă sub conducerea maestrului Schwarzman. Spectacolul are 1oc pe orice vreme, în sala special amenajată sezonului estival. C. TÄNASE Bibliografii Recentele lucrări ale d-lui Gr. Tăuşan Au apărut în timpul unui an următoarele lucrări ale d-lui Gr. Tăuşan : „Dincolo de cotidian", „Opiniile unui singuratec", „Ion Brătianu" în colaborare cu d. profesor Gh. Lazăr; şi în ultimele zile „Orientări filosofice", în „Biblioteca pentru toţi". Iată titlurile studiilor şi esseurilor, strânse înnoul volum : Contemplaţie şi creaţie ; Cultul forţei; Concepţia demonului ; Religia şi Metafisica; Filosofia lui Horaţiu; Halucinaţie, şi Adevăr ; Filosofia lui Platon; Intre Altar şi Metafisică. Puterile misterioase ; In grădina lui Akademos ; Adaptare şi cultură ; Viaţa lui Baruch Spinoza. Varietatea studiilor şi importanţa lor arată că lectura noului volum nu poate decât să fie şi de folos şi plăcută lectorilor. » A apărut revista de Doctrină şi jurisprudenţă „Pandectele Săptămânale“ Nr. 22 din 937 cu următorul cuprins : CRONICI ŞI STUDII : Mea Culpa, de d. Eugen Petit, Decrete Legi, de d. Corneliu Budescu. PAGINA MAGISTRAŢILOR ŞI AVOCAŢILOR : Falimentul în Dreptul internaţional privat, de d-ra D. G. Cesianu, Eredele Aparente de d. N. D. Ghimpa. RECENZII şi INFORMAţii JURIDICE : Recenzii, Informaţiuni, Vanetăţi, Bibliografii. Ultimul roman scris de mult regretatul scriitor Gib I. Mihăescu, răpus de moarte în plină desfăşurare a unei activităţi, care avea să îmbogăţească literatura noastră cu încă multe opere „Donna Alba” a apărut în a IlI-a ediție. Noul volum cuprinde pe frontispiciu fotografia și autograful autorului. * ,,VIITORUL“ TEATRU - MUZICA-LITERE CRONICA MODEI Rochiile colorate şi imprimatele Ştim prea bine că în sezonul acesta imprimatele de toate calităţile sunt cele mai indicate aproape în or şi care toaletă, scumpă, sau modestă. Dar sunt şi excepţii foarte cochete în cele mai delicate culori ani. „Crépe Rocano" ţesut foarte modern de culoare roz-pal. Se fac din acest material delicioase rochii de călătorie, de vizite la munte ca şi la mare. Rochia întreagă cu un cordon din acelaş material. Jupa cu o cusutură în faţă are un clin plisat începând de la genunchi, cea ce lărgeşe dând libertate mersului. Mâniei din pliseu, guler destul de lat, din pliseu. Pe corsaj în faţă banta din pliseu mărunt, jos îngust şi se resfiră în două părţi până sub guleraş. Din muselin de lână uni se confecţionează de asemeni drăguţe rochii uşoare cu linii modeste ce pun în evidenţă o siluetă perfectă. Deşi rochiile cu margini festonate sunt încă în favoare, am crede că din cauza dificultăţei executării numărul lor a scăzut. Nu mai e nevoe să insistăm asupra valoarei rochiilor albe sau gri-argent. In lumina mare a soarelui, apariţiile albe sunt cu adevărat încântătoare în cadrul vegetaţiei de la munte ca şi în albastrul ireal de pe litoralul mărei. Alb totul, de la pantof până la pălărie şi umbreluţă, siluete ce încântă privirile, rochii ce nu cer garnituri. Dar, oh, acest dar ! O singură rochie albă, câte griji ne dă ! Mereu spălată şi călcată, cheltuială sau muncă. Din materiile ieftine, nici trei rochii albe nu sunt prea multe... Imprimatele sunt rochii mai „credincioase", ele suporă şi praful şi ploaia fără ca să se arate prea „şifonate" şi să necesiteze altceva decât un fier de călcat, lucru ce se poate executa oriunde ne aflăm măcar o zi. O rochie din crepe romani imprimat gri sau verde cu flori roşii, se confecţionează fără nici o garnitură. Frumuseţa ei constă din croiala ei originală. Platcă pe umeri cu colţi pe mânicile cari sunt bufante. Jupa dreaptă. Bluza peste şolduri cu cordon din acelaş material. A. Rochie din musselin umi bleu. Jacheta cu volănașe plisate. Jupa complect plisată. Cordon de catifea. Centenarul unui târg din NORDUL MOLDOVEI Un târguşor cu reminiscenţe istorice.— Evocarea unor personalităţi politice şi culturale.— Neamul boeresc Balş ■«■■■■BBBMBMMJIII III— şi Darabani.— Ceva despre Gheorghe Eminovici şi Mihai Eminescu — Fapte interesante din trecutul Darabanilor. In prezenţa d-lui M. Negură, ministrul cooperaţiei, a avut loc sărbătorirea primului centenar al târgului Darabani din judeţul Dorohoi, după către Centenarul a fost sărbătorit un program festiv aranjat, de primarul Darabanilor d. Caşin, în acord cu „Ateneul” localnic şi cu un comitet în care au făcut parte d-nii Gh. Vornicescu, avocat, Emil Costeanu ş. a. In privinţa târgului Darabani, cuvioşiasa economul D. Furtună profesor din Dorohoi, a binevoit sa ne acorde câteva indicii pe care le credem destul de interesante şi asupra cărora atragem binevoitoarea atenţiune a cetitorilor lui hatman Todiraşcu Balş (hatman sau general după cum am zice noi astăzi) acesta este întemeietorul oficial al târgului Darabani, înfiinţat în anul 1837. De aceea la sărbătorirea centenarului, Todiraşcu Balş a fost pomenit drept ctitor al acestui secular orăşel din nordul Moldovei. S’a pomenit numele lui Todiraşcu Balş spre deosebire de Todiriţă Balş (mort la 1857) fost caimacanul Moldovei. Unul dintre descendenţii lui Todiraşcu Balş a fost regretatul inginerartist Georges Balş, fost membru al Academiei Române şi cumnatul neuitatului Ion I. C. Brătianu. Intr’un cuvânt, — ne spune economul Furtună, — neamul oberesc al Balşilor, a jucat un mare rol în desvoltarea târgului şi a regiunilor învecinate, fiind între Darabani şi Todiraşcu Balş, ca şi intre Iordache Balş şi Dumbrăveni, o veşnică legătură. Iconomul Ion Vasiliu, protopop la 1845, a fost una din figurile localnice care a desfăşurat o intensă activitate culturală şi socială. Precum se ştie, tatăl lui Mihai Eminescu, căminarul Gheorghe Eminovici, a fost multă vreme administratorul moşiilor lui Iordache Balş, genialul poet petrecându-şi o bună parte din copilăria sa, prin aceste regiuni şi cu deosebire la Dumbrăveni, unde Grigore Ghica-Dumbrăveni, i-a ridicat un monument. Prin anul 1864, Evghenie Alcaz care s’a bucurat de prietenia lui Vasile Alecsandri, a dus în această localitate, un număr de cămile, pe care le-a pus la jug pentru aratul moşiei, cămila având mai mare putere decât bivolii. In domeniul bisericii ortodoxe ca şi în domeniul şcolar, este de amintit profesorul Gheorghe Crudu din anul 1842, fiul sachelarului Athanasie Crudu din Botoşani, desigur un strămoş al d-lui Tiberiu Crudu profesor şi inspectorul străjeriei din Dorohoi. Un istoric desvoltat al târgului Darabani, o monografie adevărată, va apare în curând sub îngrijirea comitetului care a organizat sărbătorirea centenarului, ce a avut loc în ziua de21 iunie a. c. * D-l, ministru al cooperaţiei , Mihai Negură, este un fiu al acestui târguşor moldovenesc căruia, cum ne arată părintele Furtună, au aparţinut şi alte personalităţi, astfel fostul ministru de interne şi membru marcant al partidului naţional-liberal, regretatul Vasile Lascar, a avut legături strânse cu Darabanii, fiind proprietarul unei moşii din apropriere. In ce priveşte situaţia geografică a târgului, Sf. Sa economul D. Furtună, ne arată că regiunea este foarte frumoasă şi că orăşelul a început a se desvolta în preajma satului şi a rateşului „Căbiceni”, această localitate împreună cu satul Năvrăjeşti, au dat loc târgului de astăzi, care a primit numele de Darabani. Târgul Darabanilor a început a se desvolta de pe la 1750, în timpul marelui boer Lupu Balş şi în urmă a fiului său marele logofăt Constantin * In legătură cu istoricul Darabanilor, ne mai comunică economul D. Furtună, cunoscutul istoriograf al lui Ion Creangă, că Titu Maiorescu, în anii pe când profesa avocatura, a fost avocatul doamnei Cimarca din Iași, în anii 1887—88, într’un vestit proces de pământ din această regiune — fapt ce se găseşte consemnat în postumele „însemnări zilnice” ale marelui critic. In acest proces, Maiorescu a avut adversari pe avocaţii I. Ionescu, Pantazi Ghica, Alexandru Gheorghiu, N. Filipescu-Dubău şi George Cimarca. Alăturea de Maiorescu, au pledat avo-Balş (decedat la 1822). Acesta a fost caţii C. Lapedatu din Iaşi, Arapu din proprietarul unei moşii în întindere Botoşani şi Sărinescu, de 180.000 fălci. Logofătul Constantin Balş a fost fratele lui Iordache Balş de la Dumbrăveni şi frate cu Teodor Balş, tatăl celebrei monahe Safta Brâncoveanu, de la mănăstirea Văratec .• Constantin Balş, a fost tatăl mare- D. M. NEGURA Ministrul cooperației. Fundaisa darată leială ,.rmaia Garai“ In vederea începerii activităţii echipelor regale studenţeşti la sate, a avut loc eri dim., la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol“ un consiliu al tuturor inspectorilor, împreună cu delegaţii instituţiilor ce vor colabora cu activitatea echipelor studenţeşti. Din partea Fundaţiei participă d-nii : E. Bucuta, Ap. Culea, Oct. Neamţu, Dr.Popa, C. Ifrim, Gr. Popescu, St. Iacobescu, Marinescu-Nour, Focşa, N. N. popescu, Dr. Tiberiu lonescu, A Coşbuc, Tinbrescu, Arh. Bucă, Cazan, Alex Berbeniţa, Macarie etc. Ca delegaţi din partea inspectoratului muncii de folos obştesc au luat parte d-nii : Căp. Niculescu Emil, I. CE. F. Ing. silv. Traian Heroiu ; C. E. T . prof. Goia ; iar din partea regionalei Basarabiei d. prof. univ. Bulat Consiliul a fost prezidat de d. director Emanoil Bucuta. S’a făcut o documentată expunere asupra viitoarei activităţi a echipelor regale studenţeşti la sateDupă diferite propuneri făcute de cei prezenţi, s’au fixat satele unde urmează să activeze echipele studenţeşti ale Fundaţiei. In 20 de sate vor funcţiona tabere studenţeşti de munca, organizate de inspectoratul muncii de folos obştesc. Deasemenea, sa hotarat ca plecarea echipelor să aibe loc intre 4—8 iulie si ele vor fi in număr de 80. Echipele vor lucra în strânsă colaborare cu cercetaşii şi premilitarii. Sa luat cunoştinţă de sprijinul P® SITM..11 vor acorda, ministerele sănătăţii, agriculturii şi domenii echipelor studenţeşti, pentru ca munca acestora să fie în anul acesta cât se poate de rodnică spre folosul săteanului şi a satului românesc. Pentru ca activitatea echipelor să fie ordonată şi cu un program realizabil pentru satele noastre, şi contactul cu centrul să fie cât mai strâns ţinut, s’a hotărât convocarea pentru 1 Iulie a-c. a Consiliului Superior a echipelor studenţeşti la Fundaţia din str. Latină. EXCURSII PENTRU Instruirea gospodarilor recoltă. Au fost impresionaţi, în deosebi, de cultura porumbului fără muşuroi şi de prăşitoarele pentru porumb, cari permit a se prăşi mult, cu o singură vită, economisind munca braţelor în epoca seceratului şi treetatului şi a arăturilor de vară. Unii plugari din judeţul Ilfov au fost foarte mulţumiţi de ceea ce au văzut că se lucrează pentru agricultură. Ei şi-au dat astfel seama că ceea ce scriu agronomii despre nevoile îmbunătăţirii metodelor şi mijloacele de cultură, nu sunt lucrări de birou ci sunt rezultatul unor cercetări şi experienţe migăloase şi sistematic aranjate cari, numai după nenumărate încercări, sunt recomandate practicei agricole. Asemenea vizite de documentare ar trebui făcute cu bunii plugari din toate comunele rurale. Institutul de Cercetări Agronomice ca şi staţiunile experimentale regionale, le stau la dispoziţie îi primesc cu bună voinţă regiune. S’au interesat de metode- Iţă şi le dau toate explicaţiile necele de cultură cari dau maximum de 1 sare. Peste 150 de buni plugari din comunele Baloteşti, Căciulaţi şi Moara Săracă din judeţul Ilfov, au făcut zilele trecute foarte interesante escursiuni de documentare. Toţi aceşti plugari sunt membri ai asociaţiunilor denumite „Bunii gospodari“ din comunele de mai sus. Sub conducerea d-lor ingineri agronomi Petre Morcovescu şi D. Ticulescu şi însoţiţi de toţi fruntaşii satelor respective, cei 150 de buni plugari au vizitat câmpurile de selecţiune şi de experienţe de la Băneasa ale Institutului de Cercetări Agronomice, Staţiunea pentru decuscutarea seminţelor de trifoi şi lucerna şi Staţiunea pentru încercarea maşinelor agricole, ambele pendinte de acelaş Institut. Bunii plugari s’au interesat de aproape de grâurile superioare la care s’a ajuns prin selecţiune şi cari au fost date în marea cultură, în special de tipurile A. 15 şi A. 26, care au dat cele mai bune rezultate în aceas JOI 23 IUNIE 1937 19. Ora. Mersul vremii. 10.02 SAPTAMANA VINULUI. Iul cooperaţiei în viticultură de Mihail Negură, ministrul cooperaţiei. 19.12 Concert de muzică distractivă (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20 Parisul pentru turişti de Horia Oprescu. 20.20 Cântăreţi renumiţi (discuri). 20.50 La mănăstirile moldoveneşti pe urmele lui Hogaş de Demostene Botez. 21.05 Concert de flaut — Const. Ţurcanu ; Contabile şi Presto de Elinescu; Cântec de leagăn de Francois Doppler; Menuet de Mozart; Doină de Dimitrie Cuclin. 21-30 Concert de seară. Muzică românească — Orchestra Radio, dirij. de Constantin Nottara; Uvertura la „Fata răzeşului“ de Caudella; Mare potpuriu românesc de Th. Rogalski; Din patria mea, suită Nr. 2 de Ochi Alpi; Spre baza frontierii, marș de Const. Nottara. 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu-Găină — trans. de la restaurantul „Continental.“ 23.45 Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știrb Ro Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Technic PUBLICAŢIIM Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, ţine licitaţie publică cu termen de urgenţă în localul său din calea Griviţei Nr. 64—66 (Serv. Tehnic) cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilităţii şi Regulamentul O. C. L. pentru darea în întreprindere a următoarelor lucrări In ziua de 13 Iulie : La orele 11.30 dimineaţa Construcţia unui pavilion de locuinţe şi consultaţii la Spitalul Piatra Neamţ, în sumă de lei 1.320.000. Construcţia unui grajd şi reparaţiuni la Aşezământul Bălăceanca-Ilfov, în sumă de lei 510.000. Garanţia provizorie este de lei 5 la sută asupra valorii devizului care va rămâne consemnată la Casa de Depuneri, iar recipisa se va depune Comisiunei de Licitaţie în ziua fixată, în plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi caetul de sarcini se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11—13 la Serv. Tehnic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi arhitecţii, inginerii şi cei ce îndeplinesc condiţiunile art. I, din condiţiunile generale de lucrări publice Licitaţia de la Piatra Neamţ se ţine şi la Prefectura Judeţului Neamţ. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia I-a C. C. EXTRAS D-na Alexandrina I. Ojman, cu petiţia înreg. la Nr. 39968 din 1936, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ion Ojman pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Vasile, în etate de 7 ani. Act dotal nu există. Termen pentru pronunțare este la 26 Iunie 1937. . Grefier, Indescifrabil. Nr. 46869 din 19 Iunie 1937. GREFA TRIBUNALULUI BAIA EXTRACT D-l Vasile Gheorghe Costache Chirilă din Boroaea a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale pentru motivele determinate de lege. Din căsătoria a rezultat copila Didina. Nu se arată averea soţiei. Nr. 30948. Grefier, Indescifrabil. PRIMĂRIA Consterna PUBUCAŢIUNE Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 22 iulie a. c. orele 11 dimineaţa, se va ţine la primăria Municipiului Constanţa, licitaţie publică, cu oferte scrise, timbrate şi închise în plic sigilat, pentru procurarea cantităţii de 550.000 kgr. motorină necesară uzinelor de apă Hinog şi Caragea Dermen, pe anul 1937-938. Art. 88-110 din L. C. P. şi art. 229-230 din legea administrativă sunt aplicabile acestei licitaţii. Garanţia provizorie este de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută care se va depune de către adjudecatar la semnarea contractului. Orice alte informaţiuni, la biroul Secţiei Bunurilor, în zilele şi orele de birou . Preşed. Comis. Licit., Indescifrabil Secretara Comisie, Elena Ionescu Nr. 18548, 22 Iunie 1937. GREFA TRIB. BUZĂU SECŢ. I-a EXTRACT D-l Ion D-tru I. Iana din comuna Amaru cu petiţia reg. la No. 19433 din 1936 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ecaterina Ion D. Iana din comuna Tătaru pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copilul Gheorghe. Soţia pârâtă nu posedă avere. Termenul de înfăţişare este la 1 Iulie. Reclamantul st. serveşte în cauză cu act de sărăcie. I Grefier, Indescifrabil. No. 31.348 din 19 Iunie 1937. GREFA S. II-a TRIB. BUZĂU EXTRACT D-na Ruxanda Const. D. Cochit din comuna Mânzăleşti cu petiţia reg. la Nr. 21611 din 1936 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Constantin Drăgulin Cachit din copii. Lopătari pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor a rezultat copila Maria de 2 ani. Soţul pârât posedă ca avere : 3 pogoane fâneţă la Mestecani Valea Sării, 6 pogoane pădure şi islaz la Brăzău, 5 pogoane pădure la Ferăstrău, situate în comuna Lopătari, un pogon pământ arabil în comuna Cilibia. Termenul de înfăţişare este la 18 Ianuarie 1937. Reclamanta se servește în cauză cu act de sărăcie. Grefie, Indescifrabil, Nr. 606 din 12 Ianuarie W37-