Viitorul, iulie 1937 (Anul 29, nr. 8839-8865)
1937-07-01 / nr. 8839
arista 0 SĂRBĂTORIRE a Industriei româneşte Adunarea generală a Soc. Anon. Rom. fabricile Colţatu în corn. Pleaşa judeţul Prahova-S& jr^ 200 persoane Duminecă 20 Iunie crt. a avut loc în comuna Pleaşa, jud. Prahova, la sediul Morii Unirea adunarea generală a acţionarilor întreprinderilor Colţatu. Cu acest prilej s-au sărbătorit şi 3 ani de activitate pe terenul industrial. La această manifestaţie de afirmare a comerţului şi industriei româneşti au participat toţi fruntaşii judeţelor Teleorman şi Prahova, industriaşii din Bucureşti precum şi 300 de persoane din întreprinderilepe care le are această societate. Nuăm pe d-nii: Take Slăvescu, viceeşedintele Camerii; d-na Cantazino-Paşcanu, Negruţi, senator; Aiică Teodorescu, deputat; V. Vlăscu, inspector general; Mişu Slăvescu, deputat; căpitan Alexandru Condoc, prefectul jud. Prahova; Duqué, preşedintele Camerei de Comerţ ; Creţoiu, deputat; D. Dumi'—^ftţ-Toboc ; Ion Neguş, primarul Malului Roşiorii de Vede; Gabor, iraicul Bursei Ploeşti; Naumescu, şeful contenciosul întreprinderei; M. Vasiliu, chestorul Municipiului Ploeşti, Pavlid directorul Camerei; Negreanu, directorul Camerei; Haralambie Popescu, adminsitratorul vămei Intrepozite-București; Căpitan Teodor Dumitrescu, administrator delegat; Zlatovici, Stamate, Urucu, Gh. Niculescu; Gh. Predescu, Ciocârdel, Tomescu, avocat; Dr. Arsenescu, Arh. Petre Popovici Titus, Glogojeanu, magistrat; Ranetti, Sică Niculescu, Ionel Popescu. Adunarea generală a fost deschisă de către d-l TAKESLĂVESCU, care a ţinut o importantă cuvântare arătând situaţia întreprinderii, d-sa şi-a exprimat via satisfacţie că o Întreprindere curat românească a reuşit să se afirme în domeniul industrial şi să ia o desvoltare mare , graţie muncii şi spiritului de iniţiativă cu care este înzestrat Ionel Constantinescu-Colţaru, sufletul acestor întreprinderi. D-na CANTACUZINO-PAŞCANU subliniază printr’o caldă cuvântare munca desfăşurată de toţi colaboraratorii, felicitând în acelaş timp pe d-l Colţaru de rezultatele frumoase la care a ajuns. In acelaş sens au mai vorbit d-nii Duque, Mihail Slăvescu, Mitică Teodorescu, Florea Leţu, Costică Cristescu, Panaitescu, Toboc. Tuturor a răspuns d-l Ionel Colţaru, care arată greutăţile prin care a trecut, câte piedici a avut de învins şi câtă muncă se depune în această uriaşă organizaţiune răspândită în mai toate judeţele de frunte din ţară. Astfel la Teleorman se află 4 mari fabrici de făină cu o capacitate de 36 vag. zilnic, la Prahova deasemenea o fabrică cu o capacitate de 10 vag. zilnic, precum şi la Bucureşti, Iaşi, Câmpulung. In toate aceste oficii de industrializare şi comercializare îşi găsesc hrana mii de lucrători, ceea ce însemnează că scopul nu este numai de pur interes material ci şi acela de a asigura un plasament atâtor oameni. Cuvântarea aceasta a fost viu aplaudată de peste cele 300 persoane iar după aceea s’a dat o masă în grădina morii Unirea. Mai adăugăm că cu prilejul sărbătorim s’a inaugurat şi noua clădire pentru locuinţa lucrătorilor. Slujba religioasă a fost oficiată de Protopoipul Ion Popescu și preotul paroh Gh. Marinescu. Marea iesteil ie an m liceul „TMer laIlirescu“ lie To.-J u TG.-JIU, 25. In ziua de 24 crt., la orele 9 dim., s-a ţinut în curtea liceului de băeţi „Tudor Vladimirescu“, serbarea de sfârşit de an. Au participat profesorii şcoalei, în frunte cu d-l director T. Gâlcescu, elevii,şi un numeros public din oraș Si jv , ' ^ unde s’a desfășurat serbal frumos împodobită cu dra- BLB&lore * verdeață. ^nj).area a început cu „Trăiască Reg-Je", executat de corul liceului, de sub conducerea d-lui prof. V. Buică, acompaniat de orchestra liceului, de sub conducerea maestrului Gh. Ghillmayer. Atât corul cât şi orchestra au mai executat în decursul serbării mai multe compoziţii naţionale. Elevii Enescu, Dănău şi Gâţă au recitat câte o poezie. După acestea, d-l director al liceului, Teodor Gâlcescu, luând cuvântul, a arătat semnificaţia acestei serbări, făcând şi o dare de seamă asupra situaţiei elevilor şi împărţind premii şi menţiuni elevilor care s-au distins la învăţătură. Iată premianţii din anul acesta : Cl. I A: Premiul I (premiu de onoare, cu media 9,74) Canibal I.; Premiul II: Gâţă Gh., Andriescu Victor, Pârvulescu Mircea ; Premiul III: Andriţoiu Sever, Diaconescu C-tin. Cl. I B : Premiul I : Dobriţescu V.; Premiul II: Bădescu Al.; Premiul III: Popescu Gh. Gh., Marian Romeo. Cl. II A: Premiul I: Giugiulan Ion; Premiul II: Lăzărescu I.; Premiul III: Leuştean I., Popescu S. Ion. Cl. II B : Premiul I: Moise Silvestru ; Premiul II: Smărăndoiu M.; Premiul III : Ghitauș Ion. CI. III A: Premiul I: Dănău C.; Premiul II: Dumitriu P.; Premiul III: Sachelarie E., Boceanu I., Enescu Șt., Pacoste , Gh., Poenaru T. Valeriu. CI. III B : Premiul I: Florescu N.; Premiul II: Popescu Gh. Gh.; Premiul III: Dodescu Efiodor. . Cl. IV A: Premiul I: Mirodin R... Premiul II: Tăşcău Gh.; Premiul III: Eva Gr., Manta Virgil. Cl. IV B : Premiul I: Harca Seb. ; Premiul II : Dincă Barbu. Cl. V : Premiul I: Nemet Udo ; Premiul II: Popescu I.-Ciuperceni; Premiul III: Diaconescu Arist. Cl. VI: Premiul I: Ceauşu E.; Premiul II: Opriţescu N.; Premiul III: Vişan I., Popescu Gh. Cl. VII: Premiul I: Bogdan I. Solomon ; Premiul II: Manta Virgil; Premiul III: Sitescu I., Diaconescu Val. Cl. VIII: Premiul I: Opriţescu V.; Premiul II : Pătrăşcoiu M. ; Premiul III: Bălănescu I., Uscătescu C., Sulea I. T. G. Murirea mi entinent MAGISTRAT la ROMAR MEDHE ROMAN, 27. Cu ocazia mişcărilor în magistratură, d. Eugen Săndulescu jude preşedinte la Tribunalul Roman, a fost promovat, procuror de secţie pe lângă Curtea de apel din Iaşi. Prin plecarea d-lui Săndulescu tribu- nalul de Roman rămâne văduvnd de unul din cei mai eminenţi magistaţi pe care i-a avut acest tribunal. Un grup de prieteni personali, ai d-lui procuror Săndulescu, au ţinut să-l sărbătorească cu ocazia avansării d-sale. Această sărbătorire s’a făcut în cadrul unei agape. Masa a fost prezidată de d. Manolescu-Strunga, fost ministru, la care au mai participat d-nii : C. Roiu decanul baroului, V.Crivăţ, T. Zarifopol, T. Paraschiv, magistraţi ; I. Hălăucescu prefectul judeţului, dr. I. Popescu, fost prefect ; Al. Mustea fost decan ; Gh. Moisini primarul oraşului, V. Vărgolici fost deputat, P. Walter senator, Gh. Porcescu fost senator, Ion Calvacorescu fost deputat, C. Botez directorul Crucii Naţionale, T. Simionescu Togral, şcolar, dr. Grecuşeii splaiului de pelagroşi, dr Kfiza şi V. .Vasiliu. Primul a luat cuvântul d. C. Roiu, decanul baroului, care în numele acestui corp, arată regretul de a se despărţi de d. judefător Săndulescu D. dr. Ion Popescu îşi exprimă bucuria că un eminent magistrat a fost avansat şi pus la locul în care prin muncă şi abnegaţie şi l-a câştigat. D. Al. Mustea a spus că avansarea d-lui Săndulescu, este răsplata unei munci încununate cu succes în ogorul magistraturii. D. MANOLESCUISTRITNGA, fost ministru, a arătat calităţile de bun şi integru magistrat ale d-lui Eugen Săndulescu, calităţi cari l-au ridicat acolo unde se află acum. — Sunt fericit — a spus d-sa — că un magistrat din Roman, poate fi pus alături de marii magistraţi din ţară. D-l EUGEN SANDULESCU, luând cuvântul, mulţumeşte grupului de prieteni, cari au luat iniţiativa de-al sârbă ieri. Spune că se desparte greu de acei cu cari a trăit cei mai frumoşi ani , ai d-sale şi poitm că nu poate I uita prietenii din T’oman, vai căuta în toate pe .'iile, să fiel în mijlocul lor. MIRCURI 30 IUNIIE 1037 9.30 Deschiderea emisiunii» G’nnastică ritmică ! Sadic Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. i Ora. Ciriturale. Sport. Cota Du3.10 Concert de prânz. Orchestra Ridio, dirij. de Th. Rogalski. 14.10 Rasiio jurnal. Ora. Mriv.’ vremii. Bursa» Ştiri interne şi iterne. 14.30 Lieduri (discuri). 45 Ultimele ştiri. 19 Ora. Mersei vremii. 19.30 Concert ce opere rare : tate (discuri). 10 tacto»pat«de «mimentine şi uiti- 0» d»» Altfel yoipa. 20.20 Muzică distinctivă Austinialul Daia şi orchestra de salon Radio,dirij. de Mihail Daia (d-rele Tanzi Niculescu, Felicia Vasilescu, Thalia Crezulescu şi Eugenia H.lenei D-nii, Chirilă Ispas, Dinu Sichitiu tiiorel Moţoc şi Mircea Buciu. 21.20 Marile lucrări în jurul Bucureştilor de ing. N. Caranfil. ORA DE SOLIȘTI 21.35 Concert de pian. D-ra Lisette Gherman. 22.10 D-na Dora Massini canto. 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert nocturn al orchestrei fraţii Dumitrescu, trans. de la restaurantul Splendid Parc. 23.45 Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 Ultimele guri. . ■-1. troiţa romanească va fi instalată la intrarea principală în portul Constanţa CONSTANŢA, 29. — Direcţiunea portului nostru, a hotărât, să ridice în curând o troiţă românească de stejar la intrarea principală în portul nostru, care noaptea va fi iluminată feeric. _ Hotărârea aceasta a direcţiunei portului nostru, a fost luată în urma iniţiativei d-lui George Melisopol, dela serviciul de animare. ... Troiţa care se va ridica, pe lângă că va da portului nostru un specific curat românesc, dar ar fi şi un stimulent pentru cei cari călătoresc pe ape. lilii'iiiife iiHu'ljifiiii ItiaChiiii îmi Ligii cuiuraîs la ia;i[ia siriiiira mm CONSTANTA1, 29. — Tn ultimul timp în comunele : Osmancea, Peştera, Basova, Gălbiori, I. G. Duca, Cogealac, Baia, Sinoc, Râmnic deTos, Independenţa, Valea Rea, Deleni, Dumbrăveni, Negreşti, Viişoara, Ferdinad şi Dorobanţul din judeţul nostru, s-au declarat numeroase cazuri de pestă porcină. Pentru combaterea acestei epizotii, în urma intervenţiei d-lui dr. T. Rădescu, medicul primar veterinar al jdeţului, prefectura a pus la dispoziţie suma de 10.000 lei, iar Camera de agricultură 30.000 lei, cu care s-a cumpărat ser şi virus antiseptos. Aceste medicamente au fost întrebuinţate în mod gratuit la micii crescători din comunele infectate, dând cele mai bune rezultate. In prezent, medicii veterinari din judeţ, duc o adevărată ofensivă contra acestei epizotii şi se crede că în foarte scurt timp, ea va deveni inxistentă în tot cuprinsul judeţului. Situaţia animalelor domestice. Serviciul sanitar veterinar al judeţului nostru, a întocmit o interesantă statistică de situaţia animalelor domestice din cuprinsul judeţului. Din această statistică, rezult că în anul curent, se găsesc în judeţul nostru 63.992 de cabaline, 52.645 bovine, 470.700 ovine, 56.703 porcine şi 859.037 păsări de curte. Faţă de anul precedent, rezultă o scădere de 23.400 cabaline şi un plus de 1.381 bovine, 21.327 porcine, 76.240 ovine şi 265.956 păsări de curte. IAŞI, 28 iunie. Duminică seara s’a făcut, la Teatrul Naţional, în cadrul unei grandioase solemnităţi, comemorarea lui Petre Liciu dela moartea căruia s’au împlinit 25 ani. A participat un public numeros al. prof. IORGA a ţinut o interesantă conferinţă vorbind despre : „Artistul Petre Liciu“. Vă mulţumesc, — începe d-sa, — când văd acest număr mare de ascultători. Am fost rugat să vorbesc de un prieten pe care l-am iubit mult. Mi-e greu să vorbesc de tovarăşul de şcoală Petre Liciu, şi de naţionalismul pe care-l practica acesta şi care era mult superior celui de astăzi. Petre Liciu a fost un artist în adevăratul înţeles al cuvântului. Studia rolul cu minuţiozitate, cum puţini o fac. A fost în stare să redea, să biruie cele mai mari chinuri fizice, ca şi când starea sănătăţii lui era înfloritoare ; el a suferit totuşi chinurile boalei de rinichi. După operaţie a şi murit. A fost unul din cei mai culţi oameni ai timpului. Era pregătit pentru avocatură, părintele său fusese magistrat. Murise pe când Liciu avea 15 ani. Rămânând singur, a trebuit să caute în conştiinţa lui drumul ce trebuia să-l urmeze în viaţă. Asistând la spectacolele date de artistul Manolescu, Liciu a părăsit preocupările de până atunci, stăruind în teatru. Era o înclinaţie subită, care-l îndrepta pe linia începută. L-am găsit luptând pentru aceeaş cauză naţională. Nu obişnuesc să impun nimănui credinţele mele. Liciu a venit la mine punându-se în slujba cauzei naţionale, dând dovada unui înalt patriotism. Mai târziu a făcut apostolatul în Bucovina, jucând teatru, în lecţiile de naţionalism. El este unul din zeii Bucovinei, fiind un factor esenţial în trezirea serttimentului naţional, cu toată vigilenţa stăpânirii austriace. Este bine că Liga Culturală îşi spune cuvântul arătând cât de mult a servit Petre Liciu pe terenul naţional. Trebue să împiedicăm tineretul de a fi distras de la preocupările lui esenţiale. El trebuie să fie crescut şi educat în spiritul şi conştiinţa morală a înaintaşilor, a încheiat d. pro. Iorga. Artistul VASILE BREZEANU a recitat trei monologe de Petre Liciu, după care actorii Teatrului Naţional au jucat „Coana Chiriţa“, comedie cu cântec, în două acte de Vasile Alecsandri. A urmat im frumos program al ..Casei naţionale din Stânca suburbană a Cernăuţilor“, condus de d. institutor Dumitru Starosciuc. Corul mixt a cântat: „Trăiască România“, de Alexandru Ivela, „Trandafir cu foaie lată“, de Al. Zavuldovici; cântec răzăşesc de I. Mandicevschi ; „Frunză verde iarbă neagră“, de Const. Racu ; „Pe deal“, de A. Bena şi „Horia Severinului“ de Gh. Dima. Apoi, s-au executat dansuri naţiocătuit din congresişti şi cetăţeni din localitate. In loja directorului au luat loc d-nii: prof. N. Iorga, prof. A. C. Cuza, prof. Nicolae Şerban, directorul teatrului, cu d-na,nale cu acompaniamentul tarafului de lăutari al „Casei Naţionale Stânca“, stârnind admiraţia spectatorilor. Atât corurile cât şi dansurile au fost pregătite cu pricepere şi executate ireproşabil. Congresiştii în excursie la Cotnari şi Hârlău A doua zi a congresului Ligii culturale a fost destinată unei excursiuni la Cotnari şi Hârlău, în scopul vizitării monumentelor istorice. D-l primar Candid Golăescu a urat d-lui profesor Iorga bun sosit în vechea capitală a Moldovei, cetatea Hârlăului a lui Ştefan cel Mare. D-l profesor Iorga a mulţumit adăugând: „Să fie a lui Ştefan cel Mare, mai mult decât acum“. De la gară, congresiştii s-au dus de au vizitat expoziţia şcolii primare de fete, biserica, lui Petru Rareş, biserica Sf. Dumitru, biserica Sf. Gheorghe, clădită de Ştefan cel Mare şi refăcută de Regele Carol I, ruinele palatului domnesc al lui Ştefan cel Mare, schitul Zagovia. Aici s’a servit o gustare, oferită de primăria oraşului. Dela Hârlău, congresiştii au pornit spre Cotnari. D-l prof. Iorga şi oaspeţii au fost întâmpinaţi de o gardă de călăreţi, formată din tineri flăcăi, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale. La intrarea în comună era un impunător arc de triumf, iar de jur împrejur se orânduiseră elevii şi elevele şcolilor mixte, tinerii premilitari şi sătenii, îmbrăcaţi in haine de sărbătoare. Din partea prefecturii era de faţă d-1 av. Alex. Velciu, subprefect. D-1 Săvoaia, primarul comunei, a prezentat tava cu pâine şi sare, urând bun sosit. S’a servit apoi o masă câmpenească, pentru 350 congresişti, oferită de prefectură. Din partea proprietarilor viticultori a vorbit d-1 av. Ion Axente, fost prefect. A răspuns d-1 prof. Iorga. D-1 înv. I. Brizenchi, preşedintele căminului cultural „Ştefan cel Mare“, a ţinut o însufleţită cuvântare. A urmat o frumoasă producţiune a corului celor două şcoli primare mixte de sub conducerea d-lor învăţători Zaharia şi Ciobanu. Această simplă excursie s’a transformat într’o grandioasă manifestaţie culturală şi naţională. Congresiştii au vizitat apoi biserica zidită de Despot Vodă şi împrejurimile, după care s’au întors cu trenul la Iaşi. La ora 9.30, la Teatrul Naţional, a fost o producţiune artistică dată de elevii şcolii primare de misionare dela Vălenii de Munte. S-a jucat piesa „O jertfă simplă", de d-l prof. Iorga, a fost totdeauna apreciat, şi de aceea a izbutit d-sa să orienteze, pe linii sănătoase, atâtea talente literare. Da, profesorul distins, care a ilustrat, ani de-a rândul, catedra de estetică literară a Facultăţii de litere din Bucureşti, a fost ,şi un convins, un fervent animator al talentelor literare româneşti. Conducător, vreme îndelungată, al acelui „Institut de literatură“, d. Mihail Dragomirescu a îngrijit formarea multor talente şi a condus — cu un admirabil simţ critic — gustul de lectură al atâtor generaţii. Cărţile cari nu aduceau decât un gol al ideilor şi — în stil — un adevărat exibiţionism, au fost luate în discuţie, şi cu un sever spirit de discernământ, au fost înlăturate şi arătate publicului, ca fiind fără nici o valoare artistică. Urn curent de adevărată asanare a moravurilor literare, împinse, nu odată, până la deşănţare şi mercantilism, a pornit cu o remarcabilă robusteţe de convingeri, din truda şi din întreaga activitate a „Institutului de literatură“, în ale cărui şedinţe săptămânale, s’au luat în desbatere, nenumărate scrieri, angajându-se în discuţie, — sub privegherea Profesorului, — atâţia şi atâţia studenţi. In linia acestei activităţi, nu trebuesc nesocotite nici eforturile, încununate de succes, ale d-lui Mihail Dragomirescu, depuse, zi de zi, la conducerea acelei reviste care a cultivat talente reale : „Convorbiri critice“ şi, după aceea, „Ritmul Vremii“ şi „Falanga“ — în paginile cărora şi-au dat întâlnire, pentru întâia oară în publicistica noastră, condee, cari, astăzi, au un prestigiu unanim respectat . Prin îndrumările date prin ziare, reviste, cărţi, şezători şi cursuri universitare, prin toată opera sa critică, d. Mihail Dragomirescu ne apare astfel ca personalitatea care, nu numai că a orientat pe făgaşurile adevărate ale artei, pe atâţi scriitori români, de la începutul desvoltării literaturii noastre moderne, dar a şi statornicit, pentru publicul cetitor, principii, cu ajutorul cărora să poată deosebi ce este valabil şi ce nu, în domeniul artei. Dar, d. Mihail Dragomirescu nu rămâne în cultura românească numai ca un mare creator de principii estetice și ca un convins animator de talente literare. Autor inspirat al unor fabule în care didacticismul genului este învins prin spontaneitatea artistului, autor, de asemenea, înzestrat al unei monumentale opere în proză, în care d-sa reuşeşti să răsfrângă, în tipare estetice, aspecte şi oameni din viaţa românească, pe o durată lungă, Ed. Mihail Dragomirescu s’a impus şi ca un scriitor de reale şi strălucite însuşiri artistice. Prezenţa noastră a tuturor, aci, admiratori şi prieteni, ai eminentului Profesor sărbătorit, este o palidă manifestare a sentimentelor ce animă o serie de generaţii de scriitori şi iubitori de literatură, faţă de omul, care, cu atâta clară viziune a valorilor estetice, a ştiut să conducă literele româneşti, pe calea cea bună şi cea sănătoasă. N. MIHAESCU comemoram lui Petre neni la Teatrul Rational din Iaşi Conferinţa d-lui prof. N. Iorga Mihail Dragomirescu (Continuare din pagina 1-a) D-l prof. N. IORGA . —- -■# fitil a „Asociaţiei Voluntarilor din Război“ din Constanţa CONSTANŢA, 29. _ Duminică dimineaţa, s-a ţinut adunarea generală a „Asociaţiei Voluntarilor din Război“ filiala locală. A prezidat d. avocat N. R. Ionescu-Basu, care deschizând şeşdinţa a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţei comitetului în ultimii ani. D-sa a relevat faptul că asociaţia numără 128 de membri dintre cari 58 au fost decoraţi cu medalia „Ferdinand I“ cu spade şi panglică pentru fapte de arme. In continuare,,d. Ionescu-Basu, a arătat că filiala a fost înzestrată cu mobilier şi drapel, cum şi cu un teren la Mamaia, unde se va construi un cămin al voluntarilor din întreaga ţară. Voluntarii din localitate, s’au relevat prin disciplina lor în toate manifestaţiunile patriotice la care au participat, prezenânduse ca un corp bine organizat. In închpere, d. N. R. Ionescu- Basuv a adus mulţumiri d-lui Takor Kutingian, casierul filialei, pentru felul cum a adiminstrat averea societatei, şi a schiţat un vast program de viitor din care desprindem împroprietărirea cu locuri de casă, înfiinţarea unei cooperativei, decorarea şi celorlalţi voluntari, acordarea de reduceri pe p. i. r., scutiri de taxe pentru copii la şcoli, precum şi alte avantaje ce trebuiesc obţinute. Adunarea a dat descărcare comitetului de gestiunea sa, aprobând în totul darea de seamă şi raportul cenzorilor. A fost ales apoi următorii comitet, format din d-nii : avocat N. R. Ionescu-Bassu, preşedinte : Tabor Kuirngian şi Al. Chiriacescu vicepreşedinţi : C. Dudău secretar : Gh. Andrei casier : Cazacu Bogdan, N. Ripenski şi Anton Petrescu membrii în comitet. Prin aclamaţiuni a fost proclamat preşedinte de onoare de avocat Scipio Vulcan. Sau expediat telegrame omnagiale M. S. Regelui. ■lila cum asociaţiei generale decistrative a inginerilor şi tehnicienilor cadastrali din România („A. F. I. C.“) Comitetele unite au ţinut obişnuita şedinţă săptămânală, la ordinea de zi fiind chestiunea începerii lucrărilor de introducere a regimului de carte funduară. D-1 inginer Al. Munteanu expune programul executării, într-o campanie de lucrări, a reţelei geodezice pe teritoriul municipiului Bucureşti, în suprafaţă de circa 36.000 ha. Se decide a se interveni pentru dublarea personalului geodezic, cu elemente tinere şi de naţionalitate română. D-l ing. I. I Cristea prezintă programul şi normele de lucru pentru începerea lucrărilor de cadastru şi carte funduară, în o circumscripţie din sect. III Albastru. Lucrările vor începe imediat, angajându-se personal şi dintre specialiştii cadastrali, recepţionarea lucrărilor făcându-se de organele direcțiunii cadastrului. Se continuă discuțiile asupra proectului de lege pentru organizarea corpului tehnic catrcal. „VIITORUL" I gat——Biinwi" \\to*ar/M mi lei serii aerui Traian Pârvu la Roman Roman 27. Astăzi a sosit în localitate d. ing. Traian Pârvu, secretar g-ral al ministerului de comunicaţii. D-sa a venit să inspecteze lucrările subvenţionate de acest departament. D. Pârvu însoţit de d-nii: prefect Hălăucescu, primar Moisini, ing. şef Racovitză a inspectat lucrările de pavaj pe porţiunea de pe şoseaua naţională I. G. Duca ce duce în oraş. Aceste lucrări de pavaj, cum şi acele de pe str. Ştefan cel Mare, se urcă la câteva milioane lei, sumă acordată de d. secretar g 1 Pârvu din fondurile ministerului. In urmă s’a inspectat monumentalul palatadministrativ şi de justiţie unde ministerul de lucrări publice, a acordat o sumă de bani în vederea terminării palatului. Adi d. Pârvu, a vizitat fiecare încăpere şi a rămas plăcut impresionat de modul cum acest palat — care este unul din cele mai impunătoare din regiunea noastră — s-a executat până în prezent. D-sa a promis că va mai acorda fonduri pentru a separa terenul din faţa şi din jurul palatului. Secretarul g-ral de la comunicaţii a felicitat pe d. ing. Racovitză şeful serviciului tehnic al judeţului şi conducătorul lucrărilor de la palat, pentru felul cum acest edificiu a fost executat. Apoi a promis că va mai aproba şi devizele pentru pavarea străzilor : Logofăt Tăutu, Smârdan şi Bogdan Dragoş, trei artere principale ale oraşului. In ceea ce priveşte electrificarea unei părţi a judeţului nostru, d. Pârvu, a declarat că până la începutul iernei, această, importantă lucrare va fi terminată. Centrul de electrificare a fost stabilit la Săbăoani, cea mai mare comună a judeţului nostru, cu o populaţie ce trece de 6000 locuitori. De la acest centru se vor electrifica șapte comune. S’a fixat asupra acestei regiuni, fiind cea mai populată și în acelaș timp săracă. Se urmărește ridicarea standardului de viață a locuitorilor de aici, cari în majoritate sunt fără terenuri. m # TOKPIL TRAIAN FORTESCU BOLI INTERNE Consultaţii 2 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Pri. Bd Mana, tramvaiul No. 3 si 15 circ. PieiestiDoin ^ Ziarul Viitorul primește abona- ^ mente de vilegia- ? tură cu ► 50 lei pe lună £ ALBA-IULIA. A avut loc în fruntaşa comună Vinţul de Jos din judeţul Alba inaugurarea şcoalei primare de Stat. La solemnităţile inaugurării au luat parte de dr. Simion Vulcu, prefectul judeţului Alba, dr. Colbazi Ioan, primarul oraşului de reşedinţă, precum şi numeroşi preoţi şi învăţători din judeţ. La intrarea în comună pe marginile şoselei erau aşezaţi miile de săteni şi sătence îmbrăcaţi în frumoasele lor strae de sărbătoare, care au făcut o frumoasă primire participanţilor. După oficierea serviciului religios de către preoţii Stanca Stoica etc., a vorbit în numele comunei Petre Romoşan, primar, care în cuvinte simţite arată roiul şi importanţa şcoalei. In continuare D-sa mulţumeşte tuturor acelora care a dat o mână de ajutor pentru ridicarea localului de cultură. Mulţumeşte apoi d-lui prefect al judeţului care le-a dat tot concursul pentru a duce la bun sfârşit opera începută. Cuvântarea prefectului In numele judeţului a luat cuvântul vrednicul Prefect dr. Simion Vulcu care a spus următoarele : „am venit astăzi — a doua zi de Rusalii — în comuna d-voastră peentru ca împreună cu întreaga populaţia comunei şi a celorlalte comune învecinate să asistăm la inaugurarea unui nou local de cultură. Dragostea care mă copleşeşte în momentul de faţă, îmi umple sufletul de bucurie când pot să iau parte la inaugurarea acestei şcoli şi mai mult decât aceasta mă bucură faptul că conducătorii satelor în frunte cu vrednicii lor preoţi şi învăţători şi-au luat rolul în serios şi-au făcut tot posibilul ca acolo unde până maieri nu exista şcoală şi biserică astăzi s-o vedem inaugurându-se. Cred, fiind convins chiar că şi de astăzi înainte conducătorii d-voastră însăşi veţi lucra şi pe mai departe cu aceiaşi dragoste pentru prosperarea şi ridicarea comunelor din întunericul analfabetismului. Guvernul nostru din 1933 şi până astăzi a făcut tot ceea ce s’a putut face pentru a veni în ajutorul comunelor lipsite de şcoli, biserici şi celelalte edificii. Deasemea şi intenţiile bunului ministru dr. Angelescu sunt din cele mai bune şi am putea spune că judeţul nostru a beneficiat într’o măsură destul de mare de sumele care s’au distribuit pentru construcţiile şcolare. In continuare d-sa arată interesul şi munca pe care o depun conducătorii pentru luminarea maselor. In încheere mulţumeşte tuturor celor prezenţi pentru interesul şi dragostea care au arătat-o de câte ori li s’a cerut concursul. Tuturor le-a mulţumit înv. director Dragosin, care în numele populaţiei mulţumeite d-lui prefect al judeţului pentru concursul dat şi-l asigură de devotamentul şi dragostea pe care i-o poartă populaţia recunoscătoare a fruntaşei comune Vintul de jos. Niciodată — continuă d-sa — populaţia comunei noastre nu va uita ceia ce a făcut conducătorul judeţului pentru ea. O frumoasă serbare şcolară După toate acestea urmat în sala festivă a nouei şcoli otrălucită serbare şcolară aranjată de directorul şi învăţătoarele şcoalei. „ Din bogatul program, remarcăm câteva cântece şi doine populare executate sub conducerea d-lui Dragosin. Ceia ce a plăcut foarte mult, publicului a fost faptulcă toţi cei prezenţi tineri şi bătrâni elevi şi eleve au fost îmbrăcaţi în costume naţionale. Au urmat apoi câteva declamări, iar încheerea a format-o piesa „Piatra din casă“, jucată cu mult talent de elevii şi elevele şcoalei primare. Serbarea a luat sfârşit la orele 2 când participanţii în frunte cu prefectul judeţului s-au îndreptat spre locuinţa învăţătorului director unde s’a servit o mică gustare.L. D. S- nstiginirii şcoalei primare de stat din comuna Vintul de Jos, Jud. Alba încă o realizare cu care județul se poate mândri Fesuri insfSiomile Sunt vacante următoarele posturi: Medic de laborator la spitalul din Târgovişte. Medic de laborator la spitalul din Tg. Jiu. Medic de laborator la spitalul din Călăraşi. Medic de laborator la spitalul din R.Vâlcea. Medic de laborator la spitalul Schuler-Sfetescu din ploeşti. Medic de laborator la spitalul de boli mintale Costugeni (Lăpuşna). Medic primar al secţiei medicale de la spitalul Beiuş. Medic de spital mixt la spitalul Cahul. Medic pediatru la dispensarul din Apahida (Cluj). Medic puericultor la serviciul sanitar, al jud. Făgăraş. Medic fiziolog la serviciul sanitar al jud. Făgăraş. Medic primar la centrul pentru ocrotirea copiilor Iaşi. Medic primar al sanatoriului T. B. C., Ebriceni (Iaşi). Medic puericultor la serviciul sanitar al jud. Lăpuşna. . Medic primar pediatru la spitalul din T.Severin. Medic prmari al secţiei de otorinolaringologie la spitalul Tg.-Mureş. Medic al oraşului R.-Sărat. Medic primar al secţiei de boale contagioase la spitalul din Satu-Mare. Medic primar, secţia dermatovenerice, de la spitalul central din Arad. Medic primar pediatru la spitalul Dej. Medic primar radiolog la spitalul Soroca. Medic radiolog la spitalul Tulcea. Medic al spitalului şi circ. Balta (Mehedinţi). Medic al spitalului şi circ Româncăuţi (Hotin). Medic al spitalului şi circ. Baia de Criş (Hunedoara). Medic primar al jud. Cluj. Medic primar de policlinică de categoria IX-a, cl. II şi medic de categoria X-a, cl. II-a, ambele în specialitatea de boli interne (cardiologie), la policlinica O. A. P., C. F. R. nr. I din Bucureşti. Medic al circ. Dârste (Braşov). Medic al circ. Turnu (Arad). Medic al circ. Moineşti II şi medicul circ. Mărgineni (Bacău). Medic al circ. Corni (Botoşani). Medic al circ. Largu (Buzău). Medic al circ. Răşcu (Baia). Medic al circ. Pârliţa (Bălţi). Medic al circ. Cazaclia (Cahul). Medic al circ. Bazaurt (Caliacra). Medic al circ. Dalboşeţ (Caraş). Medic al circ. Vădeni (Cetatea Albă). Medic al circ. Cătina (Cluj). Medic al circ. Daneţ şi medic al Medic al circ. Corneşti (Dâmboviţa). Medic al circ. Băseşti (Fălciu). Medic al circ. Turbaţi (Gorj). Medic al circ. Bălcăuţi, Tărtăşeşti, Domneşti şi Bobeşti (Ilfov). Medic al circ. Isvoarele (Iaşi). Medic al circ. Drăsliceni (Lăpuşna). Medic al Botiza (Maramureş). Medic Alroc Pângăraţi şi medic al circ. Rediu (Neamţ). Medic al circ. Cucuruzeni (Orhei). Medic al circ. Deleni (Olt). Medic al circ. Brazi, Măgureni şi Şoimari (Prahova). Medic al circ. Volovăţ (Rădăuţi). Medic al circ. Vădastra (Romanaţi). Medic ahapffe. Văleni’ (Roman). Medic al’ circ. Carapaciu pe Ceremuş (Storojipeţ). Medic ijtfwrc. Visoca, medic al circ. Hri:^^^H?£l circ. Gura Găinari (Soroca) . Medic a Medic al c. Medic al circ. Medic al cirman). Medic al circ. Cobusca-Veche (Tighina). Medic al circ. Rădăcineşti (Tecuci). Medic al circ. Tornai (Tighina). Medic al circ. Vânători (Târnava-ăseşti (Sălaj), Gârbova (Sibiu), Ornereva (Severin), Dobroteşti (Teleor-Mare). Medic al circ. Arsachie (Vlaşca). Medic al circ. Brezoiu şi medic al circ. Cozeşti (Vâlcea). # In loc de circ. Băbeni-Bistriţa (Vâlcea), publicată vacantă din eroare în „Monitorul Oficial*, se va citi circ. Pietrari, acelaş judeţ. * D-nii medici, care întrunesc condiţiile legale şi doresc a ocupa aceste posturi, vor face cereri ministerului muncii ,sănătății și ocrotirilor sociale până la 22 iulie. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-1 loan Gh. Pozdircă, născut la 24 Iunie 1911 în Chişinău domiciliat în corn. Nisiporeni, jud. Lăpuşna a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Pozdircă în acela de Isvoranu, spre a se numi Ion Isvoranu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. . sinus XXIX No. 883». ■MI&S&gaEHI