Viitorul, iulie 1937 (Anul 29, nr. 8839-8865)

1937-07-01 / nr. 8839

arista 0 SĂRBĂTORIRE a Industriei româneşte Adunarea generală a Soc. Anon. Rom. fabricile Colţatu în corn. Pleaşa judeţul Prahova-S&­ jr^ 200 persoane Duminecă 20 Iunie crt. a avut loc în comuna Pleaşa, jud. Prahova, la sediul Morii Unirea adunarea gene­rală a acţionarilor întreprinderilor Colţatu. Cu acest prilej s-au­ sărbă­torit şi 3 ani de activitate pe terenul industrial. La această manifestaţie de afirmare a comerţului şi industriei ro­mâneşti au participat toţi fruntaşii judeţelor Teleorman şi Prahova, in­dustriaşii din Bucureşti precum şi 300 de persoane din întreprinderile­­pe care le are această societate. Nu­­ăm pe d-nii: Take Slăvescu, vice­­eşedintele Camerii; d-na Canta­­zino-Paşcanu, Negruţi, senator; Aiică Teodorescu, deputat; V. Vlă­­scu, inspector general; Mişu Slăv­escu, deputat; căpitan Alexandru Condoc, prefectul jud. Prahova; Duqué, preşedintele Camerei de Co­merţ ; Creţoiu, deputat; D. Dumi­­'—^ftţ-Toboc ; Ion Neguş, primarul Malului Roşiorii de Vede; Gabor, iraicul Bursei Ploeşti; Naumescu, şeful contenciosul întreprinderei; M. Vasiliu, chestorul Municipiului Ploe­şti, Pavlid directorul Camerei; Ne­­greanu, directorul Camerei; Hara­­lambie Popescu, adminsitratorul vă­­mei Intrepozite-București; Căpitan Teodor Dumitrescu, administrator delegat; Zlatovici, Stamate, Urucu, Gh. Niculescu; Gh. Predescu, Cio­­cârdel, Tomescu, avocat; Dr. Arse­­nescu, Arh. Petre Popovici Titus, Glogojeanu, magistrat; Ranetti, Sică Niculescu, Ionel Popescu. Adunarea generală a fost deschisă de către d-l TAKE­SLĂVESCU, care a ţinut o importantă cuvântare ară­tând situaţia întreprinderii, d-sa şi-a exprimat via satisfacţie că o Între­prindere curat românească a reuşit să se afirme în domeniul industrial şi să ia o desvoltare mare , graţie muncii şi spiritului de iniţiativă cu care este înzestrat Ionel Constanti­­nescu-Colţaru, sufletul acestor între­prinderi. D-na CANTACUZINO-PAŞCANU subliniază printr’o caldă cuvântare munca desfăşurată de toţi colabora­­ratorii, felicitând în acelaş timp pe d-l Colţaru de rezultatele frumoase la care a ajuns. In acelaş sens au mai vorbit d-nii Duque, Mihail Slăvescu, Mitică Teo­dorescu, Florea Leţu, Costică Criste­­scu, Panaitescu, Toboc. Tuturor a răspuns d-l Ionel Col­ţaru, care arată greutăţile prin care a trecut, câte piedici a avut de învins şi câtă muncă se depune în această uriaşă organizaţiune răspândită în mai toate judeţele de frunte din ţară. Astfel la Teleorman se află 4 mari fabrici de făină cu o capacitate de 36 vag. zilnic, la Prahova deaseme­­nea o fabrică cu o capacitate de 10 vag. zilnic, precum şi la Bucureşti, Iaşi, Câmpulung. In toate aceste ofi­cii de industrializare şi comerciali­zare îşi găsesc hrana mii de lucră­tori, ceea ce însemnează că scopul nu este numai de pur interes material ci şi acela de a asigura un plasament atâtor oameni. Cuvântarea aceasta a fost viu a­­plaudată de peste cele 300 persoane iar după aceea s’a dat o masă în grădina morii Unirea. Mai adăugăm că cu prilejul sărbă­torim s’a inaugurat şi noua clădire pentru locuinţa lucrătorilor. Slujba­­ religioasă a fost oficiată de Protopo­­i­pul Ion Popescu și preotul paroh Gh. Marinescu. Marea ie­steil ie an m liceul „TMer l­­aIl­irescu­“ lie To.-J u TG.-JIU, 25.­­ In ziua de 24 crt., la orele 9 dim., s-a ţinut în curtea liceului de băeţi „Tudor Vladimires­­cu“, serbarea de sfârşit de an. Au participat profesorii şcoalei, în frunte cu d-l director T. Gâlcescu, elevii,şi un numeros public din oraș Si jv , ' ^ unde s’a desfășurat serba­­l frumos împodobită cu dra- BLB&lore * verdeață. ^nj).area a început cu „Trăiască Reg-J­e", executat de corul liceului, de sub conducerea d-lui prof. V. Buică, acompaniat de orchestra li­ceului, de sub conducerea maestru­lui Gh. Gh­illmayer. Atât corul cât şi orchestra au mai executat în de­cursul serbării mai multe compoziţii naţionale. Elevii Enescu, Dănău şi Gâţă au recitat câte o poezie. După acestea, d-l director al li­ceului, Teodor Gâlcescu, luând cu­vântul, a arătat semnificaţia acestei serbări, făcând şi o dare de seamă asupra situaţiei elevilor şi împărţind premii şi menţiuni elevilor care s-au distins la învăţătură. Iată premianţii din anul acesta : Cl. I A: Premiul I (premiu de onoare, cu media 9,74) Canibal I.; Premiul II: Gâţă Gh., Andriescu Victor, Pâr­­vulescu Mircea ; Premiul III: Andri­­ţoiu Sever, Diaconescu C-tin. Cl. I B : Premiul I : Dobriţescu V.; Premiul II: Bădescu Al.; Premiul III: Popescu Gh. Gh., Marian Romeo. Cl. II A: Premiul I: Giugiulan Ion; Premiul II: Lăzărescu I.; Premiul III: Leuştean I., Popescu S. Ion. Cl. II B : Premiul I: Moise Silves­tru ; Premiul II: Smărăndoiu M.; Premiul III : Ghitauș Ion. CI. III A: Premiul I: Dănău C.; Premiul II: Dumitriu P.; Premiul III: Sachelarie E., Boceanu I., Enes­cu Șt., Pacoste , Gh., Poenaru T. Va­­leriu. CI. III B : Premiul I: Florescu N.; Premiul II: Popescu Gh. Gh.; Pre­miul III: Dodescu Efiodor. . Cl. IV A: Premiul I: Mirodin R... Premiul II: Tăşcău Gh.; Premiul III: Eva Gr., Manta Virgil. Cl. IV B : Premiul I: Harca Seb. ; Premiul II : Dincă Barbu. Cl. V : Premiul I: Nemet Udo ; Premiul II: Popescu I.-Ciuperceni; Premiul III: Diaconescu Arist. Cl. VI: Premiul I: Ceauşu E.; Premiul II: Opriţescu N.; Premiul III: Vişan I., Popescu Gh. Cl. VII: Premiul I: Bogdan I. Solomon ; Premiul II: Manta Virgil; Premiul III: Sitescu I., Diaconescu Val. Cl. VIII: Premiul I: Opriţescu V.; Premiul II : Pătrăşcoiu M. ; Premiul III: Bălănescu I., Uscătescu C., Su­­lea I. T. G. Murirea mi entinent MAGISTRAT la ROMAR MEDHE ROMAN, 27.­­ Cu ocazia miş­cărilor în magistratură, d. Eugen Săndulescu jude preşedinte la Tribunalul Roman, a fost promo­vat, procuror de secţie pe lângă Curtea de apel din Iaşi. Prin plecarea d-lui Săndulescu tribu-­ nalul de Roman rămâne văduvnd de unul din cei mai eminenţi magistaţi pe care i-a avut acest tribunal. Un grup de prieteni personali, ai d-lui procuror Săndulescu, au ţinut să-l sărbătorească cu oca­zia avansării d-sale. Această săr­bătorire s’a făcut în cadrul unei agape. Masa a­ fost prezidată de d. Manolescu-Strunga, fost mini­stru, la care au mai participat d-nii : C. Roiu decanul baroului, V.­­Crivăţ, T. Zarifopol, T. Paras­­chiv, magistraţi ; I. Hălăucescu prefectul judeţului, dr. I. Popes­cu, fost prefect ; Al. Mustea fost decan ; Gh. Moisini primarul ora­şului, V. Vărgolici fost deputat, P. Walter senator, Gh. Porcescu fost senator, Ion Calvacorescu fost deputat, C. Botez directorul Crucii Naţionale, T. Simionescu To­­g­ral, şcolar, dr. Grecu­şe­ii splaiului de pelagroşi, dr K­fiza şi V. .Vasiliu. Primul a luat cuvântul d. C. Roiu, decanul baroului, care în numele acestui corp, arată regre­tul de­ a se despărţi de d. jude­f­­ător Săndulescu D. dr. Ion Popescu îşi exprimă bucuria că un eminent magistrat a fost avansat şi pus la locul­ în care prin muncă şi abnegaţie şi l-a câştigat. D. Al. Mustea a spus că avan­sarea d-lui Săndulescu, este răs­plata unei munci încununate cu succes în ogorul magistraturii. D. MANOLESCUISTRITNGA, fost ministru, a arătat calităţile de bun şi integru magistrat ale d-lui Eugen Săndulescu, calităţi cari l-au ridicat acolo unde se află acum. — Sunt fericit — a spus d-sa — că un magistrat din Roman, poate fi pus alături de marii magistraţi din ţară. D-l EUGEN SANDULESCU, luând cuvântul, mulţumeşte gru­pului de prieteni, cari au luat iniţiativa de-al sârbă ieri. Spune că se desparte greu de acei cu cari a trăit cei mai frumoşi ani , ai d-sale şi poit­m că nu poate I uita prietenii din T’oman, vai căuta în toate pe .'iile, să fiel în mijlocul lor. MI­RCURI 30 IUNIIE 1037 9.30 Deschiderea emisiunii» G’­n­nas­tic­ă ritmică ! Sadic Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. i­ Ora. Ciriturale. Sport. Cota Du­3.10 Concert de prânz. Orchestra Rid­io, dirij. de Th. Rogalski. 14.10 Rasiio jurnal. Ora. Mriv.’ vremii. Bursa» Ştiri interne şi i­­­terne. 14.30 Lieduri (discuri). 45 Ultimele ştiri. 19 Ora. Mersei vremii. 19.30 Concert ce opere rar­e­ : tate (discuri). 10 tacto»pat«de «m­imentine şi uiti- 0» d»» Altfel yoipa. 20.20 Muzică distin­ctivă Austini­alul Daia şi orchestra de salon Ra­di­o,dirij. de Mihail Daia (d-rele Tanzi Niculescu, Felicia Vasilescu, Thalia Crezulescu şi Eugenia H.lenei D-nii, Chirilă Ispas, Dinu Sichitiu tiiorel Moţoc şi Mircea Buciu. 21.20 Marile lucrări în jurul Bucu­reştilor de ing. N. Caranfil. ORA DE SOLIȘTI 21.35 Concert de pian. D-ra Lisette Gherman. 22.10 D-na Dora Massini canto. 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert nocturn al orchestrei fraţii Dumitrescu, trans. de la restau­rantul Splendid Parc. 23.45 Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 Ultimele gu­ri. . ■-1. t­­roiţa rom­anească va fi instalată la in­trarea principală în portul Constanţa CONSTANŢA, 29. — Direcţiu­nea portului nostru, a hotărât, să ridice în curând o troiţă româ­nească de stejar la intrarea prin­cipală în portul nostru, care noaptea va fi iluminată feeric. _ Hotărârea aceasta a direcţiunei portului nostru, a fost luată în urma iniţiativei d-lui George Me­­lisopol, dela serviciul de anima­re. ... Troiţa care se va ridica, pe lângă că va da portului nostru un specific curat românesc, dar ar fi şi un stimulent pentru cei cari călătoresc pe ape. lilii'iiiife iiHu'ljifiiii ItiaChiiii îmi Ligii cuiuraîs la ia;i[ia siriiiira mm CONSTANTA1, 29. — Tn ulti­mul timp în comunele : Osman­­cea, Peştera, Basova, Gălbiori, I. G. Duca, Cogealac, Baia, Sinoc, Râmnic de­­Tos, Independenţa, Valea Rea, Deleni, Dumbrăveni, Negreşti, Viişoara, Ferdinad şi Dorobanţul din judeţul nostru, s-au declarat numeroase cazuri de pestă porcină. Pentru combaterea acestei epi­­zotii, în urma intervenţiei d-lui dr. T. Rădescu, medicul primar veterinar al jdeţu­lui, prefectura a pus la dispoziţie suma de 10.000 lei, iar Camera de agricultură 30.000 lei, cu care s-a cumpărat ser şi virus antiseptos. Aceste medicamente au fost întrebuin­ţate în mod gratuit la micii crescători din comunele infectate, dând cele mai bune rezultate. In prezent, medicii veterinari din judeţ, duc o adevărată ofen­sivă contra acestei epizotii şi se crede că în foarte scurt timp, ea va deveni inxistentă în tot cuprinsul judeţului. Situaţia animalelor domestice.­ Serviciul sanitar veterinar al judeţului nostru, a întocmit o interesantă statistică de situaţia animalelor domestice din cuprin­sul judeţului. Din această statistică, rezult că în anul curent, se găsesc în judeţul nostru 63.992 de cabaline,­ 52.645 bovine, 470.700 ovine, 56.703 porcine şi 859.037 păsări de curte. Faţă de anul precedent, rezultă o scădere de 23.400 cabaline şi un plus de 1.381 bovine, 21.327 porcine, 76.240 ovine şi 265.956 pă­sări de curte. IAŞI, 28 iunie.­ Duminică seara s’a făcut, la Teatrul Naţional, în cadrul unei grandioase solemnităţi, comemo­rarea lui Petre Liciu dela moartea căruia s’au împlinit 25 ani. A participat un public numeros al­­. prof. IORGA a ţinut o intere­santă conferinţă vorbind despre : „Ar­tistul Petre Liciu“. Vă mulţumesc, — începe d-sa, — când văd acest număr mare de as­cultători. Am fost rugat să vorbesc de un prieten pe care l-am iubit mult. Mi-e greu să vorbesc de tovarăşul de şcoală Petre Liciu, şi de naţionalismul pe care-l practica acesta şi care era mult superior celui de astăzi. Petre Liciu a fost­ un artist în ade­văratul înţeles al cuvântului. Studia rolul cu minuţiozitate, cum puţini o fac. A fost în stare să redea, să bi­ruie cele mai mari chinuri fizice, ca şi când starea sănătăţii lui era în­floritoare ; el a suferit totuşi chinu­rile boalei de rinichi. După operaţie a şi murit. A fost unul din cei mai culţi oa­meni ai timpului. Era pregătit pen­tru avocatură, părintele său fusese magistrat. Murise pe când Liciu avea 15 ani. Rămânând singur, a trebuit să caute în conştiinţa lui drumul ce trebuia să-l urmeze în viaţă. Asistând la spectacolele date de ar­tistul Manolescu, Liciu a părăsit pre­ocupările de până atunci, stăruind în teatru. Era o înclinaţie subită, care-l în­drepta pe linia începută. L-am găsit luptând pentru aceeaş cauză naţio­nală. Nu obişnuesc să impun nimănui credinţele mele. Liciu a venit la mine punându-se în slujba cauzei naţionale, dând do­vada unui înalt patriotism. Mai târziu a făcut apostolatul în Bucovina, jucând teatru, în lecţiile de naţionalism. El este unul din zeii Bucovinei, fiind un factor esenţial în trezirea serttiment­ului naţional, cu­ toată vigi­lenţa stăpânirii au­striace. Este bine că Liga Culturală îşi spune cuvântul arătând cât de mult a servit Petre Liciu pe terenul naţio­nal. Trebue să împiedicăm tineretul de a fi distras de la preocupările lui e­­senţiale. El trebuie să fie crescut şi educat în spiritul şi conştiinţa mo­rală a înaintaşilor,­­ a încheiat d. pro. Iorga. Artistul VASILE BREZEANU a re­citat trei monologe de Petre Liciu,­­ după care actorii Teatrului Naţional au jucat „Coana Chiriţa“, comedie cu­­ cântec, în două acte de Vasile Alec­­sandri. A urmat im frumos program al ..Casei naţionale din Stânca subur­bană a Cernăuţilor“, condus de d. institutor Dumitru Starosciuc. Corul mixt a cântat: „Trăiască România“, de Alexandru Ivela, „Trandafir cu foaie lată“, de Al. Zavuldovici; cân­tec răzăşesc de I. Mandicevschi ; „Frunză verde iarbă neagră“, de Const. Racu ; „Pe deal“, de A. Bena şi „Horia Severinului“ de Gh. Dima. Apoi, s-au executat dansuri naţio­cătuit din congresişti şi cetăţeni din localitate. In loja directorului au luat loc d-nii: prof. N. Iorga, prof. A. C. Cuza, prof. Nicolae Şerban, directo­rul teatrului, cu d-na,­nale cu acompaniamentul tarafului de lăutari al „Casei Naţionale Stânca“, stârnind admiraţia spectatorilor. Atât corurile cât şi dansurile au fost pre­gătite cu pricepere şi executate ire­proşabil. Congresiştii în excursie la Cotnari şi Hârlău A doua zi a congresului Ligii cultu­rale­­ a fost destinată unei excursiuni la Cotnari şi Hârlău, în scopul vizi­tării monumentelor istorice. D-l primar Candid Golăescu a urat d-lui profesor Iorga bun sosit în ve­chea capitală a Moldovei, cetatea Hârlăului a lui Ştefan cel Mare. D-l profesor Iorga a mulţumit adăugând: „Să fie a lui Ştefan cel Mare, mai mult decât acum“. De la gară, congresiştii s-au dus de au vizitat expoziţia şcolii primare de fete, biserica, lui Petru Rareş, bi­serica Sf. Dumitru, biserica Sf. Gheorghe, clădită de Ştefan cel Mare şi refăcută de Regele Carol I, ruinele palatului domnesc al lui Ştefan cel Mare, schitul Zagovia. Aici s’a servit o gustare, oferită de primăria oraşului. Dela Hârlău, congresiştii au pornit spre Cotnari. D-l prof. Iorga şi oaspeţii au fost întâmpinaţi de o gardă de călăreţi, formată din tineri flăcăi, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale. La intrarea în comună era un im­punător arc de triumf, iar de jur împrejur se orânduiseră elevii şi ele­vele şcolilor mixte, tinerii premili­­tari şi sătenii, îmbrăcaţi in haine de sărbătoare. Din partea prefecturii era de faţă d-1 av. Alex. Velciu, subprefect. D-1 Săvoaia, primarul comunei, a prezentat tava cu pâine şi sare, urând bun sosit. S’a servit apoi o masă câmpenea­scă, pentru 350 congresişti, oferită de prefectură. Din partea proprietarilor viticul­tori a vorbit d-1 av. Ion Axente, fost prefect. A răspuns d-1 prof. Iorga. D-1 înv. I. Brizenchi, preşedintele căminului cultural „Ştefan cel Mare“, a ţinut o însufleţită cuvântare. A urmat o frumoasă producţiune a corului celor două şcoli primare mixte de sub conducerea d-lor în­văţători Zaharia şi Ciobanu. Această simplă excursie s’a trans­format într’o grandioasă manifestaţie culturală şi naţională. Congresiştii au vizitat apoi bise­rica zidită de Despot Vodă şi îm­prejurimile, după care s’au întors cu trenul la Iaşi. La ora 9.30, la Teatrul Naţional, a fost o producţiune artistică dată de elevii şcolii primare de misionare dela Vălenii de Munte. S-a jucat piesa „O jertfă simplă", de d-l prof. Iorga, a fost totdeauna apreciat, şi de a­­ceea a izbutit d-sa să orienteze, pe linii sănătoase, atâtea talente literare. Da, profesorul distins, care a ilustrat, ani de-a rândul, catedra de estetică literară a Facultăţii de litere din Bucureşti, a fost ,şi un convins, un fervent animator al talentelor literare româneşti. Conducător, vreme îndelun­gată, al acelui „Institut de lite­ratură“, d. Mihail Dragomirescu a îngrijit formarea multor ta­lente şi a condus — cu un ad­mirabil simţ critic — gustul de lectură al atâtor generaţii. Cărţile cari nu aduceau decât un gol al ideilor şi — în stil — un adevărat exibiţionism, au fost luate în discuţie, şi cu un sever spirit de discernământ, au fost înlăturate şi arătate publicului, ca fiind fără nici o valoare ar­tistică. Urn curent de adevărată asa­nare a moravurilor literare, îm­pinse, nu odată, până la deşăn­ţare şi mercantilism, a pornit cu o remarcabilă robusteţe de con­vingeri, din truda şi din întrea­ga activitate a „Institutului de literatură“, în ale cărui şedinţe săptămânale, s’au luat în desba­­tere, nenumărate scrieri, anga­­jându-se în discuţie, — sub pri­vegherea Profesorului, — atâţia şi atâţia studenţi. In linia acestei activităţi, nu trebuesc nesocotite nici efortu­rile, încununate de succes, ale d-lui Mihail Dragomirescu, de­puse, zi de zi, la conducerea a­­celei reviste care a cultivat ta­lente reale : „Convorbiri critice“ şi, după aceea, „Ritmul Vremii“ şi „Falanga“ — în paginile că­rora şi-au dat întâlnire, pentru­­ întâia oară în publicistica noas­tră, condee, cari, astăzi, au un prestigiu unanim respectat­ . Prin îndrumările date prin ziare, reviste, cărţi, şezători şi cursuri universitare, prin toată opera sa critică, d. Mihail Dra­gomirescu ne apare astfel ca personalitatea care, nu numai că a orientat pe făgaşurile adevă­­rate ale artei, pe atâţi scriitori români, de la începutul desvoltă­­rii literaturii noastre moderne, dar a şi statornicit, pentru pu­blicul cetitor, principii, cu aju­torul cărora să poată deosebi ce este valabil şi ce nu, în dome­niul artei. Dar, d. Mihail Dragomirescu nu rămâne în cultura româneas­că numai ca un mare cre­ator de principii estetice și ca un con­vins animator de talente literare. Autor inspirat al unor fabule în care didacticismul genului este învins prin spontaneitatea artis­tului, autor, de asemenea, înzes­trat al unei monumentale opere în proză, în care d-sa reuşeşti să răsfrângă, în tipare estetice, aspecte şi oameni din viaţa ro­mânească, pe o durată lungă, E­d. Mihail Dragomirescu s’a im­pus şi ca un scriitor de reale şi strălucite însuşiri artistice. Prezenţa noastră a tuturor, aci, admiratori şi prieteni, ai emi­nentului Profesor sărbătorit, este o palidă manifestare a senti­mentelor ce animă o serie de generaţii de scriitori şi iubitori de literatură, faţă de omul, care, cu atâta clară viziune a valori­lor estetice, a ştiut să conducă literele româneşti, pe calea cea bună şi cea sănătoasă. N. MIHAESCU comemoram lui Petre neni la Teatrul Rational din Iaşi Conferinţa d-lui prof. N. Iorga Mihail Dragomirescu (Continuare din pagina 1-a) D-l prof. N. IORGA . —- -■# fitil­ a „Asociaţiei Voluntarilor din Război“ din Constanţa CONSTANŢA, 29. _ Duminică dimineaţa, s-a ţinut adunarea ge­nerală a „Asociaţiei Voluntarilor din Război“ filiala locală. A prezidat d. avocat N. R. Io­­nescu-Basu, care deschizând şeş­dinţa a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţei comite­tului în ultimii ani. D-sa a re­levat faptul că asociaţia numără 128 de membri dintre cari 58 au fost decoraţi cu medalia „Ferdinand I“ cu spade şi pan­glică pentru fapte de arme. In continuare,,­d. Ion­escu-Basu, a arătat că filiala a fost înzestrată cu mobilier şi drapel, cum şi cu un teren la Mamaia, unde se va construi un cămin al volun­tarilor din întreaga ţară. Voluntarii din localitate, s’au relevat prin disciplina lor în toate manifestaţiunile patriotice la care au participat,­ prezenându­­se ca un corp bine organizat. In închpere, d. N. R. Ionescu- Basuv a adus mulţumiri d-lui Ta­­kor Kutingian, casierul filialei, pentru felul cum a adiminstrat averea societatei­, şi a schi­ţat un vast program de viitor din care desprindem împroprietărirea cu locuri de casă, înfiinţarea unei cooperativei, decorarea şi celor­lalţi voluntari, acordarea de re­duceri pe p. i. r., scutiri de taxe pentru copii la şcoli, precum şi­ alte avantaje ce trebuiesc obţi­nute. Adunarea­ a dat descărcare co­mitetului de gestiunea sa, apro­bând în totul darea de seamă şi raportul cenzorilor. A fost ales apoi următorii comi­tet, format din d-nii : avocat N. R. Ionescu-Bassu, preşedinte : Tab­or Kuirngian şi Al. Chiria­­cescu vice­preşedinţi : C. Dudău secretar : Gh. Andrei casier : Cazacu Bogdan, N. Ripenski şi Anton Petrescu membrii în co­mitet.­­ Prin aclamaţiuni a fost pro­clamat preşedinte de onoare de avocat Scipio Vulcan. Sau­ expediat telegrame omna­­giale M. S. Regelui. ■lila cum asociaţiei generale decist­rative a inginerilor şi teh­nicienilor cadastrali d­i­n România („A. F. I. C.“) Comitetele unite au ţinut obişnuita şedinţă săptămânală, la ordinea de zi fiind chestiunea începerii lucrări­lor de introducere a regimului de carte funduară. D-1 inginer Al. Munteanu expune programul executării, într-o campa­nie de lucrări, a reţelei geodezice pe teritoriul municipiului Bucureşti, în suprafaţă de circa 36.000 ha. Se de­cide a se interveni pentru dublarea personalului geodezic, cu elemente ti­nere şi de naţionalitate română. D-l ing. I. I Cristea prezintă pro­gramul şi normele de lucru pentru începerea lucrărilor de cadastru şi carte funduară, în o circumscripţie din sect. III Albastru. Lucrările vor începe imediat, an­­gajându-se personal şi dintre specia­liştii cadastrali, recepţionarea lucră­rilor făcându-se de organele direc­țiunii cadastrului. Se continuă discuțiile asupra pro­­ectului de lege pentru organizarea corpului tehnic ca­tr­cal. „VIITORUL" I gat——Biinwi" \\to*ar/M m­i­ lei serii aerui Traian Pârvu la Roman Roman 27.­­ Astăzi a sosit în lo­calitate d. ing. Traian Pârvu, secre­tar g-ral al ministerului de comu­nicaţii. D-sa a venit să inspecteze lu­crările subvenţionate de acest depar­tament. D. Pârvu însoţit de d-nii: prefect Hălăucescu, primar Moisini, ing. şef Racovitză a inspectat lucrările de pavaj pe porţiunea de pe şoseaua naţională I. G. Duca ce duce în o­­raş. Aceste lucrări de pavaj, cum şi acele de pe str. Ştefan cel Mare, se urcă la câteva milioane lei, sumă acordată de d. secretar g­ 1 Pârvu din fondurile ministerului. In urmă s’a inspectat monumenta­lul palat­­administrativ şi de justiţie unde ministerul de lucrări publice, a acordat o sumă de bani în vederea terminării palatului. Adi d. Pârvu, a vizitat fiecare încăpere şi a rămas plăcut impresio­nat de modul cum acest palat — care este unul din cele mai impună­toare din regiunea noastră — s-a exe­cutat până în prezent. D-sa a pro­mis că va mai acorda fonduri pentru a se­para terenul din faţa şi din jurul palatului. Secretarul g-ral de la comunicaţii a felicitat pe d. ing. Racovitză şeful serviciului tehnic al judeţului şi con­ducătorul lucrărilor de la palat, pen­tru felul cum acest edificiu a fost executat. Apoi a promis că va mai aproba şi devizele pentru pavarea străzilor : Logofăt Tăutu, Smârdan şi Bogdan Dragoş,­ trei artere princi­pale ale oraşului. In ceea ce priveşte electrificarea unei părţi a judeţului nostru, d. Pâr­vu, a declarat că până la începutul iernei, această, importantă lucrare va fi terminată. Centrul de electrificare a fost stabilit la Săbăoani, cea mai mare comună a judeţului nostru, cu o populaţie ce trece de 6000 lo­cuitori. De la acest centru se vor elec­trifica șapte comune. S’a fixat asupra acestei regiuni, fiind cea mai populată și în acelaș timp săracă. Se urmărește ridicarea standardului de viață a locuitorilor de aici, cari în majoritate sunt fără terenuri. m # TOKPIL TRAIAN FORTESCU BOLI INTERNE Consultaţii 2­ 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Pri.­ B­d Mana, tramvaiul No. 3 si 15 circ. Pieiesti­­Doin ^ Ziarul Viitorul primește abona- ^ mente de vilegia- ? tură cu ► 50 lei pe lună £ ALBA-IULIA.­­ A avut loc în fruntaşa comună Vinţul de Jos din judeţul Alba inau­gurarea şcoalei primare de Stat. La solemnităţile inaugurării au luat parte de dr. Simion Vulcu, prefectul judeţului Alba, dr. Col­­bazi Ioan, primarul oraşului de reşedinţă, precum şi numeroşi preoţi şi învăţători din judeţ. La intrarea în comună pe marginile şoselei erau aşezaţi miile de să­teni şi sătence îmbrăcaţi în fru­moasele lor strae de sărbătoare, care au făcut o frumoasă primire participanţilor. După oficierea serviciului reli­gios de către preoţii Stanca Stoi­ca etc., a vorbit în numele co­munei Petre Romoşan, primar, care în cuvinte simţite arată ro­i­­ul şi importanţa şcoalei. In con­tinuare D-sa mulţumeşte tuturor acelora care a dat o mână de ajutor pentru ridicarea localului de cultură. Mulţumeşte apoi d-lui prefect al judeţului care le-a dat tot concursul pentru a duce la bun sfârşit opera începută. Cuvântarea prefec­tului In numele judeţului a luat cu­vântul vrednicul Prefect dr. Si­­mi­on Vulcu care a spus urmă­toarele : „am venit astăzi — a doua zi de Rusalii — în comuna d-voastră peentru ca împreună cu întreaga populaţia comunei şi a celorlalte comune învecinate să a­­sistăm la inaugurarea unui nou local de cultură. Dragostea care mă copleşeşte în momentul de faţă, îmi umple sufletul de bucurie când pot să iau parte la inaugu­rarea acestei şcoli şi mai mult de­cât aceasta mă bucură faptul că conducătorii satelor în frunte cu vrednicii lor preoţi şi învăţători şi-au luat rolul în serios şi-au fă­cut tot posibilul ca acolo unde pâ­nă mai­eri nu exista şcoală şi bi­serică astăzi s-o vedem inaugu­­rându-se. Cred, fiind convins chiar că şi de astăzi înainte conducă­torii d-voastră însăşi veţi lucra şi pe mai departe cu aceiaşi dra­goste pentru prosperarea şi ridi­carea comunelor din întunericul analfabetismului. Guvernul nos­tru din 1933 şi până astăzi a făcut tot ceea ce s’a putut face pentru­ a veni în ajutorul comunelor lipsite de şcoli, biserici şi celelalte edifi­cii. Deasemea şi intenţiile bunului ministru dr. Angelescu sunt din cele mai bune şi am putea spune că judeţul nostru a beneficiat în­tr’o măsură destul de mare de su­­mele care s’au distribuit pentru construcţiile şcolare. In continuare d-sa arată interesul şi munca pe care o depun conducătorii pentru luminarea maselor. In încheere mulţumeşte tuturor celor prezenţi pentru interesul şi dragostea care au arătat-o de câte ori li s’a cerut concursul. Tuturor le-a mulţumit înv. di­rector Dragosin, care în numele populaţiei mulţ­umeit­e d-lui pre­fect al judeţului pentru concursul dat şi-l asigură de devotamentul şi dragostea pe care i-o poartă populaţia recunoscătoare a frun­taşei comune Vintul de jos. Nici­odată — continuă d-sa — popula­ţia comunei noastre nu va uita ceia ce a făcut conducătorul jude­ţului pentru ea. O frumoasă serbare şcolară După toate aceste­a urmat­­ în sala festivă a nouei şcoli o­trălu­­cită serbare şcolară aranjată de directorul şi învăţătoarele şcoa­lei. „ Din bogatul program, remarcăm câteva cântece şi doine populare executate sub conducerea d-lui Dragosin. Ceia ce a plăcut foarte mult, publicului a fost faptul­­că toţi cei prezenţi tineri şi bătrâni elevi şi eleve au fost îmbrăcaţi în costume naţionale. Au urmat apoi câteva declamări, iar încheerea a format-o piesa „Piatra d­in casă“, jucată cu mult talent de elevii şi elevele şcoalei primare. Serbarea a luat sfârşit la orele 2 când participanţii în frunte cu prefectul judeţului s-au îndreptat spre locuinţa învăţătorului direc­tor unde s’a servit o mică gustare.­L. D. S- n­stiginirii şcoalei primare de stat din co­­muna Vintul de Jos, Jud. Alba încă o realizare cu care județul se poate mândri Fesuri­­ in­sfSio­­mile Sunt vacante următoarele posturi: Medic de laborator la spitalul din Târgovişte. Medic de laborator la spitalul din Tg. Jiu. Medic de laborator la spitalul din Călăraşi. Medic de laborator la spitalul din R.­Vâlcea. Medic de laborator la spitalul Schu­­ler-Sfetescu din ploeşti. Medic de laborator la spitalul de boli­ mintale Costugeni (Lăpuşna). Medic primar al secţiei medicale de la spitalul Beiuş. Medic de spital mixt la spitalul Cahul. Medic pediatru la dispensarul din Apahida (Cluj). Medic puericultor la serviciul sa­nitar, al jud. Făgăraş. Medic fiziolog la serviciul sanitar al jud. Făgăraş. Medic primar la centrul pentru o­­crotirea copiilor Iaşi. Medic primar al sanatoriului T. B. C., Ebriceni (Iaşi). Medic puericultor la serviciul sani­tar al jud. Lăpuşna. . Medic primar pediatru la spitalul din T.­Severin. Medic prmari al secţiei de otorino­­laringologie la spitalul Tg.-Mureş. Medic al oraşului R.-Sărat. Medic primar al secţiei de boale contagioase la spitalul din Satu-Mare. Medic primar, secţia dermatovene­­rice, de la spitalul central din Arad. Medic primar pediatru la spitalul Dej. Medic primar radiolog la spitalul Soroca. Medic radiolog la spitalul Tulcea. Medic al spitalului şi circ. Balta (Mehedinţi). Medic al spitalului şi circ Român­­căuţi (Hotin). Medic al spitalului şi circ. Baia de Criş (Hunedoara). Medic primar al jud. Cluj. Medic primar de policlinică de ca­tegoria IX-a, cl. II şi medic de ca­tegoria X-a, cl. II-a, ambele în spe­cialitatea de boli interne (cardiologie), la policlinica O. A. P., C. F. R. nr. I din Bucureşti. Medic al circ. Dârste (Braşov). Medic al circ. Turnu (Arad). Medic al circ. Moineşti II şi medic­ul circ. Mărgineni (Bacău). Medic al circ. Corni (Botoşani). Medic al circ. Largu (Buzău). Medic al circ. Răşcu (Baia). Medic al circ. Pârliţa (Bălţi). Medic al circ. Cazaclia (Cahul). Medic al circ. Bazaurt (Caliacra). Medic al circ. Dalboşeţ (Caraş). Medic al circ. Vădeni (Cetatea Albă). Medic al circ. Cătina (Cluj). Medic al circ. Daneţ şi medic al Medic al circ. Corneşti (Dâmbo­­viţa). Medic al circ. Băseşti (Fălciu). Medic al circ. Turbaţi (Gorj). Medic al circ. Bălcăuţi, Tărtăşeşti, Domneşti şi Bobeşti (Ilfov). Medic al circ. Isvoarele (Iaşi). Medic al circ. Drăsliceni (Lăpuşna). Medic a­l­ Botiza (Maramureş). Medic Alroc Pângăraţi şi medic al circ. Rediu (Neamţ). Medic al circ. Cucuruzeni (Orhei). Medic al circ. Deleni (Olt). Medic al circ. Brazi, Măgureni şi Şoimari (Prahova). Medic al circ. Volovăţ (Rădăuţi). Medic al circ. Vădastra (Romanaţi). Medic ahapffe. Văleni’ (Roman). Medic al’ circ. Carapaciu pe Cere­­muş (Storojipeţ). Medic ijtfwrc. Visoca, medic al circ. Hri:^^^H?£l circ. Gura Găinari (Soroca) . Medic a Medic al c. Medic al circ. Medic al cir­­man). Medic al circ. Cobusca-Veche (Ti­­ghina). Medic al circ. Rădăcineşti (Tecuci). Medic al circ. Tornai (Tighina). Medic al circ. Vânători (Târnava-ăseşti (Sălaj), Gârbova (Sibiu), Ornereva (Severin), Dobroteşti (Teleor-Mare). Medic al circ. Arsachie (Vlaşca)­. Medic al circ. Brezoiu şi medic al circ. Cozeşti (Vâlcea). # In loc de circ. Băbeni-Bistriţa (Vâl­cea), publicată vacantă din eroare în „Monitorul Oficial*, se va citi circ. Pietrari, acelaş judeţ. * D-nii medici, care întrunesc con­diţiile legale şi doresc a ocupa aceste posturi, vor face cereri ministerului muncii ,sănătății și ocrotirilor sociale până la 22 iulie­­. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-1 loan Gh. Pozdircă, născut la 24 Iunie 1911 în Chişinău domiciliat în corn. Nisiporeni, jud. Lăpuşna a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Poz­dircă în acela de Isvoranu, spre a se numi Ion Isvoranu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în terme­nul şi­ condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. . sinus XXIX No. 883». ■MI&S&gaEHI

Next